i \

t
.
DOU ISTORIOARE CU TLC
1
mi revine n minte povestirea unui vizitator al lui
Ramana Maharshi, la ashramul din Arunachala, prin
anii 30-40. Ramana este celebrul iluminat indian (a
nu se confunda cu Maharshi Mahesh), care a fost
prezentat publicului occidental n special de lucrrile
lui Paul Brunton.
Vizitatorul si amintete o ntmplare cu tlc la
care a asistat fr voia lui. Ramana medita ntr-un
ungher retras, total absent la tot ce-l nconjoar. La
un moment dat, o cobr imens i-a aprut n
preajm, s-a apropiat si l-a atins n treact, pentru a
se pierde n frunzi. Trupul maestrului rmase
neclintit, impasibil n fata primejdiei morii. Cel puin
asta a fost impresia privitorului. Puin dup,
povestitorul avu ocazia s-i adreseze lui Maharshi
cteva ntrebri. Si, debut desigur, cu: Ce ati simtit
Maestre cnd cobra aceea v-a atins n timp ce
meditati? Cu aerul cel mai natural din lume, Ramana
rspunse: Fric, fireste!(1).
1. RamanaMaharshi, His Relevance Today"...
I X
O alt relatare, de ast dat din literatura Zen.
Un ucenic l ntreab pe Maestru: "Ce trebuie s fac
pentru a atinge Satori? Maestrul i rspunse: Ai
mncat?" - Da", zise ucenicul. - "Tj-ai splat blidul?
- Nu", zise ucenicul. - Mars sj spal-ti blidul
nrodulei", replic Maestru!(2).
Ambele anecdote configureaz deja ambianta
spiritual n care putem integra taoismul. Mai nti,
ns, cteva elucidri.
Primul caz, sugereaz confuzia larg rspndit la
omul occidental, cum c viata spiritual, la apogeul
ei, ar trebui s ^ ne ofere o pavz n fata
vicisitudinilor vieii. nteleptul iluminat ar trebui s fie
un soi de supraom, o fiin megalitic, un campion al
performantelor extra-mundane. El nu mai este afectat
de tot ceea ce afecteaz fiina profan. Ne imaginm
c, n meditatie, nteleptul si-a abandonat trupul si s-
a unit cu infinitul (Brahman, Dumnezeu, Tao. etc.).
Cu timpul, meditatia i devine reflex, asa nct
nteleptul triete n condiia celui eliberat de tarele
trupeti si sufletesti. Cu greu am putea admite c un
2. Un climat spiritual asemntor l gsim n aforismele
cretine ale prinilor desertului, lata unul: Un clugr
venerabil a fost ntrebat: "Ce trebuie s faci pentru a te
mntui? Clugrul mpletea couri de rchit. Fr a-si
abate atentia de la lucru, rspunse simplu: Ceea ce vezi
aici" (Cit. De Marc de Smedt, "La clarte interieure", Albin
Michel, 1993, p.137).
X
asemenea monstru sacru ar mai putea iubi ca noi,
ur ca noi, mnca, bea, dormi, urina, defeca, etc., ca
noi. ntr-un cuvnt, n fantezia noastr, omul spiritual,
Desvrsitul, nu mai este om n sensul profan al
termenului.
Ar trebui s adugm aici c o atare mentalitate
nu este apanajul exclusiv al omului de rnd. Un
savant de talia lui M. Eliade a crezut si el, ba chiar
a dovedit" c iniierea spiritual nseamn o mutatie
ontologic a fiinei - credincios dihotomiei, clasice
de-acum - sacru profan. Altfel spus, iluminatul este
musai un avatar al sacrului, n timp ce omul de rnd,
o expresie a profanului...(3).
Aceeai mentalitate, repet, o gsim pretutindeni
n lumea modern occidental, dac nu si n cea
oriental... Exemplul lui Ramana Maharshi a artat
ns c nteleptul nu a ncetat s fie om, c, n
momentele tipice de viat, el se comport ca oricare
dintre noi. Experienele sale spirituale nu l-au scutit
de tributul pe care l pltim cu totii naturii noastre
profane".
