1

UNIVERITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARAION IONESCU DE LA BRAD,, IASI

Facultatea: Horticultura
Specializarea: Ingineria mediului
Grupa:466


AMENAJAREA UNEI GRADINI INDIVIDUALE
IN
jud. BOTOSANI com. VORONA





Coordonator:
Sef lucrari. Dr. BERNARDIS Roberto
Student:
Ancuta APACHITEI
2

CUPRINS
CAPITOLUL I
CONDITII NATURALE
1.1 Asezarea terenuluipag 4
1.2 Conditii geologice..pag 6
1.3 Conditii geomorfologice................................ pag 7
1.4 Conditii pedologice.......pag 8
1.5 Conditii hidrologice............................pag 9
1.6 Conditii climatice..pag 11
1.7 Vegetatiapag 13
CAPITOLUL II
CONDITII SOCIAL ECONOMICE
2.1 Amplasarea in intravilan....pag 14
2.2Justificarea amenajarii.......pag 14
2.3Marimea localitatii.............pag 15
2.4Posibilitati materiale de executie.......pag16
CAPITOLUL III
MEMORIU JUSTIFICATIV
3.1 Justificarea principiilor de proiectare si a solutiilor propuse.....pag17
3.2Justificarea vegetatiei propuse....pag 18
CAPITOLUL IV
CALCULUL TEHNICO-ECONOMIE
4.1 Lista materialelor necesare..pag 20
4.2 Deviz de infiintare si intretinere..pag 22
CAPITOLUL V
PIESE DESENAT
5.1 Schita de amenajare
3

CAPITOLUL I
CONDITII NATURALE
1.1 Asezarea terenului




Judeul Botoani, este situat n zona de nord est a rii, nvecinndu-se la sud cu judeul
Iai, la vest cu judeul Suceava, la nord, limita este marcat de grania dintre Romnia i Ucraina
iar la est de cea cu Republica Moldova. Partea de nord este grani conveional, cu raioanele
Novoselia, Hera i Hiliboca din regiunea Cernui a statului Ucraina pn n dreptul localitii
Oroftiana, dup care, partea de nord-est i est, grania este natural, format de rul Prut, vecini
fiind raioanele Briceni, Glodeni i Ricani din Republica Moldova. ntre aceste limite judeul are
o suprafa de 4965 kmp, ceea ce reprezint 2,1% din teritoriul rii.
Municipiul Botoani este situat n partea de sud-vest a judetului, n Cmpia Jijiei, la
confluena dintre rurile Sitna si Dresleuca, spre vest, ntre Dresleuca si Siret, apoi coboara ntre
dealurile: Crivat, Agafton, Baisa, iar n adncime st Platforma Moldovei. Spre miaz-noapte
este marginit de dealurile Botoanca si Costeti. Suprafaa municipiului este de 4.135 ha din care
1.910 ha n intravilan si 2.225 ha n extravilan. Pe Glob poziia geografic a municipiului este
marcat de intersecia paralelei de 47 44 latitudine nordic i a meridianului de 26 41 longitudine
estic.




4


Harta judetului Botosani








5

1.2 Conditii geologice

Din punct de verede geologic, teritoriul judetului Botosani cuprinde doua serii de
formatiuni suprapuse, cu caractere diferite: un fundament cristalin cutat de varsta
precambriana si o stiva de sedimente de varsta paleozoica, mezozoica si neozoica necutate.
Depunerile neogene care acopera intreg teritoriul judetului apartin miocenului si cuprind doua
orizonturi, si anume: tortonianul, care apare la zi doar in malul Prutului intre Oroftiana si Liveni,
fiind alcatuit dintr-un facies marno-calcaros si sarmatianul, ce constituie formatiunea de
suprafata care are raspandirea cea mai mare. Formatiunile sarmatiene sunt reprezentate printr-un
facies calcaros recifal in Valea Prutului, intre Crasnaleuca si Stefanesti si un facies argilo-nisipos
care apare pe vaile unor afluenti ai Prutului. De varsta sarmatiana sunt si argilele, nisipurile si
gresiile ce apar in zona Dorohoi, Botosani, Copalau si Frumusica.In partea de sud a judetului, la
sud de aliniamentul localitatilor Copalau-Sulita-Albesti si Santa Mare, sunt raspandite argilele
cenusii cu intercalatii de nisipuri, in zona dealurilor mai inalte sunt raspandite calcarele si
gresiile oolitice, iar deasupra tuturor acestor formatiuni, pe culmile dealurilor, apare o cuvertura
de depuneri leoessoide de varsta cuaternara.











