UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA, SIBIU

FACULTATEA DE DREPTSIMION BARNUTIU SIBIU

SPECIALIZAREA: DREPT
CENTRUL: SIBIU




ORGANIZAREA SISTEMULUI JURIDIC
RASPUNDEREA DISCIPLINARA A MAGAISTRATILOR
ORGANIZAREA CSM






PROF.UNIV.DR.IOAN LES
STUDENT: IORDACHEL SORINA DIANA
ANUL IV-ID
Rspunderea disciplinar a magistrailor

Judecatorii si procurorii ar putea fi suspendati din functie pe o perioada de pana la 6 luni, in cazul in care
incalca indatoririle specifice functiei sau aduc atingere prestigiului functiei detinute. Actul normativ
propus extinde sfera abaterilor disciplinare pentru care magistratii vor raspunde si defineste notiunea de
exercitare a functiei cu grava neglijenta ori rea credinta.

Potrivit proiectului, constituie abateri disciplinare:
nerespectarea deciziilor Curtii Constitutionale ori a deciziilor pronuntate de Inalta Curte de Casatie si
Justitie in solutionarea recursurilor in interesul legii;
imixtiunea in activitatea altui judecator sau procuror;
absente nemotivate de la serviciu;
nerespectarea secretului deliberarii sau a confidentialitatii lucrarilor care au acest caracter, precum si a
altor informatii de care a luat cunostinta in exercitarea functiei, cu exceptia celor de interes public, in
conditiile legii;
nerespectarea indatoririi de a se abtine atunci cand stie ca exista una din cauzele prevazute de lege pentru
abtinerea sa, precum si formularea de cereri repetate si nejustificate de abtinere;
nerespectarea dispozitiilor legale privitoare la solutionarea cu celeritate a cauzelor ori intarzierea repetata
in efectuarea lucrarilor, din motive imputabile;
folosirea functiei detinute pentru a obtine un tratament favorabil din partea autoritatilor sau interventiile
pentru solutionarea unor cereri, pretinderea sau acceptarea rezolvarii intereselor personale sau ale
membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel decat in limita cadrului legal reglementat pentru toti
cetatenii;
exercitarea functiei cu rea credinta sau grava neglijenta, daca fapta nu constituie infractiune;
nemotivarea hotararii judecatoresti sau utilizarea in cuprinsul motivarii a unor expresii inadecvate sau in
mod manifest contrare rationamentului juridic;
atitudinile ireverentioase in timpul exercitarii atributiilor de serviciu fata de colegi, celalalt personal al
instantei sau al parchetului in care functioneaza, inspectori judiciari, avocati, experti, martori, justitiabili
sau reprezentantii altor institutii;
incalcarea prevederilor legale referitoare la declaratiile de avere, declaratiile de interese, incompatibilitati
si interdictii privind judecatorii si procurorii;
desfasurarea de activitati publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice in exercitarea
atributiilor de serviciu;
refuzul nejustificat de a primi la dosar cererile, concluziile, memoriile sau actele depuse de partile din
proces;
manifestarile care aduc atingere onoarei sau probitatii profesionale ori prestigiului justitiei, savarsite in
exercitarea sau in afara exercitarii atributiilor de serviciu;
refuzul nejustificat de a indeplini o indatorire de serviciu;
nerespectarea dispozitiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor;
participarea directa sau prin persoane interpuse la jocurile de tip piramidal, jocuri de noroc sau sisteme de
investitii;
obstructionarea activitatii de inspectie a inspectorilor judiciari, prin orice mijloace;
nerespectarea dispozitiilor procurorului ierarhic superior, date in scris si in conformitate cu legea;
nerespectarea dispozitiilor sau deciziilor cu caracter administrativ dispuse in conformitate cu legea de
conducatorul instantei sau parchetului ori a altor dispozitii cu caracter administrativ cuprinse in actele
normative in vigoare;
neindeplinirea obligatiei privind transferarea normei de baza la instanta sau parchetul la care
functioneaza.