A doua anecdot trebuie privit n corelare cu
prima. Ucenicul doritor de Satori este fiecare din noi,
oricine se simte atras de antrenamentele si
performantele spirituale. Ceea ce intereseaz este
ns altceva. Faptul c credem, aprioric, c Satori
3. n taoisrn nu exist nimic asemntor acestei dihotomii
sacru-profan". n realitate sacralitatea n extrema ei atinge
profanul si viceversa...
XI
poate fi obtinut dac facem cu srguint ceva anume.
Ne spunem n sinea noastr c un ideal att de
inaccesibil nu ar putea fi atins dect prin efort,
renunare, sacrificiu, si altele la fel. Or, replica
Maestrului Zen este pulverizant; ea s-ar putea
traduce cam asa: ca s-l atingi pe Satori nu trebuie
s faci nimic deosebit n acest sens. Nimic deliberat,
programat. Sau: nu ai nimic altceva de fcut dect ce
ai fcut si pn acum. S mnnci cnd e timpul s
mnnci, s dormi cnd ti-e somn, s meditezi cnd e
timpul s meditezi, s plvrgeti cnd ti vine,
s.a.m.d.
lat o alt viziune care ne intrig: faptul c nu
trebuie s facem nimic special ca s-l atingem pe
Satori!...
SPIRITUL TAOISMULUI
Am afirmat mai sus c ambele istorioare
configureaz ambianta spiritual n care putem integra
taoismul. Am avut n vedere, desigur, faptul c
taoismul nu este o filosofie anacronic. Mai precis,
c: spiritul acestei filozofii este prezent si azi, desi
nu este urmrit adeseori n chip deliberat. Am vrut
s spun c spiritul taoismului este firescul vieii, iar
acest firesc nu se modific de-a lungul secolelor de
evoluie a civilizaiei umane. Ca s parafrazm
hexagrama 48 din "Cartea Schimbrilor' (Yi J ing),
firescul nici nu creste nici nu diminueaz n relaie cu
scurgerea timpului, cu modele, cu noile cutume.
Desigur c el poate fi ignorat, la un moment dat. El
XII
poate fi demonetizat. El poate fi chiar si imitat n
chip morbid: daca avem n vedere micrile de tip
ecologist, de ntoarcere la natur, n genul n care
au aplicat acest deziderat toti acei hippies ai anilor
60. n acest din urm caz, firescul, naturalul se
confund cu ndobitocirea voit, cu bestialul!
Revenind ia taoism, trebuie precizat c: nu
avem de-a face aici cu o filozofie n sensul
occidental al termenului, adic cu un sistem nchegat
de idei si concepii, extrem de labirintice, care vor s
demonstreze c lumea este cutare lucru si
nicidecum altceva. Nu avem de-a face cu o etic, cu
o moral, cu o tehnic soteric de genul celei
cretine. Taoismul nu se sinchiseste de teoria
cunoaterii, el nu axiomeaz nimic, nu oblig la
nimic. Un aforism semnat Zhuang Zi spune c:
doctrina taoist este la fel de aproape de fiina
uman ca si umbra de form sau ecoul de sunet...
Taoismul este, ntr-un cuvnt, un mod de viat. Si,
mai precis, un mod de viat care se inspir din
firescul cu care se manifest fenomenele naturii. Tao
nsusi, conceptul central al taoismului, desemneaz
calea regulat a alternantei anotimpurilor, a micrii
soarelui, lunii si stelelor...(4).
4. Lao Zi, "Cartea despre Dao si Putere, Humanitas,
1993, p.19.
XI I I
UN MODUS VIVENDI INSPIRAT DIN NATUR
Ideea c un mod de viat s-ar putea inspira
din firescul desfurrii fenomenelor naturii poate
nate, si ea, o mulime de confuzii n mintea omului
modern. Pentru c nu vedem, de pild, cum am
putea transpune n conduita noastr ceea ce
nregistrm n fenomene impersonale naturale ca
ploaia, tunetul, succesiunea ciclic a anotimpurilor,
etc. Putem admite, desigur, c experimentatorii
chinezi au putut trage folos din imitarea gesturilor
animalelor care mnnc, merg, dorm, vneaz, se
bat, etc. n artele mariale, multe procedee de atac si
de aprare imit "tehnica" spontan a animalelor
slbatice. O mulime de filme de arte mariale, mult
gustate de public, trateaz aceast omologare
eficient ntre atitudinea animal si cea uman, n
lupta corp la corp. Totui, nu stim nimic despre o
corespondent viabil ntre fenomenele naturii si viata
noastr de zi cu zi, asa cum este ea recomandat
de taoism.
