ADVENTISMUL DE ZIUA A APTEA

Micare evanghelic, sau cultic

Dup,
From Controversy to Crisis:
An Updated Assessment of Seventh-day Adventism
de, Kenneth R. Samples
from the Chrstan Research |ourna, Summer 1988, Voume 11, Number 1, page 9.
ncepnd de a apar[a u de a |umatatea secouu a XIX-ea pna n zee noastre
Adventsmu de Zua a aptea a ramas cea ma controversata mcare dn snu Cretnsmuu
evanghec (care se poate defn ca fnd ace segment a Protestantsmuu modern care
accentueaza anerea a teooga ortodoxa, evanghezarea ma aes, naterea dn nou). De
fapt, prntre carturar teoog evanghec exsta oarecum un consens ca Adventsmuu de
Zua a aptea psea foarte pu[n pentru a f un cut
1
pna cnd n an 50 cnd Donad Grey
Barnhouse Water Martn (devent uteror preednte a u Chrstan Research Insttute,
prestgoasa nsttu[e de cercetare a mcaror regoase fase, a secteor cretne a cuteor
necretne) au nceput o evauare comprehensva a teooge adventste. Dupa m de ore de
cercetare de numeroase ntnr sus[nute cu ofcata[e mcar adventste, Barnhouse
Martn au concuzonat ca Adventsmu de Zua a aptea nu este un cut ant-cretn, c doar o
mcare cretna oarecum heterodoxa (adca, ce se departeaza de a doctrnee fundamentae
ae Cretnsmuu).
Treptat opna ma|orta[ evanghecor (ce pu[n n Statee Unte) a nceput sa ncne n
favoarea constatar u Barnhouse Martn de se nregstrau mute uar de poz[e dzdente (a
se vedea de pda, "Foundatons of Adventsm" de |ohn Mark Martn, fost membru marcant a
Adventsmuu de Zua a aptea). La nceputu anor 60 Adventsmu de Zua a aptea s-a
bucurat de o deschdere neobnuta dn partea protestantsmuu evanghec. n acea tmp
aceasta deschdere a dus a apar[a ator probeme vzav de Adventsmu de Zua a aptea
deoarece s-a putut observa ca anumte doctrne chee ae u erau seros contestate n nteroru
denomna[un.
Astfe pe a m|ocu anor 70 exstau formate doua fac[un dstncte n snu
Adventsmuu de Zua a aptea. anume, adventsmu trad[ona ce apara mute dn poz[e
de dnante de an 50, adventsmu evanghec ce sus[nea doctrna reformata a ndrepta[r
prn credn[a. Aceasta controversa a produs o grava crza nterna ce a condus a fragmentarea
accentuata a mcar. Astfe, pe a nceputu anor 80 masur dscpnare strcte uate mpotrva
unor der adventt evanghec au cauzat dezamagrea mutor membr a mcar.
Aceste evenmente -au for[at pe evanghec sa reconsdere acordarea n contnuare a
denumr de mcare evangheca Adventsmuu de Zua a aptea. Scopu acestu artco este de
a aborda fronta aceasta probema n acea tmp de a recaptua daogure controversate ae
anor 50 dntre evanghec adventt, ct de a depsta probemee doctrnare care au
condus a crza de denttate a Adventsmuu de Zua a aptea.
DIAL!"UL DINT#E EVAN"$ELI%I I ADVENTISMUL DE ZIUA A APTEA
Prntre ace cretn evanghec care n an 50 au consderat Adventsmu de Zua a aptea ca
fnd un cut necretn (dn nou, prv[ a defnrea termenuu "cut" dn notee de subso) se
numarau teoog capab ca, Lous Tabot, M.R. DeHann, Anthony Hoekema, |.K. Van Baaen, |ohn
Gerstner, sau Harod Lndse
2
. Water Martn, pe vremea aceea responsab a drec[e de cute
1
Printr-o definire teologic un cult este un grup de oameni strni n jurul interpretrii specifice a Scripturii de ctre un om, lider proeminent, sau o organizaie autoritar,
care pretinde s se armonizeze cu Cretinismul biblic, dar n realitate neag doctrine fundamentale ale acestuia ca, rinitatea, dumnezeirea !omnului "sus, naterea din
fecioar, n#ierea trupeasc a lui $ristos, mntuirea prin %ar i prin credin& 'ceast clarificare este cerut de confuzia creat de ctre denumirea la noi a unor biserici
protestante sau neoprotestante n acest fel& (ai este necesar de#reme ce e)ist i o utilizare predominant defimtoare a termenului, ignorndu-se faptul c n latina *cultus+
nseamn un mod diferit de nc%inare, sau #enerare& ,tilizat n acest sens termenul de cult nu conine nimic neclar sau jignitor&
2
-edei de pild, 'nt%on. $oe/ema, The Four Maor Cu!ts 01rand 2apids, ("3 4illiam 5& 6erdmans Publis%ing Compan., 1789:&
1
apoogetca a edtur Zondervan Pubshng Company, n cartea sa "The Rse of the Cuts"
(Apar[a cuteor) a casfcat Adventsmu de Zua a aptea ca fnd un cut. Apo, Donad Grey
Barnhouse, un predcator a Bbe cunoscut a nve na[ona, fondator edtor a revste
"Eternty", a scrs a rndu sau ucrur foarte crtce a adresa teooge adventste de zua a
aptea fndca a cunoscut n trecut nte adventt fanatc, Barnhouse a conchs acum ca
protestantsmu adventsmu nu au nmc n comun se excud recproc.
n mod ronc, prmu sau contact cu un der adventst a vent atunc cnd T. Edgar
Unruh, pastor admnstrator adventst de zua a aptea -a scrs u Barnhouse audndu-
pentru ma mute preeger pe care acesta e-a [nut asupra ndrepta[r prn credn[a. Barnhouse
a fost pus n ncurcatura tnd n mntea u ca un adventst ce sus[ne ndrepta[rea prn fapte
nu avea cum sa- aude pentru ca a predcat Evanghea Reforme. De fnd nca foarte
suspcos, Barnhouse a propus sa se ntneasca cu acesta sa contnue sa stea de vorba cu e
asupra doctrne adventste.
Cu c[va an ma trzu Barnhouse -a poment u Water Martn numee u Unruh. Pe
Water Martn, Barnhouse -a nsarcnat cu cercetarea aprofundata a Adventsmuu de Zua a
aptea pentru revsta "Eternty". Martn -a abordat pe Unruh n vederea ob[ner de materae
reprezentatve pentru teooga or ct pentru ob[nerea unor ntreveder cu un dntre der
adventt. Unruh -a furnzat u Martn documenta[a ceruta -a aran|at sa vzteze sedu
Confern[e Generae (aceasta este denumrea ofcaa a organza[e ce conduce bserca
Adventsmuu de Zua a aptea), sedu ocazat pe vremea acea n Takoma Park, statu
Maryand. Confern[a Generaa, corpu de guvernare a Adventsmuu de Zua a aptea, -a
prmt caduros pe Martn a aratat cooperatvtate n oferrea de matere prma asupra
teooge adventste. Cu bnecuvntarea u R.R. Fguhr, preedntee de atunc a Confern[e
Generae a Adventsmuu de Zua a aptea, Unruh a aran|at o ntnre ofcaa ntre Martn
der adventt.
Martn -a dort ce ma mut sa poata sta de vorba cu prncpau storc apooget a
mcar pe nume, Leroy E. Froom. Froom autoru unor cunoscute car[ ca, "Credn[a profetca a
parn[or notr", sau "Mcarea destnuu" a cerut ca a[ do mar der adventt sa partcpe.
anume, E. Read, secretar a Confern[e Generae a Adventsmuu de Zua a aptea Roy
Aan Anderson, secretar a asoca[e ucratoror Confern[e Generae edtor a revste
"Mnstry". Acestora s-a aaturat T.E. Unruh care a prezdat ntnre. Un asocat a u
Water Martn, George Cannon, profesor de greaca de a Nyack Mssonary Coege, -a asstat pe
acesta a aceasta ntnre storca. Ma trzu cnd ocu ntnror s-a mutat n statu
Pennsyvana, Barnhouse a devent e un partcpant actv a aceste daogur.