Proiectul defineste notiunea de exercitare a functiei cu grava neglijenta ori rea credinta. Astfel, exista rea-
credinta "atunci cand judecatorul sau procurorul incalca, cu stiinta, normele de drept material sau
procesual".

De asemenea, exista neglijenta "atunci cand judecatorul sau procurorul nesocoteste din culpa, in mod grav
si nescuzabil, normele de drept material sau procesual".

Sunt prevazute si sanctiunile disciplinare care se pot aplica judecatorilor si procurorilor, proportional cu
gravitatea abaterilor, cea mai grava fiind excluderea din magistratura:
avertismentul;
diminuarea indemnizatiei de incadrare lunare brute cu pana la 20% pe o perioada de pana la 6 luni;
mutarea disciplinara pentru o perioada de pana la un an la o instanta sau la un alt parchet, situate in
circumscriptia altei curti de apel ori in circumscriptia altui parchet de pe langa o curte de apel;
suspendarea din functie pe o perioada de pana la 6 luni;
excluderea din magistratura.
Intr-un nou capitol introdus in proiectul de lege, se prevede organizarea Inspectiei Judiciare, astfel:
Inspectia Judiciara se organizeaza ca autoritate autonoma, cu personalitate juridica, ce functioneaza la
nivel national, ca structura unica, cu sediul in municipiul Bucuresti;
Inspectia Judiciara este condusa de un inspector sef, ajutat de un inspector sef adjunct, numiti pe baza
concursului organizat de Consiliul Superior al Magistraturii, pentru un mandat de 3 ani, cu posibilitatea
unei singure reinnoiri.
Inspectia judiciara actioneaza potrivit principiului independentei operationale si indeplineste, prin
inspectori judiciari numiti in conditiile legii, atributii de analiza, verificare si control in domeniile
specifice de activitate.
Normele metodologice pentru efectuarea lucrarilor de inspectie se aproba, la propunerea inspectorului sef,
prin hotarare a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, care se publica in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I.
Titularii actiunii disciplinare vor fi:

* in cazul raspunderii disciplinare a judecatorilor, Inspectorul Sef al Inspectiei Judiciare, inspectorii,
Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, ministrul Justitiei;
* in cazul raspunderii disciplinare a procurorilor, Inspectorul Sef al Inspectiei Judiciare, inspectorii,
Procurorul General al PICCJ, ministrul Justitiei.

Astfel, presedintele Curtii Supreme, Procurorul General si ministrul Justitiei vor putea sesiza Inspectia
Judiciara, procedura care nu era prevazuta in lege pana acum.

Catalin Predoiu a precizat saptamana trecuta ca "in statele europene, ministrul Justitiei este titular al
actiunii disciplinare, calitate partajata sau nu, in functie de sistemul adoptat de fiecare stat. Solutia din
legea noastra din 2004, in care ministrul Justitiei nu este titular al actiunii disciplinare, este o
particularitate in Europa si a reprezentat o solutie gresita, care si-a produs efectele nedorite in ultimii ani
in special".

Ministrul Justitiei a declarat ca "se consacra dreptul de recurs in favoarea inspectorilor in raport cu
Hotararile pronuntate de Sectiile Consiliului Superior al Magistraturii" si ca "va fi extinsa sfera abaterilor
disciplinare si se va modifica sistemul de sanctiuni disciplinare".

"Sursa de inspiratie a proiectului a fost legea spaniola, - dat fiind ca s-a derulat de catre Consiliul Superior
al Magistraturii Programul de Twinning Light - Consolidarea Inspectiei Judiciare din Romania -
raspunderea disciplinara - cu experti spanioli, fara ca acest demers sa fi imbracat forma unui act normativ.
Am studiat insa si am avut in vedere si modul de structurare a acestei institutii in alte state europene,
precum Franta, Germania, Olanda", a precizat Predoiu.

Pe 16 mai, Catalin Predoiu deschidea conferinta "Raspunderea magistratilor" declarand ca "raspunderea
materiala nu functioneaza, iar raspunderea disciplinara este sublima, dar lipseste aproape cu desavarsire".
"Nu se raspunde", a conchis atunci Predoiu, fara a-i numi exact nici pe responsabili, nici cauzele si nici pe
cei care pot solutiona aceasta problema.

