P

ATANJAL

YOGASUTRA
(300-400 e.n.)
Versiune Transliterata din Limba Sanscrita Daniel Medvedov

Madrid
2010 / 2016

Dedicatie:
Bucuresti 2010
Aceasta carte e dedicata cu dragoste celor care m-au invatat, si de la care am invatat:
Durga Shirali, Rama Devi, Tara Devi, Charan Singh Ji, Papa Luks, Dorin Liviu Zaharia,
T.S.K Desikachar, OSHO, si ultimii, dar nu si cei din urma, YOGHI SHANKARA (Blas
Garca), maestrul meu de Mantra Yoga, William Scott Wilson, Justin Newman, el
Maestro Su Yu Chang, el Maestro Liu Yuen Chiao, S.S. Nan Huai Chin, y Kao Huai
Ming, decanul Facultatii de Filozofie de la Wen Hua Ta Hsueh, Taipei , Republica China
...

Citeva note despre traducere

O traducere a unui text vechi nu te ajuta sa intelegi ceea ce e spus acolo.
Cuvintele au un inteles desavirsit, dar noi, cei care folosim cuvintele, nu intelegem, de
cele mai multe ori, tot ceea ce spun aceste cuvinte. Inainte da a se folosi cuvintele,
oamenii se intelegeau prin privire: ochii spun tot ceea ce vrei sa spui, si la fel, ceea ce nu
vrei sa spui.
Cind deja cuvintele nu mai erau de ajuns, au aparut gesturile. Apoi pozitiile corporale,
ritmul mersului, si traiectoria deplasarii in spatiu. O persoana merge in asa fel, cum de
fapt, si este. E greu sa manipulam atitudinile noastre corporale.
Doar un expert in arta dinamica a gesturilor si a ritmurilor ce evoca pasii nostri, poate sa
utilizeze intregul arsenal de posturi, priviri si gesturi, pentru a reprezenta o stare
artificiala a gindirii.
Grafismul literelor are mult de-a face cu aceste ritmuri interioare.
Cine oare poate nega aparenta interna si formala a scrierii si a semnaturii noastre?
Nu e usor sa-ti ascunzi gindurile cu pasii, cu gesturile, cu privirea sau cu tonalitatea si
modularea vocii cu care se pronunta anumite cuvinte. Aici poezia are multe de spus. Si
chiar din acest motiv, textele vechi au fost scrise in forma poetica.
Viata insasi este o lume plina de poezie si limba utilizata pentru a transmite cunostiinte
subtile, si metode spirituale pentru a se simti realizat, se numeste limba pasarilor.
Limba pasarilor este o expresie familiara basmelor noastre, si a multor povestiri din
batrini. Stie oare cineva unde se gaseste iarba fiarelor?

Timp de multi ani am trait intre mantras si asanas. Numele meu ezoteric in Yoga este
BHAKTAMANASAHAMSIKA, Lebada Marii Gindirii, unul dintre cele o mie de nume
ale zeitei LALITA, din Lalita Sahasranama.

Textul original al cartii YOGASUTRA are patru capitole, sau strofe, versete (PADAH drum, cale), si fiecare dintre ele au un numar precis de fragmente, sau strofe:
SAMADHI (51) Meditatia profunda SADHANA (55) Practica Continua
VIBHUTI (55) Cenusa Sacra
KAIVALYA (34) Libertatea KAIVALYA, de exemplu, este izolarea, singuratatea,
lipsa de atasare, acea stare spirituala a libertatii supreme.
Din fericire, limba romana are multe cuvinte ce descriu cu desavirsire activitatea gindirii.
Exemplul cel mai clar pentru a intelege cit de greu este sa te indepartezi ca traducator de
o interpretare, si de o descriere explicativa a unui concept, este versetul 29, din partea a
doua, care pur si simplu pune unul dupa altul termenii considerati cunoscuti de toata
lumea in India acelor timpuri, chiar daca apoi ii explica in versete separate, unul cite
unul:
YAMANIYAMASANAPRANAYAMA PRATYAHARADHARANADHYANASA
MADHAYO STAVANGANI

Transcris cu termenii separati, versetul are aceasta curioasa forma grafica, unde
conceptele par margele insirate pe un sirag. Siragul se spune in sanscrita MALA, ceea ce
de fapt sint mataniile noastre, un cuvint grec foarte familiar, atit la noi, cit si in toata
lumea crestina slava : METANOIA pocainta, regretul. Dar metanoia inseamna de fapt
a medita, a veghea launtric, a trece pe deasupra [meta] gindirii [noia], echivalent cu
DHYANA sanscrita, sau cu CHAN, in chineza, sau cu ZEN, in japoneza.
Iata mai jos cele opt faze ale practicii numite YOGA, asa cum apar citate in textul
original:
YAMA NIYAMA ASANA PRANAYAMA PRATYAHARA DHARANA
DHYANA SAMADHI
Este celebra incrucisare de patru drumuri, ce va da o roza a vinturilor de opt brate:
Dar cum poti traduce ceva ce nimeni nu intelege cu un singur cuvint, fie el simplu, sau
compus?
Pocainta e un cuvint familiar in limba romana: cel putin in ceea ce ma priveste pe mine,
l-am auzit de cind eram in fasa!
Dar nimeni nu-l foloseste in afara contextului religios, nici macar atunci cind e vorba de a
se pocai de o fapta negativa . . .
La rindul sau, conceptul numit minte este un principiu universal dar nu apartine
omului, si chiar daca este folosit pe-ndelete de catre omul de pe strada, nu este prea bine
inteles, atit de cei profani, cit si de initiati.
Mintea este o putere invizibila care afecteaza gindirea, caci este arsenalul tuturor
gindurilor gindite vreodata de catre fiintele omenesti, tot ceea ce a fost gindit de catre
om, de la o vreme incoace, in acest nou ciclu de 25.920 de ani, din care abia au trecut
vreo 6.000 . . .
Mai avem destule de gindit in cei aproape 19.000 de ani ce inca ne lipsesc pentru a se
implini ciclul complet de 25.920.
Cine stie oare ca intr-o singura zi, noi respiram de 25.920 de ori?
72 : 4 =18 x 60 x 24 = 25.920
(72 e pulsul normal, batai de inima pe minut, 4 batai de inima la o respiratie, si 18
respiratii pe minut, 60 de minute intr-o ora, 24 de ore pe zi)
Un popor ocupat cu tema gindirii, ca cel din India, are cuvinte foarte precise pentru
anumite locuri secrete din corpul omenesc, iar nenumaratele faze ale gindirii primesc
nume specifice si extrem de precise. Dacii lui Zalmoxe, si ai lui Deceneu, erau obisnuiti a
calatori pe nori, se numeau KAPNOVATES . . .
Mai tirziu, cu Muntele Athos, aceasta activitate a gindirii a fost dusa pina la cele mai
inalte culmi ale spiritualitatii.
Concepte ca harul, sihastria, isihia, duhul, tihna, veghea, lumea launtrica, sinele, fiinta,
cumpatarea, fagaduinta si multe altele, chiar daca nu stau pe limba omului de rind, au o
valoare concreta si operativa in limba romana.

CITTA, sau CITTAVRITI, mintea si activitatea mentala au fost traduse aici drept
gindire. Gindirea e o capacitate exclusiva si un har al omului, a fiintei omenesti, o
subtila modificare a starii intelectuale.
Animalele nu au nevoie sa gindeasca, le ajunge cu a simti . . .
Nici puterile ingeresti, fie ei demoni sau ingeri (chiar daca toti sint mesageri, solii ai lui
Dumnezeu), cu totii se gasesc in afara gindurilor, dar au insusirea de a manipula
gindurile deja existente in lumea mintii universale.
Un gind este o creatie spectrala, o ramasita a unei modificari intelectuale omenesti,
ce ramane un timp determinat in ciclul cosmic precesional, in zona mintii, ca o unda de
radio ce da tircoale pamintului, ca un satelit pierdut in nestire . . .
Transliterarea textului sanscrit are citeva cuvinte in litere negre, pentru ca cititorul atent
sa poata descoperi existenta unui concept cunoscut. Este o emfaza alfabetica a
traducatorului, si nu apare in textul original.
DARSHANA, pronuntat citeodata DARSHAN, este oglinda, obiect transcendent
polarizat, caci in fata poate reflecta realitatea, iar pe dos, totul ramane in intuneric, ca
trecutul . . .
O oglinda nu poate fi distrusa fiindca fiecare dintre cioburile sale arata aceeasi viziune
totala a realitatii. Apoi, intre cele doua lumi, cea vizibila si cea invizibila, exista, in
oglinda, o a treia lume, cea vizinvizibila, granita intre ceea ce se vede si ceea ce e
nevazut.
Dar DARSHANA este in acelasi timp privirea catre tine a celui ce e realizat, acel ce
este multumit de sine, multumit cu cine este, cu ceea ce face, si cu ceea ce are.
Este privirea speculara a aceluia care are puterea de a indeparta intunericul, si de a ne
aduce la lumina:
TAMASO MA JIYOTIR GAMAYA. . .
Acel pe care i-l numim GURU, este dascalul spiritual, maestrul, o oglinda a invatacelului.
Oglinda este un obiect alchimic, este argint viu, pe fata, si o patura neagra, pe dos, caci
trecutul trebuie sa fie stins, uitat, sters, separat.
Asa ar trebui sa fim: o oglinda in fata
lucrurilor . . .
Si inca ceva: SHABDA, cuvint foarte important in limba sanscrita, a ajuns la noi ca
SOAPTA, si i-l gasim la fel si in verbul a SIPOTI, sunetul SIPOTULUI, ieruga si izvor al
linistei launtrice.
SHABDA este Cuvantul, un concept subtil, profund, adinc, LOGOS si TAO, CALMA
filozofiei Sufi, filozofie al carui reprezentant popular in snoavele romanesti este faimosul
Nastratin Hogea, un Pacala al lumii arabe.
In textul YOGASUTRA ne intilnim cu unul dintre marile secrete ale meditatiei: procesul
SAMYAMA, concentrarea indelungata in acelasi punct teoric, in acelasi motiv, in aceeasi
tema. Consecintele acestui proces apar clar descrise in text. Avem diverse teme de ales:
Dumnezeu Soarele Luna Stelele Elefantul Buricul
Procesul Schimbarilor Zborul Originea Materiei Spatiul
Timpul Inteligenta Auzul Vazul Trasaturile fizice Steaua Polara Gitul Plexul
Solar Sunetul

Etc.
Aproape toate aceste teme apar in capitolul III. Consecinta concentrarii permanente in
aceste obiecte ale Gindirii este primirea harului prin care fenomenele legate de obiect
sint intelese profund.
In acelasi timp, putem asista la aparitia unor calitati extraordinare, numite in greceste
CHARISMA si in sanscrita SIDDHI, puterile . . .
Cel ce vede este Fiinta . . .
Haideti, prieteni buni, hai sa ne apucam de SAMYAMA, ca doar cu cititul nu ajungem
nicaieri . . .