&'NT#E()#I I #)SPUNSU#I*
ntnre acestora constau dn ntrebar care se puneau teoogor adventt de catre acet
reprezentan[ a evanghecor. Martn s-a remarcat prntr-o sere de ntrebar ce s-au rdcat n
urma studu sau a surseor orgnae adventste. Una dntre cee ma mar probeme pe care
evanghec au rdcat-o a fost canttate uraa de teratura care contrazcea n mod car restu
de decara[ ofcae ae Confern[e Generae a Adventsmuu de Zua a aptea. De pda, aatur
de afrma[e ortodoxe ae persoane, natur ucrar u Hrstos, pubca[e adventste ma
con[n de asemenea artcoe care sus[n "aransmu" (doctrna crear Fuu de catre Dumnezeu
Tata, prma data enun[ata de Arus dn Aexandra n sec. a IV-ea d. H., prn care -a denumt
"prma creatura a u Dumnezeu"!), sau sugesta ca Isus a avut o natura pacatoasa, teora
spar ncompete (netermnate), "gaatansmu" (atfe numt "egasm", pentru ca sus[ne
mnturea prn [nerea eg aparut pentru prma data n regunea Gaate unde Pave a
predcat evanghea apo e-a scrs cretnor de acoo sa o [na aa cum e-a transms-o de
prma data), sectaransmu extrem. Martn a sus[nut ca e poate documenta cu ctate dn
abunden[a ate numeroase afrma[ ce erau fara echvoc, eretce.
Teoog adventt au fost att oca[ ct nspamnta[ de doveze ce e-au fost
prezentate.
Pentru ca adventsmu pune un mare accent pe o progresva n[eegere bbca, de-a ungu
exsten[e or adventt au ovat n adoptarea vreunu crez forma. Char martura or de
credn[a cunoscuta sub numee de "27 de Crezur Fundamentae" permte schmbarea
revzurea. Astfe dn punct de vedere storc se poate observa cum psa unu crez ofca
(forma) subnerea n[eeger bbce progresve au facut oc unu arg spectru de nterpretar
doctrnare aberante ce sunt raspndte prntre adventt. Ca n an 50 astaz aceasta
toeran[a fa[a de vedere dvergente uneor char fa[a de cee eretce au afectat enorm
untatea sanatatea doctrnara a aceste denomna[un. Faptu acesta a devent o probema
crtca pentru evanghec prezen[ a daog deoarece se gaseau n mposbtatea de a
2
reprezenta corect adventsmu um evanghece, dn moment ce char adventtor e psea
consensu asupra doctrneor or.
La daogu ce a avut oc ntre an 1955-1956 Martn -a ma acuzat pe adventt de
ambgutate doctrnara n ce ma rau caz, sau de psa de dscpna doctrnara n rndure or, n
ce ma bun caz! Atunc, evanghec au afrmat n fa[a Confern[e Generae a Adventsmuu de
Zua a aptea ca daca n rndure or se va ma ngadu sus[nerea unor erez ca cea a
aransmuu a gaatansmuu atunc vor merta pe depn cafcatvu teoogc de "cut".
Dar spre mertu or, teoog adventt prezen[ a acest daog au repudat poz[e exprmate
ma sus au proms ca nva[ature aberante afate n contradc[e cu doctrnee decarate ae
Adventsmuu de Zua a aptea vor f anazate de catre Confern[a Generaa. Aceta au ma
afrmat ca ma|ortatea acestor nva[atur, daca nu char toate, nu repreznta teooga
adventsta, c doar exprma opna unora ce apar[neau, conform u Froom, "fac[un unatce".
!#T!D!+IE LA !#I"INE
Pe masura ce daogu se desfaura, evanghec au devent tot ma mut mpresona[ de
sncertatea ortodoxa generaa aratata de der adventt. Parea ca structura teooge
adventste era ortodoxa a orgne. Adventsmu afrma nspra[a Scrptur, doctrna cretna a
Trnta[, dumnezerea u Hrstos, naterea dn fecoara, |ertfa de spare a u Hrstos, nverea
trupeasca dn mor[, cea de-a doua venre.
3
Martn care scrse de|a mut asupra cuteor de
orgne amercana a recunoscut de ndata ca aceasta nu era martura doctrnara a unu cut
obnut. Astfe, e a nceput sa creada ca Adventsmu de Zua a aptea, ce pu[n aa cum -au
reprezentat acet oamen, a fost foarte nen[ees de Cretnsmu evanghec.
Cu toate ca Martn a fost foarte mpresonat de aderarea acestora a doctrnee
fundamentae ae credn[e cretne ma ramneau nca o sere de nva[atur adventste bne
defnte care de mut tmp mpedcau recunoaterea adventtor ca fra[ de credn[a cretna.
De fapt, ma|ortatea teoogor evanghec care au scrs crtc a adresa Adventsmuu de Zua a
aptea s-au concentrat exact asupra acestor doctrne dstncte care e credeau ca submneaza
orce ata ortodoxe ar prezenta Adventsmu. Martn, determnat sa n[eeaga exact Adventsmu
de Zua a aptea, a soctat o expcare competenta a acestor crezur cudate.
$ETE#!D!+IE SAU E#EZIE
Fndca aceste doctrne sunt cee ce confera unctate teooge adventste fndca ob[nerea
une concuz asupra or a fost mportanta pentru evauarea Barnhouse-Martn, o scurta
aprecere a or este acum necesara. Dn nefercre, spa[u nu ne permte o anaza aprofundata a
or, de aceea vom dscuta doar tre dntre acee doctrne dstnctve adventste care au consttut
sursa prncpaa a nen[eegeror.
4
Daogu dntre evanghec Confern[a Generaa a
Adventsmuu de Zua a aptea a demonstrat ca teooga adventsta se deosebete de
Cretnsmu casc storc a urmatoaree captoe:
- Sabatu
- Autortatea fgur proemnente a secte, anume, Een G. Whte, ct
- Doctrna Sanctuaruu, sau, a "|udeca[ nvestgatve"
Sa prvm pentru nceput a modu de nterpretare a Sabatuu sus[nerea respectar u sub
forma mpusa de Adventsmu de Zua a aptea.
Sa,atarianis-ul
Adventsmu de Zua a aptea sus[ne ca respectarea sabatuu de zua a aptea ca semn de
aducere amnte a crea[e este obgatore pentru to[ cretn repreznta o dovada de
"adevarata ascutare" fa[a de Domnu. Spre deosebre de un adventt fanatc, teoog
adventt prezen[ a daogu anor 50 au afrmat ca [nerea sabatuu nu aduce mnture, ca
cretn neadventt ce n mod sncer [neau Dumnca, n oc de Smbata, faceau e parte dn
trupu u Hrstos
5
.
3
"uestions on Do#trine 04as%ington, !&C&3 2e#ie; and $erald Publis%ing 'ssn&, 17<=:, pag& >1->>&
4
Pentru o complet analiz a doctrinelor ad#entiste particulare, consultai cartea lui 4alter (artin, The $in%dom of the Cu!ts, re#& ed& 0(inneapolis,
(?3 5et%an. $ouse Publis%ers, 17@<:&
5
Permitei-mi ca autor al acestei traduceri i adaptri s # indic c e)periena mea n urma unor numeroase discuii doctrinare purtate cu un pastor
ad#entist local mi demonstreaz c liderii pomenii n acest caz au e)celat n toleran fa de cei ce nu sunt ad#entiti& An ciuda unei relaii bune de
prietenie i a unor discuii bune ce le-am purtat o #reme, cnd l-am ntrebat pe interlocutorul meu dac mi poate mrturisi sincer c m consider nti
un frate cretin i apoi, c m gsesc la un ni#el de spiritualitate asemntor cu el, c%iar dac nu respect sabatul aa cum o face el, acesta a pstrat o
tcere ipocrit& !ei am insistat s-mi dea un rspuns, a ales n continuare s se abin& Cred c situaia este ilustrati# pentru relaia e)istent la ora
3
De respectarea sabatuu nu a fost ncodata o poz[e ofcaa a Cretnsmuu storc,
evanghec au concuzonat ca att a [ne, ct a nu [ne sabatu, era perms n contextu u
Roman 14:5-6. n pus, ma exsta ate grupar cretne care au uat aceasta poz[e, cum ar f
de exempu baptt de zua a aptea.
