Sunteți pe pagina 1din 34

CAPITOLUL 3

CIRCUITE DINAMICE
CIRCUITE DE CURENT ALTERNATIV
MONOFAZT
3.1. Introducere.
Comportarea circuitelor rezistive, formate din surse independente si rezistoare multipolare
este descrisa, asa cum s-a aratat n Capitolul 2, de un sistem de ecuatii algebrice. n acest capitol se
va introduce o clasa noua de elemente de circuit a caror comportare este descrisa de ecuatii
diferentiale. Aceste elemente de circuit se numesc elemente dinamice. Cele mai simple elemente
din aceasta clasa sunt doua elemente dipolare: condensatorul liniar si bobina liniara. Ecuatia de
functionare a condensatorului liniar este
i t C
du t
dt
(
(

unde u(t) este tensiunea la bornele


condensatorului, i(t) este curentul prin condensator si C este o constanta numita capacitatea
condensatorului. Ecuatia de functionare a bobinei liniare este
u t L
di t
dt
(
(

unde ! este o
constanta numita inductivitatea bobinei.
"n circuit care contine cel putin un element dinamic se numeste circuit dinamic.
Elementele dinamice ideale sunt, spre deosebire de rezistoare, elemente fara pierderi adica ele nu
disipa energia ci o acumuleaza. Energia acumulata la un moment dat de un astfel de element poate
fi ulterior cedata circuitului n care este conectat elementul respectiv.
"n circuit functioneaza in regim sinusoidal daca toate tensiunile si toti curentii sunt marimi
sinusoidale de aceeasi pulsatie. "n astfel de circuit se numeste circuit de curent alternativ (c.a.).
#ie un circuit liniar cu rezistoare cu rezistentele pozitive, bobine cu inductivitatile pozitive,
condensatoare cu capacitatile pozitive si in care toate sursele independente sunt sinusoidale de
aceeasi pulsatie . $e poate arata ca un astfel de circuit functioneaza in regim sinusoidal atunci
cand timpul care trece de la cuplarea surselor tinde catre infinit. $punem ca regimul permanent
(care se obtine pentru pentru t al acestui circuit este sinusoidal. %n Capitolul & se arata ca daca
intr-un astfel de circuit avem un singur element neliniar, regimul permanent, daca e'ista, este unul
()*
nesinusoidal (deformant in care raspunsul contine componente de pulsatiile 2, +,... ,egimul
sinusoidal este deci regimul permanent al unei clase de circuite liniare.
%mportanta studiului acestui regim este legata de faptul ca energia electrica se produce cu
generatoare sinusoidale si se distribuie eficient prin circuite de curent alternativ- in plus foarte
multe circuite electronice functioneaza in acest regim.
3.2. Elementele dn!mce de crcut
3.2.1. Conden"!torul de!l.
.in teoria campului electromagnetic se stie ca relatia intre sarcina / a unui corp si curentul
absorbit de acesta este i0d/1dt. Ca urmare un element dipolar de circuit poate fi caracterizat, pe
langa perec2ea 3u(t, i(t4, si de sarcina electrica q(t) definita de relatia.
q t q t i d
t
t
( ( ( +

)
)

n
care
q t i d
t
( (
)
)


este sarcina in momentul t
)
.
Condensatorul ideal este un element dipolar de circuit pentru care multimea perec2ilor
admisibile 3/(t, u(t4 poate fi reprezentata n planul /-u printr-o curba de ecuatie f(q,u)=0.
Aceasta curba este caracteristica q-u a condensatorului si ecuatia f(q,u)=0 este ecuatia sa
constitutiva. .aca f(q,u)=0 este aceeasi pentru orice moment de timp, condensatorul este invariant
n timp.
5arimea
C
d
dq
du
u
tg
u

)
)

se numeste capacitatea dinamica a condensatorului la tensiunea u


)
.
.aca caracteristica condensatorului este o dreapta care trece prin origine condensatorul este liniar
iar marimea C
d
este constanta n raport cu / si u si se numeste capacitatea condensatorului liniar
C
q
u
.
()&
"nitatea de masura a capacitatii este faradul (
(
(
(
F
C
V

, n practica folosindu-se submultiplii sai


microfaradul ((# 0 ()
-6
# , nanofaradul ((n# 0 ()
-7
# si picofaradul ((p# 0 ()
-(2
#.
.aca caracteristica condensatorului nu este o dreapta care trece prin origine atunci
condensatorul este neliniar. "n condensator este controlat n tensiune daca ecuatia sa constitutiva
poate fi scrisa ca o functie
q q u

(
si este controlat n sarcina daca e'ista functia
u u q

(
.
Comportarea acestui element de circuit este descrisa de ecuatia constitutiva f(q,u)=0 la care se
adauga ecutia
i
dq
dt

. n unele cazuri se poate e'plicita dependenta dintre curent si derivata


tensiunii n raport cu timpul- aceasta dependenta este ecuatia de functionare a condensatorului. .e
e'emplu:
-pentru un condensator liniar invariant n timp :
q Cu
si
i
dq
dt
C
du
dt

-pentru un condensator neliniar controlat n tensiune :
i
dq
dt
dq
du
du
dt
C
d
du
dt

Condensatorul ideal modeleaza un efect capacitiv.
3.2.2. #o$n! de!l!
.in teoria campului electromagnetic se stie ca relatia intre flu'ul magnetic (t al unei
bobine si tensiunea u(t la bornele acesteia este u(t0d(t1dt. Ca urmare un element dipolar de
circuit poate fi caracterizat, pe langa perec2ea 3u(t, i(t4, si de fluxul magnetic (t definit de
relatia.
( ( ( t t u d
t
t
+

)
)
n care
( ( t u d
t
)
)

este flu'ul magnetic in momentul t


)
.
8 bobina este un element dipolar de circuit pentru care multimea perec2ilor admisibile
3(t, i(t4 poate fi reprezentata n planul -i printr-o curba de ecuatie f(,i0). Aceasta curba este
caracte-
()6
ristica -i a bobinei si ecuatia f(,i0) este ecuatia sa constitutiva. .aca f(,i0) este aceeasi
pentru orice moment de timp, bobina este invarianta n timp.
5arimea
L
d
d
dt
i
tg
i

)
)
se numeste inductivitatea dinamica a bobinei la curentul i
)
. .aca
caracteristica bobinei este o dreapta care trece prin origine bobina este liniara si marimea L
d
devine constanta n raport cu si i si se numeste inductivitatea bobinei liniare
L
i

. "nitatea de
masura a inductivitatii este ( 2enr9 ((:0 (;b1(A- n practica se folosesc submultiplii mili2enr9
(m: si micro2enr9 (:.
.aca caracteristica bobinei nu este o dreapta care trece prin origine atunci bobina este
neliniara. 8 bobina este controlata n curent daca ecuatia sa constitutiva poate fi scrisa in forma


( i
si este controlata n flu' daca e'ista functia
i i

(
. Comportarea acestui element de
circuit este descrisa de ecuatia constitutiva f(

,i)=0 la care se adauga ecutia


u
d
dt


. n unele
cazuri se poate e'plicita dependenta dintre tensiune si derivata curentului n raport cu timpul-
aceasta dependenta este ecuatia de functionare a bobinei. .e e'emplu:
-pentru o bobina liniara invarianta n timp :
Li
si
u
d
dt
L
di
dt

-pentru o bobina neliniara controlata n curent :


u
d
dt
d
di
di
dt
L
d
di
dt


<obina ideala modeleaza un efect inductiv.
3.2.3. Pro%ret!t !le conden"!to!relor " $o$nelor.
3.2.3.1. Memor!.
()=
!a un rezistor dipolar controlat n tensiune curentul i(t depinde numai de tensiunea din
acelasi moment (i(t 0 f
(
(u(t iar la un rezistor controlat n curent u(t0f
2
(i(t ceeace insemna ca
rezistoarele nu au memorie.
!a orice condensator sarcina q(t) depinde de valorile curentului intr-un interval de timp
>t
)
,.t? si
de sarcina q(t
)
) >q(t)=q(t
0
)+
i d
t
t
(
)
?. $imilar, flu'ul magnetic prin bobina (t) depinde de (t
0
)
si de valorile tensiunii bobinei n intervalul >t
)
,.t? >(t0 (t
)
@
u d
t
t
(
)
?. Aceasta inseamna ca
oina si condensatorul sunt elemente de circuit cu memorie, spre deosebire de rezistor.
3.2.3.2. Contnut!te! lu u
C
"
L

