I.

Cuprinsul planului de afaceri

I. Cuprins
II. O descriere generala a afacerii
III. Produse si servicii
IV. Plan de Marketing
V. Plan operational
VI. Management si organizare
VII. Costuri pentru inceputul afacerii si capitalizare
VIII. Plan financiar
II. O descriere generala a afacerii
In urma studiilor efectuate, am ajuns la concluzia ca infiintarea unei ciupercarii prezinta reale sanse de reusita.
Momentan pe piata din Romania cererea pentru ciuperci este de 2 de ori mai mare decat oferta pentru acest
produs.
!efiind o cultura foarte complicata, dorim sa ne a"am pe producerea de ciuperci in sistem intensiv, care urmeaza sa
le livram marilor supermarket#uri din $imisoara, cu care am negociat contracte de cola%orare.
Principalele noastre o%iective sunt&
'nul I de activitate& o%tinerea unui profit net de minim ()).))) lei.
'nul II de activitate& cresterea profitului net cu *)+.
'nul III de activitate& cresterea profitului net cu ,*+.
'nul IV de activitate& cresterea profitului net cu ())+
'nul V de activitate& o%tinerea unei cote de piata de -)+.
Produsul nostru este adresat tuturor consumatorilor de ciuperci, adica majoritatea persoanelor interesate de o
alimentatie sanatoasa, in mod indirect, clientii nostrii vor fi si restaurantele din $imisoara .majoritatea isi fac
aprovizionarea cu ciuperci din supermarket#uri/, deoarece folosesc ciupercile in diferite preparate.
0in punct de vedere al segmentului pe care ne vom dezvolta activitatea, acesta prezinta tendinte de crestere,
momentan, consumul mediu pe cap de locuitor in Romania este de apro"imativ 2)) grame ciuperci 1 an, dar se
preconizeaza o crestere a consumului de pana la (.* 1 2 kilograme 1 an pe cap de locuitor in urmatorii ani.
'facerea va fi condusa de cei 2 asociati, care participa in mod egal, atat la investitia initiala, cat si pe parcursul
dezvoltarii afacerii.
III. Produsul
!e propunem sa cultivam ciupercile Pleurotus, care au regim nutritional lignicol 2 celulotic, ele fac parte din Ordinul
'garicoles, impreuna cu ciuperca 'garicus 3isporus, insa cu deose%iri marcante intre ele. 0in familia Pleurotus
amintim&Pleurotus Ostreatus, Pleurotus Florida, Pleurotus Sajor Caju, Pleurotus Djamor, si, o serie larga de
4i%rizi, o%tinuti dupa ani grei de cercetari atat pe plan international cat si in tara, rezultand tulpini foarte rezistente cu
precocitate ridicata, avand o eficienta economica superioara.
Detalierea principalelor soiuri:
Pleurotus Ostreatus este o ciuperca de cultura, cu palaria de culoare vanata, termic criofila, raspandita su% numele
de Pastravul de 5ag sau 3urete de 5ag si necesita la fructificare o temperatura de ()6C 2 (6C.
Pleurotus Florida este o ciuperca de cultura de culoare crem, cu un regim termic termofil, necesitand o
temperatura la fructificare de 2)6C 22-6C. 7ste foarte apreciata atat de cultivatori, datorita costurilor energetice
scazute, cat si de consumatori, pentru aroma placuta.
Pleurotus HK !, este un 4i%rid de inalta calitate, o%tinut de vecinii nostri mag4iari, care a reusit sa se impuna in
Romania in detrimentul altor 4i%rizi performanti creati de cercetatori romani. 89 -* are palaria de culoare crem
desc4is si prezinta avantajul ca se comporta foarte %ine atat la temperaturi scazute ()6C 2 (26C, cat si ridicate 226C
22:6C, nefiind pretentioasa din acest punct de vedere. Palaria este puternic e"centrica si situata asimetric fata de
picior, adesea in forma de scoica, cu latimea de * 2 (* cm, carnea sau pulpa palariei este compacta, consistenta la
e"emplarele ajunse la maturitate.
Pleurotus Djamor este o specie de culoare roz, foarte atragatoare atat prin nuanta deose%ita cat si prin aroma
placuta care se o%tine in urma conservarii. In cultura emana un miros puternic, temperatura ideala pentru fructificare
este de 2(6C 2 226C. 'ceasta ciuperca foarte apreciata peste tot, se cultiva rar in Romania.