La daogu purtat n an 50 evanghec au dezagreat vguros fa[a de poz[a adventsta
prvtoare a sabat, dar cu toate acestea nu au consderat-o o chestune ce ar trebu sa- dvda
pe un de cea[.
Ellen ". /hite i 0uhul 1r23e4iei
Apar[a nsa exsten[a Adventsmuu este teramente mposb de n[ees fara a ua n
consderare pe Een G. Whte voumnoasee e screr. Se poate spune ca nc un der cretn
nc un teoog nu a exerctat o nfuen[a att de mare asupra une anumte bserc aa cum a
exerctat Een Whte asupra Adventsmuu. Se presupune ca n tmpu ve[ e Een Whte a
scrs peste 46 de car[ ce totazeaza peste 25 de moane de cuvnte, care practc se adreseaza
fecare domenu a crezuror ve[ adventste.
Adventsmu de Zua a aptea sus[ne ca daru profe[e men[onat n 1Cornten
captoee 12 14 a fost manfestat n mod unc n va[a screre u Een Whte. Pretnsee e
vzun cuvnte de a Domnu au fost nterpretate cafcate drept caracterstce rama[e
Bserc u Dumnezeu. Adesea, screre e au fost denumte, char de ea nsa, ca fnd "o
umna ma mca" ce ne ndreapta spre "umna ma mare a Scrpturor".
6
Fndca Adventsmu de Zua a aptea cafca screre u Een Whte drept "sfat nsprat
de a Domnu", evanghec au dort sa afe ce egatura exsta ntre screre e Bbe.
ntrebarea ce s-a pus teoogor adventt a fost, "consdera adventt de zua a aptea ca
screre u Een Whte se gasesc a acea nve cu screre Bbe ?"
7
Teoog adventt e-au
raspuns n feu urmator:
1) screre u Een Whte nu sunt consderate o adaugre canonuu sfnt a Scrpturor.
2) ee nu au o apcare unversaa, ca Bba, c prvesc doar bserca Adventsta de Zua a
aptea.
3) ee nu sunt pre[ute n acea sens n care sunt pre[ute Sfntee Scrptur ce sunt unce
repreznta standardu dupa care trebue |udecate toate ceeate screr.
8
De evanghec au respns n mod categorc vedere adventste prvtoare a screre u Een
Whte, aceta au concuzonat ca atta vreme ct screre e nu erau consderate a acea nve
cu Scrpture, nfabe, sau drept cond[e a partae cretne, chestunea nu trebue sa
produca dezbnare.
D2ctrina Sanctuarului, sau 5u0ecata investigativ
Poate unu dntre cee ma dstnctve crezur adventste este doctrna sanctuaruu. Aceasta
doctrna s-a formuat ca expca[e aternatva a eecu dn 1844 a mcar merte. Pentru
apar[a acestea este raspunzator pastoru baptst Wam Mer (1782-1849) care nterpretnd
zee dn Dane 8:14 ca an, a prezs ca Isus Hrstos se va ntoarce terar pe pamnt a 2.300 de
an dupa nceputu ceor 70 de saptamn ae u Dane (vez, Dane 9:24-27), ce e-a nterpretat
ca reprezentnd peroada de tmp dntre 457 d. H. anu 1843. Cnd anu 1843 a trecut fara sa
se produca ntoarcerea Domnuu pe pamnt, mcarea merta a efectuat o a|ustare mnora a
date a decarat ca 22 octombre 1844 este de fapt data ceu de-a doea "advent" (atna,
"venre") a Domnuu. Cnd cea de-a doua prezcere a dat gre, mcarea merta a cunoscut
ceea ce stora denumete "Marea dezamagre". Pentru mu[ acesta a nsemnat sfrtu
mcar adventste, nsa pentru un ea doar a nceput.
n urma evenmenteor ce au avut n |uru "mar dezamagr" un om pe nume, Hram
Edson, a reexamnat profe[a dn Dane 8:14 dupa ce anteror a pretns ca a avut parte de o
vzune carfcatoare asupra e n tmp ce se afa ntr-un an de porumb. Cu a|utoru u O.R.L.
Croser, Edson a decs ca eroarea u Mer a constat de fapt n nterpretarea natur respectvuu
evenment prevazut dect n cacuu tmpuu. Astfe, Mer a nterpretat "cura[rea
sanctuaruu/sfntuu oca" (pomenta n Dane 8:14) ca fnd o profe[e a revenr u Isus
Hrstos n "sanctuaru pamntesc" care este nsa Pamntu. nsa, n urma vzun sae Edson a
a|uns sa creada ca n oc ca Hrstos sa se ntoarca pe pamnt n anu 1844, E de fapt a ntrat
actual dintre majoritatea cretinilor nscui din nou i ad#entitii de ziua a aptea& 6)clusi#ismul i elitismul pe care-l promo#eaz nu are cum s
constituie o calitate cretin autentic ce poate s-i fac demni urmai ai lui $ristos& !ac sunt sect, sunt pentru c ei au ales aa B
6
"uestions on Do#trine, pag& 78&
7
idem, pag& @7&
8
idem&
4
pentru prma data n ce de-a doea compartment a tempuu ceresc, anume n sanctuar.
Astfe, Edson a crezut ca n cer exsta un tempu ceresc care repreznta modeu pentru tempu
pamntesc dn Vechu Testament care avea doua ncaper cunoscute sub numee de ocu
sfnt ocu prea sfnt (sau, sfnta sfnteor).
Conform no nterpretar a u Edson anu 1844 marca nceputu cee de-a doua faze a
ucrar de spare a u Isus Hrstos cnd Domnu trecea dn prma ncapere a tempuu ceresc,
n a doua, ocu prea sfnt, unde- aduce sngee Sau ca spare pentru pacate.
Lucrarea pe care Isus trebua sa o ndepneasca n ocu prea sfnt (sanctuar) a fost
uteror formuata sub denumrea de "doctrna |udeca[ nvestgatve". Ca prn urmare, prm
adventt au n[ees sparea u Isus ca fnd compusa dn doua faze. Aceasta ucrare dn doua
etape a spar u Hrstos poate f n[eeasa ce ma bne ca fnd un arhetp a ucrar preo[or
dn Vechu Testament.
n Vechu Legamnt, au sus[nut acet poner a Adventsmuu de Zua a aptea,
ndatorre znce ae preo[or erau mtate a a aduce |ertfe n ocu sfnt (iert6n0 pacatu),
nsa odata pe an n zua spar, maree preot ntra n ocu prea sfnt cura[ea sanctuaru prn
stroprea chvotuu cu sngee [apuu sacrfcat (prn asta, terg7n0 pacatee). Dupa cura[rea
sanctuaruu, pacatee poporuu erau transferate asupra [apuu spator ce era apo zgont n
puste.
Conform adventsmuu, Isus a iertat pacatee ncepnd de a moartea Sa de pe cruce.
Cu toate acestea doar de pe data de 22 octombre 1844 Isus -a nceput ucrarea Sa de
tergere a pacateor. De a na[area Sa pna n 1844 Isus a nfa[at ertarea pe care a
ob[nut-o pe cruce n prma ncapere a tempuu ceresc, dar dn 1844 E a ntrat n cea de-a
doua ncapere a tempuu (n sanctuar) a nceput sa |udece (nvestgheze; de ac, "doctrna
nvestgatva") ve[e ceor ce au prmt ertarea pentru a vedea daca erau vrednc de va[a
venca. n consecn[a, se crede ca doar ce ce trec de aceasta |udecata pot f sgur ca vor f
mntu[ a venrea Lu.