6

1.3 Conditii geomorfologice

Relieful are un aspect predominant deluros, larg valurit si cuprinde doua unitati distincte:
- una mai inalta, alcatuita din partea de est a Podisului Sucevei (Culmea Siretului);
situata la est de Culoarul Siretului, ocupa 21% din suprafata judetului si este reprezentata printr-o
succesiune de dealuri, cu altitudini cuprinse intre 200 si 593 m (Dealurile Bour - 472 m,
Mesteacan - 491 m, Agafton - 330 m, Dealul Mare Tudora - 587 m -altitudinea maxima a
judetului si Dealul Holm - 556 m), despartite de cateva zone coborate, denumite sei (Seile
Bucecea - 264 m, Vorona 260 m, Dersca-260 m, Lozna-300 m si Hriscani-280 m.

- Campia Jijiei Superioare, componenta a Campiei Moldovei, extinsa la est de Podisul Sucevei;
ocupa 79% din suprafata judetului si este formata din coline joase, cu aspect de platouri, de 200 -
350 m altitudine, separate de numeroase vai largi. Denumirea de campie este atribuita acestei
unitati atat din cauza altitudinii reduse a reliefului, cat mai ales a specificului predominant
agricol.
Dealurile sunt de obicei asimetrice, cu versanti mai abrupti spre nord si nord-vest (relief de
cueste) si cu cline domoale spre sud si sud-est. Vaile care brazdeaza Campia Jijiei Superioare pe
directie generala nord-vest - sud-est sunt puternic adancite (60-100 m), prezentand sesuri
aluviale si 3 - 4 niveluri de terase.


7

1.4 Conditii pedologice

Pe teritoriul judetului Botosani, intalnim mai multe tipurile de soluri. Cernozimurile se
gasesc de-a lungul Prutului la nord de Stefanesti pana aproape de Mitoc, de o parte si alta a
Baseului intre Mihalaseni si Saveni, iar mai la nord intre Havarna si Dumeni; pe Jijia de o parte
si alta a vaii intre Corlateni si Ungureni si in aval de Dangeni cu deosebire pe stanga vaii.
Cernoziomurile levigate sunt foarte raspandite, ocupand o mare parte din zona de campie,
incepand cu interfluviile Prut Volovat Baseu, mari intinderi la nord si est de Jijia, coborand
de pe culmi pe pantele slab inclinate. O larga raspandire in zona de campie o au si
cernoziomurile levigate zlotoase care sunt dezvoltate pe argile ori pe marne nestructurate chiar
de la suprafata. Pratoziomurile sau solurile cernoziomide levigate in zona umeda, fac trecerea
spre solurile de padure, caracterizand locurile cu umiditate mai pronuntata; ele se gasesc in
Dealurile Cozancei si la est de Trusesti, pana aproape de Mihalaseni. Solurile cenusii de padure
insotesc adesea pratoziomurile in dealurile inalte dinspre Siret, unde ajung dominante, dar apar si
in Dealurile Cozancei si la est de Jijia, in Guranda si in nordul judetului in Dealurile Ibanestilor.
Solurile silvestre podzolite brune si brune-galbui sunt caracteristice in sectoarele mai inalte din
Dealul Mare si din Dealul Bour.
Pe langa solurile zonale, pe suprafete reduse apar si solurile intrazonale: solurile turboase,
eutrofe, cu reactie neutra slab alcalina sunt localizate pe lunci lunca Loznei la Dersca),
lacovistile situate pe versantii dealurilor Jijiei. Acestea sunt caracterizate printr-o intensa
acumulare de humus.







