Sunteți pe pagina 1din 7

Introducere

Designul are drept scop ca orice obiect produs de om sa fie atat eficient,
cat si atrgtor prin aspect. Acesta este in sine o mbinare de arte, deoarece mai
nti observam calit ile estetice ale produselor. Designul este prezent in absolut
toate obiectele confec ionate de om: mbrcminte, locuinte, mobila,
electrocasnice,
pantofi, ambalajele produselor etc.
In dic ionarul explicativ al limbii romne se gsesc urmtoarele defini ii
ale no iunii de design :
Domeniu multidisciplinar interesat de ansamblul factorilor
!socialeconomici, func ionali, te"nici, ergonomici, estetici etc.# care contribuie
la aspectul i calitatea produsului de mare serie.
Aspect exterior, fel n care se prezint un lucru !din punct de
vedere estetic#.
$entru realizarea proiectului la material Design si estetica mrfurilor am
ales aceasta tema %moda vintage& datorita placerii de a citi si a descopera lucruri
noi si interesante .
'e nseamn, de fapt, vintage (
)a origini, termenul vintage este un termen asociat vinurilor, desemnnd
produc ia provenita din recolta unui anumit an. *inria $ort , de exemplu, sia
declarat vinurile vintage ca fiind acelea produse in anul in care a avut cea mai
buna recolta. $rin urmare, vinurile vintage sunt vinuri de calitate si nu sunt
neaprat vinuri vec"i. Insa, de obicei, cele mai bune podgorii au fost nregistrate
in trecut, iar vinurile de calitate superioara sunt cele vec"i, astfel ca termenul
vintage a fost asociat treptat cu vinurile vec"i.
De cativa ani, termenul a fost adoptat si adaptat de unele domenii precum:
arta, moda vestimentara, mobila, design interior si multe altele, astfel incat a
ajuns o +industrie+ de sine stttoare.
*intage nu nseamn, in niciun caz, second"and, asa cum foarte multi
sunt tentati sa cread. 'onfuzia provine de la n elegerea gre it a termenului.
*intage nseamn vec"i, insa vintage nseamn, in acelasi timp, si calitate.
2
Capitolul 1. Prezentarea general a modei vintage
Dea lungul timpului trecerea anilor a adus cu sine nu numai sc"imbri de
mentalit i, opinii, sisteme si organiza ii dar si modificri in ceea ce priveste
moda. 'are sunt standardele( 'are sunt punctele de interes( Dupa atta timp e
dificil de facut o retrospectiva completa a celor mai importante aspecte ale
fiecrei perioade in parte dar, din fericire, designerii celebri au renceput sa isi
imagineze colec iile pornind de la multe elemente %vintage&. Adic, au analizat
%trendurile& deceniilor, au preluat detalii care contrag in ele esen a modei
respective si leau %reactualizat& pentru a se ncadra perfect in prezent. ,i, pentru
a recunoa te cu usurinta stilurile fiecrui deceniu important din punct de vedere
al sc"imbrilor %vestimentare&, iat cateva aspecte caracteristice care te vor
ajuta poate sa faci o cltorie inapoi in timp si sa te regse ti pe tine in unul sau
de ce nu mai multe stiluri.
Anii '30
Daca pana la nceputul anilor -./ erau preferate rotunjimile rubiconde,
pline, ca simbol al feminit ii lucrurile ncep sa se sc"imbe pentru prima oara
catre ceea ce se evidentiaza si astzi: siluetele firave. Din acest motiv corsetele
bine strnse in talie si orice piese vestimentare care puteau scoate in evidenta
%ging ia& formelor erau binevenite. In linii mari o inuta specifica anilor -./
trebuia sa con in cel putin un element din: umeri bufan i, ncre i i, corset sau
croiala strns in talie, fusta lunga, larga si evazata sau !la ocazii speciale# o
trena lunga. 0leganta era pentru femei obligatorie indiferent de momentul zilei
singurul aspect care fcea diferenta fiind materialul din care erau confec ionate
"ainele. Astfel, daca pentru zi se preferau texturile mai putin preten ioase ca
bumbacul, inul sau lna, pentru seara erau %la mare cutare& catifeaua, mtasea
sau satinul. 'ulorile erau si ele oarecum in extreme daca se compara momentele
zilei: pentru diminea a si prnz culori nc"ise sau cenu ii iar pentru a doua parte
a zilei imprimeuri florale, nuan e contrastante si detalii colorate.