#ie condensatorul din figura de mai Aos prin care trece curentul i
$
(t care are discontinuitati
finite. ,ezulta ca daca u
C
()0) atunci u
C
(t0
(
)
C
i d
t
(
si u
C
(t este o functie continua. Be baza
proprietatii de continuitate a integralei unei functii cu discontinuitati finite rezulta:
adaca curentul i
C
(t printr-un condensator liniar invariant n timp este marginit si are un numar
finit de discontinuitati n intervalul >t
)
, t
p
? atunci tensiunea condensatorului u
C
(t este continua n
acest interval-
daca tensiunea u
!
(t pe o bobina liniara invarianta n timp este marginita si are un numar finit de
discontinuitati n intervalul >t
)
, t
p
? atunci curentul prin bobina i
!
(t este continuu n acest interval.
.aca i
C
(t, respectiv u
!
(t, nu sunt marginite atunci u
C
(t, respectiv i
!
(t nu sunt marimi
continue. .e e'emplu daca condensatorul din figura de mai Aos este alimentat cu tensiunea e(t
(e(t este o functie continua de timp, atunci i
C
(t va avea discontinuitati finite. .aca ) atunci
e(t devine
()C
functia treapta unitate care are o discontinuitate n t0) si i
C
(t nu mai este marginit. Cand )
dreptung2iul isi mentine aria unitara latimea sa tinzand catre zero si inaltimea sa spre infinit.
$emnalul obtinut astfel se numeste impuls unitar sau impuls !irac si se noteaza (t.
#unctia (t are o singularitate n t0) si este nula pentru t). $e poate arata usor ca

( t dt

(
(
2

pentru orice
(
si
2
strict pozitivi.
3.2.3.3. C!r!cterul ned"%!t& '(!r! %erder)
Energia pe care o primeste un rezistor liniar cu ,D) n intervalul de timp >t
(
, t
2
? este:
"
#
t t
t
t
p t dt u t i t dt #i dt
t
t
t
t
> , ? ( ( (
( 2
(
2
2
(
2
(
2




. Evident ;>t
(
, t
2
? ) indiferent de semnul lui i(t. .aca
rezistorul este neliniar si pasiv >u(ti(t)? rezultatul este acelasi: ,ezistorul pasiv primeste energie
din circuitul n care este conectat si aceasta energie se transforma n mod ireversibil n caldura (se
disipa. $punem ca re$istorul pasiv este un element de circuit disipativ (cu pierderi)%
Energia absorbita de un condensator liniar n intervalul de timp >t
(
, t
2
?este
"
C
t t u t i t C
du t
dt
u t dt Cudu
u t
u t
C
t
t
t
t
u t u t > , ? ( (
(
(
(
(
> ( ( ?
( 2
(
2
2
(
2
(
2
2
2
2
(





.aca u(t este periodica de perioada E si t
2
0t
(
@E, atunci ;
C
>t
(
, t
2
?0) si energia medie absorbita de
condensator intr-o perioada este nula. Aceasta inseamna ca puterea absorbita este pozitiva numai
pe anumite subintervale din perioada E, n celelalte subintervale puterea absorbita fiind negativa.
.eci condensatorul nu disipa energia ci o acumuleaza si apoi o reda circuitului n care este
conectat. "n astfel de element de circuit este nedisipativ (fara pierderi)%
Bentru un condensator controlat n sarcina >u0u(/? rezultatul este similar
()7
"
C
t t
t
t
u t i t u q t
dq t
dt
dt u q dq
q t
q t
t
t
> , ? ( ( > ( ?
(
(
(
(
( 2
(
2
(2
(
2
(
2





, unde A
(2
este aria din figura.
.aca /(t
2
0/(t
(
@ E atunci A
(2
0 ) si ;
C
>t
(
, t
2
? 0 ).
$imilar se poate arata ca o bobina liniara si o bobina neliniara controlata n flu' sunt
nedisipative. Bentru bobina liniara
"
L
t t u t i t dt L
di t
dt
i t dt Lidi
L
i t i t
i t
i t
t
t
t
t
> , ? ( (
(
( > ( ( ?
(
(
( 2
2
2
2
2
(
(
2
(
2
(
2


si pentru bobina neliniara controlata n flu' cu caracteristica i0i(
"
L
t t u t i t dt i t
d t
dt
dt i d
L
i t i t
t
t
t
t
t
t
> , ? ( ( > ( ?
(
( > ( ( ?
(
(
( 2
2
2
2
2
(
(
2
(
2
(2
(
2


.in aceaste relatii rezulta ca n regim periodic (u(t si i(t sunt functii periodice de perioada
E la un element de circuit fara pierderi tensiunea si curentul trec prin valoarea zero la momente de
timp diferite. Altfel produsul u(ti(t ar fi tot timpul pozitiv sau negativ si ;>t
(
, t
2
? ar fi nenula pe
o perioada. .e e'emplu, n regim sinusoidal tensiunea unui condensator liniar este u(t0" sint si
curentul este i(t0C cost0C sin(t @12 deci u(t si i(t trec prin zero la momente de timp
distantate cu t 0 12.
#ie un condensator liniar cu capacitatea CD) care in momentul t
(
este conectat la un
circuit .
$tiind ca u(t
(
0", energia absorbita de condensator este ;
C
0>t
(
,t
2
?0
C
u t "
2
2
2
2
> ( ?
. .aca
(()
u t & (
2
<
, atunci ;
C
>t
(
, t
2
? F ) si condensatorul cedeaza energie circuitului la care este
conectat.
.aca u(t
2
0 ) condensatorul va ceda valoarea ma'ima a energiei ;
Cma'
>t
(
, t
2
?0
C&
2
2
. .eoarece
aceasta este valoarea ma'ima a energiei ce se poate e'trage din condensator este normal sa
spunem ca energia acumulata intr-un condensator liniar de capacitate C incarcat la tensiunea &
este '
C
=
C& (
C
2 2
2 2
. $imilar se poate arata ca energia acumulata intr-o oina liniara de
inductivitate L prin care trece curentul ) este '
L
L)
L

2
2
2
2

.
Bentru un condensator neliniar controlat n sarcina a carui caracteristica u0u(/ trece prin origine
energia acumulata este ' u q dq
C
(

(
)

Bentru o bobina neliniara controlata n flu' a carei caracteristica i 0 i( trece prin origine energia
acumulata este '
L
i d ( (


)
3.2.* #o$nele cu%l!te
<obinele cuplate se utilizeaza in circuitele de comunicatii si in ec2ipamentele de masura.
Eransformatoarele electrice construite cu bobine cuplate au o importanta deosebita in transmiterea
energiei electrice intre generatoare si utilizatori. 5otoarele si generatoarele electrice se modeleaza
prin bobine cuplate cu parametri variabili in timp.
. .oua bobine cuplate magnetic se reprezinta astfel
(((
"n model liniar al acestui dispozitiv este dat de un sistem de ecuatii liniare care leaga
curentii i
(
, i
2
si flu'urile
(
,
2
prin bobinele ( si 2. Acest sistem reprezinta ecuatia constitutiva a
oinelor liniare cuplate*

