Universitatea Ovidius din Constana

Facultatea de Farmacie
NINHIDRINA
Coordonator : ef Lucrri univ. dr. DENISA DUMITRESCU
Student : ilc (Maxim) Mdlina
Student : Manolache (Moldovan) Cristina
An II, grupa 4
2013, sem. I
CUPRINS
CUPRINS.......................................................................................................................................... 2
I. INTRODUCERE............................................................................................................................. 3
II. SINTEZA SI STRUCTURA NINHIDRINEI.....................................................................................3
III. PROPRIETATI CHIMICE ALE NINHIDRINEI..............................................................................6
A. Reaciile cu alcalii...................................................................................................................... 6
B. Reaiile cu ami!aci"ii............................................................................................................... #
I$. UTILIZ%RILE NINHIDRINEI....................................................................................................... &&
A. U'ili"a(ea i)i*(iei +e'(u aali"a ami!aci"il!(...................................................................&&
B. Ni)i*(ia e,'e -!l!,i'a +e'(u *e'ecia am+(e'el!( *i.i'ale la'e'............................................&&
C. De/el!+a(ea cu i)i*(i0....................................................................................................... &2
BIBLIO1RA2IE............................................................................................................................... &3
2
I. INTRODUCERE
Ninhidrina: C!"O#
Pro$rietati fi%ice: den&itate: '.(") *+c,
Punct de to$ire: )-' .C /-)012
Ninhidrina este un produs chimic folosit pentru a detecta amoniacul sau aminele
primare si secundare. Dea lungul timpului au fost inteprinse studii si anali!e in legatura cu
mecanismele reactiilor sale. Atunci cand reactionea!a cu aminele, re!ulta o culoare "iolet
cunoscuta si su# numele de "iolet $uhemann %acest tip de reactie a fost descoperit de
Siegfried $uhemann in 1&11'. Ninhidrina este cel mai des utili!ata pentru a detecta
amprentele digitale. (and ninhidrina reactionea!a cu aminoaci!ii, reactia eli#erea!a ()2.
Ninhidrina este, de asemenea, utili!ata in anali!a aminoaci!ilor din proteine: cei mai multi
dintre aminoaci!i, cand reactionea!a cu ninhidrina, dau o coloratie "iolet cu e*ceptia
prolinei care se colorea!a in gal#en si a acidului glutamic care se colorea!a in rosu. )
solutie de ninhidrina este frec"ent utili!ata de anchetatorii in anali!a amprentelor digitale
latente pe suprafetele poroase, precum este hartia.
Ninhidrina este de asemenea cunoscuta ca tri+etohidrindina hidrata %fig. 1'
fig. 1.
II. SINTE3A SI STRUCTURA NIN!IDRINEI
Ninhidrina a fost preparata pentru prima data de $uhemann, in cadrul cercetarilor
sale asupra anilelor, cand a descoperit ca doua molecule cu componenta de natriu au
re!ultat in hidrura, ce a fost hidroli!ata in ninhidrina. ,aufmann a consemnat anterior o
3
sinteti!are a ninhidrinei, o#tinuta prin o*idarea a #i1,3di+etoindanelina, dar compo!itia
astfel o#tinuta nu a"ea acelasi proprietati precum cea o#tinuta de $uhermann.
Ninhidrina cristali!ea!a in prisme de culoare gal#en deschis din etanol, se di!ol"a in
sol"enti, re!ultand o solutie apoasa de culoare gal#uie. (and forma solida a ninhidrinei
este incal!ita, culoarea acesteia se schim#a in ro!, apoi rosu sau roscat maroniu, urmand
ca la temperatura de 130140
o
( sa capete culoarea rosu purpuriu, iar la 241
o
( sa se
topeasca #rusc. Ninhidrina de"ine rosie cand este e*pusa la ra!ele soarelui, de aceea
tre#uie pastrata intrun loc intunecos si racoros, ferit de lumina directa. A#sor#tia ra!elor
ultra"iolete si a celor din spectrul "i!i#il de catre ninhidrina a constituit o#iectul mai multor
anali!e si cercetari.
Atunci c-nd ninhidrina este tratat. cu clorur. de tionil sau /nc.l!it. /n "acuum, se
o# ine 1,2,3indantrion., su# form. de ace de culoare ro u/nchis %fig. 2'.
-i.. 2.
Dac. solu ia "erdeal#astr. de trion. /n #en!en este agitat. cu ap., grupa car#onil
din po!i ia 2 este hidratat., culoarea din stratul de #en!en se pierde i se produce
ninhidrina. 0riona este, de asemenea, produs. /n solu ie concentrat. de acid sulfuric, dar
dac. temperatura este m.rit., se o# ine #isindandion. %fig. 3'.
fig. 3.