8

1.5 Conditii hidrologice

Oraul Botoani este ncadrat de dou ruri principale: Sitna (ce se adun n sistem
dentritic- 65 km), cu afluentul su Luizoaia i Dresleuca, cu afluentul su Teascul. Sitna este un
afluent al Jijiei ce izvorte din dreptul localitii Dersca i are o lingime de 307 km. Sitna
izvorte din apropierea eii Bucecea(240m), deversnd Jijia n dreptul localitii Todireni. Din
cauza acumulrii de la Ctmreti, rul Sitna are un debit mic n dreptul oraului Botoani -
0.396 m3/s. n apropierea oraului mai sunt cteva acumulri mai mari de ap (sub form de
lacuri) i mai multe acumulri mici (gen iazuri).
Reeaua hidrografic are valori cuprinse ntre 0,43-0,64 km/kmp.Lacurile i apele curgtoare
cuprind 1383 kmp din suprafaa judeului( 28% ). Apele curgtoare sunt formate din Siret ( 107 km ),
Prut ( 194 km ),Baeu i Jijia, iar cele mai mari iazuri sunt cele de la Negreni i Suliacunoscute i ca
importante centre piscicole.. Aceast acoperire de ape situeazjudeul Botoani pe locul al 16-lea ntre
judeele Romniei ca proporie de apfa de uscat. n zona Stnca Costeti exist un important nod
hidrotehnic,reprezentnd una din cele mai mari acumulri din ar, cu un volum de 1,5miliarde mc ap, cu
o suprafa de 6.000 ha i o lungime de 70 km. Scopul3acestei acumulri este acela de prevenire a
inundaiilor, irigarea terenuriloragricole i alimentarea cu ap potabil a localitilor din zon.
Rurile, praile, blile i iazurile sunt puternic influenate de caracteristicile climatului
temperat continental. Ploile abundente de scurt durat n special cele toreniale provoac
frecvent creteri brute de nivel cu efecte negative ndeosebi n lunile de var. n cazul unei ploi
normale pe suprafaa de 1.146 ha a municipiului Botoani i a zonelor aferente, se estimeaz un
debit de : - 64.176 dmc/s (ploaie normal); - n cazul unei ploi toreniale se estimeaz 89,846
dmc/s. Pe suprafaa studiat exist pericolul eroziunilor areale i eroziunilor patului albiilor
cursurilor de ap.
Lacuri artificiale i heleteie: pe prul Sitna exist iazul Ctmrti supraf. 164 ha; pe
prul Luizoaia exist iazurile Lipca, Jalba i Luizoaia supraf. tot. 15 ha; pe prul Dresleuca
exist iazul Curteti supraf. 39 ha, pe prul Teascu exist iazul Gavril cu supraf. 10 ha. Blile,
smrcurile i tufriurile ocup 23 ha din albia major a prului Luizoaia. Apele subterane
libere sunt reprezentate de stratele acvifere lipsite de presiune la care se remarc o zon de
alimentare i unele de descrcare. Nivelul hidrostatic este situate ntre 0,50-1,50 m n zonele
joase,cu exces de umiditate pn la 4 m n zonele de racord. n zonele colinare, nivelul apei
9

subterane variaz ntre 2,0 i 15 m. Versanii limitrofi localitii prezint fenomene de alunecri
active sau poteniale. Apele suprafreatice au caracter lenticular i sunt cantonate n toate
categoriile de sedimente. Ele au debite mici (sub 0,1/s) i sunt influenate puternic de variaiile
sezoniere ale climei. Factorii principali care pot influena calitatea apelor sunt :
- reeaua nvechit de colectare i transport, evacuarea apelor uzate menajere i
industriale din municipiu care prezint pierderi;
- existena unor zone ntinse din municipiu care nu beneficiaz de servicii de canalizare;
- tehnologia nvechit de tratare a staiei de epurare;
-folosirea necorespunztoare a metodelor i mijloacelor de administrare a ngrmintelor
chimice sau a substanelor fitosanitare.



Raul Siret

10

1.6 Conditii climatice

Teritoriul municipiului Botoani este supus influenelor climatice continentale ale Europei de est
i mai puin celor din EUROPA Central ori de Sud sau Sud Vest, dei majoritatea
precipitaiilor sunt provocate de masele de aer care se deplaseaz dinspre vestul i nord-vestul
Europei.
Clima municipiului Botoani se caracterizeaz printr-un regim al temperaturii aerului i
al precipitaiilor cu valori caracteristice climatului continental excesiv, datorat vecintii cu
marea cmpie Euro-Asiatic. Caracteristica climei oraului Botoani, ca pretutindeni pe suprafaa
Pmntului, rezult din interaciunea factorilor climatogeni (radiativi, geografici i dinamici).
Dintre factorii climatogeni, o importan deosebit o are radiaia solar, sub forma global,
deoarece constituie sursa energetic primar care sta la baza tuturor proceselor i fenomenelor
climatice.
Radiaia solar total la Botoani are valoarea de 108,64 kcal/cm2, dar datorit
circulaiei maselor de aer i caracteristicilor termo-hidrice aceasta prezint variaii importante n
fiecare an. Dintre elementele climei, temperatura aerului este parametrul cel mai important; ea
nregistreaz, n timp, un grad mare de variabilitate determinnd, astfel i modificarea celorlalte
elemente climatice.
Temperatura aerului dintr-un loc sau o regiune, ca i regimul ei anual, este determinat de
un complex de factori, n care rolul principal l are radiaia solar i circulaia general a
atmosferei, la care se adaug i particularitile pe care le au condiiile fizico-geografice
regionale i locale. Temperatura medie anual, rezultat din analiza datelor meteorologice,
efectuate n perioada 1896-2010, este la Botoani de 8,6 C, cu un grad mai sczut dect la Iai
n sudul Cmpiei Moldovei (9,6C) i cu peste doua grade mai sczut dect la Bucureti
Filaret (10,9C). Pe fondul unei dinamici atmosferice cu un grad mare de variabilitate n timp, n
anii cei mai reci temperatura medie a aerului la Botoani a cobort pn la aproape 6C (6,8C, n
anul 1940), iar n cei mai clduroi ani a urcat pn la 12 C. n cecea ce privete temperatura
medie anual, aceasta prezint o traiectorie normal descriind o curba ascendent n prima parte
a anului, cu un maxim n luna iulie (20,1C), dup care curba de variaie devine descendent
cobornd pn la un minim din luna ianuarie (-3,7C). Linia de evoluie a temperaturilor medii
11