Anii '40
Anii -1/ aduc cu ei o sc"imbare majora in moda feminina pentru ca se
trece de la eleganta in orice ocazie la inute mai comode, mai putin preten ioase
si care anticipeaz pentru ntia oara emanciparea ulterioara a femeii. Astfel,
mnecile bufante din dreptul par ilor superioare ale bra elor sunt acum nlocuite
cu celebrele %pernu e pentru umeri&, lungimea roc"iilor se scurteaz pana la
jumtatea gambelor iar talia nu se mai subliniaz decat printrun cordon subtil.
2otu i, se pune un mare accent pe soldurile femeilor care, in contextul pstrrii
ideii de silueta %trasa prin inel& sunt considerate apanaje ale feminit ii. De
aceea se insista pe detalii generoase in zona cu pricina, imprimeuri florale mari
sau buzunare "iperdimensionate tocmai pentru a pozi iona atentia pe por iunea
2
vizata. 3aterialele pentru roc"iile de zi devin din ce in ce mai comode iar
culorile sunt %permise& indiferent de momentul zilei.
Anii '50
4umtatea secolului 55 a debutat printro explozie de ging ie si
feminitate din punctul de vedere al tendin elor modei. 6emeia %intra in drepturi&
in ceea ce priveste capacitatea de asi crea un stil propriu, nu mai era constrnsa
de reguli mult prea putin permisive si isi putea exprima pe deplin personalitatea
prin "aine. De aceea umerii goi, soldurile scoase in evidenta si taliile %de
viespe& au reprezentat pentru perioada respectiva adevrate %must "aveuri&.
6ustele largi si vaporoase care %se opreau& imediat sub genunc"i si curelele late
din talie atrgeau fara ndoiala pe atunci !ca si acum7# priviri admirative. $entru
seara roc"i ele pstrau cam acelea i linii mari, diferenta fiind fcut de
accesorii: gentu e plic, plrii sic sau mnu i de lungime medie din dantela.
Anii '60
Anii -8/ sunt considerati a fi nceputul %revolu iei& modei feminine pentru
ca inutele ncep sa fie tot mai simple, apropiinduse de imaginea femeii
moderne, de cariera. Apar deci fustele conice pana la genunc"i sau c"iar mai
sus, jac"etele usor cambrate si trenciurile cadrilate facute celebre de 4ac9ie :.
'ontrastele cromatice gen albnegru, ro unegru sau galbenalbastru erau si ele
in mare voga. $lriile sau mnu ile erau din ce in ce mai rar ntlnite la
inutele de zi, fiind eventual par i ale inutelor de seara. :ricum borurile
plriilor devin in timp din ce in ce mai mici, la vremea respectiva ajungnd sa
fie aproape inexistente.
Anii '70
Asa cum se stie, anii -;/ au reprezentat o perioada de transformri majore
ce au stat sub semnul mi crii %"ippie&. De aceea cele mai multe influente in
fas"ion au avut ca punct de plecare acelasi %curent&: pantaloni foarte evaza i,
jena i, cm i largi, cu ciucuri sau franjuri, modele de inspira ie etnica,
imprimeuri florale, mpletituri din piele si benti e colorate. 6iind o perioada
caracterizata mai ales prin revolte si atitudini noi acelea i contraste sau ntlnit
si la nivelul modei: exista deci un trend al personalit ilor nonconformiste si un
altul al ve nicilor romantici. De aceea se mprumuta reciproc elemente
complexe: panglici mpletite in par, inute largi, onduleuri vaporoase etc. In
privin a culorilor paleta cromatica este nelimitata. In fond, intreaga perioada a
fost una a prbu irii constrngerilor de orice fel si de aceea, aproape orice
combina ie era posibila si orice %inspira ie curajoasa de moment& putea na te
un nou stil.
2
Anii '80
3oda anilor -</ a fost guvernata de curentul disco. 3uzica si atitudinea
%disco& au inspirat deci o genera ie intreaga. $iesele de rezistenta erau fustele
foarte scurte, colan ii, tricourile cu un umr liber, mnecile trei sferturi, topurile
in culori vii si aplica iile strlucitoare. 6oarte la moda erau si colierele lungi,
br rile din plastic si cerceii mari cat mai usor de observat. Intreaga evolu ie a
lumii fas"ion din perioada anilor -</ a gravitat in jurul unor simboluri care au
dat %tonul& atat in s"o=bizz cat si in vestimenta ie, dintre acestea remarcndu
se clar 3adonna. $e scurt, anii -</ au stat sub spiritul nonconformismului, al
curajului si al expansivit ii. De aceea, cand vine vorba despre repere in
evolu ia modei, inspira ia perioadei >?</>??/ nu poate fi trecuta cu vederea.