3
1nc.l!irea ninhidrinei /ntrun curent de aer produce anhidrid. ftalic.. Din ninhidrin.
se o# in 2,2diclor1,3 indandion. %fig. 4' cu pentaclorur. de fosfor, iar atunci c-nd este
tratat. cu cianur. de hidrogen produce 2cianohidrin. su#stituit.. (ompusul 2nitro %fig. 2'
este o# inut /mpreun. cu acidul nitric si formea!. deri"ate utile cu ma3oritatea aminelor
organice.
fig. 4. fig. 2
Ninhidrina nu numai c. are propriet. i cetonice, dar reduce i solu ia lui 4ehling,
precum i nitratul de argint amoniacal. Aceasta lucru este e*plicat de $uhemann ca
dator-nduse deschiderii heterociclului cu cinci mem#ri ce produce 0aldehida fenilglio*ilic.
%fig. 5'
fig. 5.
Sau preparat patru o*ime din ninhidrin.. 2o*ima i 1,2,3trio*ima au fost o# inute,
mai /nt-i, din cumarin. de c.tre 6islicenus i, ulterior, de c.tre $uhemann, care a
demonstrat, de asemenea, c. fenilhidra!ina i 0fenilendiamina reac ionea!. /n maniera
a teptat..
$eac ia #romurii de fenilmagne!iu cu 2o*ima de ninhidrin. i prepararea o*imelor
1,2 i 1,3 au fost, de asemenea, raportate. $educerea 2o*imei de ninhidrin. cu clorura
stanoas. produce uramil %fig. 7' care este foarte insta#il, /ns., se cunosc c- i"a deri"a i,
4
inclusi" produsul o# inut din condensarea cu #en!aldehida %fig. 8'. (- i"a autori au
raportat reac ii /ntre ninhidrin. i anumi i compu i care con in grupa tiolilor i grupele
hidro*ilice i car#onilice, /ns. nu se poate distinge un model general "ala#il /n aceste
reac ii.
fig. 7. fig. 8.
Ninhidirina poate fi redusa la 2hidro*indandione %fig. &' cu un amestec de sodiu,
acid ascor#ic sau hidrogen sulfat. In acest ca!, reactia continua si este produsa
hidrindantina, prin com#inarea cu o molecula de ninhidrina. Aceasta ultima etapa este
re"ersi#ila.
fig. &.
III. PROPRIETATI C!IMICE ALE NIN!IDRINEI
A. Reaciile cu alcalii
Ninhidrina pre!int. multe reac ii cromatice, ap.rute /n condi ii diferite. Atunci c-nd
compusul se di!ol". /n hidro*id de potasiu 4 N apos, acesta produce o solu ie de culoare
gal#en.9 dac. solu ia este l.sat. s. se odihneasc. sau este diluat., aceasta de"ine
incolor.9 dac. solu ia se fier#e imediat dup. ad.ugarea de alcali, culoarea gal#en.
"irea!. rapid /n al#astru intens, iar aceast. culoare nu se pierde la diluare. Aceea i
6
culoare al#astr., care nu este culoarea o#ser"at. /n reac ia cu aminoaci!ii etc, poate fi
o# inut. folosind alcalii reci concentra i.
$uhemann a e*plicat aceste modific.ri dup. cum urmea!., i!olarea acidului ftalic
%fig. 10' confirmand par ial acest lucru.

fig. 10.
:idridantina cap.t. culoarea ro ie atunci c-nd se di!ol". /n car#onat de sodiu apos
i o formea!. o solu ie al#astr. /n hidro*id de sodiu. ;c4ad<en i 4o=ler au demonstrat
c. aceste culori dispar /n pre!en a o*igenului.
1n condi ii anaero#e, culorile ro u i al#astru sunt intersan3a#ile. >fectul o*id.rii este
ire"ersi#il pentru culoarea al#astr. i re"ersi#il pentru culoarea ro ie, numai dac.
5
ninhidrina este pre!ent. /n solu ie. >*plica ia cea mai plau!i#il. este urm.toarea:
compusul de culoare ro ie este o*idat /n acid 0acid fenilglio*ilic %fig. 11',
fig. 11.
iar compusul de culoare al#astr. este o*idat /n 0acid mandelic %fig. 12'.
fig. 12.
B. Reaiile cu aminoacizii
Aceast. reac ie a fost folosit. frec"ent pentru detectarea i e"aluarea aminoaci!ilor.
(u toate acestea, mecanismul reac iei a dat na tere unui num.r mare de teorii, natura
acestuia fiind /n eleas. doar recent.
