Aparatul de fotografiat

REFERAT M6
Principiul de functionare al aparatului de fotografiat a fost descoperit
de pe vremea artistului si inventatorului Leonardo da Vinci, care a aratat ca
pentru a proiecta o imagine este suficient un mic orificiu prin care sa treac
lumina. Cu cat este mai mic orificiul, cu atat imaginea este mai clara. Acest
aparat simplu, numit "camera obscura",
exista de la inceputul sec. al XVIIlea. !ai
mult a durat pana a fost gasit un material
fotosensibil pentru a inregistra imaginea
respectiva. Aceasta problema a fost
re"olvata abia in #$%& cand 'osep( )iepce
a descoperit ca pentru a produce un bitum
sensibil la lumina poate fi folosita clorura de argint.
Tipuri de aparate
*ea lungul timpului au aparut multe modele de aparate foto, insa marea
lor ma+oritate se incadrea"a in una dintre aceste categorii,
aparate cu vi"or sau telemetru
aparate cu vi"are prin obiectiv -.L/, reflex0
aparate cu doua obiective
aparate cu planfilm
Partile componente ale aparatului foto
.a incepem cu camera obscura in care se afla filmul. Acesta este corpul
aparatului.
1rmtoarea componenta este obturatorul. Acesta poate fi situat c(iar in
fata filmului -obturator in plan focal0 sau poate fi situat in obiectiv -obturator
central0.
1n aparat bun trebuie sa ofere posibilitatea de a stabili durata
desc(iderii obturatorului. *e asemenea, trebuie sa existe un declansator
care sa controle"e desc(iderea si inc(iderea obturatorului.
2bturatorul cu placa -perdea0 este construit dintro perdea de pan"a
neagra, cauciucata, opaca, care se 3nfasoara pe un tambur si se eliberea"a
prin apasarea unui buton, de catre un arc spiral. I se mai spune 4obturator
de placa5 sau focal si are o 4fanta5 de a carei vite"a de deplasare depinde
timpul de expunere. Perdeaua se afla 3n imediata apropiere a stratului
fotosensibil.
2bturatorul cu perdea pre"inta, 3n general, avanta+ul de a lucra cu
timpi scurti de expunere -p6n7 la #8%999 s0, dar si unele de"avanta+e.
Astfel, la temperaturi +oase, perdeaua se misca mai incet, iar la
fotografierea subiectelor 3n miscare rapida, imaginea acestora poate
Corpul - 2 cutie perfect opaca in care sta filmul
pentru a fi expus.
Obiectivul - 1n dispo"itiv care focali"ea"a
ra"ele de lumina pe film
Diafragma - 1n dispo"itiv care controlea"a cata
lumina a+unge pe film
Obturatorul - 1n dispo"itiv care controlea"a cat
timp este filmul expus la lumina
Vizorul - 1n dispo"itiv folosit pentru a incadra
eficient imaginea care va fi inregistrata pe film.
Sistemul de transport - 1n dispo"itiv folosit
pentru fixarea si transportul filmului.
ap7rea deformata, de asemenea marginea cliseelor poate aparea 3n
anumite ca"uri expusa neuniform.
In ultimii ani, cunoaste o larga raspandire aparatul foto digital.In aceste
aparate nu se foloseste film, imaginea inregistranduse pe un
ecran.Prelucrata electronic, aceasta poate fi incarcata pe calculator.
2biectivul lasa lumina sa intre si focali"ea"a imaginea pe film. *e
asemenea, obiectivul, prin distanta sa focala, influentea"a si marimea
imaginii. Cel mai simplu obiectiv este format dintro lentila subtire
convergenta.:a formea"a in apropierea partii posterioare a camerei
obscure, o imagine reala, rasturnata si mai mica decat obiectul, deoarece,
de obicei, obiectul se gaseste la o distanta mai mare decat dublul distantei
focale a lentilei..ubiectul de fotografiat se gaseste la diferite distante fata
de aparatul fotografic.Ca urmare, distanta dintre obiectiv si film este
variabila.:nergia undei luminoase care cade pe emulsia fotografica are un
efect c(imic.Actiunea acestui efect este limitata in timp si se numeste timp
de expunere.;ilmul va fi cu atat mai iluminat cu cat dimensiunile sunt mai
mari si obiectivul va fi mai apropiat de el.*iametrul partii active a
obiectivului poate fi reglat cu a+utorul diafragmei.
:xist7 o mare varietate de obiective, pre"entate sub diferite denumiri
comerciale.Important este gradul de corectare a aberatiilor lor. <n functie de
caracteristicile lor specifice putem mentiona, obiectivul acromat, aplanat,
anastigmat, etc., fiecare creat pentru anumite scopuri -portret, peisa+0.