+
= L
++
i
+
t ,i
-

-
= L
--
i
-
t ,i
+
.
unde !
((
si !
22
sunt inductivitatile proprii ale celor doua infasurari si 5 este inductivitatea
mutuala dintre infasurari. Eermenii !
((
i
(
si !
22
i
2
reprezinta flu'urile proprii ale bobinelor ( si 2
iar termenii 5i
2
si 5i
(
reprezinta flu'urile mutuale. %n teoria campului electromagnetic se arata ca
flu'ul propriu si flu'ul mutual sau se aduna in ambele bobine, sau se scad in ambele bobine. Ca
urmare semnele atasate
lui 5 sunt sau amandoua @ sau amandoua -. .e e'emplu pentru bobina ( din figura, cu sensurile
date
pentru i
(
si i
2
flu'ul propriu !
((
i
(
si flu'ul mutual 5 i
2
sunt orientate n acelasi sens si deci 5 se
considera cu semnul @. .aca i
2
are sensul invers celui din figura, atunci flu'ul mutual este orientat
invers fata de cel propriu si 5 se considera cu semnul -.
Bentru a preciza semnul lui 5 se foloseste repre$entarea oinelor cu orne polari$ate*
daca cei doi curenti i
(
si i
2
GatacaH la fel bornele polarizate (ambii intra sau ambii ies din aceste
borne, atunci in ecuatii se considera @5, iar daca i
(
si i
2
GatacaH in mod diferit aceste borne (un
curent intra prin borna polarizata si celalalt curent iese prin borna polarizata atunci in ecuatii se
considera -5.
Ecuatia constitutiva a bobinelor cuplate se scrie matriceal ./ = .L/0.)/
((2
unde L
L ,
, L

t
t

1
]
1
((
22
este matricea inductivitatilor.
Eensiunile u
(
si u
2
sunt date de
u
d
dt
(
(


si
u
d
dt
2
2


aceste relatii reprezentand ecuatia
de functionare a oinelor cuplate% "tilizand ecuatia constitutiva a bobinelor liniare rezulta:
u t L
di
dt
,
di
dt
( ((
( 2
( t
u t L
di
dt
,
di
dt
2 22
2 (
( t
sau, matriceal,
[ ] [ ][ ]
& L )

.aca nodurile (I si 2I sunt legate intre ele atunci se poate obtine un diport ec2ivalent cu trei
bobine necuplate. .eoarece i0i
(
@i
2
, calculand u
(
(t n diportul ec2ivalent rezulta:
u t L
di
dt
,
di
dt
,
di
dt
di
dt
L
dil
dt
,
di
dt
( ((
( ( ( 2
((
2
(
( ( + + + . $imilar rezulta u t L
di
dt
,
di
dt
2 22
2 (
( +
.

$imilar cu elementele dipolare, pentru a calcula energia acumulata se considera conditii
initiale nule (i
(
()0) si i
2
()0), respectiv
(
()0) si
2
()0). $e calculeaza energia absorbita de
bobine intr-un interval de timp E:
"
,
u t i t u t i t dt L
di
dt
i ,
di
dt
i L
di
dt
i ,
di
dt
i dt
1 1
L i 1 L i 1 ,i 1 i 1
+ + + +

+ +
> ( ( ( ( ? > ?
> ( ( ( ( ?
( ( 2 2 ((
(
(
2
( 22
2
2
(
2
) )
(
2
(( (
2
22 2
2
2
( 2
Energia acumulata n bobine la momentul E poate fi calculata ca energia cedata de bobine n
transformarea de la starea initiala la starea finala i
(
(E0%
(
, i
2
(E0%
2
.
"
,
) ) L ) L ) ,) ) ( , > ?
( 2
(
2
(( (
2
22
2
2
2
( 2
+ +
((+
.in considerente fizice energia magnetica acumulata ;
5
(%
(
, %
2
este pozitiva pentru orice %
(
, %
2
).
,ezulta ca ! este pozitiv definita, deci minorii principali ai matricei ! sunt pozitivi adica !
((
),
!
((
!
22
-5
2
).
%nductivitatea mutuala se poate defini in functie de coeficientul de cuplaA
2
,
L L

(( 22
.
.in !
((
!
22
5
2
rezulta ca
2
F(. Jaloarea K0) corespunde bobinelor necuplate, iar valoarea K0(
corespunde cuplaAului perfect.
n cazul mai multor bobine cuplate se obtin ecuatii similare. .e e'emplu trei bobine liniare
cuplate au ecuatia de functionare
u t
u t
u t
L , ,
, L ,
, , L
di t dt
di t dt
di t dt
(
2
+
(( (2 (+
(2 22 2+
(+ 2+ ++
(
2
+
(
(
(
.
( 1
( 1
( 1

1
]
1
1
1

1
]
1
1
1

1
]
1
1
1
%n teoria campului electromagnetic se demonstreaza relatia 5
AK
05
KA
(proprietatea de simetrie a
matricei inductivitatilor.
Ecuatia de functionare a unui sistem de bobine neliniare cuplate se obtine din relatiile
u
2
d
2
dt


si ecuatiile constitutive. .e e'emplu pentru doua bobine neliniare controlate n curent cu
ecu!tle con"ttut&e
( ( ( 2 2 2 ( 2

( ,

(
, ,
i i i i re+ult!,
u
d
dt i
di
dt i
di
dt
(
( (
(
( (
2
2
+

"
u
d
dt i
di
dt i
di
dt
2
2 2
(
( 2
2
2
+

.
3.3.Re%re+ent!re! n com%le- ! m!rmlor "nu"od!le
3 marime sinusoidala este o functie de timp de forma* 9(t 0
2
L sin(t @
unde: L este valoarea efectiva,
2
L este valoarea ma'ima, este pulsatia si 02f unde f 0 (1E
este frecventa si E este perioada,iar este faza initiala.
((*
#epre$entarea in complex a marimii sinusoidale 9(t 0
2
L sin(t @ este numarul comple'
4e
5
unde L este modulul numarului comple', este argumentul numarului comple', iar
5 (
. Evident L0Lcos @ ALsin, unde Lcos este partea reala a lui L si Lsin este partea
sa
imaginara.
,eprezentarea grafica a lui L in planul comple' se numeste fazor.
6roprietati*
a liniaritatea: a7
+

(t) + 7
-

(t) a4
+
+ 4
-
cu a,b,
!emonstratie: Este evident ca a9
(
(t aL
(
. ,amane de aratat ca 9
(
@ 9
2
L
(
@ L
2
#ie 7 t 4 t
( ( (
2 ( sin( + si 7 t 4 t
2 2 2
2 ( sin( + . Atunci
9 t L t L t L t L t
L L t L L t
( ( sin cos cos sin sin cos cos sin
> cos cos sin ( sin sin cos ?
+ + +
+ + +
2
2
( ( ( ( 2 2 2 2
( ( 2 2 ( ( 2 2



Motam:
A L L L L si tg
<
A
deci
A
A <
si
<
A <
zulta 9 t A <
A
A <
t
<
A <
t
A < t t A < t
+ +
+

+
+
+
+
+

+ + + +
( ( 2 2 ( ( 2 2
2 2
2 2
2 2
2 2 2 2
2 2 2 2
2
2 2
cos cos , sin sin cos
sin . ,e ( ( sin cos
( (cos sin sin cos ( sin( .



