MITROPOLITUL VARLAAM - al Moldovei si Sucevei (+ 1653)

Viata :Mitropolitul Varlaam Motoc a fost unul din cei mai mari ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Romane, din
intreaga sa istorie. S-a nascut in judetul Vrancea, in anul 1580, dintr-o familie de tarani razesi foarte
iubitori de Hristos. Din botez se chema Vasile. Deci, fiind chemat sa slujeasca Biserica lui Hristos si
primind o educatie aleasa, din copilarie a intrat in obstea Manastirii Neamt. Apoi, auzind de vestitul
egumen Dosoftei de la Schitul lui Zosima si de petrecerea sihastrilor de pe valea paraului Secu,
tanarul Vasile Motoc s-a stabilit aici prin anii 1590-1592. Timp de peste cincisprezece ani a fost intru
toate ascultator dascalului sau, egumenul Dosoftei, deprinzand de la el dragostea de Dumnezeu si
multa cunostinta de carte. In anul 1606, egumenul Dosoftei se muta din viata aceasta, iar in anul
1608, ieromonahul Varlaam este ales egumen al Manastirii Secu. In toamna anului 1632,
arhimandritul Varlaam este ales, hirotonit si asezat mitropolit al Moldovei in locul inaintasului sau
Atanasie, atunci raposat, pastorind Biserica lui Hristos timp de 21 de ani. Apasat de batranete, in anul
1653 se retrage la metanie, iar in 1657, la 19 decembrie, se muta din viata aceasta si este
inmormantat alaturi de biserica.
Mitropolitul Dosoftei (1624 - 1693)
Mare crturar romn, talentul cruia s-a manifestat n a doua jumtate a secolului XVII a fost
mitropolitul Dosoftei. Dimitrie Bril (sau Borl), viitorul mitropolit Dosoftei, este originar de prin
prile Sucevei, dintr-o familie de mazili. Viitorul poet i traductor Dosoftei pare de asemenea a fi
nrudit cu o ramur de aromni - Papar - valahi macedonieni, stabilii cu traiul ceva mai nainte n
Galiia, fapt care ar vorbi despre originea balcanic pe o anumit linie a crturarului.Nu se cunoate
cnd i n ce mprejurri crturarul a mbriat cariera ecleziastic. Se admite, de exemplu, c a fost
printre cei ce i-au fcut studiile la Colegiul slavo-greco-latin din Iai i s-a format n mediul cultural
crturresc i religios al mitropolitului Varlaam, a crui iniiative culturale le-a continuat cu deosebit
succes mai trziu. Ajuns la maturitate, Dosoftei poseda limbile latin i greac veche, precum i unele
limbi i culturi moderne (polon, ucrainean, rus, neogreac).
Aceast mprejurare i-a determinat pe cercettori s admit c Dosoftei i-ar fi continuat studiile, de
altfel ca i ali reprezentani ai culturii noastre, n Polonia, la cunoscuta coal a Friei ortodoxe din
Lvov. n 1649 este atestat ca ieromonah la mnstirea Probota, n 1658 devine episcop de Hui, iar n
1659 este episcop de Roman. n aceti ani leag o strns prietenie cu celebrul cronicar Miron Costin,
cu grecul Dositei Notara, viitorul patriarh al Ierulalimului, Dup 1665 ncepe lucrul asupra operei sale
de mare rsunet "Psaltirea n versuri", pe care o va tipri la mnstirea Uniev din Ucraina n 1673.
Fiind uns mitropolit n 1671, n scurt vreme se vede antrenat n evenimentele legate de rzboiul
turco-polon, n care el sprijin politica antiontoman a domnului Moldovei tefan Petriceicu (1673-
1674). n 1673 mpreun cu acesta din urm, Dosoftei este nevoit s se refugieze n Polonia. La
nceputul anului 1675 revine n Moldova, iar peste cteva luni redobndete scaunul mitropolitan,
dup care urmeaz o perioad de un deceniu de intens munc intelectual de traducere i tiprire a
principalelor cri de cult cretin ortodox n limba romn. La fel ca i celebrul su profesor Varlaam,
mitropolitul Dosoftei adreseaz traducerile i tipriturile sale ctre ntreaga seminie romneasc.

Mitropolitul Antim Ivireanul(1650, Iviria d. 1716, asasinat n Rumelia) era de loc din Iviria.
Parintii sai, Ioan si Maria, i-au pus din botez numele de Andrei. Ajungand din tinerete rob la turci, a
stat multi ani in Constantinopol, invatind limbile greaca, araba si turca, precum si mestesugul
sculpturii, al picturii si al broderiei. Prin anul 1690 este adus in Tara Romaneasca de Constantin
Brincoveanu. Aici invata mestesugul tiparului de la episcopul Mitrofan, iar dupa un an se calugareste
si a fort hirotonit preot. Intre anii 1696 -1701 este egumen al minastirii Snagov, tiparind 14 carti dintre
care patru in limba romana, iar celelalte in limbile greaca, slavona si araba. Intre anii 1701 -1705 a
condus din nou tipografia domneasca din Bucuresti, tiparind 15 carti, indeosebi carti de slujba. Intre
anii 1705 -1708 a fost episcop la Rimnicu Vilcea, intemeind aici prima tipografie. Timp de trei ani a
tiparit la Rimnic 10 carti, dintre care 7 in romaneste. Intre anii 1708 -1716 a fost mitropolit al Tarii
Romanesti, intemeind noi tipografii si tiparind inca 19 carti, dintre care 12 carti in romaneste. In
toamna anului 1716 a fost inchis, la porunca turcilor, caterisit si trimis in surghiun la Manastirea Sfanta
Ecaterina din Muntele Sinai. Pe cale a fost martirizat de ostasi si aruncat in raul Tungia, langa
Adrianopol.