CUNOATEREA INTELECTUAL, O CUNOATERE
INADECVAT
Este cu neputint s ne reprezentm o
asemenea performant pentru c instrumentul cu care
nelegem ce se petrece n lumea nconjurtoare si n
noi nine este intelectul. Or, intelectul nostru se
serveste n munca sa de prelucrare a informaiilor
XI V
diverse pe care ni le trimit simurile de concepte (5).
Conduita noastr nu este inspirata, n cele mai multe
cazuri, de evaluarea corect a momentului, ci de
ceea ce stim n prealabil (si aici, desigur, memoria
si are rolul ei) despre natura momentului respectiv.
Un exemplu inspirat de Chogyam Trungpa,
lmurete precis cele de mai sus. S zicem c
cineva se ndreapt spre noi. Ne spunem n sinea
noastr: este un prieten. Si-atunci ne pregtim s-i
dm bun ziua, s-i ntindem mna, s-i oferim o
ceac de cafea, etc. Sau: e duman. Si-atunci
armm revolverul gata-gata s tragem fr somaie.
A
In realitate. detaarea sau ncordarea noastr,
plcerea sau neplcerea resimtit la vederea cuiva
snt reacii mediate si contaminate de prejudecile
noastre asimilate conceptual; ele dicteaz ce si cum
s facem ntr-o situatie dat. Aceste "prejudeci" pot
fi amprentele unor experiene reale ale trecutului, dar
tocmai acest caracter de experiene trecute ne face
s le bnuim de inadecvare la prezent (de
aceea le numim prejudeci, chit c ele nu au fost
primite de-a gata, ci au fost experimentate de noi
nine n mod direct). Or. ceea ce a fost valabil
cndva, ntr-un trecut mai mult sau mai puin
5. Gndirea conceptual a fost denuntat si de buddhism;
n acest sens, Chogyam Trungpa o identifica cu 'vederea
eronata. La antipozi se afla vederea just", prima
articulaie a crrii octuple a buddhismului. n opinia
aceluiai, vederea just este o vedere penetrant care
A
ndeprtat, risc s se demonetizeze azi. Intr-adevr,
acesta este cazul tuturor concepiilor noastre,
subiective sau obiective, motenite sau dobndite, cnd
se intersecteaz cu evenimentele prezentului. Noi
ignorm, pentru a relua exemplul de mai sus, n ce
mare msura 1., prietenul nu este ntotdeauna prieten
si dumanul, duman, 2., c ceea ce reinem n
privina relaiei noastre trecute cu icsulescu nu mai
corespunde momentului actual. Pentru c, asa cum
afirm taoismul, lumea este ntr-o continu prefacere,
iar acest proces este fr nceput si fr sfrit. Mai
mult chiar: prefacerea presupune afternanta
contrariilor, continua transformare a unui fenomen n
inversul lui(6). Iar Tao, despre care am pomenit deja,
exprim necesitatea natural, neechivoc, a acestei
metamorfoze curioase.
Intelectul nu ne poate ajuta s adoptm n viata
noastr de zi cu zi modelul naturii, al lui Tao, pentru
c este sufocat de concepii si prejudeci care
pretind c au lmurit toate problemele de acest soi.
nu ntretine o relaie doar cu ceea ce e vzut, ci de
asemenea si cu implicaiile acestei viziuni, cu totalitatea
obiectelor si spaiului dimprejur" (Le mythe de la liberte et
la voie de la meditation, Ed. Du Seuil, p.69).
6. Fenomenul este cunoscut si lumii stiintifice moderne
occidentale. Este ceea ce biologia a numit homeostazie
negativ.
XVI
Este ca si n cazul amintit mai sus cu prietenul si
dumanul: pentru c stim deja ce si cum n materie
de viat, nu vedem cum am putea admite mcar si
faptul de a pune n discuie fundamentele taoismului.