YOGASUTRA
PATANJALI
300-400 e.n.
I
SAMADHIPADHAH (51)

I.1 ATHA YOGANUSHASANAM

Aici incepe invatatura de Yoga, cu Harul sau . . .
I.2 YOGASHCITTAVRTTINIRODHAH
Yoga este puterea de a indrepta Gindirea catre un anume obiect si a mentine cu putere
aceasta concentrare, fara nici-o neatentie . . .
I.3 TADA DRASTUH SVARUPE VASTHANAM
Atunci se va naste asa puterea de a intelege corect si in intregime obiectul, asa cum, de
fapt, este . . .
I.4 VRTTISARUPYAMITARATRA
Puterea de a intelege obiectul respectiv este, de fapt, inlocuita, ori de felul in care
Gindirea concepe acest lucru, ori de lipsa totala de intelegere . . .
I.5 YAH PANCATAYYAH KLIST AKLISTH AH
Miscarile Gindirii sint cinci. Fiecare din ele poate fi positiva, dar poate aduce si multe
probleme . . .
I.6 PRAMANAVIPARYAYAVIKALPANIDRASMRT AYAH
Aceste activitati sint: Intelegerea, Intelegerea Gresita, Imaginatia, Somnul Profund si
Memoria . . .
I.7 PRATYAKSANUMANAGAMAH PRAMANANI
Intelegerea e bazata pe observarea directa a obiectului, prin inferenta, si pe cuvintele
acelora ce s-au trezit . . .
I.8 VIPARYAYO MITHYAJNANAMATADRUPAPRATIST HAM
Intelegerea Gresita e acea intelegere care se ia drept buna, pina cind momente mai
favorabile ajung sa descopere adevarata natura a obiectului . . .
I.9 SHABDAJNANANUPATI VASTUSHUNYO VIKALPAH
Imaginatia este intelegerea unui obiect bazata doar pe Cuvant si expresii, chiar daca
obiectul lipseste . . .

1.10 ABHAVAPRATYAYALAMBANA TAMOVRTTIRNIDRA

Atunci cind Gindirea e innecata in sopor, ca o stare patologica de somnolenta, si nu e
prezenta nici o alta activitate, ne gasim intr-un somn adinc . . .
I.11 ANUBHUTAVISAYASAMPRAMOSAH SMRTIH
Memoria este retinerea prin gindire a unei experiente constiente din trecut . . .
I.12 ABHYASAVAIRAGYABHYAM TANNIRODHAH
Gindirea poate sa atinga starea de Yoga, prin munca si renuntare . . .
I.13 TATRA STHITAU YATNO BHYSASH
Munca [ABHYASA practica interioara constanta] este adevarata stradanie necesara
pentru a inainta, pentru a ajunge, si pentru a se mentine in starea de Yoga . . .[a fi asezat
puternic in sine]
I.14 SA TU DIRGHAKALANAIRANTARYASATKARADAR ASEVITO
DRDHABHUMIH
Si numai daca aceasta munca si sfortare se va face mult timp, fara intrerupere, cu zel, si
cu o dorinta nestramutata, cu un devotament plin de respect, numai asa poate invinge . . .
I.15 DRSTANUSHRAVIKAVISAYAVITRSNASY
VASHIKARASAMJNAVAIRAGYAM
La cea mai inalta treapta, exista o absenta totala a dorintelor [VAIRAGYA] de a-si
multumi simturile, sau de a avea placeri senzuale, ori experiente extraordinare . . .
I.16 TATPARAM PURUSHAKHYATERGUNAVAITRSNYAM
Cine a ajuns sa-si inteleaga pe deplin Fiinta, nu se va mai vedea miscat de influentele ce
i-l pot departa de Sine, atit de cele launtrice, cit si de cele externe.
I.17 VITARKAVICARANANDASMITARUPANUGAM ASAMPRAJNATAH
Si atunci, iata ca obiectul, putin cite putin, ajunge sa fie cunoscut intr-un fel adinc.
Aceasta intelegere poate apare ca fiind ceva superficial la inceput, dar cu vremea, ajunge
sa fie tot mai adinca, pina ce, intr-o buna zi, va ajunge sa fie totala. Ca urmare a acestei
intelegeri profunde, izvoraste in noi o bunastare nebanuita, caci atunci ne gasim atit de
uniti cu obiectul, incit pierdem orice constiinta a celor ce ne inconjoara.
[ASAMPRAJNATA SAMADHI Este atunci cind se opreste orice activitate a Gindirii
iar Gindirea retine doar impresiile nemanifestate.]
I.18 VIRAMAPRATYAYABHYASAPURVAH SAMSKARASHESO NYAH
Perturbarile normale ale Gindirii sint absente. In ciuda acestui fapt, inca persista
amintirile din trecut.
I.19 BHAVAPRATYAYO VIDEHAPRAKRTILAYANAM
Dar exista persoane nascute deja in starea de Yoga. Nu au nevoie nici de munca, nici de
disciplina . . .
I.20 SHRADDHAVIRYASMRTISAMADHIPRAJNA PURVAKA ITARESAM
Datorita Credintei, ce va aduce harul necesar pentru a invinge orice situatie, se va putea
continua drumul. A ajunge la tinta in Yoga, cere timp . . .
I.21 TIVRASAMVEGANAMASANNAH
Cu cit mai puternica este Credinta, cu atit mai aproape este telul . . .
I.22 MRDUMADHYADHIMATRATVATTATO PI VISHESAH
Profunzimea Credintei e diferita de la o persoana la alta. Chiar la aceeasi persoana,
aceasta adincime se schimba cu timpul. Rezultatele vor arata aceste variatii . . .

I.23 ISHV ARAPRANIDHANADV A Rugaciunea catre Dumnezeu, si Harul Isihiei, te

ajuta sa ajungi la starea de Yoga . . .
I.24 KLESHAKARMA VIPAKASHAYAIRAPARAMRSTAH
Dumnezeu este Fiinta Suprema, Unitatea Constiintei, ale carei actiuni nu se bazeaza
niciodata pe o intelegere gresita , si nu e influentat nici de actiuni, nici de rezultatele lor.
I.25 TATRA NIRATYSHAYAM SARVAJNABIJAM
El cunoaste tot ceea ce se poate cunoaste . . .
I.26 SA ESA PURVESAMAPI GURUH KALENANAVACCHEDAT
Dumnezeu e pururea. Este Dascalul cel Mare, izvorul invataturii maestrilor din trecut, a
celor din present si a acelora din viitor . . .
I.27 TASYA VACKAH PRANAVAH
Felul mai apropiat de a se ruga este a avea prezente insusirile sale si este cunoscut ca
fiind AUM . . .
I.28 TAJJAPASTADARTHABHAVANAM
Pentru a sta linga Dumnezeu e nevoie sa ne indreptam catre El in felul potrivit, si a ne
gindi tot timpul la insusirile Sale. Repeta si medita in AUM . .
I.29 TATAH PRATYAKCETANADHIGAMO PYANTARAYABHAVASHCA
Va veni un moment in care persoana va intelege propia sa fiinta. Si din acel moment nu
va mai fi deranjata de niciun obstacol in drumul sau spre Yoga ...
I.30 VYADHISTYANASAMSHAYA PRAMADALASYAVIRATI
BHRANTIDARSHANALABDHABHUMI KATVANAVASTHITATVANI
CITTAVIKSEPASTE NTARAYAH
Exista noua tipuri de obstacole pe drumul luminii gindurilor: boala, timpenia, indoiala,
neasteptatul, oboseala, comoditatea, iluziile neintemeiate despre adevarata stare a gindirii
noastre, lipsa de vointa si mersul anapoda . . . Toate sint piedici, caci provoaca perturbatii
ale gindirii, si maresc lipsa de atentie. . .
I.31 DUHKHADAURMANASYANGAMEJAYATVAS HVASAPRASHVASA
VIKSEPASAHABHUVAH
Toate aceste obstacole aduc urmatoarele probleme: nelinistea Gindirii, gindurile negative,
neputinta de a se simti bine in anumite posturi corporale, si greutatea de a-si controla
propria sa respiratie . . .
I.32 TATPRATISEDHARTHAMEKATATTVABHYAS AH
Daca am reusi sa gasim un mijloc pentru a-l folosi la fixarea Gindirii, atunci intreruperile
nu se vor putea inradacina, oricare ar fi provocarile externe.
I.33 MAITRIKARUNAMUDITOPEKSANAM
SUKHADUHKHAPUNYAPUNYAVISAYANAM
BHAVANATASHCITTAPRASADANAM
Zi de zi, vedem in jurul nostru cum unele persoane sint mai fericite, iar altele, mai putin
fericite, decit noi. Unii fac lucruri demne, iar altii provoaca nenumarate probleme.
Oricare ar fi atitudinea noastra in fata acestor lucruri, daca am putea fi multumiti cu aceia
care sint mai fericiti decit noi, si de a fi amabili si intelegatori cu cei nefericiti, si daca am
putea sa apreciem pe cei care realizeaza fapte demne de lauda, fara a fi perturbati de
greselile celorlalti, fiinta noastra ar ajunge sa cunoasca cu desavirsire, linistea adevarata.
I.34 PRACCARDADANAVIDHARANABHYAM VA PRANASYA
Este de mare folos practica exercitiilor respiratorii bazate pe o expiratie prelungita . . .

