Sunteți pe pagina 1din 10

Poluarea cu petrol din Golful Mexic

Dezastrul ecologic care s-a provocat pe platforma petroliera Deepwater Horizon a cauzat
scurgeri masive de petrol in apele Golfului Mexic dupa explodarea putului Macondo aflat la o
adancime de 1500 de metri. Scurgerea de petrol in apele Golfului a inceput pe 20 aprilie 2010 si
s-a terminat dupa 106 zile pe 4 august 2010 cu milioane de barile de petrol care s-au raspandit in
apele statelor Louisiana, Mississippi, Alabama si Florida. Explozia acestei platforme de petrol
este considerata ca fiind cel mai grav dezastru ambiental provocat de om din istorie. Potrivit
specialistilor, dezastrul provocat este de 10 ori mai grav decat incidentul petrecut pe platforma
Exxon Valdez din 1989. Dezastrul din Golful Mexicului mai este chemat si Mareea Neagra
datorita cantitati impresionante de petrol care s-a deversat in apa.
Platforma petroliera Deepwater Horizon avea o valoare de circa 560 de miloane de dolari
si apartinea companiei elvetiene Transocean, cea mai mare companie din lume in materie de
perforarii off-shore. Plataforma a fost inchiriata de firma multinationala British Petroleum pentru
suma de 496.000 dolari pe zi. Aceasta extragea aproximativ 9000 de barile de petrol pe zi, era de
dimensiunea a doua terenuri de fotbal, situata la 80 de km de Louisiana in Golful Mexicului si
putea sa ospiteze circa 130 de persoane. Pe data de 2 septembrie 2009, platforma Deepwater
Horizon a inceput sa perforeze cel mai adanc put de hidrocarburi din lume, lung circa 10.685 de
metri din care 1259 sub apa. Sfredelul de extractie al platformei era de asemenea cel mai lung
din lume, cu cei 121 de metri in lungime si 78 de metri in latime ai sai, putea sa activeze in ape
adanci de 2400 de metri si putea sa sape puturi de pana la 9100 de metri. In data de 20 aprilie
2010, in timp ce sfredelul era aproape de terminarea perforatiei putului Macondo la o adancime
de circa 400 de metri, s-a realizat o explozie pe platforma care a cauzat un incendiu puternic si
moartea aproape instanta a 11 persoane, in timp ce 17 muncitori au scapat cu rani grave. Imediat
dupa accident, flota British Petroleum a incercat sa stinga focul si sa salveze echipajul ramas la
bord dar fara mari rezultate. In zilele urmatoare, generalul pazei de coasta Mary Landry a
declarat ca exclude riscul unei catastrofe de proporti, ignorand semnalele infricosatoare care se
vedeau dupa accident. Dupa 2 zile de la incendiu, platforma Deepwater Horizon sa rasturnat,
scufundandu-se si depunandu-se pe fundul marii la aproape 400 de metri distanta de putul de
petrol pe care il exploatau. Supapele de siguranta care trebuia sa opreasca scurgerea de petrol
din put nu au functionat corespunzator iar titei de petrol, impinsi de presiunea din zacamant au
inceput sa iasa afara intr-un ritm alarmant. O parte au iesit la suprafata datorita densitatii mai
mici fata de apa iar o parte au ramas pe fundul marii, formand pete imense de petrol.
Dezastrul economic si primele masuri luate
La 20 aprilie 2010, o explozie a zguduit platforma Deepwater Horizon, exploatat de