Raspunderea magistratilor "este una dintre caile prin care se poate imbunatati calitatea actului de justitie
si ar trebui sa fie soclul pe care sa fie asezata statuia independentei justitiei", declara atunci ministrul
Justitiei, precizand ca, "pe langa realitatea ca nu se raspunde pentru erori judiciare, ne mai confruntam cu
un adevar pe care e bine sa-l rostim, fara sa culpabilizam a priori pe nimeni. Adevarul este ca nu se
doreste deocamdata o raspundere materiala a magistratilor care sa fie efectiva si reala".



CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII.
STATUTUL MAGISTRATILOR.

Pentru asigurarea independentei judecatorilor si a instantelor judecatoresti, Constitutia din 1991 a interpus
intre puterea executiva si autoritatea judecatoreasca, reprezentata de ministrul justitiei, Consiliul Superior
al Magistraturii.
Consiliul Superior al Magistraturii este considerat un organ al autoritatii judiciare, avand atributii
administrative si de jurisdictie disciplinara. Art. 134 din Constitutia Romaniei prevede Consiliul
Superior al Magistraturii este garantul independentei justitiei.
ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII
CSM este alcatuit din 19 membri, din care:
a) 9 judecatori si 5 procurori, alesi in adunarile generale ale judecatorilor si procurorilor, care
compun cele doua sectii ale Consiliului, una pentru judecatori si una pentru procurori;
b) 2 reprezentanti ai societatii civile, specialisti in domeniul dreptului, care se bucura de inalta
reputatie profesionala si morala, alesi de Senat;
c) Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, reprezentant al puterii judecatoresti, ministrul
justitiei si procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, care sunt
membri de drept ai Consiliului.
Sectia pentru judecatori a CSM este alcatuita din:
a) 2 judecatori de la Inalta Curte de Casatie si Justitie;
b) 3 judecatori de la curtile de apel;
c) 2 judecatori de la tribunale;
d) 2 judecatori de la judecatorii.
Sectia pentru procurori a CSM este alcatuita din:
a) 1 procuror de la Parchetul de pe langa ICCJ sau de la Parchetul National Anticoruptie;
b) 1 procuror de la parchetele de pe langa curtile de apel;
c) 2 procurori de la parchetele de pe langa tribunale;
d) 1 procuror de la parchetele de pe langa judecatorii.
Potrivit Legii 317/2004, nu pot fi alesi membri ai CSM judecatorii si procurorii care au facut parte din
serviciile de informatii inainte de 1990 sau au colaborat cu acestea ori cei care au un interes personal ce
influenteaza sau ar putea influenta indeplinirea cu obiectivitate si impartialitate a atributiilor prevazute de
lege.
Judecatorii si procurorii, membri ai CSM, sunt alesi in adunarile generale ale judecatorilor sau, dupa caz,
ale procurorilor, cu majoritate de voturi. Desemnarea lor se face prin vot secret, direct si personal.
Durata mandatului membrilor alesi ai CSM este de 6 ani fara posibilitatea reinvestirii. Membrii CSM au
calitatea de demnitar.
Pot fi alesi ca membri ai CSM reprezentanti ai societatii civile care indeplinesc urmatoarele conditii:
a) Sunt specialisti in domeniul dreptului, cu o vechime de cel putin 7 ani in activitatea juridica;
b) Se bucura de inalta reputatie profesionala si morala;
c) Nu au facut parte din serviciile de informatii inainte de 1990, nu au colaborat cu acestea si nu au
un interes personal care influenteaza activitatea ca membru al Consiliului;
d) Nu au calitatea de membru al unui partid politic si nu au indeplinit in ultimii 5 ani functii de
demnitate publica.
Senatul alege, dintre candidatii propusi, cei doi reprezentanti ai societatii civile potrivit procedurii
prevazute in regulamentul acestei Camere.
Calitatea de membru al CSM inceteaza:
- la expirarea mandatului;
- prin demisie;
- prin revocare din functie;
- prin nerezolvarea starii de incompatibilitate in termen de 15 zile de la data alegerii ca membru al
CSM;
- ca urmare a nerespectarii dispozitiilor art. 7 din legea nr 303/2004 (structurile securitatii).
Calitatea de membru al CSM se suspenda de drept:
a) cand a fost pusa in miscare actiunea penala impotriva sa prin ordonanta sau rechizitoriu;
b) cand sufera de o boala psihica, care il impiedica sa-si exercite functia in mod corespunzator.
Membrii alesi ai CSM raspund civil, disciplinar si penal, in conditiile legii.
Din CSM nu pot face parte, in timpul aceluiasi mandat, soti sau rude ori afini pana la gradul al IV-lea
inclusiv.
Consiliul Superior al Magistraturii este condus de presedinte, ajutat de un vicepresedinte, alesi dintre cei 9
judecatori si 5 procurori, desemnati de adunarile generale ale judecatorilor si procurorilor, care compun
cele doua sectii ale Consiliului, care fac parte din sectii diferite, pentru un mandat de un an, ce nu poate fi
reinnoit.
Reprezentantii societatii civile participa numai la lucrarile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