<
,eprezentarea in comple' a lui 9(t va fi:
L A < A A A< L AL L AL L L + + + + + + +
2 2
( ( ( ( 2 ( 2 ( ( 2
(cos sin cos sin cos sin
b derivarea marimii sinusoidale in raport cu timpul:
d9
dt
A L
d9
dt

L
2
cos (t @ 0 L
2
sin (t @ @

2
L e
A(

2

0 A L
((&
'xemple*a) #ie marimea sinusoidala 9(t 0 (2) 2 sin (t @ 12. Mumarul comple' corespunzator
este L 0 Le
A
cu L 0 (2) si 0 12, respectiv L 0 (2)e
A
12
0 (2) ( cos 12 @Asin 12 0 (2)A. .aca
9(t 0 ()) sin (t @ 1*, atunci L 0
())
2
e
A1*
0
())
2
( cos1* @Asin1* &) ( (@A .
) #ie numarul comple' L 0 +@*A. 5arimea sinusoidala corespunzatoare este 9(t 0 L 2 sin(t
@ cu L 0
+ *
2 2
+
0 & si 0 arctg *1+ 0 &C
)
si deci 9(t 0 & 2 sin (t @&C
)

3.*. C!r!cter+!re! n com%le- ! elementelor de crcut


3.*.1. Elementele d%ol!re
$e considera un element dipolar de circuit (E.C avand tensiunea la borne u(t0
"
2
sin(t@
u
si curentul i(t0%
2
sin (t@
i
respectiv in comple' "0"e
Au
si % 0 %e
Ai
unde
0
u
-
i
este defazaAul intre tensiune si curent.
Considerand u(t si i(t asociati dupa regula de la receptoare (ca si marimile comple'e
corespunzatoare " si % se defineste impedanta complexa a E.C ca raportul dintre tensiunea " si
curentul %: N 0
&
)
0
"
%
e
A
Ne
A

unde raportul N 0
&
)
este impedanta E.C. N si N se masoara
in . $e noteaza N0 , @ AO unde ,e3N40, este re$istenta de curent alternativ si %m3N40O este
reactanta si deci N0, @ AO 0
# 8 e
5 arctg8 #
9e
5 2 2
+
1
$e defineste admitanta complexa L a unui element de circuit ca raportul dintre curentul % si
tensiunea ":
L
%
" N
Le
A
P A<


(

unde L este admitanta E.C, P0,e3L4 este
conductanta E.C si <0%m3L4 este susceptanta E.C. L si L se masoara in $iemens (
- (
.
%n continuare sunt prezentate elementele dipolare de circuit in c.a. si sc2emele lor
ec2ivalente in comple'. Bentru surse u(t si i(t se considera asociate dupa regula de la generatoare.
Bentru celelalte elemente de circuit u(t si i(t se considera asociate dupa regula de la receptoare.
:ursa ideala de tensiune are tensiunea electromotoare sinusoidala e(t 0 2 E sin(t @ .
e(tE0Ee
A

.
%n figura sunt desenate sursa si sc2ema ei ec2ivalenta in comple'.
((6
:ursa ideala de curent are curentul electromotor i
s
(t 0
2
%
s
sin(t @ Q cu reprezentarea in
comple' %
s
0
Ee
AQ

si sc2ema ec2ivalenta din figura.
#e$istorul ideal .aca u(t 0 2 " sint atunci i(t 0
u t
#
(
0 2
&
#
sint, "0,% si deci N
,
0,
si
rezistorul are sc2ema ec2ivalenta in comple' din figura. %n sc2emele ec2ivalente in comple'
impedantele comple'e se simbolizeaza ca niste rezistoare.
.efazaAul intre tensiune si curent este 0
u
-
i
0 ) si reprezentarea fazoriala a lui " si % este:
;oina ideala .aca i(t 0 2 %sint atunci din ecuatia de functionare u(t 0 !
di t
dt
(
0 2
%!sin(t@12 rezulta in comple' "0 A!% si deci N
!
0 A! 0 AO
!
,unde O
!
0! este reactanta
inductiva a bobinei.
.eoarece 0
u
-
i
0 1 2 reprezentarea fazoriala a lui " si % este
((=
deci spunem ca bobina ideala defazeaza cu 1 2 tensiunea inaintea curentului (sau curentul in
urma tensiunii.
Condensatorul ideal .aca u(t 0 2 "sint atunci din ecuatia de functionare i(t 0 C
du t
dt
(
0
2
"Csin(t@12 rezulta %0 AC " sau " 0
(
5 C
% si deci N
C
0 -A
(
C
0 AO
C
, unde O
C
0 -
(
C
este reactanta capacitiva a condensatorului.
.eoarece 0
u
-
i
0-12 reprezentarea fazoriala a lui " si % este
deci condensatorul ideal defazeaza cu 1 2 tensiunea in urma curentului (sau curentul inaintea
tensiunii.
3servatii
i reprezentarea in comple' a unei marimi sinusoidale (tensiune sau curent are numai 2 parametri
(L,

,. .oi dintre cei trei parametric (L,

ai marimii sinusoidale corespunzatoare.


Barametrul

intervine in e'presiile impedantelor comple'e


ii $istemul de ecuatii diferential algebric care caracterizeaza un circuit liniar dinamic in regim
sinusoidal corespunde unui sistem de ecuatii algebrice in comple'- aceasta proprietate constituie
principalul avantaA al utilizarii reprezentarii in comple' a marimilor sinusoidale deoarece
manipularea (inclusive rezolvarea unor ecuatii algebrice este considerabil mai simpla decat a unor
ecuatii diferentiale.
3.*.2. Elementele mult%ol!re
"n circuit de curent alternativ poate contine orice element liniar de circuit. .intre
elementele rezistive multipolare liniare reamintim sursele comandate liniar (prezentate in
paragraful 2.(.2 si circuitul ec2ivalent liniar pentru semnale mici al tranzistorului (prezentat in
paragraful 2.&.+.+. Brin analogie cu rezistorul liniar, este evident ca o sursa comandata liniar are
((C
ca sc2ema ec2ivalenta in comple' tot o sursa comandata liniar- de e'emplu o $CCC cu ecuatia de
functionare i
s
(t0 Qi
(
(t are ca sc2ema ec2ivalenta in comple' o $CCC cu ecuatia de functionare
%
s
0 Q%
(
. %n consecinta circuitul ec2ivalent liniar pentru semnale mici al tranzistorului are sc2ema
ec2ivalenta in comple':
.intre elementele dinamice multipolare liniare cel mai des utilizat este perec<ea de oine
cuplate magnetic% Ecuatiile de functionare a doua bobine liniare cuplate magnetic sunt:
u
(
(t 0 !
(

di t
dt
(
(
R 5
di t
dt
2
(
, u
2
(t 0 !
2

di t
dt
2
(
R 5
di t
dt
(
(
%n comple' aceste ecuatii devin: "
(
0A!
(
%
(
RA5%
2
,
"
2
0A
!
2
%
2
RA5%
(

$c2ema ec2ivalenta in comple' contine doua impedante inductive cuplate intre ele. !a bornele
unei astfel de impedante avem o cadere de tensiune proprie si o cadere de tensiune mutuala. .e
e'emplu
"
(
este formata din caderea de tensiune proprie A!
(
%
(
si caderea de tensiune mutuala A5%
2
-
semnul caderii de tensiune mutuale este @ daca curentii %
(
si %
2
ataca la fel bornele polarizate
(ambii intra sau ambii ies din aceste borne sau - daca curentii %
(
si %
2
ataca diferit bornele
polarizate (unul intra si celalalt iese din borna polarizata (vezi paragraful +.2.*.. .eci de fiecare
data cand se scriu ecuatiile circuitului trebuie determinate semnele caderilor de tensiune mutuala.
Aceleasi ecuatii in comple' corespund si urmatorului circuit ec2ivalent cu surse de tensiune
comandate in curent:
((7
%ntr-adevar calculand "
(
ca suma intre caderea de tensiune la bornele impedantei A!
(
si
tensiunea la bornele sursei comandate rezulta "
(
0A!
(
%
(
RA5%
2
. 8 verificare similara se poate
face si pentru "
2.
%n e'presiile E
(
si E
2
se considera semnul @ daca curentii %
(
si %
2
ataca la fel
bornele polarizate si semnul - daca le ataca diferit. $e prefera utilizarea acestui circuit in locul
sc2emei cu bornele polarizate. Aceasta deoarece semnele E
(
si E
2
se stabilesc atunci cand se
construieste circuitul ec2ivalent, aceasta operatiune fiind facuta separat de cele implicate de
scrierea ecuatiilor. $e diminueaza astfel posibilitatea de a gresi, fata de utilizarea sc2emei cu borne
polarizate in care semnele caderilor de tensiune mutuale se stabilesc in timpul scrierii ecuatiei.
.aca cele doua bobine cuplate au un nod comun e'ista un circuit ec2ivalent mai simplu
fara surse comandate. Ecuatiile de functionare ale celor doua bobine cuplate sunt: "
(
0A!
(
%
(
@
A5%
2

si
"
2
0A
!
2
%
2
@
A5%
(
. .aca in prima ecuatie se aduna si se scade A5%
(
si in a doua
ecuatie se aduna si se scade A5%
2
se obtin ecuatiile:
"
(
0(A!
(
-
A5%
(
@
A5 (%
(
@
%
2
,

"
2
0
(A
!
2
-
A5%
2
@
A5(%
(
@
%
2
carora le corespunde sc2ema ec2ivalenta din figura b .