lunare este dispus aproape simetric de o parte i de alta a unei axe imaginare ce ar traversa prin
mijloc luna iulie, n aa fel nct regimul temperaturii din ianuarie-iulie reprezint opusul celei
din perioada iulie-ianuarie. Din toate acestea se desprinde ideea ca luna ianuarie este cea mai
rece, iar luna iulie, datorit temperaturii ridicate (de peste 20C), este cea mai cald. n ianuarie
media termic n aer la Botoani a cobort pn la -12,2C n anii 1963 i 1942, dar a urcat pn
la 2,4C n anii 1983 i 1994 (amplitudinile termice medii ale acestei luni urcnd la 9,8C). i n
iulie, mediile termice din aer suntfluctuante, ajungnd la 22,8C n anii 1959 i 1946, dar au
cobort la 17,7C n 1945 (rezultnd amplitudini medii lunare de 5,1C). Micarea dinamic a
maselor de aer face ca temperaturile minime i maxime medii s nu se nregistreze totdeauna n
lunile iulie i ianuarie.
Precipitaiile moderate (548,5 l/mp media anual, maxima n luna iunie 88,7 l/mp i
minima n luna februarie, cu 22,6 l/mp), ceva mai abundente n zona pdurilor i apelor.
Cantitatea maxim de precipitaii czut n 24 de ore de 148,4 l/mp a fost nregistrat n luna
august 1983. Numrul anual de zile cu precipitaii lichide este de 110,9 iar numrul anual de zile
cu precipitaii solide a fost de 27,5. Numrul zilelor cu soare este de 288.
Vnturile mai frecvente sunt cele din nord-vest i sud-est, cu un calm atmosferic medie
multianual de 28,2% i cu o vitez maxim mai mare de 40 m/s. Numrul de zile de nghe
calculat pentru o perioad de 41 de ani este n medie de 127,9, iar grosimea medie decadic a
stratului de zpad are un maxim de 14,6 n luna februarie, decada a II-a.
Valoarea medie anual a nebulozitii (gradul de acoperire a cerului cu nori, se msoar
n zecimi din bolta cereasc i este un element climatic important, n special datorit influenelor
pe care aceasta le exercit asupra proceselor radiative i termice ce se produc n atmosfer i la
suprafaa terestr.) la Botoani este de 6,2, dar aceasta prezint variaii de la un an la altul, de
exemplu, n anii 1963, 1970, 1975 s-au nregistrat valori sub media multianual, iar peste aceasta
medie n anii 1968, 1974, 1984 etc.
Dintre variaiile cele mai mari ale nebuluzitii de la Botoani amintim cele dou
extremiti: - cea mai ridicat valoare ce s-a nregistrat n luna februarie a anului 1984 i a fost
egal cu 9,2 zecimi - i cea mai redus n luna septembrie a anului 1975. - iar amplitudinea
maxim anual a nebulozitii atinge valoarea de 7,5 zecimi.


12

1.8 Vegetatiea
Vegetaia natural a zonei de est oraului Botoani este caracteristic zonei de silvostep,
fiind format n special din terenuri agricole i pajitile seculare ce ocup locul fostelor pduri. n
nord-vest se ntind pduri de gorun, terenuri agricole i pajiti stepizate, iar n sud-vest fgete de
deal i pduri amestecate de fag i gorun. n rest, vegetaia natural este caracteristic solurilor
de pdure, cu fnee i izlazuri pe care cresc ierburi perene. Culturile tradiionale constau din:
gru, secar, orz, porumb, cartofi, sfecl de zahr, floarea-soarelui. Livezile ocup suprafee
relativ mici i predomin prunul i viinul, cireul i prul, gutuiul i nucul.Fauna este format
din cprioar, iepuri, vulpi.
Rezervatii naturale existentein orasul Botosani
-Stanca - Stefanesti (langa Stefanesti exista o rezervatie geologica si floristica), 1 ha
-padurea Ciornohol, rezervatie forestiera, 77 ha;
-padurea Vorona - rezervatie floristica si faunistica (150 ha, langa Vorona);
- padurea Tudora cu rezervatia de tisa. Aceasta rezervatie, intinsa pe o suprafata de 117 ha,
Localizata in regiunea Dealul Mare - Tudora, la o altitudine de peste 550 m, prezinta specii de
arbori de tisa - specie rara pentru tara noastra (lemn de esenta foarte tare). Acest arbore de climat
subarctic este specific taigalei siberiene. Rezervatia de tisa este situata pe un canion, numit
canionul Bahluiului, sapat in calcare si gresii biogene pe eroziune verticala.
- fagetul secular Stuhoasa, com. Suharau, 60 ha ; -
arinisul de la Horlaceni (rezervatie forestiera), com. Sendriceni, 5 ha;
- rezervatia floristica - Turbaria Dersca 10 ha;
- rezervatia floristica Baltile Siretului, 2 ha;