ATRIBUTIILE CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII
CSM are dreptul si obligatia de a se sesiza si din oficiu pentru a apara judecatorii si procurorii impotriva
oricarui act care le-ar putea afecta independenta sau impartialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la
acestea. De asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii apara reputatia profesionala a judecatorilor si
procurorilor.
Consiliul asigura respectarea legii si a criteriilor de competenta si etica profesionala in desfasurarea
carierei profesionale a judecatorilor si procurorilor.
ATRIBUTIILE PLENULUI CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII

Referitor la cariera magistratilor, Plenul CSM are urmatoarele atributii:
a) Propune Presedintelui Romaniei numirea in functie si eliberarea din functie a judecatorilor si a
procurorilor, cu exceptia celor stagiari;
b) Numeste judecatorii stagiari si procurorii stagiari, pe baza rezultatelor obtinute la examenul de
absolvire a Institutului National de Magistratura;
c) Dispune promovarea judecatorilor si a procurorilor;
d) Elibereaza din functie judecatorii stagiari si procurorii stagiari;
e) Propune Presedintelui Romaniei conferirea de distinctii pentru judecatori si procurori, in
conditiile legii;
f) Indeplineste orice alte atributii stabilite prin lege sau regulament.

Referitor la admiterea in magistratura, evaluarea, formarea si examenele judecatorilor si procurorilor,
Plenul CSM are urmatoarele atributii:
a) La propunerea Consiliului stiintific al Institutului National al Magistraturii, stabileste numarul
anual de cursanti ai INM, aproba anual data si locul pentru organizarea concursului de admitere la INM,
stabileste tematica de concurs si aproba programul de formare profesionala a auditorilor de justitie, emite
avize si adopta regulamente, in cazurile si in conditiile prevazute de lege;
b) Numeste comisia de admitere si comisia de elaborare a subiectelor pentru admiterea in INM;
c) Organizeaza si valideaza, examenul de capacitate al magistratilor si aproba programul de formare
profesionala continua a acestora;
d) Organizeaza si valideaza, concursurile pentru numirea in functii de conducere a magistratilor;
e) Dispune organizarea concursurilor de promovare a judecatorilor si procurorilor;
f) Numeste comisiile pentru evaluarea activitatii profesionale a magistratilor;
g) Numeste si revoca directorul si directorii adjuncti ai INM si desemneaza judecatorii si procurorii
care vor face parte din Consiliul stiintific al INM;
h) La propunerea Consiliului stiintific al INM, aproba structura organizatorica, statele de functii si
statele de personal ale Institutului;
i) Numeste directorul si directorii adjuncti ai Scolii Nationale de Grefieri si desemneaza judecatorii
si procurorii membri in consiliul de conducere al scolii;
j) Indeplineste orice alte atributii stabilite prin lege sau regulament

Referitor la organizarea si functionarea instantelor si a parchetelor:
a) Convoaca adunarile generale ale magistratilor;
b) Aproba masurile pentru suplimentarea sau reducerea numarului de posturi pentru instante si
parchete;
c) Elaboreaza propriul proiect de buget ale instantelor si parchetelor;
d) Indeplineste orice alte atributii stabilite prin lege sau regulament.

