Prototipul structural si functional al ecosistemelor naturale l constituie padurea,
fiindca nici o alta unitate de lucru din ecosfera (biosfera) nu ntruneste, n aceeasi masura, toate elementele alcatuitoare ntr-o stare de maxima stabilitate, n pofida extremei complexitati si diversitati. n interiorul padurii pot fi identificate diverse laturi ale complicatei arhitecturi pe care o nfatiseaa un ecosistem natural, fiindca padurea este, nainte de toate, o fiinta colectiva, cea mai !randioasa din c"te exista, nviorata de viata proprie, nche!ata, la r"ndu-i, din milioane de vitei individuale, c"t se poate de diverse, care impresioneaa coplesitor si ntr-un fel unic spiritul omenesc. Ecosistemul de padure (forestier) manifesta o tendinta de maximiare a stabilitatii prin optimiarea structurii biocenoei, cresterea complexitatii relatiilor biocenotice si a diversitatii !enetice a populatiilor din cadrul fiecarei comunitati de viata, ntarirea controlului exercitat de biocenoa asupra biotopului, sporirea eficientei ecolo!ice a sistemului. #e!ile !enerale de or!aniare si functionare a padurii sunt: existenta eta$elor complex alcatuite, n care se asociaa plante si animale care se devolta sub influenta a numerosi factori % climatici, edafici, !eomorfolo!ici& rolul preponderent, sub aspect fiionomic si functional, al arborilor n viata padurii& existenta ansamblului inte!rat, unitar al plantelor, animalelor si conditiilor de viata ale padurii, n cadrul caruia au loc permanent interferente, influente reciproce. Eta$ele de ve!etatie, care formeaa adevarate subsisteme de viata interconditionate functional (straturi ecolo!ice), sunt repreentate de: arboret (eta$ul arborilor, al coronamentului), cu rol fundamental n transferul de substanta si ener!ie, ntruc"t asi!ura intrarile ener!etice pentru ntre!ului ecosistem& subarboretul si patura erbacee. #a acestea se adau!a litiera si solul, n care predomina componentele anor!anice. 'otodata, existenta unor conditii ecolo!ice particulare determina formarea a numeroase microcenoe (consortii). (otar"tor n viata ecosistemului de padure este ecranul continuu si compact al frunisului,constituit de coronamentele arborilor, care repreinta o suprafata activa de re!lare a unor factori de biotop % calitatea si intensitatea luminii, cuantumul caldurii si precipitatiilor, vitea si intensitatea v"ntului etc. n planul opus, la nivelul solului, ntrepatrunderea si eta$area accentuata a sistemelor de nradacinare a ve!etatiei influenteaa disponibilitatea substantelor minerale si a apei.#a nivelul )om"niei, n cate!oria padurilor se deosebesc mai multe !rupe de ecosisteme. *intre acestea, cele mai importante sunt padurile de molid, fa! si ste$ar.