$uhemann a o#ser"at c. ninhidrina, la fel ca i alo*anul, p.tea!. pielea i c. o
solu ie apoas. cald. a unui aminoacid generea!. o culoare al#astru"iolet intens, atunci
c-nd este tratat. cu un reacti". Acesta a o# inut culoarea "iolet cu aminoaci!ii disponi#ili la
acea "reme, inclusi" ?alanin. i ?aminopropanoic, de i sa demonstrat c. aminoaci!ii
aromatici, cum ar fi acidul antranilic, repre!int. o e*cep ie.
1n timpurile moderne, culoarea "iolet ar fi asociat., mai degra#., cu anionul dec-t cu
s.rurile de amoniu. @rima i ultima etap. a reac iei /n care hidridantina reac ionea!. cu
dou. molecule de amoniac /ntro manier. din cea mai impro#a#il., nu sunt luate in
discutie. De i $uhemann nu era con tient de acest fapt, ninhidrina confer. o culoare "iolet
#
i s.rurilor de amoniu, iar mecanismul acestuia nu poate 3ustifica acest lucru. ;ai mult,
intensitatea culorii "iolet formate din ninhidrin. i s.ruri de amoniu se reduce /n pre!en a
hidridantinei. 0eoria nu poate 3ustifica reac ia cromogenic. mai rapid. a aminoaci!ilor A
cu ninhidrina i hidridantina, /n compara ie cu aminele i s.rurile de amoniu. (u toate
acestea, interpretarea sa a pus #a!ele cecetarii "iitoare, iar sugestia sa /n ceea ce pri"e te
originea culorii "iolet a lui $uhemann este, esen ialmente, corect..
In pre!ent, din re!ultatele o# inute /ntrun studiu al reac iei ninhidrinei cu prolinele,
se sugerea!. c. toate reac iile ninhidrinei cu amine, aminoaci!i i proline au loc prin
acela i mecanism. Interpretarea se #a!ea!. pe mecanismul de degradare sustinut de
Strec+er i e*plic. formarea B purpurei lui RuhemannC i a hidridantinei /n reac ia cu
aminoaci!ii sau aminele. Acesta in"oc. un mecanism electronic concertat /n reac ia ini ial.
a ninhidrinei cu aminoacidulA i o#ser". c. aceasta e"it. schim#area enaminelor i "inil
aminelor postulat. de c.tre ;ou#asher i I#rahim, ca fiind impro#a#il. /n aceste condi ii
e*perimentale.
Aminoaci!ii reacDionea!. cu ninhidrina la p: 48 form-nd compuEi coloraDi /n
al#astru"iolet. 1ntro prim. etap. a reacDiei ninhidrina reacDionea!. ca o*idant, reduc-ndu
se la hidrindantin., iar aminoacidul format sufer. o reacDie de hidroli!., urmat. de o
decar#o*ilare. 1n etapa urm.toare hidrindantina reacDionea!. cu o molecul. de ninhidrin.
Ei amoniacul eli#erat din reacDia de hidroli!. a aminoacidului, conduc-nd la un produs de
condensare colorat caracteristic. Aceast. reacDie fiind foarte sensi#il. este utili!at. /n
metodele de identificare Ei do!are ale aminoaci!ilor.
Reactivi: soluDii de aminoaci!i 0,1F, soluDie de ninhidrin. 0,2F /n etanol.
MOD DE LUCRU6 7'(8! e+(u9e'0 ,e i'(!*uce & ml ,!luie *e ami!aci* :i ,e a*uce la +H eu'(u.
Se a*au.0 4 +ic0'u(i *i ,!luia *e i)i*(i0 *u+0 ca(e ,e ;c0l"e:'e 2 miu'e +e ! 9aie *e a+0
a*u,0 la -ie(9e(e. 7 c!*iiile (eaciei ,e !9,e(/0 ! c!l!(aie ; .al9e.
$eac ia cu prolinele urmea!. acela i traseu /n ceea ce pri"e te compusul din
%fig.13'.
<
fig. 13.
$eac iile ninhidrinei sunt repre!entate aici ca modific.ri ale degrad.rii lui Strec+er,
ceea ce se interpretea!. ca traseu de urmat %fig. 14'.
sau fig. 14.
Acesta ar fi traseul urmat de reac ia aminoaci!ilor, N: 2(:$()): cu al i compu i
car#onilici, cum ar fi isatinele etc. 0eoria e*plic. apari ia aldehidei, a dio*idului de car#on,
amoniacului, hidridantinei i a Bpurpurei lui $uhemannC. >a are a"anta3ul c. sugerea!. un
traseu comun pentru reac ia ninhidrinei cu aminele, prolinele i aminoaci!ii i e*plic. de ce
aceste reac ii se desf. oar. mai rapid cu compu ii care con in un grup car#o*il adiacent
atomului de a!ot.
