Sunteți pe pagina 1din 7

Actual, din culisele rzboiului economic mondial

Fri, May 9, 2014 at 7:57 AM


Vladimir Putin doreste sa aresteze pe George Soros si membrii familiei
Rothschild! Acestia sint acuzati ca au incercat sa distruga economia Rusiei si
sa provoace lovitura de stat in Rusia! Rusia a fost scoasa din planul
Globalizarii G8!
Sursa !ara Secrete " #$%&$%'&#$ (
Cand am spus ca Vladimir Putin a facut cea ce nu le!a c"nenit iluminatil"r,
mai multi citit"ri m!au facut #$"lseic%& 'u "i lua in seama " asemenea acu(a
stupida& Cand le!am spus inca din n"iem$rie 201), ca #*craina este tinta asasinil"r
ec"n"mici de la FM+ si ,anca M"ndiala%, dand ca e-emplu multe state ca ."mania,
+ra/, 0uatemala, 1cuad"r etc&, acestia au (is ca #e-a2ere(%, dar, ca int"tdeauna am
aut dreptate, din pacate3 4ic #din pacate%, de"arece e mai $ine sa n!ai dreptate in
astfel de situatii decat lumea sa te aclame ca ai aut dreptate3
+n Martie 2014, a e-istat summit!ul 07, f"rmat din cele mai puternice tari de
pe Planeta si anume: Canada, Franta, 0ermania, +talia, 5ap"nia, .e2atul *nit al
Marii ,ritanii si al +rlandei de '"rd si 6tatele *nite ale Americii& +nainte se numeau
07, intrucat faceau parte si mama .usie, dar pentru faptul ca Putin a trimis "amenii
sai in *craina pentru a $l"cata l"itura de stat din *craina si pentru faptul ca i!a
"ferit a8ut"r lui +anu/"ici care ar fi aut s"arta ca si 6addam 9ussein, atunci .usia a
f"st c"nsiderata #dusman al 0l"$ali(arii% si a f"st sc"asa din 07, care a deenit 07&
Acum in *craina, dat"rita interentiei FM+ si ,ancii M"ndiale, care au #a8utat!"% cu
re" 15 miliarde de eur" imprumut, s!au scumpit cu 50: 2a(ele, iar cerealele cu
20:, cam astea sint re(ultatul #dem"cratiei% impuse de 6*A&
Acum, intr!un artic"l pu$licat pe site!ul s;arin2trut;s&"r2<1= aflam " stire, cu
adearat, sen(ati"nala si anume ca Vladimir Putin d"reste sa!l areste(e pe ereul!
/;a(ar, 0e"r2e 6"r"s, dar si pe mem$ri ai familiei ereiesti ."t;sc;ild& 0e"r2e
6"r"s este acu(at, ca int"tdeauna de speculatii financiare si de faptul ca ar fi
incercat sa puna la pamant sistemul financiar din .usia&
1miterea unui mandat internati"nal de arestare imp"tria lui 0er"2e 6"r"s,
incepuse din luna martie 2012, dupa cum scrie si site!ul p"liticalelcraft&"r2<2=, iar
astfel Putin deenea un fel de er"u in fata scriit"ril"r de c"nspiratii& *n alt m"ti
pentru care Putin il rea la puscarie pe 6"r"s, este faptul ca a f"st prins in fla2rant el
si mem$ri fundatiil"r sale care plateau "ameni sa iasa in strada sa stri2e imp"tria
lui Putin& 1-act cum au facut peste t"t in t"ate #re"lutiile% care in realitate erau
#l"ituri de stat%& 6ericiile secrete ruse, mai se preci(ea(a in artic"lul din martie
2012, au aflat ca 6"r"s planuia sa plateasca t"t felul de mercenari pentru a impusca
"ameni pe strada, dand astfel ina ca cei care au facut asta #ar fi f"st pusi de Putin%&
Va mai amintiti la n"i in ."mania, cum mercenarii >0, si cei din ?e2iunea
6traina France(a impuscau re"luti"nari pe strada@ 1i $ine, imediat se dadea ina
pe Ceausescu, iar atunci cand "amenii reuseau sa!i prinda pe acesti ter"risti,
acestia nu stiau sa "r$easca lim$a r"mana& 'u de2ea$a e-ista si a(i intre$area
#cine a tras in n"i dupa 22 decem$rie@%
)ine este George Soros *
Ma2;iarul ereu A/;a(ar as/ena(B are statutul de superstar in randul maril"r