Doctrna aceasta a dat natere a o nva[atura ce a a|uns sa fe cunoscuta ma trzu sub
numee de "perfec[une psta de pacat" (eng., "sness perfecton") (sau, "perfec[onsm"), care
consta dn respectarea fara abatere a poruncor pentru a ob[ne scaparea de |udecata. Dupa
efectuarea |udeca[ nvestgatve se sus[ne ca Hrstos urmeaza sa asa dn sanctuaru ceresc
pentru a se ntoarce pe pamnt sa- aduca fecaru om raspata ct pentru a naugura zua cea
mare ngroztoare, Zua Domnuu.
Aadar anu 1844 evenmentee descrse ma sus sunt cee ce marcheaza nceputu
Adventsmuu de Zua a aptea. La auzrea aceste doctrne Barnhouse a denumt doctrna
sanctuaruu ca fnd nmc atceva dect o port[a de scapare creata pentru a- detaa de
eroarea merta. Evanghec au respns ambee doctrne pe baza faptuu ca nu- gasesc spr|n
bbc. Ramnea doar ca aceta sa stabeasca daca aceste doctrne consttue un obstaco n
caea une autentce parta cretne cu restu trupuu u Hrstos a adventtor.
Prncpaa ngr|orare era rdcata de posbtatea ca aceste doctrne sa mnmazeze
|ertfa de spare a u Hrstos, sau sa sugereze reducerea e a o ucrare ncompeta de spare.
Dupa o evauare crtca evanghec au concuzonat ca aceasta doctrna a |udeca[ nvestgatve
"nu consttua o barera reaa n caea partae daca era nterpretata n sensu e smboc nu
n ce matera strct terar, aa cum a fost prezentata de catre un dntre prm autor
adventt"
9
S-a sus[nut astfe ca n gndrea adventsta contemporana aceasta doctrna nu
sugera o duba sau ncompeta spare, c ma degraba o spare adusa odata pentru totdeauna
de catre Hrstos, maree nostru preot dn cerur.
n ce- prvete pe evanghec aceta au conchs ca cee tre doctrne ae
sabataransmuu, autorta[ u Een Whte a sanctuaruu, respectv, a |udeca[ nvestgatve
de eronate totu nu mpedca stabrea egatur fra[et cretne ntre cee doua tabere.
Ate doctrne dstnct adventste au ma fost studate evauate de catre evanghec cu
aceea ocaze. Prntre acestea se numara, nemurrea cond[onata, anharea ceor ra, panu de
sanatate, conceptu de rama[a care este apcat strct Adventsmuu de Zua a aptea. Dn
nou, concuza or a fost ca de toate aceste doctrne nu fac parte dn trad[a teoogca a
Cretnsmuu storc, n unee cazur fnd pste compet de orce baza bbca, aa cum au fost
ee expcate de teoog adventt prezen[ a daog acestea nu- mpedca pe membr
adventsmuu sa fe adevara[ urma a u Hrstos.
Dupa studerea a m de pagn de documenta[e partcparea a ndeungate sesun de
ntrebar raspunsur adresate ceor ma competen[ teoog adventt, Water Martn, ca
reprezentant a evanghecor, a concuzonat ca Adventsmu de Zua a aptea "este n prncpa
o mcare cretna, dar a o evauare de ansambu a teooge e trebue adms ca doctrnee
9
4alter (artin, C'd#entist %eolog. -s& $istoric Drt%odo).,C &ternity, "anuarie& 17<=, pag& 19
5
adventste sunt ma mut heterodoxe dect ortodoxe ca practce e, nu n pu[ne rndur, se
pot cafca drept cauzatoare de dezbnare" (dect unfcatoare; n.tr.)
10
.
Ur-rile 0ial2gului 0intre evanghelici i a0ventiti
Decza de a recasfca Adventsmu de Zua a aptea ca mcare heterodoxa n oc de cut
necretn a sufert o controversa deosebta. Barnhouse Martn au fost aspru crtca[ n mute
cercur evanghece. De fapt cnd -au pubcat stude n ma mute ed[ ae revste
"Eternty", 25% dntre abona[ acestea s-au retras !
Totu acest cmat ost a nceput sa se schmbe odata cu pubcarea ucrar adventste
nttuate "Ouestons on Doctrne" ("ntrebar asupra doctrne"; pentru smpfcare vom aege
prescurtarea "OOD").
11
Acest voum doctrnar este un produs drect a sesunor de ntrebar
raspunsur ntre[nute cu evanghec, ambee par[ contrbund de fapt a formuarea precsa a
ntrebaror. Scopu decarat a aceste pubca[ era de a carfca teooga adventsta prn
evden[erea crezuror comune a dferen[eor fa[a de protestantsmu evanghec. Teoog
adventt care au contrbut a reazarea ucrar au [nut sa subneze ca aceasta nu era o noua
marture de credn[a, c ma degraba o expcare a prncpaeor aspecte ae credn[e adventste.
Pentru a se asgura ca acest voum era cu adevarat reprezentatv pentru teooga
Adventsta de Zua a aptea nu doar opna unora, manuscrsu nepubcat a fost trms spre
aprobare unu numar de 250 de der adventt. Dupa nte crtc nensemnate, manuscrsu de
720 de pagn a fost acceptat de catre un comtet a Confern[e Generae pubcat n anu
1957 de catre edtura ofcaa, "Revew and Herad Assocaton". n cuda faptuu ca n an dn
urma acest voum a devent o sursa de controversa n snu adventsmuu este totu nteresant
de notat ca R.R. Fguhr a afrmat despre ucrarea "OOD" ca este cea ma marcanta reazare a
preedn[e sae.
12
Cu c[va an ma trzu, n 1960 Martn -a pubcat cartea nttuata "Adevaru despre
Adventsmu de Zua a aptea". Ea a ctgat repede o mare popuartate. Mu[ dntre ce care
n[a au crtcat evauarea Barnhouse-Martn au nceput sa- schmbe parerea datorta enorme
documenta[ oferte n aceasta noua carte a u Martn. De cartea respectva nu se ma pubca,
evauarea facuta de Water Martn Adventsmuu de Zua a aptea se gasete acum n ceebra
"The Kngdom of the Cuts" (mpara[a Cuteor).
Cu prvre a ea ma mu[ der adventt au decarat pubc ca n ucrarea sa Martn a
ofert o reprezentare fdea a Adventsmuu de Zua a aptea. Un der adventst dn zee
noastre a facut urmatoarea afrma[e: "cartea u Martn repreznta ucrarea unu nvestgator
onest a unu teoog competent. E a n[ees a redat fde ceea ce adventt -au spus ca
cred, ctndu-e doveze n mod exhaustv".
13
Aadar dupa conducerea adventsta, att "OOD" ct "Adevaru despre Adventsmu de
Zua a aptea" reproduc fde teooga afrmata a sfrtu anor 50 de mcarea Adventsmuu
de Zua a aptea, dar aa cum vom vedea acceptarea aceste teoog este departe de a f
unversaa n snu mcar. Mute schmbar s-au petrecut de a ansarea "OOD" de aceea, acum
ne vom ndrepta aten[a asupra aceor evenmente care au condus a crza actuaa a
Adventsmu de Zua a aptea.
'N%EPUTUL %!NT#!VE#SEI
An 60 70 s-au remarcat prn mar schmbar dezbater teoogce ce au avut oc n nteroru
Adventsmuu de Zua a aptea, numtoru or comun fnd chestunea caracteruu unc a
adventsmuu.
14
Urma Adventsmu sa contnue n drec[a stabta de catre admnstra[a Fguhr
expusa n "OOD", sau denomna[unea va urma sa revna a concep[e e trad[onae ?
Aceasta era ntrebarea. Gasrea raspunsu a aceasta ntrebare este ceea ce a dus a apar[a a
doua fac[un dstncte n nteroru Adventsmuu de Zua a aptea, anume a adventsmuu
evanghec a adventsmuu trad[ona.