13


Barajul STANCA COSTESTI




Padurea de Tisa din localitatea Tudora jud Botosani

14

CAPITOLUL II


Conditii social-economice

2.1 Amplasarea in intravilan



Situl amenajat este amplasat pe teritoriul comunei Vorona aceasta fiind situat n partea
de sud vest a judeului Botoani, la 20 de Km de reedina de jude, Vorona are ca vecini: la sud -
Tudora , la nord - Corni, la est - Cristeti, la vest - Liteni - Suceava.
Spatiul este amplasat intr-o zona intravilana in apropierea unor importante iindustrii
alimentare si nu numai, cum ar fi: societatea Prodalcom care produce i mbuteliaz alcool. A
reuit s impun pe piaa un sortiment variat de buturi n mod deosebit ca Voronskaya , S.C.
Crescendo i S.C. Aurora n domeniul comerului, S.C. Tomicom n panificaie, Stas
Mobila n prelucrarea lemnului, S.C. Argus furnizor de televiziune prin cablu i de internet.
Forma terenului este trapezoidala, cu o suprafata de . Insa compozitia totala a
proiectului, atat cea vegetala cat si cea arhitectonica exterioara se combina perfect cu formele
existente ale cladirii intr-un stil cat mai naturist. Amenajarea este rationala, complementara
constructiei sitului, valorificand intr-un mod economic, si estetic spatiul delimitat de
imprejmuirile terenului. Terenul este situate in apropierea drumului de acces principal aflandu-se
in centrul Voronei astfel incat area acces la toate utilitatile necesare.

2.2 Justificarea amenajarii

Amenajarea gradinii dispune la exteriorul cladirii personale de locuit, decoratiunile
exterioare care refecta modul in care proprietarul doreste sa personalizeze acest spatiu.
Spatiile verzi au rolul de a imbunatatii si de-a armoniza peisajele artificiale cu cele
naturale, prin interpunerea vegetaiei, n vederea realizrii ambianei favorabile desfurrii
multiplelor activiti sociale ct i a sntii umane. Importanta spatiilor verzi este multipla si se
poate concretiza in 3 functii: funcia sanitar - influeneaz pozitiv starea general a
organismului; ajut la reducerea valorilor de temperatur n zilele clduroase de var; micoreaza
viteza de deplasare a aerului (protecie mpotriva vntului); producerea oxigenului i consumarea
bioxidului de carbon; mbuntirea evident a compoziiei aerului.
15

2. funcia recreativ - influeneaz pozitiv starea de sntate fizic i psihic a oamenilor; creaz
cadrul adecvat practicrii sportului, turismului i a altor ndeletniciri recreative;
3. funcia decorativ - spaiile verzi imprim acestuia o deosebit valoare decorativ, apreciat
prin satisfacia ce o realizeaz omul fa de vegetaie; d impresia unui lucru bine organizat i
aerisit. n cadrul zonei de locuit aceste spaii verzi sunt de dou tipuri: de folosin general ( n
care sunt cuprinse i amenajrile necesare odihnei, recreerii i sportului) i de folosin limitat (
terenurile din interiorul complexului de locuit, neafectat altor destinaii).
Conform dorintelor proprietarului s-a realizat o amenajare minimalista, ingrijita care indeplinesc
toate cele trei functii de mai sus, te relaxeaza si nu-ti incarca ochiul cu elemente artificializate de
ornamentare. Amenajarea este conceputa astfel incat sa cuprinda o varietate mai larga de specii
atat floricole cat si pomicole.

