Sunteți pe pagina 1din 6

EFECTUL FOTOELECTRIC

Banica Alexandru Iulian


FSA Gr.1323 Anul II



(n. 22 februarie 1857, Hamburg
d. 1 ianuarie 1894, Bonn) In anul 1888 Heinrich Rudolf Hertz a observat experimental c
atunci cnd ncearc s produc o scnteie ntre cele dou sfere de zinc ale unui
eclator (aparat electric format din doi electrozi ntre care se produce o descrcare
electric dac tensiunea dintre ei depete o anumit valoare) aerul din incint
devine mai bun conductor atunci cnd una dintre sfere este iradiat cu lumin
ultraviolet.


Fenomenul a atras atenia fizicianului rus A.G. Stoletov, care a elaborat (ntre
anii 1888 i 1890) o metod clasic pentru studiul acestui efect , numit efect
fotoelectric, stabilind o serie de legi importante ale acestuia. S-a constatat c
fenomenul const n expulzarea "electricitii negative" de pe suprafaa metalului sub
aciunea luminii ultraviolete. Observaiile ulterioare au stabilit c efectul fotoelectric
const n eliberare de electroni.
Prin urmare, prima definiie a acestui efect a fost urmtoarea : "efectul
fotoelectric const n emisia de electroni n afara unui metal expus unui flux
luminos".




(n. 7 iunie 1862, Pressburg, Austro-Ungaria
, astzi Bratislava, Slovacia - d. 20 mai 1947 ) Unul dintre cei mai importani experimentatori care au
studiat efectul fotoelectric a fost fizicianul german Philipp Eduard Anton von Lenard.
El a semnalat (n 1902) c numai radiaiile luminoase cu lungime de und mic pot
provoca acest efect i c energia electronului emis nu depinde de intensitatea
luminii.Iar n 1905 primete premiul Nobel pentru descoperirea legilor efectului
fotoelectric.

Einstein consider c efectul fotoelectric apare n urma unei interaciuni
individuale ntre foton i electron, interaciune pentru care se respect legea
conservrii energiei.
Fiecare cuant de lumin care lovete metalul i se ciocnete cu unul din
electronii lui, transmite toat energia sa electronului respectiv, scondu-l
astfel din metal. Totui, nainte de a iei din metal, electronul pierde din
aceast energie o parte egal cu lucrul mecanic necesar pentru extracia sa din
metal. Numrul de electroni emii este proporional cu numrul de cuante
incidente, iar acesta este dat de intensitatea luminii care cade pe metal. (Max
Born, Fizica Atomica, Ed. Stiinific, Bucureti, 1973)
Legile efectului fotoelectric :
Se trimite pe catod, pe rnd,fascicule de radiaii de aceeai
frecven i fluxuri 1, 2, 3 , apoi se construiete caracteristica curent - tensiune



Prima lege a efectului fotoelectric:
Intensitatea curentului fotoelectric de saturaie este direct proporional cu fluxul radiaiilor
electromagnetice incidente, cnd frecvena este constant.
Se modific frecvena radiaiilor incidente schimbnd filtrul , se msoar pentru fiecare frecven,
tensiunea de stopare U
S
i se calculeaz energia cinetic maxim pentru orice valoare a fluxului
incident.

A doua lege a efectului fotoelectric:
Energia cinetic maxim a fotoelectronilor emii crete liniar cu frecvena radiaiilor i nu depinde de
fluxul acestora.

Se repet experimentul pentru catozi din materiale diferite

A treia lege a efectului fotoelectric:
Efectul fotoelectric extern se poate produce numai dac frecvena radiaiei incidente este mai mare
sau cel puin egal cu o valoare specific fiecrei substane, numit frecven de prag.
A patra lege a efectului fotoelectric:
Masurandu-se intervalul de timp care se scurge intre momentul iluminarii si momentul aparitiei
curentului fotoelectric se gaseste ca acesta este neglijabil (intervalul de timp este mai mic de 10-9 s).
Astfel rezulta legea a patra a efectului fotoelectric: Efectul fotoelectric extern se produce practic
instantaneu

Efectul fotoelectric se produce atunci cnd radiaia electromagnetic sau fotonii da toat
energia pentru un electron orbital. Fotonul pur i simplu dispare, iar n cazul n care energia
fotonului este mai mare de 0.339 MeV, un electron poate fi scos de la producerea de o
pereche de ioni atomului. Electronului ejectat va produce atunci evenimentele secundare
ionizare cu atomii din jurul su ntr-un mod similar cu particule beta. Efectul fotoelectric are
cea mai mare probabilitate cu fotoni de energie mai mici i atomi care au un numr atomic
mare.