I.35 VISAYAVATI VA PRAVRTTIRUTPANNA MANASAH STHITINIBANDHINI

Unul dintre marele mistere ale vietii este insasi viata.
I.36 VISHOKA VA JYOTISMATI
Prin cercetarea vietii si a ceea ce ne mentine vii, vom putea gasi o lumina pentru lipsa
noastra de atentie.
I.37 VITARAGAVISAYAM VA CITTAM
Atunci cind in viata ne infruntam cu piedici si obstacole, sfatul acelora care le-au invins
poate fi de mare folos.
I.38 SVAPNANIDRAJNANALAMBANAM VA
Cercetarea viselor noastre si a experientelor traite in aceasta stare, sau legate de ea, ne
poate ajuta sa rezolvam multe dintre problemele noastre . . .
I.39 YATHABHIMATADHYANADVA
Orice meditatie adinca poate linisti Gindirea . . .
I.40 PARAMANUPARAMAMAHATTVANTO SYA V ASHIKARAH
Atunci cind aceasta stare e atinsa, nu exista nimic care sa intreaca capacitatea de a
intelege ce se intimpla. Gindirea poate sa se mentina fixa si poate ajuta sa se inteleaga
ceea ce e simplu, ceea ce e complex, ceea ce e infinit, si ceea ce e extrem de mic, ceea ce
poate fi vazut si ceea ce e nevazut.
I.41 KSINAVRTTERABHIJATASYEVA
MANERGRAHITRGRAHANAGRAHYESU TATSHTATADANJANATA
SAMAPATTIH
Atunci cind Gindirea e lipsita de orice tip de distractie, toate procesele gindurilor se pot
indrepta catre obiectul cercetarii profunde. Daca ramanem in aceasta stare, putem ajunge
sa fim total absorbiti de obiectul insusi. In acest moment, Gindirea reflecteaza, ca un
diamant fara defecte, doar trasaturile acestui obiect, si nimic altceva.
I.42 TATRA SHABDARTHAJNANAVIKALPAIH SANKIRNA SAVITARKA
SAMAPATTIH
La inceput, datorita experientelor si a gindurilor noastre din trecut, intelegerea obiectului
este deformata. In vederea noastra actuala poate interveni tot ceea ce am auzit, tot ceea ce
am citit, si tot ceea ce am simtit, in trecut.
I.43 SMRTIPARISHUDDHAU SVARUPASHUNYEVARTHAMATRANIRBHASA
NIRVITARKA
Atunci cind se mentine Gindirea catre obiectul in cauza, putin cite putin, toate notiunile si
amintirile din trecut isi pierd puterea de influenta. Gindirea ajunge sa fie transparenta ca
un cristal, si este una cu obiectul. In acest moment nu vom avea senzatia de a fi o anume
persoana, in special, si sintem unul cu obiectul gindirii. Aceasta este reflectarea pura,
directa si unitara a insusirilor, a structurii obiectului, si a fenomenelor toate.
I.44 ETAYAIVA SAVICARA NIRVICARA CA SUKSMAVISAYA VYAKHYATA
Acest proces poate fi folosit cu orice fel de obiect, sau fapt, la orice nivel de cercetare, fie
el superficial, general, si pe cit de obisnuit, cit si la nivel adinc si grav. . .
I.45 SUKSMAVISAYATVAM CALINGAPARYAVASANAM
Gindirea nu poate intelege izvorul tainic de unde procede in noi, intelegerea insasi.
In rest, obiectele intelegerii sale sint fara de numar . . .

I.46 TA EVA SABIJAH SAMADHIH

Tot acest proces de concentrare prin care se incearca a se fixa Gindirea, cere, ca drept
baza si suport, un anumit fenomen, sau un lucru specific, un anumit obiect de cercetare,
caci Gindirea nu poate fi in indreptata in gol, catre nimic. . . .
I.47. NIRVICARAVAISHARADYE DHYATMAPRASADAH
In acest moment de congelare activa a Gindirii, persoana ajunge, cu adevarat, a se
cunoaste . . .
I.48 RTAMBHARA TATRA PRAJNA
Iar atunci, tot ceea ce aceasta persoana vede si impartaseste cu ceilalti, e lipsit de orice
greseala . . .
I.49 SHRUTANUMANAPRAJNABHYAMANYAVISAYA VISHESARTHATVAT
Cunoasterea sa nu se bazeaza, deja, pe memorie, sau in alte conjecturi: e spontana,
naturala si directa, caci se petrece la un nivel, si cu o intensitate , ce intrec cu mult pe
toate cele obisnuite . . .
I.50 TAJJAH SAMSKARO
NYASAMSKARAPRATHIBANDHI
Pe masura ce acest har al gindirii se intareste, pe zi ce trece, incepe sa domine toate
celelate inclinari ale gindirii bazate pe o intelegere gresita . . .
I.51 TASYAPI NIRODHE
SARVANIRODHANNIRBIJA SAMADHIH
Gindirea atinge o stare in care nu exista deja niciunfel de inpresie, caci se ajunge la acel
SAMADHI fara saminta[NIRBIJA SAMADHI] si cu el, cel ce mediteaza profund e liber
de impresiile legate de viata sau de moarte se alcanza el samadhi sin semilla, y con l,
uno se libera de la vida y de la muerte. Gindirea E deschisa, limpede, este, pur si simplu,
transparenta . . .

II
SADHANAPADAH (55)
.
II.1 TAPAHSVADHYAYESHVARA PRANIDHANANI KRIYAYOGAH
A practica Yoga curata multimea impuritatilor, atit pe cele corporale, cit si pe cele
intelectuale si dezvolta capacitatea noastra de a ne cerceta launtric, ajutindu-ne sa
intelegem ca nu trebuie sa asteptam cu nerabdare rezultatul actiunilor noastre.
II.2 SAMADHIBHAVANARTHAH KLESHATANUKARANARTHASHCA
Atunci, aceasta practica [KRIYA YOGA] va avea, cu siguranta, puterea de a spala orice
obstacol ce impiedica claritatea intelegerii si conduce catre linistea launtrica
[SAMADHI]. . .
II.3 AVIDYAMITARAGADVESABHINIVESHAH KLESHAH
Piedicile sint de fapt intelegerea gresita, confuzia valorilor, sentimentul de a fi strins legat
de lucruri, antipatia fara motiv, si sentimentul de nesiguranta, egoismul si frica de moarte.

10

II.4 AVIDYA KSETRAMUTTARESAM

PRASUPTATANUVICCHINNODARANAM
Intelegerea gresita este izvorul tuturor piedicilor, care nu se prezinta toate deodata, si al
carui impact are efecte diferite. Citeodata, aceste obstacole sint abia vizibile, iar alte ori
sint atit de evidente, incit ajung sa fie chiar dominante, si pot strica tot ceea ce a fost
obtinut pina atunci.
II.5 ANITYASHUCIDUHKHANATMASU
NITYASHUCISUKHATMAKHYATIRAVIDYA
Intelegerea gresita conduce la greseli de intelegere a insusirilor, a cauzelor si ale efectelor
obiectelor catre care se indreapta perceptia. Lipsa de constiinta este a lua drept etern ceea
ce e trnzitoriu, a lua drept curat ceea ce e impur, a lua ceea ce ne aduce durere, drept
placere, si a lua Ne-Fiinta, drept Fiinta . . .
II.6 DRGDARSHANASHAKTY OREKATMATEVASMITA
Falsa oglindire se intimpla atunci cind consideram activitatea gindirii ca adevaratul izvor
al perceptiei, caci egoismul este confundarea celui ce vede cu ceea ce se vede . . .
II.7 SUKHANUSHAYI RAGAH
A te simti strins legat de obiecte, de fapte, si de fiinte, este rezultatul convingerii ca toate
acestea vor contribui negresit la crearea unei placeri si a unei fericiri eterne.
II.8 DUHKHANUSHAYI DVESAH Antipatia fara motiv pare a fi rezultatul unor
experiente dureroase suferite in trecut, toate legate de situatii, si de obiecte, concrete . . .
II.9 SVARASAVAHI VIDUSO PI SAMARUDHO BHINIVESHAH
Nesiguranta este sentimentul de teama innascuta in fata viitorului, si ajunge sa mihneasca
atit pe natingi, cit si pe intelepti.
II.10 TE PRATIPRASAVAHEYAH SUKSMAH
Cind piedicile par a nu fi prezente, trebuie sa fim foarte atenti caci le putem elimina
mergind la radacinile lor . . .
II.11 DHYANAHEYASTADVRTTAYAH Ne putem indrepta prin meditatia profunda,
catre o stare de reflectiune interioara continua, pentru a micsora asa impactul
obstacolelor, si pentru a le intezice sa prinda noi puteri.
II.12 KLESHAMULAH KARMASHAYO DRSTADRSTAJANMAVEDANIYAH
Piedicile influenteaza faptele noastre si produc diverse consecinte. Chiar in momentul in
care realizam o anumita fapta, aceste consecinte pot fi evidente, sau ascunse.
II.13 SATI MULE TADVIPAKO JATYAYURBHOGAH
In timp ce aceste obstacole persista, toate aspectele actiunii respective sufera modificari,
atit in executare, cit si in durata, si in consecintele sale. Radacinile actiunilor noastre vor
influenta forma noastra de a fi, duratia vietii, si diversele experiente, toate fiind acea
KARMA personala ce va apare atunci cind ne vom naste din nou.
II.14 TE HLADAPARITAPAPHALAH PUNYAPUNYA HETUTVAT
Consecintele unei actiuni pot fi sau dureroase, sau binefacatoare, si totul depinde de
faptul ca obstacolele erau, sau nu, prezente, fie in propunerea actiunii respective, fie in
realizarea ei.

11

II.15 PARINAMATAPASAMSKARA DUHKHAIRGUNAVRTTIVIRODHACCA

DUHKHAMEVA SARVAM VIVEKINAH
Efectele dureroase al oricarui obiect sau situatie, pot proveni din unul, sau din mai multi
factori, ca de exemplu: schimburi produse in obiectul privit, dorinta de a repeta
experiente agreabile, si un puternic efect al conditionarii trecutului. Apoi, pot influenta
multe alte lucruri ce se schimba in propiul individ.
II.16 HEYAM DUHKHAMANAGATAM
Consecintele dureroase ce ar putea sa apara pe parcurs, trebuie sa fie cunoscute cu mult
inainte, si asa, evitate . . .
II.17 DRASTRDRSHYAYOH SAMYOGO HEY AHETUH
Cauza actiunilor ce produc efecte dureroase este neputinta de a distinge intre ceea ce este
vazut de Cel ce vede . . .
II.18 PRAKASHAKRIYASTHITISHILAM BHUTENDRYATMAKAM
BHOGAPAVARGARTHAM DRSHYAM
Tot ceea ce e vazut contine nu numai obiectele externe, ci atit Gindirea, cit si simturile.
Toate au trei insusiri: greutatea, activitatea si claritatea. Fiecare din ele exercita doua
tipuri de efecte: unele expun pe Cel ce vede la influentele lor , iar altele ofera mijloacele
pentru a se face distinctia intre ele si Cel ce vede, pentru a-l libera de ceea ce se vede
II.19 VISHESAVISHESALINGAMATRALINGANI GUNAPARVANI
Tot ceea ce e vazut e pe de-a-ntregul legat de Cel ce vede, fiindca are aceleasi trei insusiri
[GUNAS]. Cele trei gunas, stabilitatea, actiunea si inertia au patru grade: cel definit, cel
ne-definit, cel indicat si ne- manifestat.
II.20 DRASTA DRSHIMATRAH SHUDDHO PI PRATYAYANUPASHYAH
Cel ce vede nu este subjugat de nimic, dar vede intotdeauna prin deformarea Gindirii.
II.21 TADARTHA EVA DRSHYASYATMA
Tot ceea ce poate fi vazut are o singura finalitate: a fi vazut. Ceea ce e vazut exista doar
pentru acel ce vede [acest proces psihic este complex si are un continut obiectual, prin
care se realizeaza reflectarea directa si unitara a insusirilor si a structurii profunde a
obiectelor si fenomenelor, distiginduse de senzatie prin sintetism si complexitate] . . .
II.22 KRTARTHAM PRATI NAST AMAPYANASTAM
TADANYASADHARANATVAT
Existenta si aparenta tuturor obiectelor ce pot fi vazute, sint independente de nevoile unui
anume acel ce vede. Ele exista fara o anume legatura individuala, pentru a putea ajuta in
acest fel, si diversele nevoi ale altor indivizi. Chiar dacaceea ce se vede apare drept fara
viata in ochii aceluia ce a atins Libertatea, este viu pentru ceilalti, caci apartine tuturor.
II.23 SVASVAMISHAKTYOH SVARUPOPALABDHIHETUH SAMYOGAH
Tot ceea ce e vazut, fie acele lucruri oricare ar putea sa fie, si oricare ar fi acel efect
asupra unui individ anume, nu are, pina la urma, decit un singur tel: sa limpezeasca
diferenta dintre lumea externa ce este vazuta, si lumea interna a celui ce vede. Cel ce vede
si ceea ce e vazut sint uniti pentru ca asa sa se infaptuiasca adevarata natura a amindorora
. . . II.24 TASYA HETURAVIDYA
Lipsa de claritate pentru a distinge intre cine vede si ceea ce e vazut se datoreste unei
acumulari excesive de intelegeri gresite. Cauza acestei legaturi este nestiinta.