2.3 Marimea localitatii

Vorona este o comun n judeul Botoani, Moldova, Romnia, i un sat care este
reedina comunei cu acelai nume. Comuna Vorona este situat n partea de sud-vest a judeului
Botoani,ntr-o zon binecuvntat, cu locuri minunate i oameni vrednici, n apropierea
confluenei Rului Siret cu Rul Suceava. Comunitatea rural are o bun accesibilitate, att
rutier ct i feroviar prin gara situat la 14 km distan n Liteni (judeul Suceava)
Comuna Vorona se nvecineaz: la nord - cu comuna Corni, la sud - cu comuna Tudora, la
est - cu comuna Cristeti, la vest - cu judeul Suceava i rul Siret
Coordonatele geografice ale comunei sunt: paralela 4735' latitudine nordic i meridianul
2635' longitudine estic. Din punct de vedere matematic comuna Vorona este delimitat de
traversarea paralelei 473637, latitudine nordic i a meridianului de 264128 longitudine estic.
Limita nordic este dat de linia aproximativ cuprins ntre albia minor a rului Siret i
versantul vestic al dealului Gordaloaia, ce desparte comuna Vorona de comuna Corni. Limita de
vest este dat de Rul Siret care desparte comuna Vorona de comuna Fntnele, din judeul
Suceava. Limita de sud cuprins ntre albia minor a Siretului - la vest i pn n apropiere de
Dealul Mare, la est, desparte aceast zon de comuna Tudora. Limita de est se afl n apropierea
liniei de contact dintre Podiul Sucevei i Cmpia Colinar a Jijiei, paralel cu oseaua asfaltat
Botoani-Vorona-Flticeni, apoi prin plin zon forestier (dealurile Gordaloaia, Sihastria)
desprind comuna Vorona de teritoriul comunei Cristeti
Vetrele de sat sunt dezvoltate de-a lungul principalelor ci de comunicaie rutier
Localitile s-au format la intersecia drumului DJ 208C care face legtura cu drumul naional
DN 28B, cu DJ si 208H.
Zona de nord a comunei face parte din Platoul Mndreti, centrul comunei este situat ntr-o
microdepresiune dezvoltat la confluena praielor Poiana, Vorona i Rou.

1. Suprafata: 8656 ha
2. Intravilan: 1207 ha
16

3. Extravilan: 7449 ha
4. Populatie: 7322
5. Gospodarii: 2607
6. Nr. locuinte: 2930
7. Nr. gradinite: 11
8. Nr. scoli: 10
9. Nr. licee: 1
Conform recensmntului efectuat n 2011, populaia comunei Vorona se ridic la 7.492
de locuitori, n scdere fa de recensmntul anterior din 2002, cnd se nregistraser
7.999 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt romni (96,65%). Pentru 3,32% din populaie,
apartenena etnic nu este cunoscut.
[2]
Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor
sunt ortodoci (95,15%). Pentru 3,4% din populaie, nu este cunoscut apartenena confesional.

2.4 Posibilitati materilae de executie
Un capitol important in conceperea amenajarii il are gama variata de materiale utilizate pt
a construi diferite zone de relaxare. Materialul necesar a fost procurat din mai multe surse
precum pepiniera S.C. Lebada S.R. L pentru procurarea materialului pomicol si pepiniera
Grdina Verde pentru administrarea materialului floricol. In aceasta etapa a procurarii
materialului vegetative si semicer,arboricol si floricol, s-a avut in vedere calitatea evidenta a
materialelor, iar preturile atragatoare au reprezentat un criteriu important de selectie a punctelor
de cumparare.








17

CAPITOLUL III
Memoriu justificativ
3.1 Justificarea principiilor de proiectare si a solutiilor propuse
Trasaturile elementelor majore ale peisajului au fost respectate iar amenajarea s-a adaptat
acestora prin proiectarea peisajistica. Profilarea planului a reusit sa determine efectul potential al
gradinii rezultand o compozitie alcatuita in deplina armonie.
Compunerea peisajului s-a facut intr-o maniera bine definita prin respectarea
proportionalitatii si unitatii intre cladire, partea utilitarista si partea deconectanta a gradinii
individuale. Situl ales este conform unei noi dimensiuni estetice si recreative, impuse de nevoia
apasatoare a proprietarului de a trai intr-un mediu propice dezvoltarii personale, fizice si
intelectuale. Prin utilizarea vegetatiei de diferite forme si culori care inconjoara cladirea, gradina
devine un spatiu in al recreerii, creand astfel o tratare armonioasa a constructiei si a spatiului
exterior in maniere de compunere asemanatoare. La intrarea in casa, a proprietarului sunt
intampinati de o alee crealizata din pavele, infrumusetata deoparte si de alta cu Picea globosa
glauca si cornus sanguinea dupa care poate intra in casa sau poate opta pentru a alerga pe terenul
de sport amenajat iar dupa cateva ore de alergat te poti relaxa pe terasa aceasta fiind prevazuta cu
o pergola acoperita cu plante agatatoare care ofera umbra si culoare spatiului sau poti allege
soarele din preajma piscinei. Gradinile utilitare, de pomi, respectiv taxus baccata s-au amplasat
marginal pentru a nu intervene dominant in estetica generala a peisajului.