!oi am ales sa cultivam soiul 4i%rid Pleurotus 89 -*, deoarece, in cultura acesteia cerintele pentru producerea
intensiva sunt cele mai reduse, si, este unul dintre soiurile cu cel mai mare randament de fructificare.
Culti"area si cresterea ciupercilor Pleurotus HK !
$e4nologia de cultura este foarte simpla, pentru insamantare se foloseste miceliu granulat, care se amesteca cu
su%stratul nutritiv in proportie de 2#*+ din greutatea lui. In sistemul de cultura intensiv, cazul nostru, vom practica
circa #; cicluri pe an, preconizam sa realizam o productie de 2)) 2 -)) kg ciuperci 1 tona de su%strat.
#e$nologia de cultura a ciupercilor Pleurotus HK ! se re%uma la:
# sta%ilirea su%stratului nutritiv 2 reteta compost
# umectarea materiilor
# pasteurizarea termica a compostului
# insamnatarea cu miceliu
# incu%area
# fructificarea 2 recoltarea ciupercilor.
Detalierea etapelor:
Prepararea compostului 2 toate materiile prime ce depasesc -#: cm. sunt tocate, materiile prime se umecteaza
pentru realizarea unei umiditati mari .())+/ care sa asigure necesarul de apa in dezvoltarea ciupercilor. Paiele se
maruntesc la dimensiuni intre (# - cm si formeaza un su%strat foarte %un in <reteta= finala, care in cazul nostru este
# paie de grau >*+
# amendamente .ipsos, creta furajera sau var/ *+
0upa umectare, urmeaza pasteurizarea termica, amestecarea si omogenizarea su%stratului nutritiv, inclusiv
amendamentul 2 calciu . ipsos 1 var 1 creta furajera/. 'ceasta operatie are rolul de a dezinfecta su%stratul pentru
ciuperci, astfel incat acesta sa fie li%er de daunatori, insa nu sterilizat pentru a nu distruge su%stantele car%onice
usor asimila%ile si flora micro%iana e"istenta in su%strat, care ajuta la cresterea miceliului si dezvoltarea ciupercilor.
?n alt aspect foarte important de care tinem cont este faptul ca, inainte de tratarea termica, amestecul omogenizat in
preala%il, este lasat la inmuiere pe platforme, in jur de (#2 zile.
In apa de im%i%are punem preventiv o cantitate de ;) grame 3avistin la (.))) kg material. 0upa aceasta operatie,
materialul il lasam la racit si scurs pana ajunge la temperatura de 2(6#2:6C si umiditatea de ,*#;)+, cand se poate
incepe insamantarea.
Insamantarea cu miceliu 2 prima etapa este cantarirea compostului si analizarea calitatii acestuia, verificandu#se
respectarea urmatoarelor valori&
# temperatura 2(6#2:6C
# umiditatea ,* 2 ;)+
# P82ul * 2 ,
Insamantarea se realizeaza automat cu utilaje speciale avand capacitati medii de * tone 1 compost 1 4. Materialul
insamantat se pune in saci cu dimensiunile de& 4 2 ,)1()) cm, diametrul 2* 2 -) cm si grosimea ).( mm.
Incu%area miceliului # perioada de incu%are incepe din momentul insamantarii miceliului si se considera terminata
cand sacii s#au al%it, respectiv miceliul s#a impanzit, si urmeaza aparitia primordiilor .faza fructificarii/.
Ciupercile Pleurotus 89 -* necesita la incu%are o temperatura situata in jurul valorii de 2)6# 226 C, pe durata a () 2
(* zile.
In timpul incu%arii este interzisa pulverizarea de apa direct pe saci, dar este necesara mentinerea umiditatii la
valoarea de * 2 ,) +, asadar, am montat dispozitive speciale cu diuze pe tavan care vor asigura necesarul de
umiditate prin pulverizare de vapori de apa.

@acii nu tre%uie sa fie lipiti unul de altul pentru a nu se <autoaprinde=, prezentand pericolul cresterii temperaturii, cu
consecinta distrugerii miceliului, pentru rezolvarea acestui aspect am amenajat 4ala cu rafturi pentru depozitarea
corespunzatoare a sacilor.