Acest procedeu se numeste spargerea cupla5ului. .aca bornele polarizate sunt atacate diferit de
curenti atunci 5 se inlocuieste cu -5 si circuitul ec2ivalent fara cuplaAe este:
(2)

.aca sunt mai mult de doua bobine cuplate intre ele, circuitul ec2ivalent in comple' este
asemanator. %ata un grup de trei bobine cuplate intre ele si circuitul ec2ivalent in comple' al
acestora. $e observa ca %
(
si %
+
intra in bornele polarizate in timp ce %
2
iese din borna polarizata.
Ca urmare impedantelor de comanda N
(2
si N
2+
li se va atasa semnul - iar impedantei de comanda
N
+(
i se va atasa semnul @.
3.*.*. Teoremele lu .rc//o(( n com%le-
Eeorema % a lui Sirc22off este :
i
K
(
K M
i
t

)
si datorita liniaritatii reprezentarii in comple'
se obtine:
)
: 2
2
)
(suma algebrica a curentilor in comple' corespunzator tuturor laturilor unei
sectiuni $ este nula.
Eeorema a %%-a a lui Sirc22off este:
) (

t
; 2
2
u
si similar rezulta
)
; 2
2
&
(suma
algebrica a caderilor de tensiune comple'e la bornele tuturor elementelor de circuit care apartin
aceleiasi bucle este nula.
3.0. Puter n crcutele de curent !ltern!t&
$e considera un E.C cu tensiunea si curentul la borne: u(t 0 " 2 sint si i(t 0 % 2
sin(t - . Bentru generatoare (surse de orice tip u(t si i(t sunt asociate dupa regula de la
generatoare- pentru celelalte elemente de circuit u(t si i(t sunt asociate dupa regula de la
receptoare. $e definesc urmatoarele puteri:
(2(
6uterea instantanee p(t, absorbita de receptor sau cedata de generator este:
p(t0 u(t i(t 02"% sint sin(t - 0 "%cos - "%cos(2t -
Jaloarea medie pe o perioada a puterii instantanei care se numeste putere activa B este:
6
1
p t dt &)
1

(
)
( cos
Buterea activa depinde de valorile efective ale tensiunii si curentului si de factorul de putere
cos
si se consuma efectiv si ireversibil in rezistoare. "nitatea de masura a puterii active este ;attul,
>B? 0 (;.
.in definitia puterii active rezulta interpretarea fizica a valorii efective a curentului si a
tensiunii. .aca se considera un rezistor cu rezistenta , prin care trece curentul i(t 0 % 2 sint
rezulta u(t 0 ,i(t 0 ,% 2 sint si B
abs
E
u t i t dt ,%
E

(
2
)
( ( . .eci valoarea efectiva a unui
curent sinusoidal este numeric egala cu valoarea unui curent continuu care, trecand prin aceeasi
rezistenta ca si curentul sinusoidal produce aceeasi putere prin efect Toule.
6uterea reactiva (, este U 0 "% sin avand unitatea de masura >U?0(JA, (volt-amper
reactiv.
6uterea aparenta $, este $ 0 "% si are unitatea de masura >$? 0 (JA. Evident
: 6 ( +
2 2
.
6uterea aparenta complexa (puterea complexa) este $ 0 " %
V
0"%e
A
0"icos
@A"%sin0B@AU.
Buterile absorbite sau debitate de elementele ideale de circuit sunt:
- rezistorul ideal absoarbe puterea activa B0,%
2

si, deoarece 0), puterea reactiva absorbita
este U0"%sin0) deci puterea comple'a absorbita este $
a
0,%
2
@A).
- bobina ideala parcursa de curentul i(t0 2 %sint are tensiunea la borne u(t0 2
!%sin(t @ 12 deci 012 si rezulta U0"%sin120!%W0"
2
1! D ), B 0 "% cos12 0 ), deci
bobina absoarbe puterea comple'a $
a
0)@A!%W. 5edia pe o perioda a energiei acumulate in bobina
este
X
( "
m
1
Li t dt L)
1

(
2 2
)
.
- condensatorul ideal cu tensiunea la borne u(t 0 " 2 sint este parcurs de curentul i(t0
2 C"sin(t @ 12, deci 0 -12 si rezulta U 0 "%sin(-120

(
2
C
)
0 - "WC F ), B 0 "%
(22
cos(-12 0 ), deci condensatorul absoarbe puterea comple'a $
a
0)-AC"W. 5edia pe o perioda a
energiei acumulate in condensator este
X
( "
e
1
Cu t dt C&
1

(
2 2
)
.
.eoarece elementele dinamice condensator si bobina sc2imba cu circuitul in care sunt conectate o
putere reactiva nenula, ele se numesc si elemente reactive.
- sursa ideala de tensiune cu tensiunea electromotoare e(t0 2 Esint parcursa de
curentul i(t0 2 % sin(t@ debiteaza o putere comple'a $
d
0E %
V
0 E%e
-A
0 E%cos-AE%sin (" si
% sunt asociate dupa regula de la generatoare sau % parcurge sursa in sensul sagetii lui E
- sursa ideala de curent cu curentul electromotor i
s
(t0 2 %
s
sin(t@ cu tensiunea la
borne u(t0 2 " sint debiteaza o putere comple'a $
d
0 " %
V
0 "%
s
e
-A
0 "%
s
cos-A"%
s
sin (" si %
s
sunt asociate dupa regula de la generatoare
3servatii
iputerea activa este absorbita numai de rezistoarele ideale
iiputerea reactiva este absorbita numai de bobinele si condensatoarele ideale
iiiimpedanta comple'a N0,@AO absoarbe puterea aparenta comple'a $
a
0" %
V
0 N % %
V
0
N%
2
0(,@AO %
2
0,%W @ AO%W deci B
a
0,%
2
si U
a
0O%
2
.
ivsursele debiteaza atat putere activa cat si putere reactiva
3.1. Teorem! con"er&!r %uterlor com%le-e
Blecand de la teorema a %%-a a lui Sirc22off in comple' (vezi paragraful *.* si de la faptul
evident ca curentii conAugati %
K
V
verifica teorema % alui Sirc22off in comple'
)
V

: 2
2
)
teorema lui Eellegen in comple' este:
"
K
%
K
toatelaturile
V )
- in aceasta e'presie "
K
si
%
K
sunt asociate dupa regula de la receptoare. $eparand intr-un membru puterile comple'e debitate
de surse (pentru care "
K
si %
K
sunt asociate dupa regula de la generatoare si in celalat membru
puterile comple'e absorbite de consumatori (impedante comple'e rezulta:
1eorema conservarii puterilor complexe $uma puterilor comple'e debitate de toate sursele dintr-
un circuit este egala cu suma puterilor comple'e absorbite de toate impedantele din acelasi circuit:
:
2d
:
2a
toate sursele toate impedantele

Einand seama ca :$
d
0 B
d
@ AU
d
si $
a
0 B
a
@ AU
a
rezulta:
(2+
6
2d
6
2a
toate sursele toate re$istoarele

si
(
2d
(
2a
toate sursele toate elementele reactive

adica puterile active si puterile reactive se conserva.
3servatii*
iputerile aparente $
K
nu se conserva
iiconservarea puterilor comple'e poate fi folosita, similar cu consevarea puterilor in
circuitele de c.c., la verificarea rezultatelor obtinute prin rezolvarea problemelor de
analiza a circuitelor de c.a.
iiitinand seama ca pentru o bobina U
a
0
X
"
m
si pentru un condensator U
a
0-
X
"
e

rezulta ca (
a
"
m
"
e
(
X X
deci un dipol ,!C are caracter inductiv daca
(
a
toate9