speculanti& +n clasamentul cel"r mai $ine platiti direct"ri si finantat"ri din America
pu$licat de distinsul ma2a(in ec"n"mic #F"r$es%, 6"r"s se situa de parte pe primul
l"c& 'umai in anul 1994, a casti2at 500 de mili"ane de d"lari, de d"ua(eci de "ri mai
mult decat c"nducat"rul c"ncernului iluminat Cisney& ?a stri2area lui 6"r"s, t"ate
pietele m"netare internati"nale se pun in miscare, iar $ancile emitente incep sa
tremure&
+n septem$rie 199), a reusit sa in2enunc;e(e ,an/ "f 1n2land A,anca
An2lieiB& A mi(at pe faptul, ca lumea tre$uia sa sc"ata si sa deal"ri(e(e f"ndul aflat
su$ presiune, din circuitul cursului alutar eur"pean& A p"ntat (ece miliarde de d"lari
ale 2rupului sau financiar D cu succes& A casti2at un miliard de d"lari, pentru care
asta(i c"ntri$ua$ilii en2le(i sa stea drepti& Ceclara sin2ur in pu$lic ca intenti"nea(a
influentarea maril"r piete financiare din lume&
Acesta e un c"mp"rtament e-trem de ne"$isnuit pentru un inestit"r intelept,
care ar tre$ui sa fie mai interesat de e-pl"atarea tacita a acel"r situatii
nedesc"perite inca de c"ncurentii sai&
Actiitatile lui 6"r"s au deenit clare in martie 199), cand a pre(is rapida
crestere a pretului aurului& 6e c"nsidera ca acest lucru a determinat ac;i(itii
c"nsidera$ile de metale preti"ase, ceea ce a sp"rit cu 20: pretul l"r, in c"mparatie
cu nielul ma-im atins in timpul .a($"iului din 0"lf& ?a inceputul lunii iunie 1994,
6"r"s isi anunta intentiile intr!" scris"are desc;isa adresata direct"rului de finante
de la #?"nd"ner Eime%, Anat"le >alets/y, de a determina pietele financiare sa anda
mai mult imprumuturile statale 2ermane, in fa"area ;artiil"r de al"are france(e& Pe
scurt: 5"s cu marca 2ermana si atacarea $ancii nati"nale 2ermane3
+n diferitele (iare de pe mapam"nd, 6"r"s e laudat ca un fel de #."$in 9""d
al ep"cii c"mputerului%, pentru ca ar lua prin speculatii de la tarile $"2ate din
Fccident, ceea ce da 1ur"pei de 1st si .usiei prin mai multe fundatii 6"r"s, pentru a
pre2atii drumul #dem"cratiei% in tarile #sarace% mar2inali(ate de c"munism&
)ine este Soros*
C"nf"rm datel"r "ficiale, s!ar fi nascut in 19)0 ca fiu din parinti erei, iar in
ad"lescenta ar fi f"st i(2"nit din ,udapesta de catre na(isti& Cin An2lia, unde a
studiat la #?"nd"n 6c;""l "f 1c"n"mics%, a a8uns in 6*A la mi8l"cul anil"r G50& Ac"l"
ar fi simtit " atractie ma2ica fata de Hall 6treet, aand insa pana in 19I9 " cariera
care nu a atras atentia nimanui& A preluat ap"i cu un partener, un f"nd de aere& A
andut la termen actiuni pe care nici macar nu le aea, sperand intr!" scadere a
cursului pana la data!limita, pentru a le putea cumpara mai ieftin decat la an(are&
Cin aceste f"nduri s!a f"rmat actualul #0rup Juantum%, " familie de f"nduri de
inestitii care "perea(a din Antilele "lande(e& Juantum repre(inta una din cele mai
impresi"nante masini de inestitii din lume& +n "pt din cei 24 de ani care au trecut
f"ndul a "$tinut pr"fit #"ficial% de peste 50:, din care de d"ua "ri c;iar peste 100:&
6"r"s si!a predat intre timp afacerile unui 2rup de direct"ri si el nu mai c"ncepe
decat #marile c"mpanii%&
6i!a e-pus principiile in cartea intitulata The Alchemy of Finance (Alchimia
Finantelor), in care spune ca:
ceea ce cred speculantii financiari ar fi mai important dect faptele
economice reale.