British Petroleum /BP/. n urma deflagraiei, 11 angajai i-au pierdut viaa, iar apele mrii au
fost poluate cu petrol. Puul Macondo, avariat n explozie, a fost colmatat abia dup 106 de zile -
aproape trei luni procedur ce s-a desfasurat prin punerea unui "capac" de namol si ciment in
gaura din care putul extragea petrol, prin intermediul unui alt put facut in acest sens, in acest
timp n Golful Mexic s-au scurs nu mai puin de 780 milioane de litri de iei. Catastrofa
ecologic nu mai ine de mult vreme pagina nti a presei din SUA, dar pescarii i locuitorii de
pe rmul golfului continu s gseasc crevei fr ochi sau crabi cu carapacea perforat.
Analizele au artat c petii 'killi' - killifish -, pies de baz n alimentaia a numeroase alte
specii, este infestat cu produse chimice. Pentru a mpiedica petrolul s ajung pe coaste, BP a
pulverizat dispersani(aproximativ noua milioane de litri) peste petele de iei din mare. Aceste
produse, combinate cu vntul, curenii marini favorabili i activitile echipelor de curare au
permis evitarea extinderii catastrofei ecologice n apele statului Louisiana /sudul SUA/, cu un
ecosistem extrem de fragil. n schimb, potrivit asociaiilor de mediu, dispersanii ngreuneaz
foarte mult eforturile de eliminare a petrolului.
Cercetatorii au raportat in ultimele luni ca au gasit o substanta ciudata pe fundul golfului,
uneori si la 120 de kilometri de putul Macondo, care a explodat in aprilie, deversand in golf
aproximativ douazeci de milioane de litri de petrol.
Wilma Subra, chimist i militant care analizeaz cu regularitate fauna i flora marine
din Golful Mexic, a subliniat c petrolul continu s fie prezent n iazuri, estuare i pe plaje, iar
oamenii sunt n continuare expui. n opinia sa, e nc prematur s se prevad impactul pe termen
lung al catastrofei de acum doi ani asupra ecosistemului, n msura n care efectele acesteia s-ar
putea face simite de-a lungul 'mai multor generaii'. BP a anunat c a ncheiat un acord 'amiabil'
n valoare de 7.8 miliarde de dolari pentru a acoperi 'majoritatea pierderilor economice ale
particularilor i pagubele de ordin sanitar'. Acest acord nu cuprinde ns i plngerile depuse de
acionari i de firmele afectate de moratoriul impus forajelor n Golful Mexic, iar factura final a
accidentului este departe de a fi cunoscut.
Astfel, costul total al accidentului din Golful Mexic a ajuns la 40 de miliarde de dolari,
relateaza Financial Times. Suma de 7,8 miliarde de dolari reflecta intarzierea in procesul de
acoperire a putului Macondo si costuri pentru decontaminare. Pana la sfarsitul anului 2011, BP
intentioneaza sa vanda active in valoare de 30 de miliarde de dolari, pentru a plati pentru
accidentul petrolier. Pana in prezent, compania are intelegeri de vanzare pentru active in valoare
de 14 miliarde de dolari. Asociatia ecologista Greenpeace a publicat fotografii tulburatoare realizate in
vara anului 2010, in urma unei grave scurgeri de petrol din Golful
In fotografii se vede trupul descompus al unei balene, acoperita de un strat gros de petrol.