D), are caracter capacitiv daca


(
a
toate9

F) si are caracter rezistiv sau este la


rezonanta (vezi paragraful *.7 daca
(
a
toate9

0)
ivcondensatorul nu genereaza putere reactiva c2iar daca absoarbe o putere reactiva
negativa- asa cum rezulta din teorema conservarii puterilor comple'e, puterea reactiva
(pozitiva sau negativa este generata de surse
vdefazaAul intre curent si tensiunea la bornele unui dipol ,!C format din elemente de
circuit cu ,,!,CD) este cuprins intre -12 si @12 deoarece "%cos0
#
2
)
2
toate #
2
) >
deci
cosD).
3.2. An!l+! crcutelor de curent !ltern!t&
3.2.1. Introducere
Brin utilizarea reprezentarii in comple' a marimilor sinusoidale, intr-un circuit de c.a. al
carui graf are ! laturi si M noduri se pot scrie urmatoarele ecuatii liniar independente intre ele:
M-( ecuatii date de teorema % a lui Sirc22off (vezi paragraful (.+
!-M@( ecuatii date de teorema a %%-a a lui Sirc22off (vezi paragraful (.+
! ecuatii date de legaturile intre "
K
si %
K
pentru fiecare latura a grafului (vezi paragrafele 2.2 si
*.+
Ecuatiile unui circuit de c.a. sunt ecuatii algebrice de aceeasi forma cu ecuatiile unui circuit liniar
de c.c. deoarece:
(2*
- teoremele lui Sirc22off au aceeasi forma
- in ecuatiile de legatura intre "
K
si %
K,
N
K
ia locul lui ,
K
, L
K
ia locul lui P
K
, etc.
!a circuitele liniare de c.c. %
K
si "
K
sunt marimi reale iar ecuatiile sunt liniare in %
K
si "
K
avand coeficienti reali. !a circuitele de c.a. %
K
si "
K
sunt marimi comple'e iar ecuatiile sunt liniare
in %
K
si "
K
avand coeficienti complecsi. Ca urmare metodele de analiza a circuitelor de c.a. sunt
aceleasi cu cele pentru circuitele liniare de c.c.. 5etodele de analiza vor fi reluate pe scurt in
continuare insistandu-se asupra particularitatilor circuitelor de c.a..
3.2.2. Formul!re! %ro$leme " metod! de re+ol&!re
6rolema anali$ei unui circui de c% a% se formuleaza astfel:
se cunosc: valorile parametrilor elementelor (,
K
, !
K
, C
K
, 5
K
, e
K
(t, i
sK
(t si modul de
interconectare a elementelor de circuit,
se cere sa se determine toate tensiunile si toti curentii.
,ezolvarea acestei probleme consta in scrierea sistemului de 2! ecuatii ale circuitului si
determinarea solutiei acestuia ("
K
, %
K
,K0(,...,!.
=lgoritmul de anali$a a unui circuit de c%a% are urmatoarele etape:
( $e construieste circuitul ec2ivalent cu surse si impedante comple'e utilizand sc2emele
ec2ivalente in comple' ale elementelor de circuit
2 $e scriu ecuatiile acestui circuit
+ $e rezolva sistemul de ecuatii si se determina valorile comple'e ale curentilor si
tensiunilor, ("
K
,
%
K
, K 0 (, ... , ! de forma "
K
0 "
K
e
A
K
* $e verifica rezultatele obtinute prin bilantul puterilor comple'e
& $e determina valorile instantanee de forma u
K
(t 0 "
K 2 sin(t @
K
.
'xemplu #ie circuitul din figura a cu e(t 0 +) 2 sin t si i
s
(t 0 2 sin (t@1* unde 0()) s
-
(
. Circuitul ec2ivalent cu surse si impedante comple'e este dat in figura b.
$e scrie sistemul de ecuatii dat de teoremele lui Sirc22off:
%
(
@ %
2
0 (@A , () %
(
-2)A %
2
0 +), 2)A %
2
- 2)A ((@A - " 0 )
(2&
$olutiile acestui sistem sunt: %
(
0 ( , %
2
0 A si " 0 - 2)A.
Jerificarea rezultatelor prin bilantul puterilor comple'e:
:
2d
toate sursele

0 E %
(
V
@ " %
s
V
0 +)( @ (-2)A ((-A 0 () -2)A
:
2a
toate impedantele

0 ,%
(
2
@ !A%
2
2
-
(
C
A%
s
2
0 ()( @ 2)A(- 2)A2 0 () - 2)A
Jalorile instantanee sunt: i
(
(t 0 2 sin t, i
2
0 2 sin( t@12 si u(t 0 2) 2 sin( t-12
3.2.3. 3crere! ecu!tlor %otent!lelor nodurlor " curentlor cclc
3.2.3.1. Metod! %otent!lelor nodurlor
Asa cum s-a aratat in paragraful 2.&.( se prefera comanda in tensiune deoarece marimea de
comanda poate fi scrisa ca o diferenta de potentiale. Ca urmare, circuitul ec2ivalent cu surse de
tensiune comandate in curent al bobinelor cuplate (vezi paragraful *.+ nu este potrivit pentru
scrierea ecuatiilor metodei nodale. Bentru aceste bobine se poate construi un circuit ec2ivalent cu
surse de curent comandate in tensiune. %n acest scop se rezolva ecuatiile de functionare ale
bobinelor cuplate: "
(
0A!
(
%
(
RA5%
2
,
"
2
0A
!
2
%
2
RA5%
(
in raport cu necunoscutele %
(
si %
2
.
'xemplu% #ie bobinele cuplate cu ecuatiile de functionare
" A% A% si " A% A%
(
2
( 2 2 (
2
2
+ +
,ezolvand acest sistem de ecuatii in raport cu %
(
si %
2
rezulta:
%
"
A
A
" si %
"
A
A
"
(
(
+
2
+
2 2
2
+
2
+
(
+ +
adica ecuatiile urmatorului circuit ec2ivalent:
=plicatie %$a se scrie ecuatiile potentialelor nodurilor pentru circuitul:
(26
e t t
i
s
t t
( cos
( sin(

+
2 2
2 2
*

.eoarece cuplaAul nu se poate sparge construim circuitul ec2ivalent cu surse de curent comandate
in tensiune al celor doua bobine cuplate. Cu notatiile din figura ecuatiile de functionare ale acestor
doua bobine sunt:
" A% A% " A% A%
(
2
( 2 2
2
2 (
+ + ,
deci circuitul ec2ivalent este cel prezentat in
e'emplul precedent. $c2ema ec2ivalenta in comple' este:
$e observa ca avem un circuit rezonant ,!C serie cu N
e
0 A-A@+ 0+ si doua surse ideale de tensiune
care nu se pot transforma in surse de curent. Alegem ca potential de referinta o borna a uneia
dintre aceste surse iar pentru cealalta introducem necunoscuta suplimentara %
*
. ,ezulta ecuatiile
J
J A
J
A
J
A
J %
A
"
" J
J J %
%
J J
A
J
A A
J
A
J
A
A
"
" J J
J A %
&
)
(
2
2
+
(
+
(
2
+
+
(
+
*
+
2
2 +
2 *
+
+
+
( +
(
+
(
(
(
+
2
+
(
(
2
+
(
+
(
( ( 2
*
(
2
(
*

_
,

+ +

_
,

+ +

_
,


adica un sistem de 7 ecuatii cu necunoscutele
J J " " % %
( & ( 2 + *
, ... , , , , , .
.eci algoritmul de scriere a ecuatiilor potentialelor nodurilor este:
(2=
se fac toate transformarile posibile ale surselor de tensiune in surse de curent si ale comenzilor
in curent in comenzi in tensiune
se alege potentialul de referinta astfel incat cat mai multe potentiale ale nodurilor sa poata fi
e'primate ca sume de tensiuni electromotoare
considerand si necunoscutele suplimentare (curentii unor surse de tensiune conectate intre alte
noduri decat cele de la punctul precedent si curenti de comanda se scrie sistemul de ecuatii:
V
5
4
2
V
i
4
2
)
s2
2 5 2 i 5 2 5

,
si ecuatiile suplimentare
3.2.3.2. Metod! curentlor cclc
=plicatie% $a se scrie ecuatiile metodei curentilor ciclici pentru circuitul:
e t t
e t t
(
2
2 2
2
( cos
( sin

$c2ema ec2ivalenta in comple' se construieste considerand pentru bobine circuitul ec2ivalent cu


surse de tensiune comandate in curent (vezi paragraful *.+.2.
(2C
,ezulta ecuatiile

'

+ + + + + +

+ + + + + + +
2 ( ( +
( 2 ( ( I
(
2 ( ( I
2
I
2
I
( +
I
2 2
I
( (
2 ( 2 +
2 2 ( ( I
2
( 2 ( ( I
(
) 5 ) 5 ) 5 ) 5 5 ) 5 5 5 )
) ) )
) )
) )
) 5 ) 5 5) ) 5 5 5 ) 5 5 )
deci & ecuatii cu necunoscutele
% % % % %
( 2 ( 2 +
I , I , , , .