18

3.2 Justificarea vegetatiei propuse
Constienti de valoarea spirituala a plantelor care aduc si o satisfactie de ordin estetic,
oamenii se simt fericiti atunci cand traiesc inconjurati de verdeata. Florile, prin tot ce le apartine
(forma, culoare, parfum), au constituit izvoare de inspiratie pentru artistii tuturor timpurilor.
Frumuseea i gingia florilor si a pomilor l-a ndemnat pe om s le ndrgeasc i s le
cultive din cele mai vechi timpuri. Datorit frumuseii unanim recunoscute, florile sunt nelipsite
din viaa omului, nsoindu-l la tot pasul, la toate manifestrile i evenimentele din via, fiind
adevrate bunuri de larg consum.
Astfel speciile selectionate sunt:
Picea orientalis denumirea populara Molid oriental este o planta de exterior, ramificata la
baza, de culoare verde poate fi amplasata semiumbra si soare, viteza de crestere este lenta si
ajunge la inaltimi de 800-1000 cm.
Taxus baccata denumire populara Tisa este un arbore puin nalt (cca. 12 m). Se
aseamn cu bradul, de care se deosebete prin frunzele de o culoare mai verde, iar pe faa
inferioar verzi palide. Ele sunt dispuse discret pe ramurile laterale. Spre deosebire de celelalte
conifere, tisa este o plant dioic. nflorete din martie pn n aprilie. Crete ncet, putnd s
ating chiar i 14 metri i un diametru de 6 metri sau chiar mai mult. Este un arbust cu ramuri
cztoare i frunze lucioase, verde-nchis, plate, aranjate n spiral i lungi de 2-3 cm. Florile
mascule sunt aezate n axila frunzelor anului precedent i constau din 8-10 stamine, n form de
scut (peltate), pedunculate, pe faa inferioar cu 5-9 saci polinici. Grunciorul de polen este lipsit
de saci aeriferi.
Mahonia aquifolium denumire populara holy grape creste in padurile de conifere din
America de Nord, din Colorado si vest Idaho pana in Oregon, si in nordul Canadei. Arbust
sempervirescent. Tulpina erecta, 0.8-2 m inaltime. Frunze imparipenat-compuse, 5-11 foliole,
ovat-lanceolate, 3-7 cm lungime, margini dintat-spinoase, verde inchis stralucitor pe fata
superioara si verde pal pe dos. Racem 4-8 cm lungime; flori galbene, fragrante. Infloreste in
aprilie-mai. Fruct baca albastu-glauc, pedicel 10-15 mm lungime. 2-5 Seminte, lucioase, rosu-
maro. 2n = 28. Canna indica denumire populara cana.Planta vivace, originara din zonele
tropicale si subtropicale ale Americii, ce dezvolta un rizom carnos. Este decorativa
prin frunzele mari, ovale de culoare verde sau purpurie siflorile mari, stralucitoare, terminale cu
staminele transformate in petale frumos colorate. Au culoarea alb, roz, galben portocaliu, corai,
19

rosu. Plantele pot ajunge pana la 2 m inaltime. Prefera pamanturile bogate, usoare. Un plus de
umiditate in sezonul estival contribuie la o inflorire mai abundenta. Are temperamentde lumina.
Se foloseste izolat, grupuri sau in amestec cu alte plante.
Cornus sanguinea denumire populara Sanger, este un arbust cu frunze cztoare, care
atinge 26 metri nlime, cu ramuri i crengi verzui-brun. Frunzele sunt opuse i au 48 cm
lungime i 24 cm lime, au o form oval alungit, sunt verzi pe partea superioar i mai palide
pe partea inferioar, ele sunt acoperite de puf. Florile sunt hermafrodite i mici, ele au 510
milimetri n diametru, cu patru petale alb-crem, produse n grupuri de 35 centimetri n diametru,
i sunt polenizate de insecte. Floarea are patru stamine care sunt doar puin mai scurte dect
petalele i ies puin mai sus. Ovarul este situat n interior. Fructul este sferic i negru i are 58
milimetri n diametru, acesta conine o singur smn.
Malus floribunda denumire populara mar japonez sunt cultivate numai ca plante
ornamentale.Arborii i arbutii din acest gen sunt de mrime mic i medie, nedepsind 12 - 14
m nlime. Sunt arbori cu frunza cztoare. Polenizarea este ncruciat. Pot rezista
temperaturilor foarte joase. Florile sunt albe, cu 5 petale, simetrice, cu un diametru de 3 cm.
Fructele sunt sferice, cu o marime variabil.
Platanus orientalis denumire populara salcam japone, are frunzele penate, florile albe sau
palid-glbui, dispuse n raceme mari i laxe, cu stamine indehiscente libere. Pstile sunt
articulate i mucilaginoase. Este plant lemnoas, ornamental i n acelai timp melifer.