Efectul fotoelectric.DOVADA A CUANTIFICARII ENERGIEI a fost explicat de Einstein
n 1905, cu ajutorul teoriei cuantelor.
Energia unei cuante: E = h ( h = 6,625 10
-34
Js, constanta lui Planck; -frecvena radiaiei)
Einstein primete premiul Nobel pentru fizic n 1921, pentru explicarea efectului
fotoelectric.
Observatii:
1. Efectul fotoelectric poate fi produs nu numai de catre radiatii luminoase (domeniul
vizibil) ci si de catre radiatii infrarosii, raze X sau raze gama.
2. Acest efect se poate produce att n corpuri solide, ct si n corpuri lichide sau
gazoase.
3. Din acest punct de vedere al consecintelor interactiunii electron - foton, putem
avea :
a) Efect fotoelectric extern, care consta n emisia de electroni n afara unui material
expus unei radiatii electromagnetice.
b) Efect fotoelectric intern (descoperit n 1930), caz n care absorbtia luminii conduce
la marirea numarului de electroni liberi (n banda de conductie) n interiorul corpului
iradiat, fara ca acestia sa paraseasca corpul. Drept urmare a acestui fenomen,
rezistivitatea scade, respectiv conductibilitatea electrica a materialului creste. Efectul
fotoelectric intern se mai numeste si fotoconductibilitate si se manifesta, de regula, la
nemetale (izolatori, semiconductori).
c) Efect fotovoltaic sau fotogalvanic, care consta n aparitia unei tensiuni
electromotoare la contactul dintre un semiconductor si un metal, sau la contactul
dintre doi semiconductori, daca asupra zonei de contact se trimite un fascicul
luminos.
Efectul fotoelectric al radiatiilor X - consta in scoaterea in afara metalului a electronilor din
paturile interioare ale atomului, ca urmare a actiunii fasciculului de radiatii X.
Precum se vede, modelul neclasic (fotonic / cuantic) d o explicaie
foarte simpl acestui efect.
Ecuaia lui Einstein a fost reconfirmat prin experienele efectuate de
Millikan (1916). Meninnd iluminarea constant i modificnd tensiunea sursei, el a
obinut caracteristica curentului fotoelectric n forma indicat n figura 1.11. Se
observ c pentru o anumit tensiune acceleratoare curentul ajunge la saturaie
(valoare maxim care nu mai poate fi depit), iar pentru o anumit tensiune
negativ, curentul scade la zero. Desigur c tensiunea (invers aplicat) necesar
pentru frnarea electronilor cei mai rapizi este dependent de frecvena luminii
incidente. Millikan a constatat o dependen riguros liniar ntre U0 i pentru cteva
metale.
Ideea acestui tip de experiment este preluat i aplicat n laboratorul de specialitate
din cadrul Catedrei de Fizic (UPB).
Exist un acord general asupra ideii c investigaiile lui Einstein au un merit
fundamental mai presus de orice critic pe care am fi nclinai s le-o aducem. Ele
ne-au determinat s gndim. Alfred North Whitehead. Albert Einstein -1879-1955

Legile empirice ale efectului fotoelectric
potenialul de blocare (energia cinetic a fotoelectronilor) nu se modific dac se modific
intensitatea radiaiei incidente, dar se modific intensitatea curentului n circuit.
creterea frecvenei se observ o cretere a potenialului de blocare (energia cinetic a
fotoelectronilor), pentru acelai material la catod, i.
lucrul de extracie constant de material
frecven prag de la care se manifest efectul fotoelectric.
dat emisia de electroni nc de la nceputul iradierii (efectul fotoelectric se produce instantaneu)
.

Aplicatii practice ale efectului fotoelectric :

Efectul fotoelectric, pe langa faptul ca a jucat un rol important in confirmarea
teoriei corpusculare a luminii, are si numeroase aplicatii practice.
Alarmele antifurt si sistemele automate de deschidere a usilor utilizeaza adesea
circuite cu celula fotoelectrica.Cand o persoana intrerupe fasciculul luminos,
anularea brusca a curentului activeaza un comutator care comanda o sonerie sau
o usa.Uneori sunt folosite radiatii UV sau IR la alarme, pentru ca sunt invizibile.

Bariera optic cu fascicule multiple :
Este folosit la sistemele de protecie i alarmare sau declanarea automat a
nchiderii sau deschiderii uilor

Deschiderea automat a uilor halelor i garajelor :