1.1 Categorii estetice si caracteristicile
)inia
Acest element @simplu%, prin varietatea combina iilor sale, poate conduce
la lucruri inimaginabile, plcute, frumoase, fascinante, ocante, n functie de
fantezia i talentul designerului. )inia este la originea tuturor formelor i a
tuturor stilurilor. )inia poate fi gndit ca un ir de puncte unite ntre eleA ea
indic pozitia sau direc ia i posed, forta dinamic, care tinde s se concentreze
spre cele dou capete ale sale.
Deci, mi carea unui punct sub imperiul unei forte genereaz o linie, care
poate fi: dreapt sau curb, plan sau spa ial, lung sau scurt etc. )inia este un
semn alungit, este legtura dintre dou sau mai multe puncteA ea conduce oc"iul
n direc ia n care se ndreapt i divide aria pe care o strbate. )inia delimiteaz
o form sau o siluet i genereaz o anumit dispozi ie sau stare. Donald 3.
Anderson sublinia n @0lements of Design% B lucrare aprut n >?8> la Ce=
Dor9 B faptul c linia poate @comunica%, @clasifica%, simboliza, reprezenta sau
@interpreta%.
$entru artist, deci i pentru designer, deosebit de importante sunt
senza iile sau efectele ce pot fi create cu ajutorul liniilor. En artele plastice, linia
are semnificaFia unui gest cu multiple nFelesuri psi"ofiziologice: energie,
"otrre, nesiguran , elegan , agresivitate, rigiditate etc.
2
6orma
En vocabularul curent al criticii de art, prin form se n elege totalitatea
mijloacelor de limbaj care alctuiesc aspectul exterior al unei opere de art:
culoare, linie, volum etc. En realitate, forma este rezultatul procesului de crea ie
n ntregimea sa, incluznd i ideea care a stat la baza operei. Disocierea
coordonatelor definitorii ale oricrui obiect !form, culoare, valoare# i
conceperea lui ntro ipostaz exclusiv formal urmresc doar scopuri analitice.
Deci, n designul vestimentar sau n mod, forma poate fi interpretat n
diferite moduri: @forma este nf i area, aspectul exterior%, @forma este silueta%,
@forma este modelul dup care se realizeaz produsele%, @forma este aspectul pe
care l confer produsele de mbrcminte celui ce le poart %A toate aceste
interpretri sunt considerate corecte.
'uloarea
Cumeroase domenii de studiu contribuie la o anumit percepere i
apreciere a culorii $entru fizician, culoarea este o form de energie, psi"ologul
este preocupat, n principal, de procesul percep iei, iar fiziologul caut rela iile
dintre oc"i i creier. Artistul este interesat ns de modul n care utilizeaz
culoarea pentru a crea anumite imagini, stri sau dispozi ii. ,ensibilitatea fa
de culoare poate fi instinctiv la unele persoane, dar marea majoritate a
oamenilor are nevoie de o anumit experien pentru a putea, ulterior,
recunoa te i aprecia infinita varietate a culorii n ambientul nostru.
Capitolul 2. Exemple de produse
Pantofi vintage - Guess
$antofii sunt un element foarte important al unei garderobe vintage. Entr
adevr, au puterea de a aduce strlucire unui outfit sau de a crea un adevarat
e ec. $oate exact acesta este si motivul pentru care femeile au o adevrata
pasiune pentru ei.
6ra ii 3arciano, 3aurice si $aul, au fost factorii care au condus la
dezvoltarea si prosperitatea brandului GH0,, inca de la crearea sa, in >?<>.
3aurice si $aul 3arciano siau dedicat vie ile crerii de pantofi, gen i, ceasuri
brbte ti si de dama, pantofi pentru copii marca GH0,,, toate acestea fiind
promotori si ini iatori de tendin e in moda.
$antofii GH0,, intentioneaza sa aiba o nf i are cool si casual, pentru a
putea fi purta i in orice ocazie. $antofii GH0,, ofera o gama larga de modele
pentru brba ii, femeile si copiii care vor sa fie elegan i si distinsi.
2
$antofi sunt din piele naturala lcuita, ro u nc"is. Interior din piele
naturala. 2oc mbrcat. Iemarcnduse prin linii elegante, tocuri interminabile
i detalii extravagante, ace tia sunt cu adevrat unici. Guess este un maestru al
alegerii materialelor din care i realizeaz crea iile. $retul este de 8. euro .
Geanta vintage-Chanel
$rin stilul ndrzne si modelele inedite 'oco '"anel a reu it sa sc"imbe
moda feminina, marcnd trecerea de la "ainele rigide si ample la modele
inspirate de moda masculina materiale u oare, modele comode si practice,
pstrnd nota de eleganta aparte.
A fost primul stilist care a impus negru in moda, iar roc"ia sa neagra a
devenit in scurt timp nu doar foarte cutata, dar si caracteristica pentru stilul
'"anel, pstrndsi mult timp pozitia de lider in topul preferin elor.