Alte atributii ale Plenului CSM:
a) Adopta Codul deontologic al magistratilor;
b) Adopta Regulamentul de organizare si functionare a CSM;
c) Adopta Regulamentul de ordine interioara al instantelor si parchetelor si statutul magistratilor;
d) Avizeaza proiectele de acte normative ce privesc activitatea autoritatii judecatoresti.

STATUTUL JUDECATORILOR SI PROCURORILOR
Magistratura este activitatea judiciara desfasurata de judecatori in scopul infaptuirii justitiei si de
procurori in scopul apararii intereselor generale ale societatii, a ordinii de drept, precum si a drepturilor si
libertatilor cetatenilor.
Potrivit legii, judecatorii numiti de Presedintele Romaniei sunt inamovibili, in conditiile legii. Judecatorii
inamovibili pot fi mutati prin transfer, delegare, detasare sau promovare, numai cu acordul lor, si pot fi
suspendati sau eliberati din functie numai in conditiile prevazute de lege.
Judecatorii sunt independenti, se supun numai legii si trebuie sa fie impartiali, orice persoana, organizatie,
autoritate sau institutie este datoare sa respecte independenta judecatorilor.
Procurorii numiti de Presedintele Romaniei se bucura de stabilitate si sunt independenti, in conditiile
legii. Ca si in cazul judecatorilor, procurorii care se bucura de stabilitate, pot fi mutati prin transfer,
detasare sau promovare, numai cu acordul lor. Ei pot fi delegati, suspendati sau eliberati din functie in
conditiile prevazute de lege.
Judecatorii nu pot refuza sa judece pe motiv ca legea nu prevede, este neclara sau incompleta.
INCOMPATIBILITATI SI INTERDICTII
Pentru a asigura independenta judecatorilor si procurorilor:
- Functiile de judecator, procuror, magistrat-asistent si asistent judiciar, sunt incompatibile cu orice
alte functii publice sau private, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior, precum si a
celor de instruire din cadrul INM si al Scolii Nationale de Grefieri;
- Judecatorii si procurorii sunt obligati sa se abtina de la orice activitate legata de actul de justitie in
cazuri care presupun existenta unui conflict intre interesele lor si interesul public de infaptuire a justitiei
sau de aparare a intereselor generale ale societatii;
- Judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti si personalul auxiliar de specialitate sunt obligati sa
dea, anual, o declaratie pe propria raspundere in care sa mentioneze daca sotul, rudele sau afinii pana la
gradul al IV-lea inclusiv exercita o functie sau desfasoara o activitate juridica ori activitati de investigare
sau cercetare penala, precum si locul de munca al acestora;
- Persoanele mentionate, sunt obligate sa faca o declaratie autentica, pe propria raspundere potrivit
legii penale, privind apartenenta sau neapartenenta ca agent sau colaborator al organelor de securitate, ca
politia politica;
- Nu pot fi lucratori operativi, inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori ai serviciilor de
informatii;
- Judecatorii sau procurorii nu pot sa faca parte din partide sau formatiuni politice si nici sa
desfasoare sau sa participe la activitati cu caracter politic;
- Nu isi pot exprima public opinia cu privire la procese aflate in curs de desfasurare sau asupra
unor cauze cu care a fost sesizat parchetul;
- Por fi membri ai unor comisii de examinare sau de intocmire a proiectelor de acte normative;
- Pot fi membri ai societatilor stiintifice sau academice, precum si ai oricaror persoane juridice de
drept privat fara scop patrimonial;
- Pot participa la elaborari de publicatii, pot elabora articole, studii de specialitate cu exceptia celor
cu caracter politic.
Judecatorilor si procurorilor le este interzis:
a) Sa desfasoare activitati comerciale direct sau prin persoane interpuse;
b) Sa desfasoare activitati de arbitraj in litigii civile, comerciale sau de alta natura;
c) Sa aiba calitatea de asociat sau de membru in organele de conducere, administrare sau control la
societati civile, societati comerciale, inclusiv banci sau alte institutii de credit, societati de asigurare ori
financiare, companii nationale, societati nationale sau regii autonome;
d) Sa aiba calitatea de membru al unui grup de interes economic.