Aceasta este insa ima2inea pr"iectata intenti"nat catre mediile pe care stim
ca t"t ei le c"nduc& Car cine este el in realitate@
+ata ce stie Hilliam 1n2da;l despre el:
#6"r"s speculea(a pe pietele financiare cu firma lui secreta de "ffs;"re
#Juantum Fund 'V%, un f"nd particular de inestitii care #administrea(a% " aere de
4!7 miliarde de d"lari pentru " serie de #clienti%& F"ndul Juantum este inre2istrat in
"a(a imp"(itel"r din Antilele "lande(e din Carai$e& Pentru a se sustra2e
suprae2;erii financiare a aut"ritatil"r 6*A, nici un cetatean american n!a f"st numit
de 6"r"s in c"nsiliul de c"ntr"l al f"ndului sau Juantum& Cirect"rii sai sint un
amestec ciudat de "ameni de finante din 1letia si +taliaK
Soros a fost transformat in marioneta grupului bancar anglo"francez
Rothschild% 6e intele2e ca in interesul am$el"r parti este retinerea acestui lucru fata
de pu$lic, pentru a ac"peri stransele relatii cu prietenii sai din #City!ul% l"nd"ne(, din
Ministerul de 1-terne $ritanic, din statul israelian si imp"rtantele sale prietenii din
cercul afaceristil"r americani AereiB&%
Putin a dat o lovitura uriasa familiei Rothschild si !+, cand acestia au
incercat sa distruga economia Rusiei, cum altfel, decat prin -asasini
economici.!
Putin preda lectia capitalista la nivel global clanului Rothschild si al lor
FMI. Lor le place capitalismul dar nu competitia si multe altele. Lor le plac
datorii vinduti. Vladimir Putin a fost ales Presedinte al Rusiei in !!!" intr#o
perioada cind liderii anteriori adusesera tara in pragul falimentului. In acea
perioada" Rusia datora clanului Rothschild prin intermediul FMI" suma de $%"%
miliarde de dolari" in timp ce datoria totala a Rusiei catre altii" dupa cum arata
la acel moment Paris & London 'lub of 'reditors" organism financiar controlat
tot de Rothschilid" era de peste (% de miliarde de dolari. Presedintele Putin a
valorificat schimbarea in plan mondial si o crestere a consumului de petrol in
plan global si prin intermediul )a*prom" directionind o parte a profitului
pentru a plati datoria fata de FMI si alte institutii financiare capitaliste. + fost o
deci*ie pe care a luat#o si 'eausescu" dar de data asta vestul era in fata unui
om care stia ,ocul si care ii counostea foarte bine.
Cupa citia ani, .usia si!a restaurat sueranitatea financiara, ceea ce cu
si2uranta nu aea cum sa fie pe placul clanului ."t;sc;ild si FM+, dar nu puteau
interenii&
+n 200I, Presedintele Putin a platit dat"ria catre Clanul ."t;sc;ild, iar
dependenta rusil"r fata de finantele ereesti se terminase si "data cu asta, a inceput
pr"pa2anda imp"tria lui in intre2 estul, pr"pa2anda specifica 2rupuril"r financiare
capitaliste atunci cind interesele l"r sint in 8"c& 1rei au pus t"ate tunurile pe
Presedintele Putin, cu presa, institutii financiare, F'0 uri, mari c"rp"ratii,
em$ar2"uri mascate si asa mai departe& Ceea ce ei nu au inteles si nu intel2 nici
acum, este ca Presedintele Putin $eneficia(a de " tara in care sacrificiul financiar si
lipsurile sint stare de n"rmalitate, iar pentru ei succesul ine din alta parte si anume
din ("na nati"nalismul, ac"l" unde ei au f"st ininsi de est in 1990&
.usul de rind nu a f"st $"2at nici in anii 70, nici in anii 90 si nici in anii 2000 si
cel mai pr"$a$il nu a fi $"2at nici"data& Car a f"st mindru pentru (eci de ani, a stiut