12

II.25 TADABHAVATSAMYOGABHAVO HANAM TADDRSHEH KAIVALYAM

Cu cit intelegerea gresita se reduce, cu atit mai mult creste claritatea, Pe aceasta cale vom
ajunge a cunoaste libertatea.Separarea Celui ce vede de Ceea ce e vazut se obtine prin
destramarea nestiintei, si in acest fel se ajunge a cunoaste libertatea.
II.26 VIVEKAKHYATIRAVIPLAVA HANOPAYAH
Mijloacele trebuie sa fie folosite pentru a mari claritatea, totul pentru a se putea vedea cit
sint de diferite insusirile schimbatoare a ceea ce e vazut, de esenta neschimbata a celui ce
vede. . . A fi capabil sa vezi diferenta intre ceea ce e real si ceea ce e ireal, conduce la
destramarea nestiintei.
II.27 TASYASAPTADHA PRANTABHUMIH PRAJNA
Obtinerea claritatii se atinge putin cite putin.
II.29 YAMANIYAMASANAPRANAYAMA
PRATYAHARADHARANADHYANASA
MADHAYO STAVANGANI
Iata ce inseamna Yoga: autocontrolul, regularitatea, postura, controlul respiratiei,
procesul de abstractizare, concentrarea si veghea.
1. YAMA: parerea personala, atitudinea noastra catre ceea ce ne inconjoara . . .
2. NIYAMA: parerea despre noi insine, atitudinea noastra catre noi insine . . .
3. ASANA: practica exercitiilor fizice, posturile de Yoga
4. PRANAYAMA: respiratia controlata
5. PRATYAHARA: controlul simturilor
6. DHARANA: puterea de a-si concentragindurile
7. DHYANA: puterea de a contempla
8. SAMADHI: topirea,integrarea completa cu obiectul atentiei si intelegerii noastre,
isihia, linistea launtrica, veghea.
II.30 AHIMSASATYASTEYABRAHMACARYA PARIGRAHA YAMAH YAMA
cuprinde urmatoarele:
Stima atenta catre toate fiintelor vii, si in particular catre cei inocenti, cei ce se gasesc la
ananghie, sau catre cei ce se afla intr-o situatie mai grava decit cea in care ne gasim noi
Comunicarea potrivita prin mijloacele limbii, a scrisului, a gesturilor si a faptelor
Renuntarea la a jindui ceea ce are celalat, si insusirea de a rezista acea dorinta de a avea
ceea ce nu-ti apartine
Cumpatarea in toate cele Abandonarea avaritiei sau capacitatea de a
accepta numai ceea ce este potrivit.
Starea de Auto-Control, primul pas din Yoga este format din cinci fagaduinte solemne:
stapinirea de sine, adevarul, cinstea, potolirea sexuala, si lipsa dorintei de a poseda.
II.31 JATIDESHAKALASAMAYANAVACCHINNAH SARVABHAUMA
MAHAVRATAM
Cind ajungem sa adoptam acest fel de a fi in fata a tot ceea ce ne inconjoara, aceasta stare
nu va fi pe cale de intoarcere, caci nu e doar un simplu acord, oricare ar situatia, fie
sociala, fie culturala, fie intelectuala, fie personala . . .
Aceste cinci fagaduinte, ce sint de fapt, Marea Fagaduinta, cuprind catre cele sapte nivele
ale Iluminarii, oricare ar fi felul ei, oricare ar fi locul sau timpul ori imprejurarea.

13

II.32 SHAUCASANTOSATAPAH SV ADHY AYESHV ARAPRANI DHANANI

NIYAMAH NIYAMA
are:
Curatenia: a mentine curat atit corpul nostru cit si ceea ce ne inconjoara Multumirea
de sine, acea insusire de a sesimti bine cu ceea ce avem, si la fel, cu ceea ce nu avem
Eliminarea impuritatilor din organismul nostru, atit cele fizice, cit si cele ale gindirii,
prin practica obiceiurilor corecte ale somnului, exercitiilor fizice, ale alimentelor, ale
muncii si ale odihnei
Studiul si nevoia de a reviza si a evalua progresele noastre pe drumul cunoasterii de sine
Slavirea Inteligentei Superioare si acceptarea limitelor noastre inaintea lui Dumnezeu,
Atotstiutorul
II.33 VITARKABADHANE PRATIPAKSABHAVANAM
Atunci cind aceste atitudini sint cercetate cu de-amanuntul, este de mare folos a
contempla posibilele consecinte si, ca urmare, gasirea unor altor atitudini asemanatoare.
Cind Gindirea se gaseste alterata de ginduri negative, reflectioneaza asupra starii
contrarii.
II.34 VITARKA HIMSADAYAH KRTAKARITANUMODITA
LOBHAKRODHAMOHAPURV AKA MRDUMADHYADHIMATRA
DUHKHAJNANANTAPHALA ITI PRATIPAKSABHAVANAM
Daca observam ca ne apare pe neasteptate o dorinta de a ne comporta violent, sau de a
aproba o comportare grosolana, acest mod de a fi se poate frina gindindu-ne la
consecintele negative ce nu vor intirzia sa apara.
Fapte de acest gen, provin din instincte inferioare, ca minia, invidia sau judecata gresita.
Iar in ceea ce priveste importanta acestor actiuni, fie ea care ar fi, contemplarea unei
atitudini favorabile poate frina dorintele noastre de a ne comporta intr-un mod grosolan.
Avem nevoie sa ne gindim la faptele contrarii caci gindurile negative, emotiile si
actiunile, ca violenta, de exemplu, sfirsesc toate prin a ne aduce o intensa durere, atit
fiind realizate, sau provocate, sau acceptate, prin jinduirea lucrurilor celorlalti, prin minie,
sau prin inselatorie, la orice nivel, fie el cit de mic, sau mijlociu, ori intens . . .
II.35 AHIMSAPRATISTHAYAM TATSANNIDHAU VAIRATYAGAH
Cu cit mai atent te comporti catre ceilalti, cu atit cresc sentimentele prietenesti in toti acei
ce se gasesc in prezenta noastra.
II.36 SATYAPRATISTHAYAM KRIYAPHALASHRAYATVAM
Acel ce va arata un adevarat bun simt si o adinca sinceritate in toate relatiile sale, nu va
gresi in niciuna din faptele lui, si va ajunge la ceea ce doreste, fara a face nimic.
II.37 ASTEYAPRATIST HAYAM SARVARATNOPASTHANAM
Acel ce e demn de incredere, caci nu jinduieste dupa ceea ce au altii, e vazut de toti cu
incredere, si toti impart cu el tot ceea ce au, oricit de scump ar fi ceea ce impart. Bogatia
sa launtrica apare de la sine . . .
II.38 BRAHMACARYAPRATIST HAYAM VIRYALABHAH
In gradul sau cel mai inalt, cumpatarea produce cea mai puternica vigoare individuala . . .
II.39 APARIGRAHASTHAIRYE JANMAKATHAMTASAMBODHAH
Cine nu e avar, e plin de incredere in sine, si are destul timp pentru a se dedica meditatiei
profunde, prin care ajunge la intelegerea launtrica totala a propiei sale fiinte.

14

II.40 SHAUCA TSV ANGAJUGUPSA PARAIRASAMSARGAH

Curatenia ne invata ceea ce trebuie sa fie ingrijit zi de zi, si ne arata ceea ce este pururea
curat. Ceea ce se strica, si se murdareste, e doar extern, se gaseste pe dinafara, caci ceea
ce nu se strica, si nici nu se murdareste, e launtric. E posibil sa apara in yoghin o anumita
senzatie de dizgust catre propiul sau corp si tendinta de a nu intra in contact cu ceilalti . . .
II.41 SATTVASHUDDHHISAUMANASYA IKAGRYENDRIYAJAYATMA
DARSHANAYOGYATVANICA
Si inca ceva, ajungem sa fim capabili de a oglindi adinca natura a persoanei noastre,
impreuna cu acel izvor al privirii, fara a suferi inselarea simturilor, liberi curind, de acea
intelegere gresita ce s-a ingramadit in trecut . . . Prin limpezirea Gindirii se naste bucura
launtrica, puterea de concentrare, controlul simturilor si dispozitia catre cercetarea
launtrica.
II.42 SAMTOSADANUTTAMAH SUKHALABHAH
Rezultatul multumirii de sine este a fi pururea fericit . . .
II.43 KAYENDRIYASIDDHIRASHUDDIK SAYATTAPASAH
Curatirea impuritatilor trezesc in trup puteri nebanuite . . .
II.44 SVADHYAYADIST ADEVATASAMPRAYOGAH
Studiul, dus pina la cele mai inalte culmi, ne apropie de puterile ceresti ce ne vor ajuta sa
intelegem adincul fiintei. . .
II.45 SAMADHISIDDHIRISHV ARA PRANIDHANAT
A slavi pe Dumnezeu ne ajuta sa intelegem orice am dori sa cunoastem.
Daca ne lasam in Mina lui Dumnezeu putem atinge cea mai inalta Iluminare. . .
II.46 STHIRASUKHAMASANAM
Postura trebuie sa aiba doua insusiri: atentia si concentrarea, caci trebuie sa fie stabila si
comoda . . .
II.47 PRAYATNASHAITHILYANANTA SAMAPATTIBHYAM
Aceste insusiri pot fi obtinute prin recunoastere si observare atenta a reactiilor trupului si
a respiratiei, pentru fiecare postura de Yoga. Odata cunoscute, aceste reactii pot fi
controlate, putin cite putin, lasind deoparte sfortarea inutila si meditind asupra infinitului.
II.48 TATO DVANDVANABHIGHATAH
Daca aceste principii se urmeaza in mod corect, practica posturilor de Yoga poate ajuta,
pe cel ce le practica, sa suporte si sa reduca influentele externe asupra trupului sau, ca
virsta, sau vremea, sau mincarea, ori munca. Cind se stapineste postura se opresc
alterarile produse de catre dualitate . . .
II.49 TASMINSATISHVASAPRASHVASA YORGATIVICCEDAH PRANAYAMAH
Controlul constient si dorit al respiratiei [PRANAYAMA], in locul unui mod obisnuit si
inconstient de a respira, poate sa se faca doar in cazul in care exista o anumita obisnuinta
zilnica cu practica posturilor de Yoga. Acest control este espiratia continua, retinerea
aerului, sau dintr-o data, oprirea completa a respiratiei . . .
II.50 BAHYABHYANTARASTAM BHAVVRTTIDESHAKALA SAMKHYABHIH
PARIDRSTO DIRGHASUKSMAH
Posturile de Yoga cuprind
regularea expirarii adinci
a pastra putin acest gol
a inspirarii profunde
a pastra putin acel plin