Aumina nu este necesara pentru cresterea miceliului, astfel ca, in aceasta perioada, lumina se va folosi numai pentru
orientare in interior. 'erisirea este redusa, e"ecutandu#se 2 sc4im%uri de aer pe zi fiecare a cate ( ora, curentii nu
depasesc ).2 m1s.
0upa (; 2 2) zile de la insamantare, perioada de incu%are se considera terminata si urmeaza o faza de maturizare,
iar o data cu aparitia primordiilor prin orificiile sacului incepe perioada fructificarii.
'paritia primordiilor impune si factorul lumina, care este indispensa%il pentru dezvoltarea carpoforilor. Intensitatea
luminii si perioada de iluminare sunt realizate cu ajutorul %ecurilor reci .fluorescente/ de nuanta al%astruie, cu norma
unui neon de - B pentru 2#- mp. !ecesarul de lumina este de ; 2 () ore pe zi.
Punem un mare accent pe respectarea conditiilor de microclimat 2 ventilatie 2 temperatura 2 umiditate 2 intensitatea
luminii 2 deoarece, o dereglare, sau depasire a valorilor recomandate, duce inevita%il la scaderea drastica a
productiei, pana la compromiterea totala.
#ratamentul &olilor si daunatorilor
In cultura ciupercilor, e"ista posi%ilitatea contaminarii cu diferiti agenti patogeni si organisme daunatoare.
!umeroase %oli pot influenta aparitia si dezvoltarea unor mucegaiuri sau diferite ciuperci competitoare.
In continuare vom prezenta pe scurt diferite %oli, daunatori, mucegaiuri, acarieni sau nematozi ce se intalnesc in
cultura ciupercilor.
In categoria <%oli ciuperci, mucegaiuri, ciuperci parazite si competitoare= se intalnesc&
# pata %acteriana sau pata de %ronz .Pseudomonas tolaasii/
# %oala de g4ips al%a .Monilia fimicola/
# mucegaiul gal%en .MCceliop4tora sulp4urea/
# mucegaiul verde .$ric4oderma viride, Penicillium sp., 'spergillus sp./
# mucegaiul %run .P4Cmatotric4um sp./
# mucegaiul verde#masliniu .C4aetomium olivaceum/
# ciuperci cerneala ( .Coprinus comatus, Coprinus filamentarius/
# ciuperci cerneala 2 .Catramentarius sp./
Pe langa aceste %oli si acesti daunatori, in cultura ciupercilor se intalneste frecvent si stroma miceliana, ce reprezinta
o crestere a%undenta de miceliu, si formeaza o crusta impenetra%ila pentru viitoarele ciuperci.
Cei mai frecventi daunatori ce pot provoca daune importante sunt& nematozi, puricii ciupercilor, acarieni, tantari
ciupercilor, mustele ciupercilor si viermii su%stratului.
O statistica generala a acestora este&
# nematozi 2 0Ctilenc4us mCceliop4agus
# acarieni 2 $Crop4agus putrescentiae 2 PCgmep4orus mesem%rine
# puricii ciupercilor 2 $isanurea cenusie 2 8Cpogastrura manu%rialis
# mustele ciupercilor .cea mai cunoscuta/ 2 0rosop4ila fune%ris 2 8eteropeza pCgmea 2 Megaselia nigra sau musca
g4e%oasa.
'cesti daunatori sunt e"trem de frecventi in spatiile de cultura a ciupercilor, provocand daune insemnate in cazul
tratamentelor gresite sau ineficiente. Pentru a evita acest lucru, vom efectua tratari preemergente ale compostului si
vom efectua analize la intervale regulate de timp in vederea sta%ilirii gradului de prezenta al daunatorilor.
$inand cont de preturile de comercializare practicate la ciuperci, pe piata si in magazine, am luat in calcul
valorificarea productiei la pretul de lei 1 kilogram datorita faptului ca marfa este preluata in sistem en#gross.
I'. Plan de (ar)eting
0in punct de vedere al analizei pietei de desfacere, am efectuat doua tipuri de analize, una primara si una
secundara. In cadrul analizei primare am efectuat investigatii privind pretul de comercializare al ciupercilor in
varianta en#gross si care este cantitatea ce poate fi a%sor%ita pe piata.
In urma analizei secundare, adica in urma consultarii informatiilor pu%lice de specialitate am alcatuit o %aza de date
privind cele mai indicate metode de cultura pentru ciupercile Pleurotus 89 -*. 'specte privind metoda de cultura
aleasa de noi si multe alte detalii, au fost prezentate in cea de a -#a parte a planului de afaceri, in capitolul
<Produsul=.