15
Vom prv acum a aceste doua grupar vom
compara vedere or asupra doctrneor care e separa. Aceste doctrne erau reprezentate de
ndrepta[rea prn credn[a, natura umana a u Hrstos, evenmentee dn 1844, sguran[a
mntur autortatea u Een Whte.
10
4alter (artin, CSe#ent%-da. 'd#entism,C Christianity Today, 17 !ec& 178E, pag& 1F&
11
itlul e)act al lucrrii este Seventh-day Adventists Ans'er "uestions on Do#trine, dar ea mai bine cunoscut sub titlul de "uestions on
Do#trine&
12
CCurrents "nter#ie;3 4alter (artin,C Adventist Currents, "ulie 17@9, pag& 1<&
13
1ar. Gand 0ed&:, Adventism (n Ameri#a 01rand 2apids, ("3 4illiam 5& 6erdmans Publis%ing Compan.& 17@8:, pag& 1@=&
14
idem, Gand, pag& >1<&
15
!esmond and 1illian Hord, The Adventist Crisis of Spiritua! (dentity) 0?e;castle, C'3 !esmond Hord Publications, 17@>:, pag& >E->@&
6
A0ventis-ul evanghelic
Orgne acestua se pot gas fara dubu a teoog care au fost anga|a[ n daogu cu Barnhouse
Martn. Cnd ucrarea "OOD" a respns veder trad[onae ae adventsmuu ca natura
pacatoasa a u Hrstos, terasmu exagerat a doctrne sanctuaruu, rou screror u Een
Whte ca autortate doctrnara nfaba, au fost puse bazee vtae ae vtoare mcar de
reforma. Fostu edtor a revste "Evangeca", Aan Cranda, comenta: "samn[a aceste mcar
a fost raspndta n nteroru denomna[un prn ntermedu car[ Question On Doctrine,
aparute n 1957, ar terenu a fost udat de ucrare pubce ae unor oamen ca, R.A. Anderson,
H.M.S. Rchards, Senor, Edward Heppensta, Robert Brnsmead, Desmond Ford, Smuts van
Rooyen, a["
16
Aceasta mcare a nceput sa creasca sa se dezvote n tmpu anor 70, prncpa e
purtator de cuvnt fnd do teoog adventt austraen pe nume, Robert Brnsmead
Desmond Ford. (Brnsmead a aderat n[a a o forma de perfec[onsm pe care ma trzu a
repudat-o). Prn ntermedu screror preegeror or Brnsmead Ford s-au consttut n
prncpa catazator a renver doctrne ndrepta[r prn credn[a ce a fost prmta cu mare
nteres ndeoseb n partea austrao-asatca a Adventsmuu de Zua a aptea. Mcarea a prmt
spr|nu ndeoseb a unor tner pastor adventt, a unor semnart de ac adventt. Pe
nga aceta s-au ma remarcat un numar de teoog adventt amercan care -au aratat
smpata fa[a de poz[a n[ata de Brnsmead Ford.
Prncpaee subecte doctrnare care au unt acest grup sunt:
1) 'n0re1t4irea 1rin cre0in4. Acest grup accepta nterpretarea reformata a ndrepta[r
prn credn[a (conform carea neprhanrea ncude doar ndrepta[rea este un act
|udcar a u Dumnezeu prn care E decara ndrepta[t pe credncos pe baza
neprhanr u Hrstos). Poz[a noastra nantea u Dumnezeu depnde de neprhanrea u
Hrstos care se socotete pe seama credncosuu este prmta doar prn credn[a.
Sfn[rea este roada care o nso[ete, nu baza mntur.
2) Natura u-an a lui $rist2s. Isus a avut o natura umana psta de pacat fara sa abe
nc un fe de ncna[ sau smpat fa[a de pacat. n acest sens, natura umana a u Hrstos
a fost asemenea cee a u Adam, nsa nante de caderea n pacat. De aceea, de fara
ndoaa Isus a sufert mtare une adevarate fr omenet, totu dn fre E a fost
neprhant (ncapab de a pacatu). Isus a fost cu adevarat nocutoru nostru.
3) Eveni-entele 0in 89::. Isus Hrstos a ntrat drect n ocu prea sfnt (adca, n cerur)
a na[area Lu. Doctrna sanctuaruu |udecata nvestgatva (terasmu trad[ona
perfec[onsmu) nu au nc o baza n Scrptur.
4) Siguran4a -6ntuirii. Poz[a sguran[a noastra nantea u Dumnezeu se bazeaza
strct pe neprhanrea u Hrstos ce ne este atrbuta noua prn credn[a. Perfec[unea nu
este posba n aceasta va[a. Credn[a n Hrstos este ceea ce da ncredere sguran[a
unu om.
5) Aut2ritatea lui Ellen ". /hite. Een Whte a fost o cretna autentca care a posedat
daru profe[e. Cu toate acestea, nc ea nc screre e nu poseda nfabtatea, ca
prn urmare nu ar trebu sa fe fooste ca autortate doctrnara.
A0ventis-ul tra0i4i2nal
De ucrarea "Oueston on Doctrne" este consderata sursa adventsmuu evanghec ea este
cauza reac[e ceor ce spr|na adventsmu trad[ona. n urma pubcar e, un respectat teoog
adventst pe nume M.L. Andreasen a crtcat-o sever afrmnd ca este vnovata de duarea
adventsmuu cu scopu acceptar u de catre evanghec.
17
Dupa nca c[va an, sub
conducerea admnstra[e u Robert Person, a[ do proemnen[ teoog, Kenneth Wood
Herbert Dougass, au decarat ca pubcarea "OOD" a nsemnat o greeaa mensa.
18
Baza adventsmuu trad[ona pare sa se fundamenteze strct pe autortatea u Een G.
Whte. Acest grup apara cu fermtate doctrnee care repreznta crezure dstnct adventste,
ndeoseb aceea pe care -a pus amprenta presupusu dar profetc a u Een Whte (prntre ee
se numara doctrna sanctuaruu |udecata nvestgatva). Spr|nu ofert acestu grup a
adventsmuu trad[ona vne dn partea cercor acor ma vrstnc, ceea ce spune
ma mut, e par sa f ctgat smpata ma|orta[ deror adventt. Atunc ca acum, der
16
'lan Crandall, *+hither &van%e!i#a! Adventism,* &van%e!i#a, (ai 17@>, pag& >9&
17
Hord, pag& >E&
18
idem&
7
care conduc denomna[unea nu sunt prea bne pregat[ dn punct de vedere teoogc, sunt
nfuen[a[ de segmentu voca a arp trad[onaste.
Acestea sunt poz[e adoptate de catre adventsmu trad[ona ca reac[e a
dezbatere doctrnare purtate cu evanghec:
1) 'n0re1t4irea 1rin cre0in4. ndrepta[rea credncosuu ncude att |ustfcarea ct
sfn[rea. Poz[a noastra nantea u Dumnezeu se bazeaza att pe neprhanrea u Hrstos
ce este socotta pe seama noastra (ne este mputata noua, ca sa foosesc mba|u strct
teoogc; n.tr.) ct pe neprhanrea transmsa noua (adca, Dumnezeu ucreaza n ocu meu
n mne). ndrepta[rea prn credn[a (dec, |ustfcarea) este vaaba doar pentru pacatee
comse n trecut.
2) Natura 2-eneasc a lui $rist2s. Hrstos a posedat o natura omeneasca care nu doar ca a
fost sabta de pacat dar a posedat tendn[a/ncna[a de a pacatu. Natura Sa a fost
asemanatoare cee a u Adam dupa caderea n pacat. De aceea, doar datorta succesuu
Sau n brurea pacatuu Isus Hrstos, spun aceta, a putut deven exempu nostru.
3) Eveni-entele 0in 89::. Isus a ntrat pentru prma data n cea de-a doua ncaperea a
tempuu ceresc (ocu prea sfnt, sau sanctuar) pe data de 22 octombre 1844 unde a
nceput |udecata nvestgatva (adca, |udecarea pacateor ceor ce au prmt ertarea Lu).