ca repre(inta parte a unui imperiu, a stiut ca are un nume care este respectat , de
frica sau de placere si aceste aanta8e care pareau perene, au disparut "data cu
0"r$aci" si 1ltin&
.ecisti2area l"r prin Presedintele Putin a insemnat mult pentru rusi si c;iar
sint dispusi la si mai multe sacrificii pentru a!si pastra mindria&
Vestul se 8"aca cu f"cul, pentru ca "data ec"n"mia .usiei fiind in peric"l si
aind " cadere, Presedintele Putin a incerca cea de!a d"ua fa(a a planului sau si
anume cucerirea cel"rlalte terit"rii, care repre(inta " actiune facila pentru Armata
."sie, in ideea de a resta$ili un ec;ili$ru psi;ic la nielul rusil"r&
1l nu a ataca si nu a ane-a aceste terit"rii de"camdata, t"cmai pentru ca
ane-area l"r a fi un raspuns la sanctiunile ec"n"mice ulteri"are ale estului, in final&
1ste " pr"$lema de timp, pentru ca mindria pr"steasca a estului de a #e-p"rta%
dem"cratia "ccidentala, practic dictatura ec"n"mica catre est, este finalul relatiei
est!est si " iminenta cadere a c"rtinei de fier&
Ceea ce Presedintele Putin preda Clanului ."t;sc;ild acum, este lectia
c"ncurentei, c"mpetitiei, pe care acesti asa (isi capitalisti ai lui ."t;sc;ild, de la FM+,
" pr"m"ea(a fatarnic dar nu " au in edere pentru a " pune in practica&
Capitalisti discuta de c"ncurenta, dar "r sa " faca ac"l" unde le c"nine si
cind le c"nine& 1i nu au in edere " c"ncurenta p"litica, " c"ncurenta pasnica a
un"r sisteme ec"n"mice, pentru ca "r un sin2ur sistem fle-i$il si daca se p"ate sa
se numeasca capitalism, care sa umple $u(unarele unui 2rup&
Caca priim inap"i in timp, "m edea ca, in peri"ada in care au e-istat cele
d"ua sisteme ec"n"mice, cel estic si cel rasaritean, denumit de ei c"munist,
am$ele aeau un niel de de("ltare cu mult mai ridicat decit "rice ("na actuala,
care sa limite(e ceea ce a f"st&
1-ista c"mpetitie si "r2ani(atiile financiare mincin"ase aserite un"r 2rupuri
de 2enul ."t;sc;ild, nu puteau penetra in CA1. si nu puteau da imprumuturi
c"nditi"nate, pentru ca e-istau niste planuri ec"n"mice peri"dice, c;iar si acel
cincinal al lui Ceausescu aea c""rd"nate clare de de("ltare si urmarea piata
interna dar mai ales e-terna, in care ."mania e-p"rta masi& +n acest m"ment,
acele tari sau 2rupuri de tari care faceau parte din cele d"ua entitati p"litice si
ec"n"mice, " duc din ce in ce mai rau, pe f"ndul unei cresteri a aeril"r unui 2rup si
a manipularii st"curil"r din $ir"u, prin care se muta saracia in l"curile d"rite de cei ce
#inestesc%& Pe cine a a8utat acest e-p"rt al capitalismului@ 1l nu a a8utat nici pe cei
ce raiesc in arile capitaliste si nici pe cei unde a f"st e-p"rtat &
+n 2007, Presedintele Putin a sta$ilit Partidul .us al *nitatii cu sl"2anul:
#Planul lui Putin repre(inta ict"rie pentru .usia%, care a adus " stare de ner"(itate
e-a2erata in cancelariile "ccidentale, dar mai ales in lumea finantel"r c""r"dnata
clanurile ereesti, care se edeau in fata unui iit"r 2reu de prea(ut cu " f"rta in
fata l"r, care putea sa le strice planurile&
Asa s!a si intimplat& Vestul si indii(i aid"ma cel"r din clanul ."t;sc;ild, care
c"nduceau finantele m"ndiale, au cre(ut ca "r putea duce " lupta cu Putin, nu cu
.usia, dupa care "r face ce d"resc cu .usia&
Asa au facut in +ra/, Af2anistan, ?i$ia, Al2eria, Eunisia, 0uatemala, 0renada