*conomie
Piata noastra de desfacere este reprezentata de orasul $imisoara, in marimi a%solute, acesta are o populatie de
apro"imativ -(2.))) locuitori. @a presupunem ca piata nostra tinta este de ,)+ din marimea pietei totale, adica
apro"imativ 2(;.:)) potentiali consumatori ai produsului.
Conform informatiilor de care dispunem, in proportie de peste >)+, ciupercile din 4Cpermarket#uri sunt din import,
pentru ca in Romania oferta de ciuperci este situata mult su% nivelul cererii, mai e"act cererea este de 2 ori mai
mare decat oferta.
Capacitatea totala de a%sor%tie a produsului pe piata orasului $imisoara este de&
).2 kg 1 an 1 persoana D 2(;.:)) persoane E :-.;) kg 1 an
0upa cum am mentionat si in prima parte a acestui plan de afaceri, consumul mediu pe cap de locuitor in alte state
din ?niunea 7uropeana, se situeaza intre (.* 2 2 kg 1 an 1 persoana.
Presupunem un consum mediu viitor pe cap de persoana de (.* kilograme 2 in urmatorii * ani, capacitatea totala de
a%sor%tie devine&
(.* kg 1 an D 2(;.:)) persoane E -2,.)) kg 1 an
'sadar, preconizam pentru urmatorii * ani, o crestere a pietei tinta de (*+, in urma cresterii consumului mediu pe
cap de locuitor de la 2)) grame 1 an in prezent, la (.* kilograme 1 an, in urmatorii * ani.
Caracteristicile si &eneficiile consumului constant de ciuperci
Consumul regulat de ciuperci are %eneficii importante pentru organismul uman. Persoanele care o%isnuiesc sa
introduca in alimentatia lor zilnica si ciupercile, sunt mult mai ferite de a do%andi unele afectiuni grave cum sunt
asteniile, cancerul mamar, anemiile sau alte %oli provocate de sla%irea sistemului imunitar.
Ciupercile contin toate vitaminele si mineralele de care organismul nostru are nevoie pentru a functiona sanatos
.proteine, fier, potasiu, acid folic, vitamina ', 3(, 32, C, 0 si zinc/. $otodata, dintre toate legumele e"istente, se
considera ca ciupercile sunt cel mai %un su%stitut pentru carne, ele fiind si mult mai usor de digerat.
In alta ordine de idei, ciuperciile au e"celente proprietati conferite de antio"idanti, ceea ce le transforma in <alimente
2 minune= in terapiile anti#cancer. Intr#un studiu interesant pu%licat in Furnalul de 7ndocrinologie, autorii, au afirmat
ca numarul de lipide este la fel de mic ca si nivelul de insulina, stimulat de proprietatile unor ciuperci, transformandu#
le intr#un e"celent supliment in procesul de sla%ire, ca de altfel si tratamentul pentru dia%etici.
Gratie continutul de potasiu, ciupercile, ajuta in reglarea tensiunii arteriale. Insa, nu este singurul %eneficiu adus
starii de sanatate, %ogate in zinc, acestea lupta impotriva an"ietatii si stresului.
Sinteti%area continutului ciupercilor, la un consum de +,, grame:
# ( mg de vitamina 3>H
# -, mg de vitamina 3-H
# (,* mg de vitamina 3*H
# ),: mg de vitamina 32H
# ),( mg de vitamina 3(H
# ),( mg de vitamina 3H
# ),- mg de cupruH
# ),* mg de fierH
# >,) mg magneziuH
# ;,) mg de fosforH
# -(; mg potasiuH
# >,- mg seleniuH
# ),* mg zinc si fi%re.
0upa cum se poate o%serva, ciupercile contin suficienti nutrienti pentru o alimentatie ec4ili%rata. Recomandarea
specialistilor& consumati cate - ciuperci pe zi pentru a asigura organismului doza zilnica de vitamina 3(2.
Consumatorii
0upa cum am vazut anterior, ciupercile sunt recomandate tuturor persoanelor, mai ales celor care au anumite
afectiuni, sau, tre%uie sa tina o dieta %azata pe un consum redus de calorii.