.eci algoritmul de scriere a ecuatiilor curentilor ciclici este:
se fac toate transformarile posibile ale surselor de curent in surse de tensiune si ale comenzilor
in tensiune in comenzi in curent
se aleg cele <0!-M @ ( bucle fundamentale astfel incat sursele de curent netransformate sa fie
plasate in coarbore
considerand ca aceste bucle sunt parcurse de niste curenti fictivi ) ) )
; ( 2
, ,....,
(curentii
ciclici, se aleg sensurile acestora si se scrie sistemul de ecuatii:
)
i
#
2
2 ;
i
)
5
#
2
2 ;
i
2 ;
5
I I

'
2
2 ;
i

si ecuatiile suplimentare
3.4. Teoreme !le crcutelor de curent !tern!t&
Ecuatiile circuitului ec2ivalent cu surse si impedante comple'e sunt similare ecuatiilor unui
circuit liniar de curent continuu (vezi paragraful *.=.(. .in acest motiv enunturile teoremelor sunt
asemanatoare cu cele din paragraful 2.* si demonstratiile nu vor fi reluate.
*.4.1. Teoremele m%ed!ntelor ec/&!lente
!egarea in serie a impedantelor:
N
es
N
K
n
K

(
. .eoarece N
es
0 ,
es
@ AO
es
si N
K
0 ,
K
@ AO
K
rezulta
,
es
,
K
K
n

(
si
O
es
O
K
K
n

(
!egarea in paralel a impedantelor:
L
ep
L
K
K
n

(
, deci
P
ep
P
K
K
n

(
si
<
ep
<
K
K
n

(
3.4.2. Teorem! "u%er%o+te
(27
#ie un circuit de c.a. cu mai multe surse: E
(
, ... , E
l
, %
s
,
l@(
,...,%
sm
. 8rice curent (sau tensiune
din circuit se poate scrie ca o suma a curentilor (tensiunilor din aceeasi latura produsi de fiecare
sursa independenta separat, celelalte surse independente fiind pasivizate.
.e e'emplu
% %
K
K
m
( (
(

unde %
(K
este curentul produs in latura ( de sursa independenta
din latura K, celelalte surse independente fiind pasivizate.
Eeorema este o consecinta a caracterului liniar al ecuatiilor circuitului. $ursele comandate
nu se pasivizeaza.
3.4.3. Teoremele 5ener!to!relor ec/&!lente
>eneratorul ec<ivalent de tensiune al unui dipol #ie un dipol liniar cu bornele A si <.

8ricat de complicat ar fi acest circuit el se poate ec2ivala cu un circuit format dintr-o sursa de
tensiune "
A<)
in serie cu o impedanta N
A<)
unde "
A<)
este tensiunea de mers in gol masurata la
bornele A si < (impedanta N fiind scoasa din circuit si N
A<)
este impedanta ec2ivalenta intre
bornele A si < a circuitului pasivizat (sursele comandate nu se pasivizeaza.
.aca circuitul pasivizat este o combinatie serie - paralel de impedante atunci determinarea
lui N
A<)
se poate face cu regulile din paragraful *.C.(. .aca circuitul contine surse comandate sau
nu este un circuit serie - paralel, atunci se conecteaza intre A si < o sursa independenta de tensiune
de valoare (J ( sau o sursa independenta de curent de valoare (A si N
A<)
rezulta in urma
determinarii lui % sau ".
(+)
Aplicatie. $a se calculeze
9 9
=; =; )
( (
e t t
e t t
i
s
t t
(
2 2 2
2
2 2
*
2 2
*
( cos
( sin(
( cos(

<obinele cuplate avand un nod comun se poate sparge cuplaAul. Brin pasivizare si calculand
impedantele ec2ivalente
A A
A A
A A

_
,

)
2 2
2 2
,
circuitul capata o forma mai simpla. $e conec-
teaza intre A si < o sursa de tensiune cu
' V (
si rezulta
%
A
A
A
N
A<
%
A
A
A
+
+

+

+ (
6
(
2
( +
6
)
( 6
( +
( 6
()
>eneratorul ec<ivalent de curent al unui dipol #ie un dipol liniar cu bornele A si <
8ricat de complicat ar fi acest circuit el se poate ec2ivala cu un circuit format dintr-o sursa de
curent %
A<sc
in paralel cu o impedanta N
A<)
unde curentul %
A<sc
corespunde scurtcircuitului intre
bornele A si <.
.aca in sc2emele ec2ivalente ale diportilor rezistivi liniari (vezi paragraful 2.*.+.+. se inlocuiesc
rezistentele cu impedante si conductantele cu admitante se obtin sc<emele ec<ivalente ale
diportilor de c%a%%%
(+(
3.4.*. Teorem! tr!n"(erulu m!-m de %utere !ct&!
$e considera o sursa de tensiune electromotoare E si de impedanta interna N
i
, la bornele
careia se leaga o impedanta N. $e pune problema urmatoare: ce relatie trebuie sa e'iste intre N
i
si
N

astfel incat pentru un E dat puterea activa absorbita de N sa fie ma'ima.
#ie N
i
0 ,
i
@ AO
i
si N 0 , @ AO . Curentul din circuit este
)
'
# #
i
5 8 8
i

+ + + (
si deci puterea
activa absorbita de N este
6 #)
#'
# #
i
8 8
i

+ + +
2
2
2 2
( (
$e observa ca functia B(,,O are un ma'im in raport cu O pentru O0 -O
i
. Jaloarea acestui ma'im
este
B , O
i
B
5
,
,E
, ,
i
( , (
(

+
2
2
. 5a'imul functiei
6
,
# (
are loc pentru ,0,
i
(vezi
teorema transferului de putere in curent continuu. ,ezulta ca puterea activa asorita de sarcina
este maxima daca 9 = 9
i
? (teorema transferului ma'im de putere activa.
.aca 9 = 9
i
?