Aceasta |udecata este consderata a f mpnrea cee de-a doua faze a ucrar de spare a
u Hrstos.
4) Siguran4a -6ntuirii. Poz[a noastra nantea u Dumnezeu se bazeaza att pe
neprhanrea mputata noua ct pe cea reazata n no. A pretnde sguran[a mntur
nante de |udecata este socott drept un gest de ndrazneaa. n pus, aa cum ne-a
demonstrat Isus, exempu nostru, respectarea cu desavrre a poruncor este posba.
5) Aut2ritatea lui Ellen /hite. Duhu profe[e a fost manfestat n ucrarea u Een Whte ca
semn a rama[e u Dumnezeu. Aceasta este bserca Adventsmuu de Zua a aptea.
Screre e sunt sfatu nsprat a Domnuu sunt autortare n chestun doctrnare.
Ar ma trebu spus ca s-au scrs voume de catre fecare parte asupra fecarea dntre aceste
doctrne. Scurta descrere a or oferta ma sus are doar scopu de a ofera o snteza exacta a
poz[or ceor doua grupar adventste. Este necesar sa reazam ca att n tmpu anor 70, ct
n zee noastre, nu fecare adventst putea sa se ncadreze cu precze n vreunu dntre
aceste grupur nc grupure n parte nu erau unte cu desavrre asupra tuturor aspecteor
doctrnare enun[ate. De exempu, nu toata umea dn tabara adventsta trad[onasta a
recunoscut natura pacatoasa a u Hrstos, de ma|ortatea a facut-o. De asemenea, prntre
adventt evanghec au exstat parer dferte cu prvre a nterpretarea une |udeca[ pre-
advente (dec, de dnante de venrea u Hrstos). n pus, ma exsta ace adventt care nu
smt nevoa sa se dentfce cu o tabara sau ceaata.
Ar ma trebu men[onat ca, de redus ca numar, a ma exstat un segment n snu
adventsmuu care poate f descrs ca fnd bera dn punct de vedere teoogc.
DE LA %!NT#!VE#S) LA %#IZ) ; cri<a 0e i0entitate a A0ventis-ului 0e Ziua a a1tea
Aa cum ne-au demonstrat compara[e doctrnare de ma sus dferen[ee dntre aceste doua
fac[un sunt ntr-adevar semnfcatve. Acestea pot f reduse a, probema autorta[ (dec, "s2la
scri1tura* contra "Scrptura pus Een Whte"), probema mntur (neprhanrea mputata
contra neprhanr dobndte). n reatate, adventsmu a a|uns exact a dsputa chestunor
care au condus a Reforma dn secou a XVI-ea !
La sfrtu anor 70 aceasta controversa doctrnara a produs o grava crza n nteroru
Adventsmuu de Zua a aptea. nt, au fost pubcate doua car[ care au contestat poz[e
adventste trad[onae asupra ndrepta[r prn credn[a asupra evenmenteor dn 1844. Prma
carte poarta ttu &The Sha=ing 23 A0ventis-* (Zgudurea Adventsmuu) a fost scrsa de
un teoog angcan, Geoffrey Paxton, care a urmart cu aten[e confctu dn snu Adventsmuu
de Zua a aptea asupra doctrne |ustfcar/ndrepta[r prn credn[a. Acesta a afrmat ca daca
adventt ar f cu adevarat urma speca a Reforme, dupa cum pretnd, atunc s-ar
presupune ca e sa accepte nterpretarea reformata asupra ndrepta[r prn credn[a. nsa
aceasta probema doctrnara este mpede ca a har[ut denomna[unea adventsta nca de a
nceputure e.
Cea de-a doua carte este cea a u Robert Brnsmead nttuata, &89:: #ee>a-ine0*
(Anu 1844 reexamnat), n care acesta respnge nterpretarea trad[onaa adventsta a anuu
1844 a |udeca[ nvestgatve. Aceste doua car[ s-au concentrat asupra probemeor crtce
ae crze de denttate a Adventsmuu de Zua a aptea.
8
%ltinarea te-eliil2r
Fara ndoaa cea ma expozva chestune care a aparut n aceasta peroada de tmp a fost
dezvaurea urae dependen[e terare (foarte eegant spus ! n.tr.) a doamne Een G. Whte.
Teoog adventt ca Harod Wess, Roy Branson, Wam Peterson, Ronad Numbers au scos a
veaa n urma cercetaror storce faptu ca Een Whte s-a nsprat cu generoztate de a a[
autor dn secou a XIX-ea. Cea ma controversata descoperre provne totu de a un pastor
adventst pe nume Water Rea. Rea a sus[nut cu tare ca n |ur de 80-90 % dn screre u Een
Whte repreznta pager. Datorta nsa urae nfuen[e pe care screre acestea o exercta
asupra denomna[un adventste fndca adventt au fost nva[a[ ca screre e au fost
preuate drect dn vzune (vedere categorca promovata de adventsm), acuza[a cu prcna a
condus a catnarea nsa a temeor Adventsmuu de Zua a aptea.
La nceput Funda[a (sau, Patrmonu) Whte a negat aceste acuza[, nsa ma trzu a
recunoscut ca n screre e s-au foost anumte surse. &#evie? an0 $eral0* edtura ofcaa a
denomna[un a vent n apararea u Whte sus[nnd ca "mprumuture" e terare nu se
rdcau n nc un caz a canttatea semnfcatva ndcata de Rea ca utzarea de catre ea a
acestor surse nu nvada nspra[a propror e screr. La urma urme, spunea edtura, char
un dntre autor bbc au foost surse de nspra[e.
Water Rea, care uteror a documentat dn beug afrma[e sae n carte &The /hite
Lie* (M. & R. Pubcatons) (ttu este de fapt un |oc de cuvnte; pentru mba engeza "whte e"
nseamna mncuna nevnovata, dar n acea tmp numee Een-e care este Whte ! n.tr.), a
fost ma trzu dat afara dn organza[e.
Probema nspra[e u Een Whte a autorta[ e a consttut o sursa constanta de
controversa n stora adventsta, nsa acuza[a de pagat, de data aceasta a aruncat ndoaa
char asupra ntegrta[ credbta[ acestea. Un char au afrmat ca Funda[a Whte a avut
cunotn[a de aceasta probema ca prn urmare a ncercat o mascare a e.
Probema rdcata de pagatu prezent n screre u Een Whte este vtaa pentru
adevarata denttate unca a Adventsmuu de Zua a aptea. Datorta faptuu ca mute dn
doctrnee dstncte ae adventsmuu -au prmt confrmarea prn ntermedu daruu e
profetc, a pune acum a ndoaa sncertatea e nseamna a pune a ndoaa nsa unctatea
Adventsmuu de Zua a aptea !
%2ntestarea 2riginii a0ventis-ului
Doua dntre doctrnee care -au prmt confrmarea prn daru profetc a u Een Whte sunt
doctrna sanctuaruu |udecata nvestgatva, atfe spus, nterpretare evenmenteor dn anu
1844. Aceste doua nva[atur dstncte se gasesc n centru controverse care a condus n cee
dn urma a dura scndare a rnduror adventste. De pda, Desmond Ford, tmp de 16 an
preedntee departamentuu de teooge adventsta a Coeguu Avondae dn New South
Waes, Austraa, a pus a ndoaa ( contestat) temenca bbca a nterpretar trad[onae a
acestor doctrne. Astfe e a sus[nut ca nterpretarea terasta perfec[onsta a acestor
doctrne promovate de adventsmu trad[ona nu aveau nc un spr|n bbc ca au fost
acceptate n prncpa datorta vzunor doamne Whte, ce chpure, e confrma. Ford a ma
afrmat ca de screre u Een Whte au fost esen[ae n formarea dezvotarea
Adventsmuu de Zua a aptea acestea ar trebu acceptate doar ca pastorae, nu ca fnd
canonce n natura. De e a ma sus[nut ca anu 1844 nu are nc un fe de semnfca[e bbca
deosebta, Ford crede ca ntr-adevar Dumnezeu a rdcat Adventsmu de Zua a aptea pentru a
subna aatur de ndrepta[rea prn credn[a doctrne ca, sabataransmu, crea[onsmu,
nemurrea cond[onata premensmu.