O analiza detaliata a consumatorilor, presupune detalierea acestora pe grupe de varsta, nivelul de venit, clasa
sociala, ocupatia, nivelul de educatie si alte caracteristici. 0atorita %eneficiilor consumului de ciuperci, nu este
necesara o detaliere foarte atenta a acestor grupe delimitative, pentru ca, asa cum am mai spus, consumul este
recomandat pentru toate persoanele, indiferent de varsta, se", ocupatie etc.
Produsul nostru se adreseaza, momentan, locuitorilor orasului $imisoara care isi fac aprovizionarea din urmatoarele
4Cpermarket#uri& Metro .2 magazine/, @elgros .2 magazine/, Real .- magazine/ si 'uc4an .( magazin/.
Competitia
In urma analizei noastre nu am gasit concurenti directi pentru noi, din punct de vedere al productiei de ciuperci,
majoritatea comerciantilor de ciuperci nu se a"eaza pe o cultura intensiva a acestora, ci mizeaza pe culturi
sezoniere, si isi valorifica marfa in special pe pietele din oras, asadar, in zona noastra, avem concurenta zero pentru
acest tip de activitate.
Promo"are
0in punct de vedere al promovarii, am ales sa aplicam metoda contactarii directe a reprezentantilor 4Cpermarket#
urilor, care s#au aratat foarte receptivi la oferta noastra de cola%orare, astfel reusind sa negociem contracte de
preluare a ciupercilor la pretul de lei 1 kilogram.
-ocatia
In ceea ce priveste locatia ciupercariei in discutie, aceasta se va situa pe un teren din zona marginala a orasului
$imisoara.
.dministrarea sumelor ce tre&uiesc incasate
0upa cum am mentionat, ciupercile vor fi preluate de la sediul ciupercariei saptamanal, de fiecare magazin in parte.
@unt ; magazine cu care avem contracte de cola%orare in prezent, si care ac4izitioneaza o cantitate saptamanala de
2)) kilograme.
'sadar, cantitatea preluata este de (.)) kilograme ciuperci Pleurotus 8k -*, la pretul de lei 1 kilogram, plata
facandu#se pe loc.
'ceasta genereaza un cas4floI saptamanal de >.)) lei si un cas4floI lunar de -;.:)) lei. 'm ales aceasta
modalitate de plata ca sa ne putem acoperii in mod constant c4eltuielile lunare.
.dministrarea sumelor ce tre&uiesc platite
Aunar, avem urmatoarele c4eltuieli&
# c4eltuieli cu salariile, inclusiv contri%utiile datorate la stat pentru fondul de salarii& (.*;- lei
# c4eltuieli cu intretinerea ciupercariei, inclusive $V'& 2.))) lei 1 luna.
0upa cum se poate o%serva, c4eltuielile lunare totale sunt de (;.*;- lei, care se platesc din incasarile lunare, in
suma de -;.:)) lei, ramanand o diferenta pozitiva de cas4floI in valoare de (>.;(, lei.
Canalele de distri&utie
Marfa va fi preluata in mod direct, de la sediul ciupercariei.
'. Plan operational
Productia
Produsul ce urmeaza sa il comercializam, va fi produs in propria noastra cipercarie, in urma contractelor negociate,
ne#am angajat sa asiguram cantitatea de 2.))) kg ciuperci pe saptamana, ciupercile vor fi preluate de la sediul
ciupercariei de un angajat al fiecarui magazin in parte.
0upa o profunda analiza si in urma consultarii diversilor specialisti, am aflat ca pentru a produce cantitatea de
ciuperci mai sus mentionata, este necesar sa insamantam cu micelii apro"imativ ().))) kilograme compost
.precizare& compostul va fi preparat de noi, conform retetei prezentate in partea III a acestui plan de afaceri/.
Productia de Pleurotus 89 -* variaza intre 2) 2 -) kilograme 1 ()) kilograme compost.
'm efectuat insamantarea miceliilor in serii, pentru a se putea o%tine o cantitate saptamanala de 2.))) kg.
Cantitatea totala a compostului insamantat este de :).))) kg, cate ().))) kg in fiecare camera de cultura.
-ocatia
Ciupercaria se va construii pe un teren din zona marginala a $imisoarei, ea va fi formata initial din : camere de
cultura, cu suprafata de *) metrii patrati fiecare.