15

 si apoi a se intoarce la punctul neutru intre inspiratie si expiratie

Din acest punct neutru, se poate ajunge la oprirea naturala o intregii respiratii. Regularea
acestor faze se realizeaza prin modularea duratiei lor, si prin mentinerea acestei modulatii
un anumit timp. Gindirea trebuie sa fie centrata si infocata in acest proces. Fazele
respective trebuie sa fie, in acelasi timp, largi, cit si uniforme. Duratia si frecventa acestor
faze controlate ale respiratiei tin de timp si de loc, si incep sa devina din ce in ce mai
subtile . . .
II.51 BAHYABHYANTARA VISAYAKSEPI CATURTHAH
Exista un al patrulea nivel de control al respiratiei, care e launtric si e pe deasupra
celorlalte faze. Atunci, si numai atunci va putea depasi respiratia limita experimentala a
constiintei . . .
II.52 TATAH KSYATE PRAKASHAV ARANAM
Practica obisnuita a respiratiei controlate [PRANAYAMA] reduce obstacolele ce se opun
intelegerii luminoase. Se ajunge atunci la ridicarea valului ce acopera lumina interioara.
II.53 DHARANASU CA YOGYATA MANASAH
Gindirea poate fi acum preparata pentru a se concentra si pentru a fi infocata catre un tel
ales. . .
II.54 SVAVISAYASAMPRAYOGE CITTASYA SVARUPANUKARA
IVENDRIYANAM PRATYAHARAH
A pune friu simturilor poate sa se intimple doar cind Gindirea e in stare sa se mentina
catre directia aleasa, iar simturile, la rindul lor, se vor intoarce de la diversele obiecte din
jur, si vor urma credincioase aceasta orientare a Gindirii [PRA THY ARA - a se
intoarce la matca, la origini, prin recuperarea acelei insusiri a Gindirii de a controla
simturile datorita renuntarii la distractiile ce provin de la obiectele externe.]
II.55 TATAH PARAMA VASHYATENDRIYANAM
Atunci si doar atunci vor putea fi simturile puse in friu . . .

III
VIBBHUTIPADAH (55)
..
III.1 DESHABANDHASHCITTASYA DHARANA
Gindirea ajunge sa stea in friu [DHARANA] doar atunci cind, indreptata catre un obiect
ales, poate ramane asa, in ciuda tuturor altor obiecte ce stau la-ndemina, peste tot.
Concentrarea, este a aseza Gindirea pe obiectul in care se mediteaza . . .
III.2 TATRA PRATYAYAIKTATANATA DHYANAM
Atunci, activitatea Gindirii este ca un riu curgator, in legatura launtrica cu obiectul catre
care e indreptata . . . Contemplarea, sau Meditatia [DHYANA], este fluxul neintrerupt al
Gindirii catre Obiect . . .
III.3 TADEVARTHAMATRANIRBHASAM SVARUPASHUNYAMIVA
SAMADHIH
Curind, persoana ajunge sa fie atit de absorbita de obiect incit e prezenta numai
intelegerea adinca a obiectului. E ca si cum persoana ar fi pierdut propia sa identitate.
Este confundarea totala cu obiectul inteles[SAMADHI].

16

III.4 TRAYAMEKATRA SAMYAMAH

Cind aceste procese se aplica la acelasi obiect, intr-un mod continuu si exclusiv, practica
respectiva primeste numele de SAMYAMA[ Aceste trei stari, DHARANA, DHYANA si
SAMADHI reprezinta ceea ce se numeste SAMYAMA] . . .
III.5 TAJJAYAPRAJNALOKAH A face SAMYAMA pe un obiect anume ales, duce la
o cunoastere completa a acestuia, in toate aspectele sale. SAMYAMA e lumina
constiintei superioare . . .
III.6 TASYA BHUMISU VINIYOGAH SAMYAMA
trebuie sa treaca prin diferite etape sau faze progresive . . .
III.7 TRAYAMANTARANGAM PURVEBHYAH
Cele trei aspecte de Yoga descrise in sutrele III.1, III.2 si III.3 [dharana, dhyana y
samadhi], sint launtrice, si mai complexe decit primele cinci aspecte din sutra II.29 . . .
III.8 TADAPI BAHIRANGAM NIRBIJASYA
Cele trei stari [dharana, dhyana y samadhi] sint externe daca le comparam cu starea
samadhi fara saminta [NIRBIJA], o stare in care Gindirea e libera de orice impresie si
asa fiind, nimic nu ramane in afara puterii sale de patrundere, [NIRBIJAH SAMADHI],
caci e mai complexa decit starea in care Gindirea se indreapta catre un obiect ales
[SAMADHI] . . .
III.9 VYUTTHANANIRODHASAMSKA RAYORABHIBHA V APRADUR BHA V
AUNIRODHAKSANA CITTANVAYO NIRODHAPARINAMAH
Gindirea poate avea doua stari, bazate amindoua pe tendinte diferite: neatentia si atentia.
Dar trebuie sa stim ca in fiecare moment domina doar o singura stare, si aceasta stare va
determina comportarea, atitudinea si felul de a se exprima ale acestei persoane. [NIROD
PARINAM - este transformarea Gindirii, procesul prin care Gindirea permite sa fie
patrunsa de conditia chemata NIROD, care apare intr-un mod momentan, intre senzatia
ca dispare si senzatia ca ocupa de fapt locul sau, ca e acolo. . . Intr-un singur cuvint o
vom numi stare de VIZINVIZIBILITATE]
III.10 TASYA PRASHANTAVAHITA SAMSKARAT
Acest flux se calmeaza dupa mai multe impresii repetate . . . In urma unei practici.
constante si neintrerupte, Gindirea poate fi mentinuta in stare de atentie, timp indelungat .
III.11 SARVARTHATAIKAGRATAYOH KSAYODAYAU CITTASYA
SAMADHIPARINAMAH
Gindirea se misca intre posibilitatea de a se gasi intr-o concentrare intensa, dar si in starea
in care alte obiecte ii pot atrage usor atentia . . . [SAMADHI PARINAM- Transformarea
Interioara, este obtinerea graduala a linistei interioare si aparitia simultana a unei directii
unice, transformarea launtrica, schimbarea la fata ]
III.12 TATAH PUNAH SHANTODITAU
TULYAPRATYAYAU CITTASYAIKAGRATAPARINAMAH
Cind Gindirea ajunge la un nivel in care ramane intr-o puternica si continua legatura cu
obiectul ales, neatentia nu mai are asupra ei nici-o influenta . . [AIKAGRATA (se lee
Ekagrata) PARINAM, transformarea catre o directie unica, este o stare a Gindirii in
care obiectul analizat care dispare fiind inteles, e inlocuit imediat cu un obiect identic].

17

III.13 ETENA BHUTENDRIYESU DHARMALAKSANA V ASTHA PARINAMA

VYAKHYATAH
Cum de fapt s-a si spus, Gindirea are diferite stari ce dau nastere la diferite feluri de a se
comporta, de a avea diferite atitudini, fiind diferite posibilitatile respective, la acelasi
individ . . . La fel, se poate spune ca aceste transformari, si modificari, pot sa se intimple
in toate obiectele perceptiei, si in toate simturile.
Aceste schimbari pot sa apara la diferite nivele, si pot fi influentate de anumite forte
externe, ca de exemplu timpul, sau chiar de propria noastra inteligenta . . .
III.14 SHANTODITAVYAPADESHYA DHARMANUPATI DHARMI
O substanta anume contine, in ea insasi, toate caracteristicile sale, si dupa forma
particulara ce poate alege pentru a apare in lumea vizibila, vor apare la fel toate
caracteristicile ce corespund acestei anumite forme. Si totusi, oricare ar fi aceasta forma,
si oricare ar fi caracteristicile ei vizibile, exista fara-ndoiala o baza care le cuprinde pe
toate. Anumite caracteristici au aparut in trecut, altele apar acum, iar altele pot fi
descoperite in viitor . . .
III.15 KRAMANYATVAM PARINAMAYATVE HETUH
Daca se modifica secventa, sau ordinea operatiilor, anumite insusiri ale unui anume tip,
se por modifica pentru a se ajunge la un alt tip diferit. Toate proprietatile, fie ele latente,
active, sau inca nemanifestate, ramin in culisele fenomenului numit substanta.
III.16 PARINAMATRAYASAMYAMA DATITANAGATAJNANAM
A se concentra [SAMYAMA], in procesul triplu al schimbarilor,[nirod, samadhi y
ekagrata], privind cu atentie felul in care acest proces sufera influenta timpului, sau a
altor factori, poate conduce la cunoasterea trecutului si a viitorului . . .
III.17 SHABDARTHAPRATYAYA NAMITARETARADHYASA
SATSASKARASTATPRAVI BHAGASAMYAMATSARVA
RUTABHUTAJNANAM
A se concentra [SAMYAMA] in legaturile care exista intre limbaj, idei si obiecte,
inseamna a examina trasaturile proprii ale obiectelor, mijloacele folosite pentru a le
descrie, si ideile, sau influentele culturale asupra Gindirii, pe care persoanele analizate le
prezinta in vorbire si fapte. Pe aceasta cale se poate descoperi cel mai precis si eficace
mod de a comunica, oricare ar fi barierele lingvistice, sau culturale. . . Sunetul, sensul, si
idea care e in spatele tuturor manifestarilor sonore, se gasesc in acelasi timp in Gindire,
intr-o stare de confuzie haotica. Daca realizam SAMYAMA pe, sau in, sunet, aceasta
confuzie se clarifica, si starile in confuzie se separa, pentru a lasa sa apara intelegerea
sensului sunetelor produse de orice fiinta.
III.18 SAMSKARASAKSATKARANAT PURVAJATIJNANAM
A se concentra [SAMYAMA] asupra propriilor inclinari si obiceiuri personale ne poate
conduce la radacinile lor. Ca urmare a acestei practici se poate ajunge la cunoasterea
profunda a propriului trecut . . . Observind impresiile avute in acest trecut , se obtine
cunoasterea vietilor anterioare . . .
III.19 PRATYAYASYA PARACITTAJNANAM
A se concentra [SAMYAMA] in schimburile ce se produc in Gindirea unei persoane
anume, si a depune atentie la consecintele ce decurg din aceste miscari ale Gindirii,
dezvolta in noi, ca urmare, puterea de a observa cu atentie starea gindurilor
celorlalti. Prin SAMYAMA, imaginea ce apare in Gindirea celuilalt, poate fi cunoscuta .
..