Este prima dovada a faptului ca grava scurgere de petrol, care a avut loc in aprilie 2010, a
provocat victime in randul faunei marine.
Desi atunci multi se aratau ingrijorati de soarta balenelor, delfinilor si testoaselor din apropierea
platformei petroliere Deepwater Horizon, unde a avut loc scurgerea, autoritatile au oprit pana
acum difuzarea acestor imagini.
Numarul speciilor afectate de aceasta deversare uriasa va duce la cresterea daunelor pe care este
obligata sa le achite compania British Petroleum, responsabila cu poluarea accidentala. Pana
acum nota de plata a ajuns la 7,8 miliarde de dolari, insa ar putea creste daca se va dovedi ca
numarul speciilor afectate este mai mare.
Aceste fotografii au fost realizate pe 15 iunie 2010 de catre echipajul unui vapor al
Administratiei Nationale de Oceanografie.
Preedintele american Barack Obama a avertizat c ceea ce urmeaz "nu va fi deloc uor",
n condiiile n care va trebui ca BP i autoritile americane s se concentreze asupra
reconstruciei comunitilor din Golf. Companiile petroliere concurente sunt cu ochii n patru n
prezent, dup ceea ce s-a ntmplat. "ntreaga industrie este ngrozit c li s-ar putea ntmpla
chiar lor. Modul n care form s-ar putea schimba n ntregime", a declarat Peter Hitchens, analist
n cadrul Panmure Gordon.
Impactul ecologic al dezastrului din Golful Mexic
Dintre formele de poluare, impactul cel mai sever asupra ecosistemelor marine l are
poluarea cu hidrocarburi. Petrolul, deversat n cantiti mari, se ntinde pe suprafee considerabile
i afecteaz grav calitatea apei i viaa marin. Experimentele i observaiile efectuate n cadrul
unor deversri accidentale de hidrocarburi au relevat faptul c toxicitatea diferitelor produse
petroliere, cum ar fi ieiul sau chiar i produsele finite, are efecte foarte diferite asupra
organismelor marine. n general, s-a observat c toxicitatea periculoas este cauzat de
concentraia compuilor volatili din hidrocarburi, incluznd parafinele uoare i aromatice
(benzina, toluenul, xilenii, naftalina .a.). Aceti compui sunt mai solubili n ap dect n
hidrocarburi, ceea ce creeaz efectul toxic al surselor poluante.
Studiile ntreprinse n cazul mareelor negre arat c impactul polurii cu petrol asupra
organismelor bentale i pelagice este considerabil. n Atlanticul de Nord, conform unor estimri,
poluarea cu petrol ar provoca, n fiecare an, moartea a cca 500.000 psri, familiile cele mai
atinse fiind cele de Procellaride i de Alcide. Cauzele morii psrilor marine sunt atribuite unor
efecte ca: pierderea penajului, ngreuierea aripilor, imposibilitatea de micare, dereglarea
funciilor intestinale i glandulare prin care psrile obin apa dulce din apa de mare, pierderea
calitii hidrofuge a penajului, ceea ce duce la imposibilitatea meninerii cldurii corpului n
contactul cu apa. n timpul clocitului, petrolul care acoper penajul psrilor adulte contamineaz
oule i provoac moartea embrionilor. Observaiile efectuate arat c o cantitate de 20
miligrame de hidrocarburi, depuse pe oule unor psri marine, prezint deja o puternic
toxicitate.
n apele golfului Mexic aproximativ 4.9 milioane de barili au fost deversai. Astfel peste
2500 km din coasta Golfului Mexic a fost poluat. Area afectat cuprindea peste 8000 de specii,
dintre care peste 1200 specii de peti,200 specii de psri,1400 specii de molute, 4 de estoase
de mare i 29 de mamifere marine. n 2011 cercettorii de la Universitatea din New Hampshire,
au raportat 39 de specii marine noi pe cale de dispariie , n plus fa de cele 14 care erau sub
protecia federal. Cele mai grave efecte ale deversarii de petrol au fost simite de animalele ale
cror habitat se afl n zona , sute de vieuitoare fiind gsite moarte la mal acoperite de petrol. n
jur de 8000 de psri, 600 testoase si 150 de manifere au fost indentificate ca fiind ucise de
deversare, dei cercettorii sugereaz ca cel putin de 50 ori mai multe au murit probabil, dar nu
au fost gsite niciodat.