Datorta controversateor crezur doctrnare ae sae, der adventt au cazut de acord
sa- ofere u Ford o pauza dn su|ba de ase un pentru a se pregat sa- apere vedere sae.
Ma trzu e a aparut n fa[a une coms care -a anazat evauat crezure n umna teooge
Adventsmuu de Zua a aptea. Ford, un teoog profc atent a pregatt o ucrare de 990 de
pagn nttuata &Daniel 9@8:@ Ziua Is1irii i 5u0ecata investigativ*.
n una august a anuu 1980, un numar de 126 de der adventt s-au strns n Coorado
a Gacer Vew Ranch pentru a pune n dscu[e vedere provocatoare ae u Ford. Dupa o
saptamna de dscu[ der adventt au decarat deva[onsmu crezuror u Ford de a
doctrnee care ae Adventsmuu de Zua a aptea fndca Ford nu renun[a a convngere
sae, denomna[unea -a naturat portofou pastora dreptu de a ma predca n vreo bserca
Adventsta de Zua a aptea.
Excuderea u Desmond Ford pe care un consdera parntee mcar adventste
evanghece, -a nfurat pe mu[ producnd un adevarat exod evanghec n masa n favoarea
9
unor bserc adventste ndependente ct a unor bserc protestante evanghece. Peste o
suta de der nva[ator bbc adventt au fost for[a[ uteror, fe sa paraseasca de buna voe
Adventsmu de Zua a aptea, fe sa demsoneze, dn cauza spr|nuu pe care- ofereau
teooge u Ford.
Nu ma e nevoe sa o spunem, dar an 80 au fost o peroada de crza pentru Adventsmu
de Zua a aptea. De parea ca peroada cea ma traumatca a trecut ccatrce aceste
controverse sngeroase nca se pastreaza. n cuda faptuu ca decze Confern[e Generae a
Adventsmuu de Zua a aptea par sa ndce nfuen[a arp trad[onaste, denomna[unea a
negat cu vehemen[a ca urmarete emnarea orcaror aspecte evanghece dn m|ocu e.
Totu, n prezent mu[ fot pastor adventt nva[ator a Bbe contesta vguros aceasta
afrma[e. Se pare ca ma ramne un numar mare de membr adventt care smpatzeaza cu
convngere evanghece, dar n mod cert aceta nu ma sunt prea zgomoto dupa decze de
a Gacer Vew !
EVALUA#EA ADVENTISMULUI DE ZIUA A APTEA 'N P#EZENT
Dn cauza controverse create n nteroru Adventsmuu de Zua a aptea mu[ dntre ce care
tu de evauarea Barnhouse-Martn efectuata n an 50 se ntreaba daca poz[e evanghece
exprmate vzav de adventsm nu ar trebu acum revzute sau char schmbate semnfcatv. Ba
ma mut, datorta ac[unor uate mpotrva u Desmond Ford, a u Water Rea a mutor a[,
un se ntreaba daca nu cumva Adventsmu de Zua a aptea dn zee noastre ar trebu sa fe
recasfcat ca fnd un cut necretn.
n acest caz, poz[a pe care no o uam este ca evauarea facuta de Barnhouse Martn
ramne nca vaaba pentru ace segment a adventsmuu care adopta crezure afrmate n
ucrarea "Ouestons on Doctrne", exprmate ma trzu de mcarea adventsta evangheca a
utmeor decade. de un dn rndure acestu grup sus[n crezur care nu fac parte dn
trad[a teoogca evangheca, totu afrma doctrnee fundamentae ae Cretnsmuu storc,
n speca, nterpretarea paveana reformata a ndrepta[r prn har prn credn[a (Roman 3-
4). Acestu grup, n orcare numar s-ar gas e prntre adventt, no e ntndem o mna
fra[easca de ncura|are spr|n pentru cura|u de a ramne necnt[ n Evanghee.
De partea ceaata nsa, adventsmu trad[ona ce pare ca a ctgat spr|nu mutor
der crmutor a denomna[un (ce pu[n cu ocaza evenmenteor de a Gacer Vew), pare
sa se departeze de mute dn poz[e exprmate n "Ouestons on Doctrne". Este car ca n cuda
faptuu ca ofcata[e adventste decara ca denomna[unea respecta crezure nantate n
"Ouestons on Doctrne", un dntre der e au excus un numar mare de adventt pentru ca
au afrmat crezur ce se regasesc n aceea "Ouestons on Doctrne"!? Pe deasupra, n oc de a
spr|n "Ouestons on Doctrne", un dntre acet der au denumt-o o "ereze condamnaba".
19
Pe ct de ronc poate parea pentru un grup care condamna zgomotos catocsmu
pretnde sa fe urmau speca a Reforme, poz[a adventsta trad[onaa vzav de doctrna
ndrepta[r prn credn[a este mut ma asemanatoare cee exprmate a Concu Romano-
Catoc de a Trent (sec.XVI), dect cee exprmate de reformator.
20
Deoarece aceasta doctrna
este att de crucaa pentru n[eegerea corecta a eg a evanghee, poz[a pe care aceta o
au de a echvaa |ustfcarea cu sfn[rea conduce a ate no[un nebbce (cum ar f, psa
sguran[e mntur, perfec[onsmu, etc.). Nu este de mrare ca Luther a afrmat de n[eegerea
corecta a aceste doctrne depndea totu n credn[a.
Pe nga aceasta poz[e comprom[atoare fa[a de |ustfcare (ndrepta[rea prn credn[a),
adventsmu trad[ona pare decs sa o consacre pe Een Whte drept nterpretu nfab a
Scrptur. De aceasta nu a fost ncodata poz[a ofcaa a bserc, practc ce ma mu[ der
adventt au afrmat totu acea ucru. Lyndon K. McDowe face acest comentaru
patrunzator: "n practca, daca nu -n teore, screre u Een Whte au fost rdcate a nveu de
patra de temee a nterpretar bbce, ucru care a produs o masa anafabeta bbc de membr
a mcar".
21
Dn nefercre mu[ adventt prvesc screre u Een Whte ca fnd scurtatura perfecta
a nterpretarea bbca, de aceea aceta trebue sa n[eeaga ca daca o rdca pe poz[a de
nterpret nfab a Scrptur, atunc ntr-adevar s-a mpnt ronca tragede a veacuror:
Adventsmu de Zua a aptea are un Papa !
19
1eoffre. Pa)ton, The Sha,in% of Adventism 01rand 2apids, ("3 5a/er 5oo/ $ouse, 17==:, pag& 1<9&
20
#ezi, Pa)ton, pag& F8-F7
21
G.ndon I& (c!o;ell 0teolog ad#entist:, citat n CJuotable Juotes from 'd#entist Sc%olars,C &van%e!i#a, noiembrie, 17@1, pag& 9=&
10
Este cultic a0ventis-ul tra0i4i2nal
n ce prvete acuza[a ca adventsmu trad[ona ar f un cut necretn trebue sa se subneze
dn nou ca structura teoogca a adventsmuu este totu ortodoxa. Adca, accepta trntatea,
dumnezerea u Hrstos, naterea Lu dn fecoara, nverea Sa trupeasca, etc. nsa n prezent se
pare ca adventsmu trad[ona este ce pu[n devant deoarece confunda compromte ate
adevarur bbce, deformnd ndrepta[rea prn credn[a, dstrugnd natura sfnta a u Hrstos
apend a o sursa de autortate nebbca (n acest caz, Een Whte). Ma trebue afrmat ca n
cazu n care tabara trad[onasta contnua dstan[area de ucrarea "Ouestons on Doctrne"
o promoveaza pe Een Whte drept nterpretu nfab a mcar or, atunc s-ar putea ca ntr-
o z sa merte pe depn cafcatvu de cut necretn.