18

III.20 NA CA TATSALAMBANAM TASYAVISAYIBHUTATVAT

Nu! Nu e posibil sa cunoastem cauza starii Gindirii nimanui, caci aceasta cauza se
gaseste mult prea departe de posibilitatea noastra de a o cunoaste. A vedea prin
SAMYAMA nu ne conduce spre o cunoastere a proceselor Gindirii in urma carora o
imagine apare in Gindirea celuilalt, caci nu este acesta scopul concentrarii numite
SAMYAMA.
III.21 KAYARUPASAMYAMATTAD GRAHYASHAKTISTAMBHE
CAKSUHPRAKASHA SAMPRAYOGE NTARDHANAM
A se concentra [SAMYAMA] in legaturile ce exista intre trasaturile fizice si ceea ce le
influenteaza, e un proces ce ne poate conduce la folosirea mijloacelor de a ne confunda
intr-atit de mult cu ceea ce ne inconjoara, incit propria noastra forma poate ajunge sa fie
de nevazut, si de nerecunoscut.Cine realizeaza SAMYAMA in forma trupului, pentru a
suspenda puterea de a fi vazut, contactul privirii unui observator cu lumina emisa de acest
corp, este intrerupt, si corpul ajunge sa fie invizibil. Acest principiu explica si disparitia
sunetului, pina la punctul de a ajunge de neauzit . . .
III.22 SOPAKRAMAM NIRUPAKRAMAM CA KARMA
TATSAMYAMADAPARANTA JNANAMARISTEBHYO VA
Rezultatele faptelor noastre se pot prezenta imediat, sau pot veni cu intirziere. A se
concentra in asta [SAMYAMA] ne poate conferi capacitatea de a prezice succesiunea
unor fapte in viitor, si puterea de a vedea chiar propria moarte. Realizind SAMYAMA in
cele doua tipuri de KARMA, activa si pasiva, sau in auguri si preziceri, se poate ajunge
sa se stie momentul exact al mortii . . . .
III.23 MAIYTRYADISU BALANI
Calitati ca prietenia, compasiunea sau multumirea de sine, pot fi un motiv de cercetare
adinca, cu ajutorul concentrarii dirijate [SAMYAMA]. Asa se poate ajunge la puterea de
a reafirma calitatea dorita. III.24 BALESU HASTIBALADINI Daca ne concentram
[SAMYAMA] in forta fizica a elefantului, putem ajunge sa avem chiar puterea lui . . .
III.25 PRAVRTTYALOKANYASA TSUKSMAVYAVAHITAVI PRAKRST
AJNANAM
A ne concentra Gindirea in propria noastra vigoare, intr-un mod sustinut, [SAMYAMA],
si mentinind acesta directie un timp indelungat, ne da puterea de a sesiza cele mai fine
subtilitati, si de a intelege care sint obstacolele ce ne impiedica sa ajungem la o intelegere
adinca. Daca aceste fine trasaturi ale cercetarii noastre lipsesc, observatia respectiva este,
din pacate, foarte limitata.
III.26 BHUVANAJNANAM SURYE SAMYAMAT
Daca ne concentram continuu [SAMYAMA] in Soare, putem ajunge sa cunoastem,
adinc, regiunile cosmice si secretele sistemului nostru planetar.
III.27 CANDRE TARAVYUHAJNANAM
Daca ne concentram continuu [SAMYAMA] in Luna, aceasta practica ne produce o
cunoastere totala a pozitiilor stelelor, si a constelatiilor, in diferite momente ale miscarii
cerurilor.
III.28 DHRUVE TADGATIJNANAM
Daca ne concentram continuu [SAMYAMA] in Steaua Polara, pudem ajunge sa
cunoastem miscarea relativa a stelelor.

19

III.29 NABHICAKRE KAYAVYUHAJNANAM

Daca ne concentram continuu [SAMYAMA] in buric, ajungem sa cunoastem profund
fiziologia si dispozitia secreta a diverselor organe ale corpului nostru. . .
III.30 KANTHAKUPE KSUTPIPASANIVRTTIH
A alege gitul ca motiv al cercetarii noastre dirijate [SAMYAMA], ne conduce la
cunoasterea secretelor foamei si setei. Acest lucru ne va permite sa controlam
manifestarile lor extreme . . .
III.31 KURMANADYAM STHAIRYAM
Daca ne concentram continuu [SAMYAMA] in regiunea pieptului si a plexului solar,
cercetarea senzatiilor ce se intimpla, si se simt acolo, in diferite momente, si in diferite
stari fizice si psihice, ne va conduce la folosirea mijloacelor cuvenite pentru a ramine
linistiti si calmi, chiar ingrave momente de pericol. [A realiza SAMYAMA in nervul
numit Kurma-Nadi, conduce yoghinul la o stare in care e capabil sa ramana ca o statuie,
inert si nemiscat.]
III.32 MURDHAJYOTISI SIDDHADARSHANAM
Daca ne concentram continuu [SAMYAMA] in izvorul Inteligentei Inalte ce poate tisni
in fiecare din noi, [in virful capului] putem ajunge sa avem puteri supranaturale, si sa
avem abilitatea de a intra in contact cu fiintele perfecte si invizibile . . .
III.33 PRATIBHADVA SARVAM
Tot poate fi inteles . . . O intelegere noua si spontana apare la fiecare pas.
III.34 HRDAYE CITTASAMVIT
Daca ne concentram continuu [SAMYAMA] in Inima, vom primi revelatia proceselor
Gindirii . .
III.35 SATTVAPURUSHAYORATYAN TASANKIRNAYOH
PRATYAYAVISHESOBHOGAH PARARTHATVATSVARTHA
SAMYAMATPURUSHAJNANAM
Gindirea, care este supusa, zi de zi, schimburilor, si Cel ce vede, care, de fapt, nu se
schimba niciodata, sint aproape, dar sint doua entitati si doua notiuni diferite si separate.
Cind Gindirea e proiectata catre exterior si se comporta intr-un fel aproape mecanic,
indreptindu-se catre obiecte, apare atunci placerea sau durerea. Insa, cind o persoana
incepe la momentul potrivit, o cercetare adinca asupra naturii secrete a legaturii intre Cel
ce vede, si vederea in sine, Gindirea se separa de obiectele externe si apare brusc, acea
intelegerea profunda a Celui ce vede. Experienta este rezultatul neputintei de a separa
Constiinta Pura [PURUSHA] de Inteligenta Pura (SATVA], chiar daca sint absolut
diferit.
III.36 TATAH PRATHIBHASHRAVANA VEDANADARSHASVADAVARTA
JAYANTE
In urma acestui proces incep sa apara puteri extraordinare de vedere a realitatii lucrurilor.
III.37 TE SAMADHAVUPASARGA VYUTTHANE SIDDHAYAH
Aceasta putere de intelegere extraordinara, si insusirile speciale primite ca har in urma
concentrarii continuate [SAMYAMA], sint extrem de folositoare pentru cel ce are
tendinta de a se impiedica din nou cu aceleasi obstacole, si in consecinta, cade iarasi intro stare de neatentie. Dar pentru cel ce cauta acel har al starii de Yoga, rezultatele primite
in urma concentrarii [SAMYAMA] sint o adevarata piedica . . .

20

III.38 BANDHAKARANASHAITHILYAT PRACARASAMVEDANACCA

CITTASYA PARASHARIRAVESHAH
Datorita cercetarii asupra cauzei ce face ca Gindirea sa fie atit de nestramutat legata de
individ, si cu examinarea mijloacelor pentru a scapa de aceasta sclavie a dialogului
intern, apare un imens potential in acel ce practica Yoga, cu ajutorul caruia persoana
poate depasi cu mult, limitele sale individuale . . .
III.39 UDANAJAYAJJALAPANKAKANT AKADISVANGA UTKRANTISHCA
Daca reusim sa punem un friu sensatiilor transmise de corp, Gindirii, este posibil sa
controlam senzatiile externe. De exemplu, se poate suporta contactul cu apa la orice
temperatura, sau inteparile de spini, se poate merge pe suprafete instabile si putem ajunge
sa ne simti atit de usori ca un glob . . . Daca ajungem sa dominam riul Launtric sau starea
UDANA, putem fi capabili sa levitam si sa meargem pe apa, prin mlastini, pe spini, etc,
fara ca toate acestea nici macar sa ne atinga . . .
III.40 SAMANAJAYAJJVALANAM
Cu ajutorul starii SAMANA se pot experimenta senzatii de caldura intensa . . .
III.41 SHROTRAKASHAYOH SAMBANDHASAMYAMA DDIVYAM
SHROTRAM
Daca se practica concentrarea continua [SAMYAMA] in auz si in spatiu, se dezvolta un
simt al auzului extraordinar . . .
III.42 KAYAKASHAYOH SAMBANDHASAMYAMA
ALLAGHUTULASAMAPATTESH CAKASHAGAMANAM
Cu practica concentrarii continuate [SAMYAMA] asupra legaturii dintre corp si spatiu si
prin studiul si identificarea directa cu obiectele usoare ce plutesc in aer, ca un fulg de
bumbac, se poate ajunge la cunoasterea secretului deplasarii in spatiu si la capacitatea de
a calatori in vazduh . . .
III.43 BAHIRAKALPITA VRTTIRMAHA VIDEHA TATAH
PRAKASHAVARANAKSAYAH
Cu studierea acestor fenomene si dezvoltind conditii in care Gindirea nu comite greseli
de perceptie, apare o facultate extraordinara ce permite cercetarea Gindirii celorlalti. In
acelasi timp, se destrama ceata ce acopera vederea corecta . . .
[MAHAVIDEHA Puterea de a intra in contact cu Fiinta Sinelui o stare de neconceput a
Constiintei. Datorita acestei puteri se ridica voalul ce acopera Lumina]
III.44 STHULASVARUPA SUKSMANVAYARTHAVAT
TVASAMYAMADHBHUTAJAYA YAH
Practica concentrarii continuate [SAMYAMA] in originea materiei, in toate formele,
manifestarile si utilizarile sale, conduce la puterea de a domina elementele.
III.45 TATO NIMADIPRADURBHA V AH KAYASAMPATTADDHARMANA
BHIGHATASHCA
Atunci cind elementele sint dominate, nu vom mai fi tulburati de ele. Corpul atinge o
stare de perfectiune in urma careia incep sa apara insusiri extraordinare . . .
III.46 RUPALAVANYABALAVAJRA SAMHANANA TV ANI KAYASAMPAT
Perfectiunea corpului se traduce prin trasaturi alese, farmec subtil, demnitate, si o forta
fizica neobisnuita.