si in multe alte tari, unde au darimat un "m, care a f"st la indemina l"r sa " faca,
dupa care au dus sistemul ec"n"mic al tarii respectie, unde au d"rit punind liderii
care sa le spele pici"arele&
Cin pacate pentru acesti resp"nsa$ili ai finantel"r m"ndiale, lucrurile nu au
rulat cum au d"rit ei, din cau(a increderii ca au aut!" in deci(iile l"r, a i2n"rantei
realitatii si ar"2antei fata de "rice sc;im$are la niel 2l"$al care nu au cre(ut ca nu
se a incadra in planul l"r, acestia facind mereu ca lucrurile sa se intimple&
Acesti asa (isi ma2nati, nu au inteles ca lupta nu se a da cu Presedintele
Putin ci cu .usia, pentru ca Presedintele Putin a$"rdea(a "rice sitiatie c"nflictuala in
plan internati"nal, identificindu!se cu .usia&
?upta pe care acesti samsari ai finantel"r m"ndiale " dau, este una intre un
p"p"r caruia i s!a readus pers"nalitatea si caracterul nati"nalist si p"p"are din
cultura #$ur2er si pi((a%, este " lupta intre nati"nalism si lipsa de nati"nalism& 1i nu
au luat in c"nsideratie ceea ce Presedintele Putin spunea cu mai mult timp in urma
si anume ca #.usia este cea mai mare tara al$a a lumii%& Cu si2uranta el nu se
referea la cul"are d"minanta a pielii ci la unitate, pe care a si adus!" si a al"rificat!"
in c"ntact cu 2reselile ma8"re ale estului pe t"ate planurile&
Vestul a al"rificat pentru (eci de ani, un p"tential e-tra"rdinar al emi2rantil"r
si a facut!" fa"ra$il pentru tarile "ccidentale si pentru un 2rup de e-pl"atat"ri , dar a
pierdut en"rm la capit"lul "m"2enitate si definitie a ei&
1mi2rantii nu p"t fi nici nati"nalisti si nici patri"ti, ei sint mercenari si d"resc
sa traiasca mai $ine, sa manince mai $ine, sa ai$a " casa mai $una, sa ai$a un
serici mai $un, sa ai$a " masina mai $una si asa mai departe, fara sa ar$"re(e
stea2ul nati"nal si nici sa intre in c"ntradictii cu altii asupra acestui aspect&
E"tul a mers perfect atita timp cit liderii p"litici si ec"n"mici capitalisti au putut
sa le ac"rde aceste drepturi, in c"nc"rdanta cu munca en"rma pe care au facut!"
acesti emi2ranti&
Cu timpul, s"cietatea de c"nsum estica a deenit " s"cietate su$"rd"nata in
t"talitate c"nsumului c"ntr"lat de aceste 2rupuri finanicare& Aceste p"p"are estice
nu mai au identitate, nu mai au " mincare traditi"nala, nu mai au " familie
traditi"nala, nu mai au " cultura pr"prie pe care sa " impuna, nu mai au traditii, t"tul
$a(indu!se pe $ani&
+n aceste c"nditii, Presedintele Putin a al"rificat starea #naturala% actuala a
estului& ?"r le tre$uie $ani, ei nu au pers"nalitate, mindrie, respect, demnitate,
c"l"ana erte$rala ci au ne"ie numai de $ani&
Cum ii p"t face si cit de repede ii p"t face, sint elementele care c"ntea(a&
.usia le!a dat 2a( ieftin si indestulat"r pentru a!si satisface industriile c"nsumeriste&
.usia a dat 2a( si taril"r in care acesti estici mer2eau si reali(au pr"duse ieftine pe
care le indeau in tarile de "ri2ine, facind un pr"fit en"rm si intretinind puterea
p"litica si un sistem medical, educati"nal, s"cial si asa mai departe din ta-e incasate
de statele "ccidentale din al"rile adau2ate incluse in preturi&
C"nsumul estului si puterea p"litica $a(ata pe satisfacerea c"nsumuril"r
c"ntr"late si stimulate, au deenit dependente de .usia& +n timp ce in est farfuria de
deenea din ce in ce mai mare si ima2inea patri"tismului fals " crea farfuria, in .usia