$erenul dispune de urmatoarele utilitati& curent trifazic, drum de acces, apa de la retea. In afara camerelor de
cultura, constructia va mai cuprinde si un %irou, locatie pentru centrala .in vederea asigurarii temperaturii optime,
necesare realizarii unei productii crescute/, camera frigorifica si spatiu social pentru muncitori .vestiare si mini#sala
de mese/.
Personal
Pentru %una desfasurarea a activitatii ciupercariei, societatea are ca si personal &
# un managerH
# un conta%ilH
# un te4nologH
# * muncitori.
$oti angajatii lucreaza in regim normal de lucru, si anume ; ore 1 zi. Managerul are si rolul de administrator,
reprezinta societatea fata de autoritatiile de stat, terti si in justitie, efectueaza toate actele de administrare si
gestionare a societatii, avand toate competentele necesare pentru a actiona in numele societatii, pentru a autoriza
actele si operatiunile de gestiune si orice acte de dispozitie. Managerul desc4ide conturi in lei si valuta si poate
utiliza fondurile financiare ale societatii, gestionandu#le in interesul o%iectivelor societatii.
$e4nologul este specialist in cultura ciupercilor, principalele sale indatoriri fiind urmarirea %unei desfasurari a
activitatii muncitorilor si alegerea celor mai %une solutii pentru rezolvarea potentialelor pro%leme ce pot aparea.
@electarea acestuia a fost facuta printr#un site de recrutare, iar decizia de angajare a fost luata de comun acord de
cei doi asociati, in urma analizarii cv#ului si testarii cunostiintelor in domeniu la sediul ciupercariei.
'I. (anagement si Organi%are
Management
Ciupercaria va fi reprezentata de cei doi asociati, si anume Ivanis 0orel si Marcu Octavian, partea de administrare a
acestei afaceri ii revine managerului Pantea 'drian, a%solvent al 5acultatii de 7conomie si 'dministrare a 'facerilor,
specializarea Management 5inanciar, cu e"perienta in conducerea unei firme de - ani.
Managerul, din punct de vedere al cunostiintelor teoretice, are si diploma de masterat in domeniul 'dministrarea
5inanciara a 'facerilor, din cadrul facultatii mai sus mentionate. Cunostiintele teoretice si e"perienta in conducerea
unei afaceri il recomanda drept cel mai %un candidat pentru acest post, de aceea, asociatii si#au dat acordul pentru
angajarea sa.
Ca principale atri%utii, managerul reprezinta societatea fata de autoritatiile de stat, terti si in justitie, efectueaza toate
actele de administrare si gestionare a societatii, avand toate competentele necesare pentru a actiona in numele
societatii, pentru a autoriza actele si operatiunile de gestiune si orice acte de dispozitie.
Organi%are
$oti angajatii lucreaza in regim normal de lucru, si anume ; ore 1 zi. In cazuri deose%ite, daca se efectueaza ore
suplimentare, acestea vor fi platite normal, la care de adauga un spor de *)+ pentru fiecare ora lucrata in acest
regim.
Personalul:
# un managerH
# un conta%ilH
# un te4nologH
# * muncitori.
Managerul are in su%ordine directa conta%ilul si te4nologul, iar te4nologul raspunde de munca desfasurata de cei *
muncitori.
Conta%ilul, Mazilu Marius este a%solvent al 5acultatii de 7conomie si 'dministrare a 'facerilor, $imisoara, sectia
Conta%ilitate si Informatica de Gestiune, diploma de master in domeniu, si in prezent, doctorand in conta%ilitate.
$e4nologul este specialist in cultura ciupercilor, principalele sale indatoriri fiind urmarirea %unei desfasurari a
activitatii muncitorilor si alegerea celor mai %une solutii pentru rezolvarea potentialelor pro%leme ce pot aparea.
@electarea acestuia a fost facuta printr#un site de recrutare, iar decizia de angajare a fost luata de comun acord de
cei doi asociati, in urma analizarii cv#ului si testarii cunostiintelor in domeniu, la sediul ciupercariei.
Muncitorii au fost selectati prin programul de ocupare a fortei de munca, pentru aceste posturi nefiind necesare
anumite calificari.