Chiar dac, n mare parte, apele care scald coastele Louisianei au redevenit limpezi,
exist semnale concrete c ecosistemul marin nu s-a restabilit, astfel:
n februarie 2011,n primul sezon de nastere pentru delfini de la deversare, au fost gsiti
un numar de 10 ori de mare de deflini morti dect n mod normal pentru primele dou luni ale
anului. "Unii oameni de stiinta au suspectat ca ar fi fost vorba de delfini nascuti in timpul
deversarii".
Chiar i dup doi ani de dezastru efectele nca erau prezente: crevei fr ochi, crabi fr
cleti si pesti plini de rani delfini morti care apar constant pe tarm, i coloniile de corali se sufoca
sub stratul de petrol. Studiile demonstrau ca organismele nevertebrate, viermi, corali, stelele de
mare erau afectate in continuare de petrolul scurs in zona: scufundarile efectuate in zona sondei
DeepWater Horizen a aratat ca aceste vietuitoare marine nu se mai gasesc aproape deloc acolo
unde a curs petrolul.

De dezastrul ecologic au fost afectai si locuitorii din zona Golfului Mexic care la testul
pentru detectarea urmelor de petrol din sange au primit raspuns pozitiv.
Potrivit cercetorilor, nc prea devreme pentru a prevedea impactul pe termen lung al catastrofei
asupra ecosistemului. Efectele sale ar putea s se fac simite timp de "mai multe generaii", deoarece
mareea neagr a determinat o tragedie uman.


Ce daune primesc SUA de la Transocean, pentru dezastrul din Golful Mexic:

Compania specializata in foraj petrolier maritim, Transocean, a facut o intelegere cu
Departamentul de Justitie American si a acceptat sa plateasca SUA daune de 1,4 miliarde de
dolari pentru deversarea de petrol din 2010 din Golful Mexic, considerata cea mai mare scurgere
marina de petrol din istoria tarii.
Transocean detinea platforma Deepwater Horizon, operata de concernul britanic British
Petroleum, care a explodat si s-a scufundat in 2010, ducand la moartea a 11 muncitori, arata Los
Angeles Times. .

Cat costa cea mai mare scurgere de petrol din istoria Statelor Unite ale Americii?:
In urma incidentului, cinci milioane de barili de petrol au ajuns in golf, ducand la un dezastru
ecologic. S-au recuperat doar 800.000 de barili.
In noiembrie 2012, BP a fost de acord sa plateasca o amenda de peste patru miliarde de dolari
catre SUA, iar doi dintre angajatii sai au fost acuzati de omor prin imprudenta. Daca guvernul
american poate dovedi ca a fost vorba de neglijenta grava, ar putea tripa daunele pe care BP
trebuie sa le plateasca, pana la 21 de miliarde de dolari, relateaza BBC NEWS.
Procesul va incepe intr-un tribunal din New Orleans, in ianuarie 2013, desi exista
negocieri intre cele doua parti pentru rezolvarea problemei in afara curtii.
Pe langa petrol, in Golful Mexic au ajuns si milioane de litri de substante chimice
utilizate de compania British Petroleum (BP) pentru a curata dezastrul, transmite AL Jazzira.
Pata de petrol pune in pericol sute de specii de zburatoare si pesti, culturile de creveti, cat
si echilibrul ecologic de pe coasta Americii. Echipele de voluntari depun eforturi uriase pentru
curatarea si tratarea pasarilor, in timp ce muncitorii continua lucrarile de indepartare a petrolului
scurs din platforma petroliera Deepwater Horizon. In acelasi timp, manifestantii ecologisti acuza
compania British Petroleum si autoritatile de la Casa Alba pentru modul in care au gestionat
situatia.

Uriasa pata de petrol din Golful Mexic este, de departe, una dintre cele mai mari
catastrofe ecologice din istoria omenirii. Din toata lumea, scrisori sau mesaje de protest curg pe
adresa companiei British Petroleum. Din nefericire autoritatile locale si compania responsabila
de realizarea accidentului nu au fost pregatite pentru un astfel de dezastru asa ca trebuie sa
invatam din greselile facute.









































Sitografie:
www.wikipedia.com
www.ziare.com
www.descopera.ro
www.scridb.com
http://dailydeadbirds.com



Proiect realizat de: Panc Daniela
Nicoara Mihaela

S-ar putea să vă placă și