GOANA DUP S/DSH/S
Dac intelectual nu putem realiza ce vrea si ce
este taoismul, cu pretentiile sale de imitare a naturii,
nu trebuie s ne intrige. Dup cum afirma nsusi
Zhuang Zi, foarte mult lume sufer de cecitate
spiritual. In plus, dup cum am vzut deja, imaginea
noastr despre spiritualitate, despre alura hors de
comun a expertului spiritual, despre Guru, este
complet deformat. Nu vom putea admite n ruptul
capului c adevrata spiritualitate nu ne scuteste de
lacrimi si suferine existeniale, de reacii si apetente
omeneti, c, si mai grav, ea nu ne nzestreaz cu
faimoasele siddhis, puteri miraculoase, la care vism
zi si noapte, lat un fapt simptomatic:
O grupare de radiestezisti terapeuti se
adreseaz unui medic specialist ca s-i nvee
hipnoza. Intrebati la ce au nevoie de asa ceva, ei
rspund: ca s-i introducem n starea alfa pe
pacieni". - "La ce bun s-i introduceti n starea
alfa?, ntreab medicul - "Ca s-i vindecm, rspund
ei cu aerul cel mai natural din lume. Morala e
simpl: dup cteva sptmni de cursuri de
radiestezie, oamenii si imagineaz c au cptat
peste noapte capacitti de vindecare, si c nu le mai
XVII
iipseste dect hipnoza aferent pe care o pot solicita,
firesc, unui medic de specialitate. Aceast
superficialitate cu care tratm marile noastre
probleme, cum ar fi si vindecarea semenilor, aceast
inocent ncredinare c, ct ai bate din palme, te-ai
cptuit cu puteri paranormale, explic si ea
neputinta noastr de a nelege spiritul taoismului. n
fond, adeptul taoist nici nu vindec, nici nu se
vindec, nici nu merge pe tciuni aprini, nici nu
zboar prin vzduh, nici-nici; atunci la ce bun, ne
vom ntreba, la ce foloseste taoismul?
REVELAREA INTUITIV A LUI TAO
Voi rezista tentatiei de a explica si argumenta n
spiritul disputelor occidentale ce este si ce nu este
taoismul, de ce e nevoie de taoism, etc. Nu voi
lmuri nici care e condiia intelectual, mai pe
romnete ce trebuie s facem pentru a nelege
spiritul taoismului, modul cum natura devine modelul
existentei noastre cotidiene. Pentru c nici patriarhii
acestui modus v iv e n d icei care au scris primele cri
despre asa ceva, nu si-au dat silina s-o fac. Nu au
fcut-o pentru c au neles c nvttura n cazul
nostru nu este o afacere a intelectului, ci a
intuiiei. C, ajungem n chip natural la taoism dac
ne izbim cu capul de pragul de sus n viata noastr
de zi cu zi, si reflectm asupra acestei isprvi. Si,
mai ales, pentru c, n mod natural, toti sntem
taoisti, numai c nu stim acest lucru. "nvttura
taoist este o trezire la actualitatea fr fard a vieii
XVIII
noastre si nimic mai mult. n realitate, nu exist nimic
asemntor cu o disciplin, cu o tehnic ce poate fi
deprins treptat n cursuri colarizate, n taoismul
clasic(7).
Fr a ne dezamgi prea mult din acest motiv,
ne consolm cu gndul c aforismele despre Tao
publicate n acest volum, mpreun cu notele
explicative nsoitoare, ne vor dirija aproximnd
adevrul taoist, n asa fel nct vom putea gusta si
noi din negrita beatitudine a zbenguirii n nenscut,
alturi de Lao Zi, Zhuang Zi si alti ilutri maetri
anonimi!...(8).
7. De fapt, metoda nvrii spirituale n taoismul clasic nu
implic altceva dect ilustrarea adevrurilor ultime prin
demonstraii logice, prin pilde si expresii alegorice, prin
istorioare cu tlc, etc. O manier mai apropiat de zicerile
si parabolele lui lisus din Noul Testament. Scopul este
mai puin de a ocupa intelectul adeptului cu formule
meteugite, ct mai ales de a stimula intuitia natural prin
observaia evenimentelor exterioare si interioare. Putem
vorbi multe despre aceast metod; esenialul este c ea
rmne infailibil. Totul se petrece ca la un curs de not,
cnd profesorul se lipseste de noiunile introductive, de
prile teoretice, de micrile simulate pe uscat, i-i arunc
pe elevi n ap, fr nici o somaie, pe neateptate,
pentru a cpta ntr-o experien direct si nu lipsit de
traum, reflexele naturale ale notului.