*e multe ori pe montura obiectivului sunt indicate lumino"itatea si distanta
focala.
*iafragma controlea"a cantitatea de lumina care intra in aparat. Aceasta
desc(idere se afla in interiorul aparatului si este controlat prin intermediul
unui inel de pe obiectiv.
Vi"orul este fereastra din spatele aparatului prin care priveste fotograful
cand compune imaginea.
.istemul de transport, desi nu este o componenta propriu"isa a aparatului,
este totusi important in functionarea acestuia. La aparatele mai vec(i,
acesta este o parg(ie in partea de sus, dreapta a corpului, insa la
ma+oritatea aparatelor moderne sistemul este automat.
Iluminarea in fotografie
A fotografia insemna a scrie cu lumina. Principala sursa de
lumina este soarele desi sursele artificiale de lumina au devenit la fel de
necesare. Iluminarea se reali"ea"a cu a+utorul diafragmei si a timpului de
expunere. :xista o cale de stabilire precisa a timpului de expunere si a
diafragmei cu a+utorul folosirii exponometrului. Acesta este format dintrun
strat de celule fotosensibile care in pre"enta luminii creea"a un impuls
electric, masurat cu un miliampermetru.
Prima operatie pentru a fixa scara exponometrului este valoarea
sensibilitatii filmului, exprinmata in grade *I) sau A.A.
A doua operatie consta in masurarea propriu"isa a iluminarii si
inregistrarea acestei valori. Apoi uremea"a alegerea diafragmei si a
timpului de expunere cele mai convenabile, in functie de valorile indicate
de exponometru.
Timpul de expunere in fotografie
=ama timpilor de expunere folositi asta"i in fotogrfie a fost in mare
masura standardi"ata atat pentru valorile mai mari de o secunda cat si
pentru cele inferioare. Aceasta scara porneste de la cel mai lung timp
posibil de reali"at pe cale mecanica, >9 s, si se opreste la limita de #8%?99
s, aceste bariere nefiind de netrecut. @reapta marcata cu litera A permite
fotografului reali"area unor timpi de expunere facultativi, nestandardi"ati.
.pre exemplu o scara a timpilor de expunere poate arata astfel,
A >95 %95 #?5 #95 $5 &5 B5 >5 %5 #5 % B $ #9 %9 >9 B? &9 C9 #%? %?9 ?99
D?9 #999 #?99 %999. *in motive practice pe aparatele de fotografiat nu se
scrie #8%?9 ci doar %?9, fractia ocupand mai mult spatiu.
Diafragma si dimensiunea campului de profunzime
*in punct de vedere constructiv, diafragmele cel mai des intalnite
sunt cele de tip Eiris5, pe ba"a de lame metalice dispuse circular in interiorul
obiectivului aparatului de fotografiat.
Ca si in ca"ul timpilor de expunere, scara diafragmelor a fost
uniformi"ata pentru ma+oritatea aparatelor de fotografiat. Intre valorile
inscrise pe aparatul de fotografiat si desc(iderea reala exista un raport de
inversa proportionalitate. In ca"ul uniui obiectiv fotografic foarte luminos
vom avea urmatoarea scara a diafragmelor, #,$ % %,$ >,? B ?,& $
## #&.
Campul de
profun"ime in fotografie
este spatiul in care
toate obiectele dispuse vor fi repre"entate clar. Cu cat diafragma este mai
inc(isa, cu atat dimensiunea campului de profun"ime este mai mare, adica
numarul obiectelor din imagine repre"enate clar va fi mai mare. .pre
exemplu pentru diafragma %,$ va fi clar intre %,D>,%m iar penrtu diafragma
#& claritatea va fi intre #,? si #9 m.
Fotografia
Termenul de fotografie are o tripl semnificaie n vorbirea curent:
este tehnica care poate crea imagini sub aciunea luminii;
este o imagine obinut prin aceast tehnic;
este o ramur a artei grafice care folosete aceast tehnic.
Etimologie
Cuvntul fotografie are originea de la dou cuvinte provenite din limba
greac: fotos (oto) care se traduce ca lumin, evident (n cazul nostru se
folosete termenul de lumin) i graph (!"#$%&) care se traduce ca
lumin, desen, scris' (iteralmente se poate traduce prin a picta cu lumin' )n
vorbirea curent pe scurt se folosete termenul de imagine'
Istoric
Aparate foto
Cele trei fenomene necesare ob*inerii imaginilor fotografice
sunt cunoscute de mult timp:
nc de pe vremea lui Aristotel s-a tiut cum se poate pune realitatea ntr-o cutie: este
suficient s facem o gaur ntr-o cutie nchis ca s apar o imagine real inversat pe
fondul interior al cutiei. e obine astfel o aa-numit camer obscur.