&=
I4. UTILI35RILE NIN!IDRINEI
A. Utilizarea ninhidrinei pentru analiza aminoacizilor
a fost sugerat. de c.tre $uhemann i, de atunci, ia g.sit o gam. larg. de
aplica#ilitate /n identificarea aminoaci!ilor, dup. introducerea h-rtiei cromatografe.
;etodele calitati"e nu sau perfectionat prea mult din 1&10 incoace, dar, de cur-nd, s
au inregistrat tentati"e de folosire a ninhidrinei ca metod. cantitati". de anali!.. ;etoda
cantitati". cea mai satisf.c.toare a fost de!"oltat. de c.tre Gan Sl<+e, Dillon,
;ac4a<den i :amilton. Aceast. metod. m.soar. cu mare acurate e cantitatea de
dio*id de car#on re!ultat. din aminoaci!i, /n gama de p: de la 1 la 2. 4iecare
aminoacid cunoscut o# inut din hidroli!a proteinelor poate fi anali!at prin aceast.
metod.. Din moment ce at-t car#o*ilele i aminele sunt implicate /n reac ie, metoda a
fost utili!at. frec"ent pentru estimarea aminoaci!ilor li#eri pre!en i /n concentra ia
proteinelor.
Au a"ut loc tentati"e de estimare a cantit. ii de aminoaci!i prin m.surarea
altor produse ale reac iei cu ninhidrina. ;ac4a<den a demonstrat c. /n gama de p:
de la 1 la 2,2 nu se formea!. culoarea "iolet a lui $uhemann i grupa de amine din
aminoacid apare drept amoniac. (u toate acestea, randamentul nu a fost niciodat.
mai mare de &0 de procente, iar metoda implic. multe precau ii, lucru care o face
mai degra#. nesatisf.c.toare.
Ninhidrina ia g.sit anumite alte utili!.ri /n detectarea de compu i /n fluidele
#iologice, cum ar fi indanul din urin..
B. Nihidrina este folosita pentru detecia amprentelor digitale latent
Amprentele de pe suprafeDele de sticl., metal sau alt tip de suprafaD.
lucioas. pot fi detectate prin /mpr.Etierea unei pudre fine a c.rei culoare
contrastea!. cu fundalul suprafeDei. 1n schim#, detecDia amprentelor latente de pe
h-rtie sau materiale similare este dificil. sau uneori imposi#il. prin metoda mai sus
menDionat..
&&
) alt. metod. de detecDie a amprentelor latente se #a!ea!. pe pre!enDa
aminoaci!ilor pe aceste amprente. Ninhidrina reacDione!. cu aminoaci!ii Ei conduce
la un colorant de culoare al#astr. sau al#astr."iolet. numit. purpura lui
$uhemann. ) soluDie de 0,2F ninhidrin. %/n etanol sau aceton.' este pul"eri!at. pe
pro#a de anali!at. Amprentele latente se de!"olt. /ncet la temperatura camerei %12
ore'. De"eloparea poate fi gra#it. prin /nc.l!irea pro#ei la 80100 0(.
C. Developarea cu ninhidrin
1. Se foloseEte echipament de protecDie %ochelari Ei m.nuEi',
2. Se plasea!. pro#a pe o suprafaD. plat. Ei se pul"eri!ea!. uEor cu
ninhidrina9
3. Se porneEte cronometrul Ei se urm.reEte pro#a periodic pentru a o#ser"a
gradul de de"elopare al acesteia. Ha temperatura camerei, ninhidrina
reacDionea!. cu pro#ele timp de 12 ore, deEi de"eloparea poate necesita
timp /ndelungat %!ile'9
4. 1nc.l!irea Ei umiditatea fa"ori!ea!. de"eloparea cu ninhidrin.. Se
urm.reEte treptat de"eloparea la 80 0( %la fiecare 12 minute'. Alternati",
se plasea!. pro#a /ntre dou. ser"eDele de #uc.t.rie Ei se foloseEte un fier
de c.lcat %la temperatur. medie' pentru de"eloparea amprentelor %timp de
c-te"a secunde'.
&2
6I6LIO7RA8IE
1. D.I. ;c(AHDIN, 0he (hemistr< of Ninh<drin, Jni"ersit< of Nottingham,
Nottingham, >ngland, 1&2&.
2. http:KK===.scri#d.comKdocKNinhidrina.
&3