puterea activa B
d
cedata de sursa este consumata in cantitati egale de , si ,
i
deci randamentul circuitului este 0B1 B
d
0),&.
3servatii
i daca , si1sau O atunci ( dar B)
ii daca in loc de sursa de tensiune avem o sursa de curent cu parametrii %
s
si N
i
, impedanta
de sarcina N absoarbe puterea activa ma'ima tot daca 9 = 9
i
?
iii daca generatorul de curent alternativ are o impedanta interna inductiva, rezulta ca
pentru a absorbi o putere activa ma'ima sarcina trebuie sa aiba un caracter capacitiv.
3.6. Re+on!nt! d%ollor
3.6.1. De(nt " e-em%le
E'ista doua definitii ale rezonantei: prima se foloseste in electroenergetica, a doua se
utilizeaza la circuitele electronice.
!efinitia + "n dipol de c.a. este la rezonanta daca absoarbe pe la borne o putere reactiva nula,
(+2
adica U
abs
0"% sin 0 ).
.eci la rezonanta defazaAul dintre " si % este nul (sin 0 ) 0 ). .aca impedanta
ec2ivalenta la bornele dipolului este N0,@AO, U0O%W 0) O 0 ) deci la rezonanta reactanta
ec2ivalenta este nula si dipolul are o comportare rezistiva la borne.
!efinitia - a $e considera la bornele dipolului o sursa de tensiune cu pulsatie variabila si valoare
efectiva constanta. Bulsatiile de rezonanta sunt cele pentru care %( are ma'ime si minime.
'xemplu
- dipolul este la rezonanta pentru pulsatiile
(
,
2
,
+
,
*
,
&
- in cazul ma'imelor de curent (
(
,
+
,
&
avem rezonanta de tensiune,
- in cazul minimelor de curent (
2
,
*
avem rezonanta de curent.
$e observa ca deoarece % 0 L " si " 0 ct, curba L ( are aceeasi alura cu % (.
$e considera la bornele dipolului o sursa de curent cu pulsatie variabila si valoare
efectiva constanta. Bulsatiile de rezonanta sunt cele pentru care "( are ma'ime si minime.
'xemplu
- dipolul este la rezonanta pentru pulsatiile Y
(
, Y
2
, Y
+
, Y
*
, Y
&
- in cazul minimelor de tensiune (Y
(
, Y
+
, Y
&
avem rezonanta de tensiune,
- in cazul ma'imelor de tensiune (Y
2
, Y
*
avem rezonanta de curent.
.eoarece " 0 N % si % 0 ct, curba N( are aceeasi alura cu "(.
3servatii
(++
i cele doua definitii ale rezonantei nu duc in general la aceleasi pulsatii de rezonanta
ii rezonanta de tensiune are loc la pulsatiile pentru care L( are ma'ime locale si deci
N(0(1 L( are minime locale
iii rezonanta de curent are loc la pulsatiile pentru care L( are minime locale si deci
N(0(1 L( are ma'ime locale.
'xemple% a
( )
) ) )
&
# 5 L
5 C&
&
# L
# 5 C # L L +
+
+
+
+ +

_
,

1
]
1
( 2
2 2 2
2 2 2


$e calculeaza puterea aparenta comple'a $ 0 "%V si se anuleaza puterea reactiva
obtinandu-se pulsatiile de rezonanta dupa definitia (:
L
C#
LC
2
(
(
2 , (
t
- se observa ca daca
,)
atunci
2

(
!C
. $e calculeaza minimele si ma'imele lui %( respectiv ale lui N(
9
C
# L
# L
C
2
(
2 2
2 2 2
2
(
2
(

+
+

_
,

si

9
2
) are solutiile

2
( 2
2
2
( 2
2
,
t
+
#
L
C
L
#
LC
(daca ,) atunci
2

(
!C
. Bulsatiile de rezonanta obtinute dupa cele doua definitii nu sunt
aceleasi.
b %mpedanta comple'a a circuitului ,!C serie este
9 # 58 # 5 L
C
+ + (

(
. ,ezulta
9 # L
C
2 2
(
2
( (

+
. .upa prima definitie, pulsatia de rezonanta corespunde lui O0) deci

)
(

!C
. .upa a doua definitie, se calculeaza

9
2
)
(
si se obtine aceeasi valoare pentru
(+*

) .
.aca "0ct in raport cu , la rezonanta % ia valoarea ma'ima deoarece N ia valoarea minima
N(
)
0,.. Bentru acest circuit "
c
(
)
0ZO
c
Z%0 "
!
(
)
0ZO
!
Z% si "
c
(
)
0 -"
!
(
)
deci "(
)
0"
,
(
)

@"
C
(
)
@ "
!
(
)
0"
,
(
)
. Este posibil ca la rezonanta si in Aurul pulsatiei de rezonanta "
C
si "
!
sa
aiba valori mai mari decat tensiunea " a sursei de alimentare. $e noteaza cu
(
&
L
&
#
&
C
&
#
#
L
C
)
(

factorul de calitate al circuitului unde "
!
, "
C
, "
,
se considera la
rezonanta. .aca U
)
>( (
L
C
# , la rezonanta, tensiunea bobinei si cea a condensatorului
depasesc tensiunea sursei de alimentare.
c Circuitul ,!C paralel are propietati selective in frecventa duale celui ,!C serie.
"tilizand ambele definitii se obtine aceeasi pulsatie de rezonanta a acesui circuit

)
(

!C
. !a
rezonanta
4
#
5 C
L #
( (

)
(
)
(
)
(
+
deci L are valoarea minima. .aca "0ct in raport cu
, la rezonanta % ia valoarea minima deoarece %0L". Bentru acest circuit %
c
(
)
0"1ZO
c
Z0 %
!
(
)
0"1Z
O
!
Z si %
c
(
)
0 -%
!
(
)
deci %(
)
0%
,
(
)
@%
C
(
)
@ %
!
(
)
0%
,
(
)
. Este posibil ca la rezonanta si in
Aurul pulsatiei de rezonanta %
C
si %
!
sa aiba valori mai mari decat curentul % prin sursa de alimentare.
$e noteaza cu U
)
factorul de calitate
(
)
L
)
#
)
C
)
#
#
C
L
)

unde %
!
, %
C
, %
,
se considera la rezonanta.
.aca U
)
>( (
C
L #

(
,curentul bobinei si al condensatorului depasesc curentul total.
3.6.2. A%lc!t te/nce !le re+on!nte
(+&
a)Compensarea factorului de putere Bresupunem ca avem o linie de transport al energiei electrice
la capatul careia este conectat consumatorul inductiv (asa cum sunt maAoritatea consumatorilor
energetici din figura a..
Curentul absorbit de consumator este :
%
"
,
"
A !
+

deci
) &
# L
+
(
2
(
2 2

si cos 0
6
&)
&
#&
# L
L
# L

+
2
2
(
2
(
2 2
2 2 2

.
$e conecteaza un condensator in paralel cu consumatorul astfel incat

L
C

(
(circuitul
b. %n acest caz avem un circuit ,!C derivatie la rezonanta a carui impedanta de intrare este N0,
si curentul absorbit de receptor este
)
&
#
) I
. Buterea reactiva absorbita de consumatorul
inductiv in paralel cu condensatorul C este nula, si pierderile de putere activa pe linia de transport
(de rezistenta r vor fi minime : B[
linie
0 r%[
2
F B
linie
0 r%
2
. %n acest caz factorul de putere cosY0(
si avem o compensare totala a factorului de putere.
Consumatorii industriali nu au tot timpul aceiasi parametri (se opresc anumite utilaAe, in
anumite zile nu se lucreaza, etc. Bentru a nu se aAunge la functionarea in regim capacitiv (care
produce efecte nedorite in sistem mentinand pierderile de putere pe linie la un nivel rezonabil se
face o compensare partiala a factorului de putere (de e'emplu cosY0),72. %n acest caz calculul
capacitatii condensatorului care se leaga in paralel cu consumatorul inductiv se face astfel:
diferenta intre puterea reactiva absorbita de consumatorul necompensat U0"%sin si cea absorbita
de consumatorul compensat partial U[0"%sinY este absorbita de condensator (U
C
0C"
2
.
E'primand puterile reactive in functie de puterea activa B absorbita de consumator (U0Btg,
U[0BtgY rezulta C
Btg Btg
"

I
2
. %n acest calcul se considera ca " nu se modifica prin
conectarea condensatorului.
(+6
$) Montaje Boucherot
$e considera cele doua circuite din figura de mai Aos. .aca parametrii bobinei si condensatorului
indeplinesc conditia de rezonanta (
2
!C 0 ( atunci curentul prin impedanta N are valoarea "1!
pentru primul circuit si "C pentru al doilea circuit, deci este independent de valoarea lui N .
Aceasta proprietate se poate verifica foarte usor.
c)Circuite de rezistenta constanta
%mpedanta de intrare intr-un astfel de circuit nu depinde de frecventa, desi circuitul contine si
elemente reactive. Cele doua circuite din figura de mai Aos au N0, atunci cand parametrii
indeplinesc conditia: ,
2
0 !1C. Jerificarea acestei propietati este un e'ercitiu simplu.
(+=

S-ar putea să vă placă și