!e de alt parte" alchimitii tiau c lumina nnegrete clorura de argint.
A treia contribuie a venit din partea lui #ohn $erschel" care n %&%' a descris
proprietiile hiposulfitului de sodiu" care va deveni (fi)atorul( fotografiei.
!rima e)perien foto a lui *iepce
+oseph ,ic-phore ,i-pce. un mic fizician din provincie. a folosit toate aceste
trei proceduri pentru a fi/a o imagine pe o plc metalic cu depunere de
halogenur de argint (0123)' 4ezultatul a avut o calitate medie' ,iepce a
murit n 0155. dar inven*ia sa a fost recuperat de ctre +ac6ues 7and-
8aguerre'8e aceea. data oficial a inven*iei fotografiei este 0153. cnd
8aguerre a prezentat inven*ia numit de el 9daghereotip9. care este o simpl
ameliorare a descoperirii fcute de ,iepce'
Evoluie
:n decursul timpului fotografia a evoluat foarte mult' ;rogresele au urmat
trei direc*ii principale:
reducera duratei de e)punere + mrirea sensibilitii filmului sau a plcii;
mrirea stabilitii imprimrii;
simplificarea aplicrii tehnicilor de fotografiat" datorit apariiei:
o aparatelor de fotografiat din ce n ce mai mici i mai ieftine
o substanelor chimice de developare i stabili,are a peliculei sensibile negative sau
a suportului de carton pentru po,itive gata preparate de laboratoare speciali,ate.
Fotografia color
-otografie color prin sistemul (autochrom(
)deea de fotografie color a circulat nc de la apari*ia inven*iei' ;rimele
e/perimente fotografice n culoare nu au avut succes. astfel de e/emplu nu
s<a putut mpiedica decolorarea fotografiilor' ;rima fotografie cu culori
permanente a fost fcut n 01=0 de fizicianul +ames Cler> 7a/?ell'
;rimul sistem color. Autochrome Lumire. a aprut pe pia* la 0@ decembrie
03A5' Bcesta era un sistem de fotografie color transparent' Cotografierea se
fcea pe trei plci fotografice albDnegru cu substan*e cromatice sensibile
numai la culorile rou. verde i albastru' Bpoi cele trei fotografii transparente
rezultante se suprapuneau. dnd o fotografie color transparent'
;elicula color de tip Kodachrome a aprut n 035E i s<a bazet pe emulsii tri<
colorate' 7aForitatea peliculelor color moderne. cu e/cep*ia 9Godachrome9.
se bazeaz pe o tehnologie dezvoltat de compania german Agfa n 035='
Cotografia instantanee cunoscut sub numele de ;olaroid a aprut n anul
03H1. fiind pus la punct de dr' Id?in (and. la nceput n albDnegru. iar din
03=2 n culori'
Fotografia digital
Cotografierea tradi*ional a fost dificil pentru fotografii ce lucrau departe de
sediu (precum coresponden*ii de pres din strintate). fr acces la
facilit*i de procesare i transmitere' ;entru a *ine pasul cu popularitatea
crescnd a televiziunii. acetia au fcut tot posibilul pentru a trimite
imaginile lor la ziar ct mai repede' CotoFurnalitii trimii n loca*ii distante
trebuiau s i ia cu ei un mini<laborator foto i un aparat pentru cuplarea la
liniile de transmitere a imaginilor' :n 033A. compania Goda> a prezentat
publicului 8CJ 0AA. primul aparat de fotografiat digital disponibil n comer*'
;re*ul su ridicat indica o utilizare numai n fotoFurnalism i aplica*ii
profesionale. dar ncetul cu ncetul i ramura digital a fotografiei a devenit
disponibil n comer*'
:n decurs de 0A ani aparatele de fotografiat digitale au devenit articole de
consum uzuale' (a ora actual. rspndirea lor pe glob a depit de mult
predecesorul lor tradi*ional. deoarece pre*ul componentelor electronice scade
permanent iar simultan se mbunt*ete i calitatea imaginilor digitale'
:n ianuarie 2AAH Goda> a anun*at c nu va mai produce aparate foto
rencrcabile cu film de 5E mm ncepnd de la finalul anului' Kotui. i
fotografia 9ud9 va continua s e/iste. atta timp ct artiti fotografici
talenta*i i unii amatori vor dori s profite de posibilit*ile ei multiple'

Bibliografie
!!!"!i#ipedia"org