ADMITEREA IN MAGISTRATURA SI FORMAREA PROFESIONALA INITIALA A
JUDECATORILOR SI PROCURORILOR
Admiterea in magistratura a judecatorilor si procurorilor se face prin concurs, pe baza competentei
profesionale, a aptitudinilor si a bunei reputatii.
Admiterea in magistratura si formarea profesionala initiala in vederea ocuparii functiei de judecator si
procuror se realizeaza prin Institutul National al Magistraturii.



JUDECATORII SI PROCURORII STAGIARI
Magistratii stagiari sunt numiti in functie de catre Consiliul Superior al Magistraturii, pe baza mediei
generale, obtinuta prin insumarea celor trei medii de la sfarsitul fiecarui an de studiu si de la examenul de
abolvire a INM.
Pot fi numiti in functie numai la judecatorii sau, dupa caz, la parchetele de pe langa acestea.
Judecatorii stagiari se bucura de stabilitate.
Durata stagiului este de un an. In perioada stagiului, judecatorii si procurorii sunt obligati sa continue
formarea profesionala, sub coordonarea unui judecator sau procuror anume desemnat de presedintele
judecatoriei sau de prim-procurorul parchetului de pe langa aceasta instanta.
Judecatorii stagiari judeca:
a) Cererile privind pensiile de intretinere, cererile privind inregistrarile si rectificarile in registrele de
stare civila, cererile privind propririle, incuviintarea executarii silite, investirea cu formula executorie si
luarea unor masuri asiguratorii;

b) Litigiile patrimoniale avand ca obiect plata unei sume de bani sau predarea unui bun in cazul in
care valoarea obiectului litigiului nu depaseste 10.000 RON;
c) Plangerile impotriva proceselor-verbale de constatare a contraventiilor si de aplicare a
sanctiunilor contraventionale;
d) Somatia de plata;
e) Reabilitarea;
f) Constatarea interventiei amnistiei ori gratierii;
g) Infractiunile cu pericol social redus.
Procurorii stagiari au dreptul sa puna concluzii in instanta, sa efectueze si sa semneze acte procedurale,
sub coordonarea unui procuror care se bucura de stabilitate.
Solutiile procurorilor stagiari sunt contrasemnate de procurorii care ii coordoneaza.
Judecatorul sau procurorul care raspunde de coordonarea judecatorilor sau procurorilor stagiari
intocmeste trimestrial un referat de evaluare individuala privind insusirea cunostiintelor practice specifice
activitatii de judecator sau procuror.
Dupa incheierea perioadei de stagiu, judecatorii si procurorii stagiari sunt obligati sa se prezinte la
examenul de capacitate. In cazul in care judecatorul stagiar sau procurorul stagiar este respins la
examenul de capacitate, el este obligat sa se prezinte la sesiunea urmatoare.
Lipsa nejustificata de la examenul de capacitate sau respingerea candidatului la doua sesiuni atrage
pierderea calitatii de judecator stagiar sau de procuror stagiar. In aceasta situatie, judecatorul stagiar sau
procurorul stagiar este obligat sa restituie bursa de auditor de justitie si cheltuielile de scolarizare
efectuate pentru formarea sa profesionala.
Examenul de capacitate al magistratilor stagiari se organizeaza anual de Consiliul Superior al
Magistraturii, prin intermediul Institutului National al Magistraturii.
Examenul de capacitate consta in verificarea cunostintelor teoretice si practice prin probe scrise si orale.
Probele cu caracter practic constau in solutionarea de spete si intocmirea de acte judiciare.
Candidatii declarati admisi la examenul de capacitate au dreptul, in ordinea mediilor, sa-si aleaga
posturile in termen de 15 zile de la publicarea acestora in Monitorul Oficial al Romaniei. Canditatului
care nu si-a exercitat dreptul de alegere a postului in termen de 15 zile, i se propune din oficiu un post de
catre CSM. Refuzul de a accepta propunerea este considerat demisie.