In perioada celui de al doilea rzboi mondial popularitatea sa a sczut
dramatic, in mare parte datorita unei legturi pe care a avuto cu un ofi er nazist.
Dupa nc"eierea ostilit ilor opinia publica franceza ii era defavorabila, asa ca a
fost nevoita sa plece in 0lve ia, intrun exil autoimpus care va dura mai bine de
un deceniu. 'ompania are peste >// de magazine in intreaga lume, .J dintre ele
fiind in 4aponia, unde marca '"anel se bucura astzi de un deosebit succes.
Geanta B pentru fiecare femeie, reprezinta al doilea %0H&: este mereu cu
noi, de nenlocuit in orice mprejurare si cel mai de ncredere ajutor in crearea
unei imagini de stil si atrgtor. Gen i *intage, pielea cartonata, bretele scurteB
un must "ave al acestui sezon. ,unt perfecte atat pentru inutele de zi, cat si
casual sau business. 'ulorile sunt ndrzne e, iar aspectul Bclasic, elegant si cu
personalitate. $retul este .J/ euro
Plria vintage- Rod eenan
Iod Keenan, un american modist , sa nscut n Great Lend, Kansas. 0l
este creatorul de o mana de colectare acoperirea capului pentru brba i, care este
comercializat sub etic"eta lui Iod Keenan Ce= Dor9. Keenan a crescut n Great
Lend, Kansas , a absolvit de la Hniversitatea din Kansas n )a=rence, Kansas ,
i a participat la 6as"ion Institute of 2ec"nologM din Ce= Dor9 i coala de
Design $arsons n $aris , 6ran a .
0l este un celebru izolat Ce= Dor9 modist , care este bine cunoscut n
cercurile de moda pentru acoperirea capului re de stabilirebrba i ca o marf de
mod la nceputul anilor >??/. Keenan este remarcat n plus pentru a alege
pentru a localiza studioul sau de design din 3an"attan cartierul de Narlem ,
Ce= Dor9. Keenan produce dou linii n fiecare an: plrii de paie sunt
proiectate pentru primvar i plrii feltedblan vinde in toamna. $lrii
2
Keenan sunt disponibile n anumite magazine din ntreaga lume cum ar fi in
LarneMs din Ce= Dor9, i NarveM Cic"ols din )ondra, Anglia .
$lrii sunt expediate prin intermediul H, prioritate 3ail la un cost de
>J.// dolari pe plrie sau prin 6ederal 0xpress !costul variaz n func ie de
codul po tal#. De transport maritim interna ional ruleaza aproximativ 8/.//
dolari pe plrie, prin intermediul serviciului interna ional 6ederal 0xpress.
Capitolul 3.Comercializarea produsului
$oti rscoli a adar in cuferele bunicii si in ifonierele mamei dupa piese
vin tage aflate in buna stare: seturi bluza si cardigan din ca mir, saluri, bluze de
mtase sau dantela, roc"ii de seara, gen i etc.
6ara sa faci investitii, iti poti sc"imba usor stilul si sa scapi de monotonia
"ainelor care se gsesc in orice magazin. 0xista insa si lucruri vec"i, de colec ie,
cum ar fi cele de la nceputul secolului 55 sau dantelele lucrate de mana, care
pot costa o avere. )a noi nu exista magazine de "aine vintage, doar online, asa
ca garderoba rudelor mai in varsta este o sursa de comori care abia a teapt sa
fie scoase la lumina.
$rodusul care merita sa fie scos la lumina este $lria creat de designerul
Iod Keenan care se gse te doar n anumite magazine din ntreaga lume cum ar
fi LarneMs din Ce= Dor9, i NarveM Cic"ols din )ondra, Anglia .
Activitatea de baz: producerea Oi comercializarea palariei vintage pentru
brba ii. Activitatea se va petrece in ora ul Lucure ti, intrun spa iu asigurat cu
conditii pentru a activa func ionarea ei .
)ansam produsul intrun magazin in cel mai nou si populat 3all
$romenada unde facem eforturi sa atragem distribuitorii , sa informam poten iali
clien ii despre noul produs pentru ai determina sal incerce. $ropunem ca pretul
produsului sa fie 8/ euro !P;/ lei# . 'a in orice domeniu de afacere , mereu
exista concurenta pe piata . Acestia sunt : Depot ?8, Qara ,2ommM Nillfiger .
,i nu in ultimul rnd nu trebuie sa uitam ca produsul trebuie sa fie si
promovat prin presa , televiziune, radio , flMere si pliante pentru a avea un
succes in atragerea clien ilor .