si in est, farfuria raminea la fel, dar se d"rea ca p"p"rul rus sa insemne inca " data
cea&
Pe de alta parte, a enit " peri"ada si mai critica pentru capitalism, cea
actuala, in care emi2rantii care muneau si li se "ferea dreptul la " iata mai $una, au
inceput sa munceasca din ce in ce mai mult pentru " iata din ce in ce mai inferi"ara
calitati, iar multi dintre ei nu mai au l"curi de munca, uitind de patri"tism, pentru ca
nati"nalisti nu au f"st nici"data&
1ste 2reu sa "r$im de nati"nalism si patri"tism intr!un est in care p"pulatia
d"reste a fie caracteri(ata ca fiind " unitate de patri"ti, in c"nditiile in care ei nu stiu
capitala tarii in care l"cuiesc, in care nu stiu de ce tara l"r mer2e la lupta cu alte
p"p"are, in care nu stiu care sint 2ranitele tarii l"r iar despre ist"rie nu mai incape
nici " ind"iala ca ar sti cea, in care nu stiu care sint tarile ecine, in care nu stiu sa
isi l"cali(e(e tara pe ;arta si multe altele&
Aici s!a facut " mare diferenta de care nu se "r$este, din pacate& F diferenta
pe care estul nu " mai p"ate surm"nta& Presedintele Putin a inceput " lupta a
petr"lului imp"tria marii finante internati"nale& Parea ca este " lupta ine2ala si fara
sansa pentru liderul rus, dar nu a f"st asa&
1l a inceput in principal $atalia petr"lului imp"tria Clanului ."t;sc;ild, al
carui a2ent ereu Mi/;ail >;"d"r/"s/y a deenit miliardar si credea ca p"ate
c"ntr"la situatia f"arte us"r, pr"fitind de " aparenta lipsa de atentie a liderului rus,
care de fapt era " capcana& F pleiada de erei rusi s!au im$"2atit si au f"st cuplati in
2rupul ."t;sc;ild, fiind sustinuti de 5ac"$ ."t;sc;ild&
Fdata cu im$"2atirea e-p"nentiala, su$ "c;ii Presedintelui Putin,
>;"rd"r/"s/y a infiintat $anca Menatep ,an/in2 0r"up, cu putin timp inainte de
1990, $anca as"ciata cu ."t;sc;ild D 6"r"s Carlyle 0r"up, su$ "$laduirea lui
0"r$aci", ist"rie pe care Presedintele Putin " stia, mai ales ca l"cul de munca ii
permisese cule2erea de inf"rmatii f"arte al"r"ase&
+n 1995, >;"d"r/"s/y a cumparat c"mpania Lu/"s, cu $anii ereil"r din
finante si a platit pe ea suma de )50 de mili"ane de d"lari, " suma sim$"lica
aran8ata in culise, el intrind in felul asta in elita cel"r mai $"2ati "ameni de pe 2l"$,
aind in acel m"ment " aere de peste 1 miliard de d"lari& Cind el credea ca p"ate
decide p"litica rusa la intele2ere si la "rdinele Clanului ."t;sc;ild, in 2004, a f"st
arestat pentru delapidari de f"nduri, stiute de8a de liderul de la >remlin& A inceput un
cutremur de pr"p"rtii in lumea financiara ereiasca, de atunci inainte "rice miscare
parind a fi c"ntr"lata de liderul de la >remlin, iar in plan p"litic, cen(ura a f"st de
natura sa nu lase nici " crapatura prin care Clanul ."t;sc;ild sa p"ata sa al"rifice
p"(itia& Au inceput arestarile a2itat"ril"r erei care au creat c;iar "r2ani(atii ale asa
(isei #dem"cratii incalcate de Presedintele Putin%&
>;"d"r/"s/y a c;eltuit mili"ane de d"lari in actiuni de spri8in a indepartarii
Presedintelui Putin de la putere, finantind #partidele ref"rmei dem"cratice%,
c"ntr"late in t"talitate de finantele m"ndiale care d"reau rasturnarea puterii de la
>remlin&
+n Fe$ruarie 2004, la putin timp dupa arestarea lui >;"d"r/"s/y, sietemele
de securitate ruse au desc"perit ca $anca lui, Menatep ,an/in2 M Lu/"s Fil, "pera
in +sle "f Man, un paradis financiar creat de Marea ,ritanie pentru ea(i"nisti din