20

CAPITOLUL IV
Calculul tehnologic-economic
4.1.Lista materialelor folosite
12 Pinus sp. Jneapan 2 49,4 98,8
Total RON 6080,36 RON

SPECII DENDROLOGICE UTILIZATE
Nr.
Cr.
Specia Denumirea
populara
Nr. exemplarea Pret unitar
(RON)
Pret total
(RON)
1 Picea orientalis Molid oriental 9
44,46 400,14
2 Taxus baccata Tisa 53 27,74 1470.22
3 Juniperus media Ienuperi 11 72,20 794,2
4 Platanus
orientalis
Platan oriental 4 40 640
5 Acer
platanoides
Platin de camp 5 15, 56 77,8
6 Mahonia
aguifolium
Mahonie 17 15 255
7 Picea globosa Molid argintiu 35 20 700
8 Cornus
sanguinea
Sanger 10 12 120
9 Malus
floribunda
Mar
ornamental
3 33 99
10 Sophora
japonica
Sofora 5 300 1500
11 Corylus
maxima
Alun cu Frunze
rosii
2 12 24
21

SPECII FLORICOLE UTILIZATE
Nr.
Cr.
Specia Denumirea
populara
Nr Exemplare Pret unitar
(RON)
Pret total
(RON)
1 Canna indica Cana 9 8 72
2 Hosta
plantaginea
Crin de
toamna
10 10 100
4 Hedera hellix Iedera 2 12 24
4 Partenocisus
inserta
Vita
ornamentala
3 23 69
TOTAL PRET 265 RON


Nr.
Cr.
Specia Nr Exemplare Pret unitar
(RON)
Pret total
(RON)
1 Gazon 68 kg 20 1360










22

4.2 Deviz de infiintare si intretinere a plantatiilor












Nr.
Cr
Simbol pret Denumirea lucrarii U.M Cantitatea Valoare manopera
Unitara Totala
1
TSH041D1 Mobilizarea manuala a
solului in teren tare,
nivelare si finisare
m.p 1450 0,532 771,4
2
TSH12A1 Semanat gazon pe
suprafetele
orizontalebsau cu
panta
80m.p 12,2 13,72 167,384
3
TSH14A1 Udarea suprafetelor cu
furtunul de la hidranti
80m.p 15 1,73 25,95
4
TSH14A2 Cosirea gazonului cu
cositoarea
80m.p 13,2 0.65 8,58
Total 973.314
Deviz de infiintare a peluzelor
23










Deviz pentru plantari de arbori si arbusti
Nr.
Cr
Simbol pret Denumirea lucrarii U.M Cantitatea Valoare manopera
Unitara Totala
1 TSH17C1 Sapat gropi
poligonale
m.c 42 7,2 302,4

2
TSH27A1 Udat plantatii cu
furtunul
m.c 47 13,5 634,5
3
TSH124C1 Plantat arbori foiosi Buc. 26 2,7 70,2
4
TSH24A1 Plantat arbusti
rasinosi
Buc. 73 0,94 68,62
5
TSH30B1 Plantat flori de talie
mijlocie si mare>15
cm
73 Buc. 0.3 10 3
6
TSH30A1 Plantat flori de talie
mica
37 Buc 0,36 1,7 0,612

TSH12A1 Udat suprafete
floricole
m.p 70 7,2 504
Total pret 1583,332
24










Deviz pentru lucrari de intretinere
Nr.
Cr
Simbol pret Denumirea lucrarii U.M Cantitatea Valoare manopera
Unitara Totala
1 SvClal Administrarea
incrasamintelor
chimice:in teren
lucrat
ha 0,17 13,89 37,79

2
SvC3lal Administrarea
substantelor chimice
pe peluze sir abate
folosind aparate de
mana adaugandu-se
costul prin prafuire
ar 18 0,97 17,46
3
SvC4 Plivirea gazonului ar 23 3,85 88,55
4
SvC5 Plivirea si
sapalugirea rabatelor
cu flori
ar 0,2 13,58 2,71
5
SvC12 Taierea de corectie
la arbori si arbusti
Buc. 78 1,1 85,8
a 1
Total pret 232.31

25

BIBLIOGRAFIE

1 BERNARDIS Roberto 2011- Arboricultura ornamental Vol II, Ed. Ion Ionescu de la
Brad, Iasi
2 www.gradinameadevis.ro