NUMIREA JUDECATORILOR SI PROCURORILOR
Judecatorii si procurorii care au promovat examenul de capacitate sunt numiti de Presedintele Romaniei,
la propunerea CSM. Presedintele Romaniei poate refuza o singura data numirea judecatorilor si
procurorilor. Refuzul motivat se comunica de indata CSM.
Pot fi numiti in magistratura pe baza de concurs, daca indeplinesc conditiile mentionate, fostii judecatori
si procurori care si-au incetat activitatea din motive neimputabile, personalul de specialitate juridica,
avocatii, notarii, asistentii judiciari, consilierii juridici, ofiterii de politie judiciara cu studii superioare
juridice, grefierii cu studii superioare juridice etc.
Inainte de a incepe sa-si exercite functia, judecatorii si procurorii depun urmatorul juramant Jur sa
respect Constitutia si legii tarii, sa apar drepturile si libertatile fundamentale ale persoanei, sa-mi
indeplinesc atributiile cu onoare, cunostiinta si fara partinire. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!
Referirea la divinitate din formula juramantului se schimba potrivit credintei religioase a judecatorilor si
procurorilor si este facultativa.
Refuzul depunerii juramantului atrage, de drept, nulitatea numirii in functie.

SUSPENDAREA DIN FUNCTIE SI INCETAREA FUNCTIEI DE JUDECATOR SI
PROCUROR
Judecatorul sau procurorul este suspendat din functie in urmatoarele cazuri (art. 62 alin. 1 din legea
303/2004):
a) Cand a fost pusa in miscare actiunea penala impotriva sa prin ordonanta sau rechizitoriu;
b) Cand sufera de o boala psihica, care il impiedica sa-si exercite functia in mod corespunzator;
Suspendarea din functie a judecatorilor si procurorilor se dispune de CSM.
Judecatorii si procurorii sunt eliberati din functie in urmatoarele cazuri:
a) Demisie;
b) Pensionare;
c) Transfer intr-o alta functie;
d) Incapacitate profesionala;
e) Ca sanctiune disciplinara;
f) Condamnare definitiva a magistratului pentru o infractiune;
g) Daca au devenit lucratori operativi;
h) Nepromovarea examenului
i) Neindeplinirea conditiilor referitoare la cetatenia romana si starea de sanatate;
Eliberarea din functie a judecatorilor si procurorilor se dispune prin decret al Presedintelui Romaniei, la
propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Eliberarea din functie a judecatorilor si procurorilor
stagiari se face de CSM.
Judecatorul sau procurorul eliberat din functie din motive neimputabile isi pastreaza gradul profesional
dobandit in ierarhia instantelor sau a parchetelor.