intrea2a lume&
+n acea peri"ada Menatep a "ferit Presedintelui Putin actiuni la Lu/"s, in
sc;im$ul eli$erarii lui >;"d"r/"s/y, pe care Presedintele Putin le!a refu(at, stiind
ce inseamna 8"cul ereil"r in finante, iar imediat dupa "ferta facuta de erei, liderul
de la M"sc"a a inteles ca este " sin2ura deci(ie de luat pentru a impiedica alte
miscari in culise si anume a nati"nali(at L"u/"s, marea finanta c"ndusa de clanurile
ereesti raminind muta si fara nici " reactie&
Presa $ritanica anunta in acel m"ment ca actiunile lui >;"d"r/"s/y au f"st
preluate de 5ac"$ ."t;sc;ild cu f"arte putin timp inainte de arestarea lui&
C"nducerea $ancii Menatep sustinea la acea peri"ada ca ."t;sc;ild nu are
putere de deci(ie in 0rup si ca 5ac"$ ."t;sc;ild are le2aturi apr"piate cu $anca,
d"ar prin intermediul Fpen .ussia F"undati"n, care c"mninea printre altii pe 9enry
>issin2er& Menap ,an/ a uitat sa spuna ca Fpen .ussia F"undati"n a f"st f"ndata
de Lu/"s FilKK
Marea finanta ereiasca trata .usia ca " natiune crestina fara al"are si us"r
de manerat& Presedintele Putin a simtit cursul eenimentel"r si pe 7 +anuarie 2007,
de Craciunul Frt"d"-, pe stil ec;i, spunea: % ,iserica Frt"d"-a .usa c"ntri$uie la
pr"m"area al"ril"r m"rale in s"cietatea rusa& 'imeni nu tre$uie sa tra2a " linie de
demarcatie intre cultura si $iserica& Fara discutie ca, p"triit le2ii, in .usia $iserica
este separata de stat, dar in sufletul si in ist"ria n"astra, p"p"rul rus le!a pastrat
mereu impreuna& Asa a f"st mereu si asa a fi in c"ntinuare&%&
Multi nu au perceput mesa8ul, insa el a f"st " atenti"nare catre marea finanta
internati"nala, care credea ca se p"ate 8uca "ricum cu mindria unui p"p"r care a
repre(entat cea pentru cultura, reli2ia si iata ec"n"mica m"ndiala&
F tara li$era de dat"rii care se manifesta si printr!un simt etic crestin puternic,
este ceea ce ii sperie pe ."t;sc;ild si cei din Clanul lui, dar si pe intrea2a finanta
m"ndiala, care a adus pe fiecare dintre n"i in 2enunc;iK&
6c;im$arile facute de marea finanta m"ndiala, am a(ut cum s!au repercutat
asupra n"astra si ce iit"r ii edem& .amine ca sc;im$area d"rita de Presedintele
Putin sa aduca suflul pe care il simtim cu t"tii necesarK&& p"ate c;iar si americanii si
estul in 2eneral&
C"reste Clanul ."rt;sc;id c"mpetitia ec"n"mica in plan m"ndial, atita timp cit
lupta pentru un sin2ur sistem ec"n"mic si p"litic in cadrul caruia sa le dea $"nus
cel"r ce ii asculta si sa ii pedepseasca si sa ii lase in saracie pe cei ce p"t duce
aceasta p"ara si nu sint ascultat"ri&
C"reste estul si Clanul FM+, ec"n"mii li$ere si care sa p"ata decide sa isi
plateasca dat"riile prin diferite m"dalitati la indeminN @ Pai, nu au cum sa d"reasca
sa dispara sclaa2ismul financiar, pentru ca ar pierde c"ntr"lul, iar un p"litician ca
Presedintele Putin ar putea crea in 8urul lui un 2rup de tari cu " p"(itie c"muna si "
alta defintie a pietei li$ere&
C"reste "ccidentul si Clanul FM+ tari dem"crate, in care "pinia un"r lideri sa
fie ascultata si de($atuta la niel p"pular@ Pai, nu au cum sa d"reasca acest lucru,
pentru ca ei tre$uie sa faca ca lucrurile sa se intimple dupa cum d"resc si "pinia sa
fie una sin2ura si su$ amenitarea finantel"r l"r, pir2;ie care nu p"ate fi pusa in
eidenta pe f"ndul dem"craticKK%

S-ar putea să vă placă și