8. Nu trebuie s se cread, c taoistul caut cu tot
dinadinsul izolarea si linitea locurilor solitare, detaarea
de viata mundan, neimplicarea n problemele de zi cu zi,
XI X
Nota bene: Am renuntat de asemenea la alctuirea
unui dicionar de termeni taoisti. Studiul acestor
expresii verbale mai mult sau mai puin reuite nu ar
uura cu nimic perceperea spiritului cugetrii taoiste.
Or, acest spirit reiese viu din aforismele lui Zhaung
Zi, din notele explicative nsoitoare. Cuvintele cheie
nu au mare relevant. De altfel, ele pot fi lmurite
dac apelm la bibliografia de specialitate pe care
am adugat-o la sfrsitul introducerii de fat.
asa cum adeseori pare s reias din aforismele publicate
aici. Acolo unde este cazul de asa ceva ntlnim o opiune
de viat care poate foarte bine s mearg si n sens
invers. Retragerea in izolare, efortul de linitire, etc., snt
mai degrab expresii ale firii cutruia dect indicaii tehnice
privind Calea lui Tao.
ZHUANG ZI, OMUL...
Zhuang Zi este fr ndoial cel mai profund
filozof pe care l-a dat vreodat China. Dup istoricul
Sima Qian, el ar fi trit n secolul al IV-lea .H.,
originar din oraul Meng, provincia Song (astzi n
nord-estul oraului Shangqiu din Henan-ul oriental). O
vreme, Zhuang Zi ar fi exercitat o profesiune
modest ntr-o manufactur de lac. A trit ns n
condiii mizere, prefernd libertatea personal jugului
responsabilitilor pe care i le-ar fi impus ocuparea
unei funcii dregtoresti. n acest sens, Sima Qian
povesteste urmtoarele:
Auzind vorbindu-se de nelepciunea lui Zhuang Zi,
regele Wen de Zhou i-a trimis un mesager cu o
mare sum de bani pentru a-l invita si a-i oferi un
post de ministru de stat. Zhuang Zi zmbi si-i zise
emisarului: O mie de uncii de aur snt o mare
avuie, funcia de ministru este respectabil. Dar ai
privit vreodat boul care este pregtit pentru
sacrificiu? Dup ce a fost ndopat vreme de mai
muli ani, e mpodobit cu straie brodate si introdus
n Marele Templu. n acel moment, el si-ar dori din
toat inima s nu fie dect un biet purcelus anonim,
dar mai este oare cu putint? la-ti tlpsita! Nu m
2
XXI
ispiti. Prefer s m zbengui intr-o albie de porci
dect s m las priponit de cutare mahr regal. Nu
voi accepta n ruptul capului o funcie oficial cci
vreau s triesc liber dup cum mi-e voia...
... SI OPERA
Zhuang Zi este autorul crii omonime (din care s-
A
au extras aforismele publicate aici). In opinia
specialitilor n taoismul clasic, cartea Zhuang Zi este
cea mai nsemnat, fiindc gndirea si atitudinea
existential ale vechilor taoisti ne devin accesibile n
primul rnd datorit ei(1).
Cartea subzist si azi sub forma unui lung text n
proz divizat n 33 de capitole repartizate n tablete
interioare (l-VII), tabletele exterioare (VIIl-XXII), si
tablete diverse" (XXIIl-XXXI11). Tradiia afirm c
numai tabletele interioare snt opera lui Zhuang Zi,
n timp ce celelalte dou prti ale textului snt
atribuite discipolilor si succesorilor scolii Maestrului.
Prin edict imperial al mpratului Xuanzong de
Tang, Zhuang Zi a primit n 742 numele onorific de
Omul Adevrat din Nanhua (Nanhua Zhenren)
(Nanhua: (tinutul) florilor din sud, numele locului).
Este motivul pentru care opera lui s-a numit ncepnd
cu dinastia Tang Adevrata Clasica din Nanhua
(Nanhua Zhenjing).
1. Max Kaltenmark, Lao Zi si Daoismul, Sympozion,
1994, p.101.