21

III.47 GRAHANASVARUPASMITAN VAYARTHAVATTVA

SAMYAMADINDRIYAJAYAH
Friul simturilor se obtine prin concentrarea sustinuta [SAMYAMA] in facultatea de a
simti, si prin observarea obiectelor simturilor, a modului in care aceste obiecte sint
intelese, a faptului ca persoana se identifica cu obiectul, si in procesul prin care obiectele,
simturile, Gindirea si Cel ce vede se gasesc intr-o strinsa legatura, si in ceea ce rezulta
din perceptia acestei legaturi reciproce . . .
III.48 TATO MANOJAVITVAM VIKARANABHA V AH PRADHANAJAYASHCA
Reactia simturilor va fi tot atit de rapida ca si cea a Gindirii. Simturile vor vedea cu finete
si claritate, iar persoana va fi in stare sa influenteze in caracteristicile celorlalte elemente.
III.49 SATTVAPURUSHANYATAKHYA TIMATRASYASARVABHAVA
DHISTHATRTVAM SARVAJNATRTVAMCA
Atunci cind se ajunge la o intelegere adinca a diferentei ce exista intre Cel ce vede si
Gindirea insasi, se vor cunoaste diferitele stari ale Gindirii si tot ceea ce le produc. Asa
ajunge Gindirea sa fie un instrument perfect pentru vederea fara defecte a tot ceea ce
trebuie sa fie stiut si cunoscut . . .
III.50 TADVAIRAGYADAPI DOSABIJAKSAYE KAIVALYAM
Scopul practicii de Yoga este Libertatea ce poate fi obtinuta doar daca se renunta la
dorinta de a obtine cunostinte extraordinare, si daca se elimina cauza obstacolelor. III.51
STHANYUPANIMANTRANE SANGASMAYAKARANAM
PUNARANISTAPRASANGAT
A dori si a accepta considerarea sociala, ca o consecinta a cunoasterii obtinute prin
concentrarea sustinuta, [SAMYAMA] este o tentatie care trebuie innabusita. Altfel, ne
vom infrunta cu aceleasi probleme negative ce se nasc din piedicile intilnite la tot pasul
pe drumul ce conduce la starea de Yoga . . .
III.52 KSANATATKRAMAYOH SAMYAMADVIVEKAJAM JNANAM
A mentine concentrarea in mod continuu [SAMYAMA] spre timp si in secventa si
ordinea shimburilor sale, face sa se nasca claritatea absoluta . . .
III.53 JATILAKSANADESHAIRANYAT ANAVACCHEDATTULYAYOSTA TAH
PRATIPATTIH
Claritatea ne face sa descoperim subtile diferente in aceleasi obiecte, chiar daca aceste
diferente nu sint evidente. O asemanare aparenta nu poate sa ne insele in vederea
diferentelor ce exista in obiectul observat.
III.54 TARAKAM SARVAVISAYAM SARVATHAVISAYAMAKRAMAM CETI
VIVEKAJAM JNANAM
Aceasta Claritate este spontana, imediata, naturala si totala. Ea nu exclude nici-un obiect,
nu separa nici-o situatie anume, si nici-un moment anume, caci nu este un proces al
ratiunii analitice.
III.55 SATTVAPURUSHAYOH SHUDDHISAMYE KAYVALYAM
Acea stare in care Gindirea e una si aceeasi cu Cel ce vede, este Libertatea. [cind
PURUSHA si SATTVA ajung sa fie unul, fiind impreuna]
"

22

IV
KAYVALYAPADDAH (34)
.
IV .1 JANMAUSADHIMANTRATAPA HSAMADHIJAH SIDDHAYAH
Anumite facultati de nebanuit ale Gindirii pot fi obtinute prin nastere, prin folosirea
plantelor, prin recitarea unor descintece speciale, prin practica postului, si prin acea stare
a Gindirii ce ramine adinc si permanent in contact cu obiectul concentrarii ei, fara nicio
lipsa de atentie [SAMADHI]
IV. 2 JATYANTARAPARINAMAH PRKRTYAPURAT
Schimbul petrecut in procesul de trecere de la un grup de insusiri, la altul, este, de fapt,
un aranjament al calitatilor fundamentale ale materiei.
IV. 3 NIMITTAMAPRAYOJAKAM PRAKRTINAM VARANABHEDASTU TATAH
KSETRIKAVAT
A intelege aceste lucruri conduce la puterea de a se infrunta doar cu anumite obstacole
care interzic realizarea anumitor transformari. Rolul lor este acelasi ca munca unui taran
care deschide o iesire cu un jgheab dintr-un iaz, ca apa sa iasa spre cimp, unde e necesara
pentru irigatie, si asa curge libera, fara obstacole . . .
IV. 4 NIRMANACITTA NYASMITAMATRAT
Prin harul Gindirii, o persoana poate sa influenteze in starea Gindirii a unei alte
persoane.
IV. 5 PRAVRTTIBHEDE PRAYOJAKAM CITTAMEKAMANEKESAM
Dar aceasta influenta va depinde de starea celui care o sufera . .
IV. 6 TATRA DHYANAJAMANASHAYAM
Iar influenta aceluia ce se gaseste in starea de Yoga numita meditatie profunda
[DHYANA] produsa in alta persoana, nu va ridica nici obstacole, si nici teama
existentiala, care, de fapt, incep sa dispara . . .
IV. 7 KARMASHUKLAKRSNAM YOGINASTRIVIDHAMITARESAM
Pe cind alte persoane cu aceleasi facultati extraordinare primite prin Yoga, se misca
motivati de alte dorinte, cei adevarati in Yoga, nu folosesc puterea lor cu un motiv
anume. Actiunile unui yoghi nu sint nici pure nici impure, dar actiunile tuturor ceilalti
sint de trei tipuri: Pure, impure si amestecate . . .
IV. 8 TATASTADVIPAKANUGUNAMEVA BHIVYAKTIRVASANANAM
Caci tendinta Gindirii de a face ceva bazindu-se in cele cinci obstacole, ca de exemplu
intelegerea gresita, se pare ca nu a fost complet eliminata. Aceste piedici vor apare din
nou in viitor si vor produce consecinte negative . . .
IV. 9 JATIDESHAKALAVYAVAHITANA MAPYANANTARYAM
SMRTISAMSKARA YOREKARUPATVAT
Exista o strinsa legatura intre memorie si impresiile ramase din trecut. Aceasta legatura
adinca apare in mod evident si poate persista, chiar atunci cind, intre doua actiuni
asemanatoare exista un anume interval, o portiune de timp, sau de spatiu, sau de context.
IV. 10 TASAMANADITVAM CASHISO NITYATVAT
Dorinta de nemurire a existat de intotdeauna. Din acest motiv acest gen de impresii ca
(T-B) + (N-M), Tineretea fara Batrinete si Nastere fara de Moarte nu se pot atribui unei
epoci ca atare . . .

23

IV. 11 HETUPHALASHRAYALAMBANAIH SANGRHITATVADESAMABHAVE

TADABHAVAH
Datorita intelegerii gresite, aceste tendinte sint protejate si mentinute cu sirg. Toate
acestea au loc si se intimpla datorita unor anume influente externe, datorita atasamentului
la rezultatul actiunilor si datorita acelui defect al Gindirii care produce senzatia de
neliniste si neastimpar al comportamentului. Daca aceste senzatii se reduc si li se pune un
friu, influenta lor si impresiile ce pot lasa, dispar ca prin minune. Uniti in perechea cauza
si efect, efectele dispar cu disparitia cauzelor . . .
IV. 12 ATITANAGATAM SVARUPATO STYADHVABHEDADDHARMANAM
Tot ceea ce a disparut fara urma, si tot ceea ce poate apare in viitor, are o substanta
secreta care exista de intotdeauna, si pentru totdeauna. Faptul ca aceste lucruri sint
evidente sau nu, depinde de directia transformarilor. Trecutul si viitorul exista in prezent,
dar sint zone care nu pot sa fie nici simtite nici cunoscute, din cauza ca se gasesc in
planuri diferite.
IV .13 TE VYAKTASUKSMA GUNATMANAH
De schimburile petrecute cu cele trei calitati depinde faptul de a se produce manifestarile
caracterelor particulare ale fenomenelor [activitatea, greutatea si claritatea, sau
stabilitatea, actiunea si inertia] . . .
IV. 14 PARINAMAIKATVADVASTUTATTVAM
Vom gasi doar o singura transformare in caracteristicile unei substante, intr- un moment
anumit . . . [Esenta oricarui obiect consista in faptul ca proportia sa din cele trei calitati
[guna], e unica]
IV. 15 V ASTUSAMYE CITTABHEDATTAYORVIBHAKTAH PANTHAH
Depinde de starea Gindirii observatorului felul in care apar diversele forme ale
caracteristicilor unui obiect oarecare . . . [Acelasi obiect e vazut in diferite feluri de catre
diferitele moduri de a gindi]
IV. 16 NA CAIKACITTATANTRAM CEDV ASTU TADAPRAMANAKAM TADA
KIM SYAT
Poate exista oare obiectul Gindirii daca nu ar fi vazut de cineva? E oare obiectul doar
rezultatul perceptiei cuiva? [Un obiect nu depinde de o singura Gindire]
IV. 17 TADUPARAGAPEKSITVACITTASYA VATSU JNATAJNATAM
Faptul ca un obiect oarecare poate, sau nu poate fi vazut, depinde de cit si de cum se
poate ajunge la el, si de intensitatea interesului persoanei care i-l vede.[Daca un obiect e
cunoscut sau necunoscut e ceva care depinde de Gindire care este colorata sau nu de catre
el]
IV. 18 SADA JNATASHCITTAVRTTAYASTAT PRABHOH
PURUSHASYAPARINAMITVAT
Cel ce vede este etern si de neschimbat. Este stapinul Gindirii si, de fapt, cunoaste toate
activitatile sale.
IV. 19 NA TATSVABHASAM DRSHY ATVAT
Gindirea face parte din ceea ce ea gindeste si nu are, in ea insasi, puterea de a gindi . . .
IV. 20 EKASAMAYE COBHAYANAVADHARANAM
E gresita parerea ca Gindirea poate sa-si creeze propriile sale ginduri, si ca, in acelasi
timp, poate sa le si vada.