RASPUNDEREA JUDECATORILOR SI PROCURORILOR
Judecatorii si procurorii raspund civil, disciplinar si penal, in conditiile legii. Judecatorii si procurorii
raspund disciplinar pentru abaterile de la indatoririle de serviciu, precum si pentru faptele care afecteaza
prestigiul justitiei.
Constituie abateri disciplinare:
a) Incalcarea prevederilor legale referitoare la declaratiile de avere, declaratiile de interese,
incompatibilitati si interdictii privind judecatorii si procurorii;
b) Interventiile pentru solutionarea unor cereri, pretinderea sau acceptarea rezolvarii intereselor
personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, in afara legii, precum si imixtiunea in
activitatea altui judecator sau procuror;
c) Desfasurarea de activitati publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice in
exercitarea atributiilor de serviciu;
d) Nerespectarea secretului deliberarii sau a confidentialitatii lucrarilor care au acest caracter;
e) Nerespectarea in mod repetat si din motive imputabile a dispozitiilor legale privitoare la
solutionarea cu celeritate (urgenta cu care trebuie sa fie solutionata o cauza) a cauzelor;
f) Refuzul nejustificat de a primi la dosar cererile, concluziile, memoriile sau actele depuse de
partile din proces;
g) Refuzul nejustificat de a indeplini a indatorire de serviciu;
h) Exercitarea functiei, inclusiv nerespectarea normelor de procedura, cu rea-credinta sau din grava
neglijenta, daca fapta nu constituie infractiune;
i) Efectuarea cu intarziere a lucrarilor, din motive imputabile;
j) Absentele nemotivate de la serviciu, in mod repetat;
k) Atitudinea nedemna in timpul exercitatii atributiilor de serviciu fata de colegi, avocati, experti,
martori sau justitiabili;
l) Neindeplinirea obligatiei privind transferarea normei de baza la instanta sau parchetul la care
functioneaza;
m) Nerespectarea dispozitiilor privind distribuirea aleatorie a cazurilor;
n) Participarea directa sau prin persoane interpuse la jocurile de tip piramidal, jocuri de noroc sau
sisteme de investitii pentru care nu este asigurata transparenta fondurilor in conditiile legii.

Sanctiunile disciplinare care se pot aplica judecatorilor si procurorilor, proportional cu gravitatea
abaterilor sunt:
a) Avertismentul;
b) Diminuarea indemnizatiei de incadrare lunare brute cu pana la 15% pe o perioada de la o luna la 3
luni;
c) Mutarea disciplinara pentru o perioada de la o luna la 3 luni la o instanta sau la un parchet, situate
in circumscriptia aceleiasi curti de apel ori in circumscriptia aceluiasi parchet de pe langa aceasta;
d) Excluderea din magistratura.
Sanctiunile disciplinare se aplica de sectiile CSM, in conditiile legii sale organice.

REGULI DEONTOLOGICE PRIVIND MAGISTRATII:
Codul deontologic al judecatorilor si procurorilor stabileste standardele de conduita a acestora, conforme
cu onoarea si demnitatea profesiei.
Respectarea normelor cuprinse in codul deontologic constituie un criteriu pentru evaluarea eficientei
calitatii activitatii si integritatii judecatorilor si procurorilor.
Au fost retinute ca norme ale deontologiei judiciare, ce au ca valori persoane cu toate atributele ei,
ordinea normativa si justitia, urmatoarele zece principii:
a) Magistratii trebuie sa promoveze suprematia legii, statul de drept si sa apere drepturile si
libertatile fundamentale ale cetatenilor;
b) Sa apere independenta justitiei;
c) Sa-si exercite functia cu obiectivitate si impartialitate;
d) Nu pot sa acorde niciun fel de sprijin unui candidat la o functie publica cu caracter politic;
e) Magistratilor le este permis sa acorde asistenta juridica, numai in cauzele lor personale, ale
ascendentilor, descendentilor sau sotilor lor;
f) Le este interzis sa intervina pentru solutionarea unor cereri, sa pretinda ori sa accepte rezolvarea
intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel decat in limita cadrului legal;
g) Magistratii sunt obligati sa-si indeplineasca cu competenta corectitudine indatoririle profesionale;
h) Sa impuna ordine si solemnitate in timpul solutionarii cauzelor si sa adopte o atitudine demna si
civilizata fata de parti avocati si martori, experti ori alte persoane si sa solicite acestora un comportament
adecvat;
i) Sunt datori sa se abtina de la orice acte sau fapte de natura sa compromita demnitatea lor in
functie si in societate;
j) Pot fi membri ai societatilor civile sau academice, precum si ai oricaror persoane juridice de drept
privat fara scop patrimonial;
k) Sa apere egalitatea cetatenilor in fata legii si sa promoveze impartialitatea;
l) Sa promoveze proportionalitatea masurilor coercitive, privative sau restrictive de drepturi pe care
le ia in virtutea legii;
m) Sa promoveze celeritatea;