XXI I
Zhuang Zi este, fr ndoial, un geniu literar cu
totul ieit din comun, ludat si apreciat n mod
unanim. El este mai nainte de toate fabulistul
taoismului. Gndirea sa se exprim sub form de
fabule, de istorioare care asociaz concomitent o
mare for imaginativ, un umor sarcastic si o
diatrib defimtoare si polemic culminnd uneori cu
impertinenta. n aceast privin, nu exist o judecat
mai pertinent dect cea a autorului ultimului capitol
din cartea Zhuang Zi:
El se exprim n discursuri extravagante, n cuvinte
insolite, n expresii fr cap si coad, uneori prea
slobode dar fr parialitate, cci doctrina sa nu
urmrete s traduc puncte de vedere particulare.
El crede c lumea e mult prea confuz ca s
merite o exprimare serioas. De aceea e de prere
c cuvintele de circumstan snt prolixe, cuvintele
cu greutate si au valoarea lor, dar numai cuvintele
revelatoare au o influent nelimitat.
S mai adugm c n cartea cu pricina gsim
esenialul tematicii taoiste din Tao-Te-King, dar sub
o form amplificat si ilustrat cu abundente si scurte
povestiri edificatoare.
DOCTRINA SPIRITUAL
Doctrina spiritual a lui Zhuang Zi, asa cum
reiese ea din sistematizarea textelor sale, postuleaz
cunoaterea intuitiv a lui Tao, Principiul absolut,
XXI I I
motorul si msura tuturor fiinelor". Formal, am putea
distinge trei faze fundamentale n demersul unirii
mistice cu Tao(2).
Prima este cea a convertirii, sau metanoia,
caracterizat prin "ntoarcerea nuntru si adoptarea
unei noi table de valori care nu mai are nimic din
prejudecile si aspiraiile omului de rnd.
Urmeaz calea purgativ, sau catharsis, care
videaz fiina de tot ce eul nostru a adunat sub
aspect etico-moral, cultural si spiritual, n existenta
profan. Aceasta conduce n final la iluminarea
interioar.
La captul acestui periplu spiritual, adeptul se
unete cu Tao, pe care l contempl cu mintea vid
de orice constructie intelectual. El a atins atunci
starea de "Om Adevrat (Zhenren), adic de ins
care si-a realizat natura proprie(3).
Zhuang Zi descrie el nsusi aceast ascensiune
spiritual, desfsurat pe un ciclu de 9 ani (cifra 9
2. Zhuang Zi nu ne ofer o tehnic sistematizat a unirii
cu Tao. Dup cum nu au fcut-o nici Buddha si nici
Christos. Dac vorbim totui de doctrina sa spiritual o
facem cu rezerva celui care stie c acest demers este
opera succesorilor si, att clasici ct si moderni, a
savanilor de azi care se strduiesc s obin indiciile unei
tehnici coerente din scrierile Maestrului.
3. Poate c cea mai bun definiie a Omului Adevrat
{Zhenren) ne-o ofer Chogyam Trungpa, atunci cnd
ncearc s defineasc termenul sanscrit Rishi.
XXI V
este o cifr yang si, prin urmare, benefic), astfel:
Yancheng Ziyou i-a zis lui Dogguo Ziji: Punndu-m
sub ascultare n spiritul nvtturii domniei voastre:
Dup un an, mi-am regsit starea de slbticie,
Dup doi ani, m-am putut mulumi cu urmarea,
Dup trei ani, am ptruns lucrurile,
Dup patru ani, am devenit ceva,
Dup cinci ani, regsii originea,
Dup sase ani, l-am reintegrat n suflet pe Cui,
Dup apte ani am devenit Cer,
Dup opt ani, uitai distinctia viat/moarte,
Dup nou ani, s-a artat Minunea"
Pentru acest text, traductorul, printele C.
Larre, a propus urmtoarea schem: este necesar s:
1. Prsesti, 2. Urmezi, 3. nelegi, 4. Abandonezi, 5.
Retriesti, 6. Te rencarnezi, 7. Trieti n spiritual, 8.
S-ti consumi viata, 9. Obii viata etern
Calea purgativ este ceea ce Zhuang Zi
Rishi..., scrie autorul, desemneaz o persoan care
duce n permanent o viat just. n tibetan, rishi se
spune trang-song (drang aron). Trang semnific direct",
song semnific drept. Este vorba de o persoan care
duce o viat dreapta si direct, fr a introduce noi
complicaii n situatia sa existenial. Este o disciplin
permanent, ultima disciplin. Ne simplificm viata mai
degrab dect s ne nconjurm de noi atractii sau s
cutm noi amestecuri ameitoare" (Le mythe de la
liberte, et la voie de la meditation, Ed. Du Seuil, 1979, p.