24

IV. 21 CITTANTARADRSHYE BUDDHIBUDDHERATIPRASANGAH

SMRTISANKARASHCA
Cei care inventeaza in fiecare moment o Gindire momentana si trecatoare, au in cap doar
dezordine si haos, si sufera, de obicei, de o evidenta lipsa de memorie.
IV. 22 CITERAPRATISANKRAMA YASTADAKARAPATTAU
SVABUDDHISAMVEDANAM
Atunci cind Gindirea nu sta in legatura cu obiectele externe, si nu reflecta nici-o forma
externa Celui ce vede, in acel moment devine chiar Cel ce vede . . .
IV. 23 DRASTRDRSHYOPARAKTAM CITTAM SARVATHAM
Gindirea are doua insusiri:
pe de-o parte, prezinta lumea externa Celui ce vede
pe de alta, i-l reflecta si i-l prezinta pe Cel ce vede, siesi, pentru propria ei lumina si
claritate . . .
IV. 24 TADASANKHYEYAVASANABHI SHCITRAMAPI PARARTHAM
SAMHATYAKARITVAT
Chiar daca Gindirea a cules, in trecut, impresii de tot felul, ea raspunde cerintelor Celui
ce vede, in orice moment, caci ea singura nu e in stare sa faca nimic fara puterea Celui ce
vede . . .
IV. 25 VISHESADARSHINA ATMABHAVABHAVANANIVRTTIH
Cineva care are o intelegere plina de o claritate neasemuita, nu are nevoie sa fie interesat
in Cel ce vede . . .
IV. 26 TADA VIVEKANIMNAM KAIVALYA PRAGBHARAM CITTAM
Aceasta claritate si lumina ii conduce pe acesti indivizi catre singurul lor tel, care este
atingerea libertatii nebanuite [KAIVALYA] .. .
IV. 27 TACCHIDRESU PRATYAYANTARANI SAMSKAREBHYAH
Daca se intimpla o deviere din Drumul cu Har, pot apare din nou impresiile tulburatoare
din trecut . . .
IV. 28 HANAMESAM KLESHAVADUKTAM
Greselile, pe cit de mici ar fi, nu ar trebuie sa fie ascunse, ci indreptate, caci produc tot
atitea probleme ca si cele cinci obstacole . . .
IV. 29 PRASANKHYANE PYAKUSIDASYA SARVATHA
VIVEKAKHYATERDHARMA MEGHAH SAMADHI
Asa izvoreste ca o ieruga, o stare a Gindirii plina de lumina in toate cele, si orice clipa.
IV. 30 TATAH KLESHAKARMANIVRTTIH
Aceasta stare e atit de curata incit nu contine nici cel mai mic rest al actiunilor bazate pe
cele cinci obstacole . . .
IV. 31 TADA SARVAVARANAMALAPETASYA JNANA
SYANANTYJJNEYAMALPAM
Cind Gindirea se libereaza de norii ce intuneca vederea, ajunge sa stie tot, caci nimic nu
ii ramine de nestiut . . .
IV .32 TATAH KRTARTHANAM PARINAMAKRAMASAMAPTIR GUNANAM
Cele trei insusiri fundamentale scapa acum de orice influenta a secventei transformarilor
sau, mai bine zis preschimbarilor bazate pe placere si suferinta . . .

25

IV. 33KSANAPRATIYOGI PARINAMAPARANTANIRGRAHYAH

KRAMAH
O secventa este schimbarea unei insusiri prin alta, ce o urmeaza intr-un ciclu permanent,
si are de-a face cu momentul, care, de fapt se bazeaza pe aceasta calitate a lucrurilor de a
se schimba de la o clipa la alta. Kramaha, el proceso, es la sucesin de cambios que tiene
lugar a cada instante y que son aprensibles al final de las transformaciones de las tres
gunas.
IV. 34 PURUSHARTHASHUNYANAM GUNANAM PRATPRASAVAH
KAIVALYAM SVARUPAPRATISTHA VA CITTISHAKTIRITI
Cind se atinge culmea cautarii noastre, cele trei insusiri fundamentale nu mai pot obliga
Gindirea sa gindeasca neintrerupt. Asa este libertatea, caci Cel ce vede se arata acum fara
nici-o masca a Gindirii , si te gasesti in fata lui ca inaintea unei prapastii . . .
[SHUNYA, vidul . . .]
FIN
"
Citeva explicatii asupra termenilor tehnici in YOGA
I - SAMADHI PADA
VIKALPA - Imaginatia
ABHYASA Practica Interioara, Constanta
VAIRAGYA- Absenta totala a dorintelor
SAMPRAJNATA SAMADHI E acel SAMADHI ce vine impreuna cu intelegerea, cu
reflexiunea, cu fericirea interioara, un profund sentiment al fiintei, multumita, pur si
simplu,cuafi ...
ASAMPRAJNATA SAMADHI Este atunci cind se opreste orice activitate a Gindirii
iar Gindirea retine doar impresiile nemanifestate.
VIDEHAS y PRAKRITILAYAS ating starea de asamprajnata samadhi din cauza ca
au renuntat s se identifice cu corpul lor in vietile trecute, dar inca se nasc, caci semintele
dorintei nu au disparut definitiv . . .
SAVITARKA SAMADHI - este acel SAMADHI in care yoghinul inca nu e capabil sa
faca o diferenta intre cunoasterea adevarata si cunoasterea bazata pe cuvinte, pe
rationamente logice sau in perceptiile senzoriale, ce se amesteca intr-o adevarata
harababura, cu miile de ginduri ce ne trec prin cap la fiecare moment.
NIRVITARKA SAMADHI - Se ajunge la starea de nirvitarka samadhi atunci cind
memoria e curatita de orice rest de amintiri inutile, caci asa Gindirea poate vede
adevarata natura a lucrurilor, fara niciun fel de obstacol.
NIRVICHARA SAMADHI e o stare in care lumina launtrica apare asa cum apar zorile
zilei. In starea de nirvichara samadhi, un obiect este vazut intr-o perspectiva completa,
holografica, caci in aceasta stare a Gindirii, cunoastera e directa, fara mijlocirea
simturilor.
NIRBIJA SAMADHI] - Acel SAMADHI fara saminta [NIR/BIJA] si cu el, cel ce
mediteaza profund e liber de impresiile legate de viata sau de moarte.
Gindirea e deschisa, limpede, este, pur si simplu, transparenta . . .

26

II SADHANA PADHA
KRIYA YOGA este o practica initiala in YOGA, folosita pentru curatirea trupului, si
compusa de exercitii riguroase de cumpatare si de sobrietate, impreuna cu studiul de sine
si de cautarea launtrica. A face Kriya-Yoga reduce suferinta si conduce la Samadhi,
linistea launtrica.
GUNAS Cele trei insusiri, stabilitatea, actiunea si inertia, au patru grade: cel definit,
cel ne- definit, cel indicat si ne-manifestat.
YAMA: parerea personala, atitudinea noastra catre ceea ce ne inconjoara . . .
NIYAMA: parerea despre noi insine, atitudinea noastra catre noi insine . . .
ASANA: practica exercitiilor fizice, posturile de Yoga
PRANAYAMA: respiratia controlata PRATYAHARA: controlul simturilor
DHARANA: puterea de a-si concentra gindurile
DHYANA: puterea de a contempla
SAMADHI: topirea, integrarea completa cu obiectul atentiei si intelegerii noastre,
isihia, linistea launtrica, veghea
PRATHYARA a se intoarce la matca, la origini, prin recuperarea acelei insusiri a
Gindirii de a controla simturile datorita renuntarii la distractiile ce provin de la obiectele
externe.
III - VIBHUTI PADA
DHARANA Concentrarea, este depositar Gindirea pe obiectul in care se mediteaza
DHYANA - Contemplarea, sau Meditatia , este fluxul neintrerupt al Gindirii catre
Obiect
SAMADHI - este acea stare in care Gindirea ajunge sa fie una cu obiectul
Aceste trei stari, DHARANA, DHYANA si SAMADHI fac, ceea ce se numeste,
SAMYAMA.
SAMYAMA e lumina constiintei superioare
NIRBIJAH SAMADHI - o stare in care Gindirea e libera de orice impresie si asa fiind,
nimic nu ramane in afara puterii sale de patrundere, caci e mai complexa decit starea in
care Gindirea se indreapta catre un obiect ales [SAMADHI] . . .
NIROD PARINAM - este transformarea Gindirii, procesul prin care Gindirea permite
sa fie patrunsa de conditia chemata NIROD, care apare intr-un mod momentan, intre
senzatia ca dispare si senzatia ca ocupa de fapt locul sau, ca e acolo, intr-un singur cuvint
o vom numi stare de VIZINVIZIBILITATE . . .
SAMADHI PARINAM Transformarea Interioara, este obtinerea graduala a linistei
interioare si aparitia simultana a unei directii unice, transformarea launtrica,
preschimbarea la fata
AIKAGRATA (se lee Ekagrata) PARINAM, transformarea catre o directie unica este o stare a Gindirii in care obiectul analizat, care dispare fiind inteles, e inlocuit
imediat cu un obiect identic
PRATHIBA Intuitia
PURUSHA- Constiinta Pura
SATVA - Inteligenta Pura

27

 MAHAVIDEHA Puterea de a intra in contact cu Fiinta Sinelui o stare de neconceput

a constiintei. Datorita acestei puteri se ridica voalul ce acopera Lumina . . .
PRAKRITI Lumea materiala
IV - KAIVALYA PADA
PRATYAYA Concepte
KRAMAHA Procesul, secventa schimbarilor [preschimbarilor] care au loc in fiecare
moment, si care pot fi cunoscute doar la sfirsitul transformarilor celor trei gunas
KAIVALYA Starea de Iluminare numita si Libertate sau Eliberarea Launtrica
A U M
CHARANAM SHARANAM RAMAMBIKE
CHARANAM SHARANAM TRIY AMBAKE
OM HRIM RAMA DEVIYAY NAMAHA

BHUR BHUVAH SVAR

TAT SAVITUR VARENYA
BHARGO DEVASIYA DIMAHI
DIYOYONAH PRACHADAYAT

28