Pentru ca angajatii sa fie motivati si sa isi indeplineasca %ine sarcinile, societatea va rasplati eforturile acestora prin
acordarea celui de#al treisprezecelea salariu, iar in perioada sar%atorilor se vor acorda prime, %onuri cadou sau
diferite %onusuri, in functie de productivitatea fiecarui angajat in parte, si asa cum am mai mentionat, daca se
lucreaza suplimentar se va acorda un spor de *)+ pe ora, pentru intervalul lucrat in acest regim.
'II. Costuri pentru inceputul afacerii si capitali%are
Valoarea investitiei initiale am estimat#o la suma de ()).))) euro. 'm%ii asociati vor contri%uii cu cate *).))) de
euro fiecare.
'm luat in calcul o amortizare liniara a investitiei pe o perioada de 2) ani, amortizarea anuala fiind de *.))) euro.
@fat& se poate %eneficia de fonduri neram%ursa%ile prin sprijinul statului, Programul !ational de 0ezvoltare Rurala 2
Masura (2( JModernizarea e"ploatatilor agricole= sau Masura (2- JCresterea valorii adaugate la produsele agricole=.
Structura in"estitiei:
# suprafata de cultura& 2)) mp .: camere de cultura a cate *) mp fiecare/
# costurile constructiei camerelor de cultura& 2)) mp D (-) euro 1 mp E 2.))) euro .in urma analizarii preturilor
practicate in sectorul constructiilor, costul apro"imativ este de (-) euro 1 mp/
# dotarea cu rafturi a camerelor de cultura& apro"imativ 2).))) euro .pret pe mp la rafturi din aluminiu& apro" -)
euro 1 mp/
# sistem de conditionare 1 ventilatie, format din vaporizator cu camere de aer proaspat, camera de racire, camera de
incalzire, distri%utie aer, fante de suprapresiune& ( %ucata costa apro"imativ *.)) euroH : D *.)) E 22.:)) euro
# sistem de comanda si control pentru o camera cu senzori temperatura aer 1 compost, pompa CO2, computer
central& ( %ucata costa apro"imativ -.;)) euroH : D -.;)) E (*.2)) euro
# centrala termica& apro"imativ -.))) euro
# sistem de umidificare& apro"imativ (.))) euro
# ac4izitie parcela (.))) mp, la pretul de () euro 1 mp& ().))) euro
'III. Plan financiar
Previzionarea veniturilor
# contracte negociate cu ; magazine
# 2)) de kg preluate saptamanal de fiecare magazin
# (.)) kg saptamanal
# .:)) kg 1 luna
# ,.;)) kg 1 an
Venituri anuale& ,.;)) kg 1 an D lei 1 kg E :).;)) lei
Pre"i%ionarea c$eltuielilor
C$eltuieli cu salariile
Contri%utii datorate la stat pentru salarii& 2;.**+
$otal c4eltuieli anuale cu salariile& (*:.;)) D (.2;**+ E (>;.>>* lei 1 an
C4eltuieli cu intretinerea fermei, inclusiv $V'
C4eltuieli cu ac4izitionarea materiilor prime pentru prepararea compostului& (*.))) lei 1 an
#otal c$eltuieli:
(>;.>>* lei K 2:.))) lei K (*.))) lei E 2-,.>>* lei
Vom lua in calcul si o alta categorie de c4eltuieli, si anume, <c4eltuieli neprevazute= in proportie de 2)+ din
valoarea totala a c4eltuielilor.
C$eltuieli nepre"a%ute: 2)+ D 2-,.>>* lei E :,.*>> lei
C$eltuieli anuale totale: 2-,.>>* lei K :,.*>> lei E 2;*.*>: lei
'enituri anuale totale: :).;)) lei
C$eltuieli anuale totale: 2;*.*>: lei
Profit &rut / "enituri c$eltuieli / (,*.2) lei
Profit net / profit &rut impo%it pe profit / (,*.2) 2 2;.)-- E (:,.(,- lei
0in profitul net se scade amortizarea anuala in suma de *.))) euro, adica 2(.))) lei .calculata la cursul 3!R de
sc4im% euro 2 leu din data de () martie 2)((/. Profitul net ramas in urma acestei operatiuni este de +01.+2 lei.
@fat& este indicat sa se pastreze toate informatiile care au fost %aza dumneavoastra de calcul, in cazul in care
afacerea se indeparteaza de ceea ce ati planuit, tre%uie sa puteti accesa acele informatii pe %aza carora ati luat
anumite decizii.
Cultivarea ciupercilor Plan de afaceri
Agachi Cristian