22
La sfrtu anor 70 Adventsmu de Zua a aptea s-a afat a cottura putnd atunc
deven o mcare pronun[at evangheca sau una cu desavrre trad[ona adventsta. Crza dn
an 80 ne arata mpede ca numero membr a conducer adventste ascuta obeden[ de
segmentu voca a arp trad[onae, dn nefercre conducnd n acest fe adventsmu ntr-o
drec[e greta. Daca ce dn conducerea adventsta care ubesc evanghea Reforme (au ma
ramas nca mu[), nu au poz[e nu- respecta crezure atunc adventsmuu ma ramn
pu[ne speran[e sa nu transforme cu desavrre ntr-un cut deoarece adventsmu trad[ona
este corupt dn punct de vedere teoogc. Evanghea u denaturata e rapete cretnor
adventt sguran[a mntur supune eforturor egaste de a ncerca sa- paca u
Dumnezeu prn respectarea poruncor cu speran[a ca acestea e vor aduce mnturea !
Speram ca crtca noastra sa nu fe perceputa ca un atac a unor duman a adventsmuu,
c ma degraba ca o uare de poz[e a unor preten ngr|ora[ care se roaga ca actua der a
Adventsmuu de Zua a aptea sa onoreze Scrptura Evanghea haruu u Dumnezeu ma
presus de trasature partcuare ae denomna[un or !
N!TIAE@
Printr-o definire teologic un cult este un grup de oameni strni n jurul interpretrii specifice a Scripturii de ctre un om, lider
proeminent, sau o organizaie autoritar, care pretinde s se armonizeze cu Cretinismul biblic, dar n realitate neag doctrine
fundamentale ale acestuia ca, rinitatea, dumnezeirea !omnului "sus, naterea din fecioar, n#ierea trupeasc a lui $ristos, mntuirea
prin %ar i prin credin& 'ceast clarificare este cerut de confuzia creat de ctre denumirea la noi a unor biserici protestante sau
neoprotestante n acest fel& (ai este necesar de#reme ce e)ist i o utilizare predominant defimtoare a termenului, ignorndu-se faptul
c n latina *cultus+ nseamn un mod diferit de nc%inare, sau #enerare& ,tilizat n acest sens termenul de cult nu conine nimic neclar sau
jignitor&
- -edei de pild, 'nt%on. $oe/ema, The Four Maor Cu!ts 01rand 2apids, ("3 4illiam 5& 6erdmans Publis%ing Compan., 1789:&
. "uestions on Do#trine 04as%ington, !&C&3 2e#ie; and $erald Publis%ing 'ssn&, 17<=:, pag& >1->>&
/ Pentru o complet analiz a doctrinelor ad#entiste particulare, consultai cartea lui 4alter (artin, The $in%dom of the Cu!ts, re#& ed&
0(inneapolis, (?3 5et%an. $ouse Publis%ers, 17@<:&
0 Permitei-mi ca autor al acestei traduceri i adaptri s # indic c e)periena mea n urma unor numeroase discuii doctrinare purtate cu
un pastor ad#entist local mi demonstreaz c liderii pomenii n acest caz au e)celat n toleran fa de cei ce nu sunt ad#entiti& An ciuda
unei relaii bune de prietenie i a unor discuii bune ce le-am purtat o #reme, cnd l-am ntrebat pe interlocutorul meu dac mi poate
mrturisi sincer c m consider nti un frate cretin i apoi, c m gsesc la un ni#el de spiritualitate asemntor cu el, c%iar dac nu
respect sabatul aa cum o face el, acesta a pstrat o tcere ipocrit& !ei am insistat s-mi dea un rspuns, a ales n continuare s se abin&
Cred c situaia este ilustrati# pentru relaia e)istent la ora actual dintre majoritatea cretinilor nscui din nou i ad#entitii de ziua a
aptea& 6)clusi#ismul i elitismul pe care-l promo#eaz nu are cum s constituie o calitate cretin autentic ce poate s-i fac demni
urmai ai lui $ristos& !ac sunt sect, sunt pentru c ei au ales aa B
1 "uestions on Do#trine, pag& 78&
2 idem, pag& @7&
3 idem&
4 4alter (artin, C'd#entist %eolog. -s& $istoric Drt%odo).,C &ternity, "anuarie& 17<=, pag& 19
56 4alter (artin, CSe#ent%-da. 'd#entism,C Christianity Today, 17 !ec& 178E, pag& 1F&
55 itlul e)act al lucrrii este Seventh-day Adventists Ans'er "uestions on Do#trine, dar ea mai bine cunoscut sub titlul de
"uestions on Do#trine&
5- CCurrents "nter#ie;3 4alter (artin,C Adventist Currents, "ulie 17@9, pag& 1<&
5. 1ar. Gand 0ed&:, Adventism (n Ameri#a 01rand 2apids, ("3 4illiam 5& 6erdmans Publis%ing Compan.& 17@8:, pag& 1@=&
5/ idem, Gand, pag& >1<&
50 !esmond and 1illian Hord, The Adventist Crisis of Spiritua! (dentity) 0?e;castle, C'3 !esmond Hord Publications, 17@>:, pag& >E-
>@&
51 'lan Crandall, *+hither &van%e!i#a! Adventism,* &van%e!i#a, (ai 17@>, pag& >9&
52 Hord, pag& >E&
53 idem&
54 1eoffre. Pa)ton, The Sha,in% of Adventism 01rand 2apids, ("3 5a/er 5oo/ $ouse, 17==:, pag& 1<9&
-6 #ezi, Pa)ton, pag& F8-F7
-5 G.ndon I& (c!o;ell 0teolog ad#entist:, citat n CJuotable Juotes from 'd#entist Sc%olars,C &van%e!i#a, noiembrie, 17@1, pag& 9=&
22
!in nou, permitei-mi s comentez un pic3 la ni#el local, n cele mai multe cazuri am obser#at c aceasta a de#enit deja o realitate inconfundabil B
!istanarea de orice idei e#ang%elice este perfect, iar 6llen 4%ite, precum i restul doctrinelor aberante se situeaz n centrul preocuprilor
respecti#elor biserici ad#entiste locale& !ac deranjeaz pe cine#a aceast obser#aie, s fac bine s-mi demonstreze contrariul& Sunt desc%is i de fapt
a ncuraja i cea mai fira# ncercare n acest sens B ?&tr&
11
End of document, CR|0005B.TXT (orgna CRI fe name), "From Controversy To Crss: An Update Assessment of Seventh-day Adventsm"
reease B, September 6, 1993, R. Po, CRI
%21Bright 8CCD ,B the %hristian #esearch Institute.
%!PE#I"$TF#EP#!DU%TI!N LIMITATI!NS@ Ths data fe s the soe property of the Chrstan Research Insttute. It may not be atered
or edted n any way. It may be reproduced ony n ts entrety for crcuaton as "freeware," wthout charge. A reproductons of ths data
fe must contan the copyrght notce (.e., "Copyrght 1994 by the Chrstan Research Insttute"). Ths data fe may not be used wthout
the permsson of the Chrstan Research Insttute for resae or the enhancement of any other product sod. Ths ncudes a of ts content
wth the excepton of a few bref quotatons not to exceed more than 500 words.
If you desre to reproduce ess than 500 words of ths data fe for resae or the enhancement of any other product for resae, pease gve
the foowng source credt: Copyrght 1994 by the Chrstan Research Insttute, P.O. Box 7000, Rancho Santa Margarta, CA 92688-7000.
Traducerea adaptarea: Teodor Macave. 22 marte, 2000.
Teo_ogc@bgfoot.com.
26CD('?!'26B
Pentru cei ce doresc un studiu suplimentar al 'd#entismul de Kiua a Laptea le recomand casetele audio
de 8E i 7E de minute pe care le pot procura la cerere& Prima se intituleaz Adventismu! de 7iua a
8aptea, iar cea de-a doua, Mari #ontra9i#eri din #artea Marea Controvers a !ui &!!en :)
+hite& - putei procura casetele trimindu-mi un e-mail la adresa indicat mai sus prin care #om
stabili modalitatea prin care le putei obine&
12