106).
XXV
numete postul inimii (Xinzhai), expresie care d
mult btaie de cap specialitilor. Nu vom insista
asupra ei, ci ne vom mrgini la urmtoarele: el
(taoistul) se detaeaz de orice cunoatere dobndit.
Ignorant si obscur (4), el nu mai are opinii, nct nu
se mai poate discuta cu el (5). Condiia paradoxal
a celui care l-a realizat pe Tao, desi nu poate fi
descris prin cuvinte, rezult din remarcile unui alt
promotor celebru al doctrinei perfecte, Lie Zi:
M voi lsa purtat de vnt spre miazzi sau
miaznoapte, ia fei ca frunza czut din copac, ia
fei ca firul de pai. nct, nu voi mai putea spune
dac eu snt cel care l poart pe vnt sau vntul
m poart pe mine (6).
4. Ignoranta si obscuritatea adeptului taoist nu au nimic n
comun cu imbecilitatea n sensul obinuit al termenului.
5. Dac vrem, o alt interpretare a postului inimii este
de a lsa mintea/inima n voia ei, de a permite gndurilor
si sentimentelor s vin si s plece dup cum vor ele,
fr nici o interventie exterioar .(concentrare yogica, etc.).
A ncerca s controlezi mintea cu fora, scrie Alan Watts,
este la fel ca a ncerca s nivelezi valurile cu o scndur
si nu poate avea ca rezultat dect din ce n ce mai multe
tulburri (Dao-Calea ca o curgere de ap. Humanitas,
1996, p. 154).
6. Aceast dulce indolent este n fond realizarea
principiului non-rezistenei care urmrete fuziunea perfect
cu realitatea imediat.
X X V I
Am vzut c recunoaterea identittii
viat/moarte constituie una din ultimele etape ale caii
purgative taoiste. lat cum vorbete Zhuang Zi
despre moarte. Soia sa murise si prietenul su Hui
Zi veni pentru a-si prezenta condoleantele. l gsi pe
Zhuang Zi cntnd si btnd tacticos msura. Hui Zi,
ocat, s-a indignat de aceast purtare. Zhuang Zi i-a
rspuns astfel:
y\
In momentul morii ei, am fost firete afectat, dar
reflectnd asupra nceputului am descoperit c la
origine ea nu a avut viat; dar nu numai c nu a
avut viat, ea nu a avut nici mcar form; si nu
numai c nu a avut form, ci nici mcar suflu.
Ceva efemer si insensibil se transform n suflu,
suflul n form, forma n via, si iat c acum viata
se transform n moarte. Totul se aseamn cu
succesiunea celor patru anotimpuri ale an ului.n
acest moment, soia mea s-a culcat linitit n
Marea cas. Dac a boci-o cu lacrimi amare, ar
nsemna c nu am neles cursul destinului, lat de
ce m abin (7).
7. Acest capitol calchiaz expunerile lui J ean-Christophe
Demariaux, Le Tao, Ed. Du Cerf, 1990.
XXVI I
OBSERVAII PRELIMINARE
3
1. Traducerea textelor chinezeti d foarte mult de
furc specialitilor. Astfel c nu exist nici n privina
taoismului versiuni oficiale", traduceri standard care
s fi obtinut girul tuturor sinologilor. Mai mult chiar,
aceleai versiuni difer aproape pn la o rsturnare
a sensurilor textului original. Cu att mai mult vom
nelege dificultile pe care le ntlnim atunci cnd
traducem, la mna a doua, un text de acest gen,
dintr-o limb intermediar, fie ea chiar si franceza...
2. Cuvntul spirit care revine iar si iar n textele
aforismelor, desemneaz mintea, sufletul, inima
(n sens taoist, adic privit ca sediu al gndirii, cf.
Yi J ing). Uneori am lsat termenul spirit n forma
iniial n text, alteori l-am transcris direct n funcie
de semnificaia sa special n conjunctura semitic
respectiv, alteori l-am explicat la subsol. Am permis
astfel cititorului s perceap vasta panoram a
nelesurilor cuvntului spirit.
3. Aforismele din aceast carte snt traduse
urmrind nu att litera textelor pe care le-am avut la
ndemn, ct mai ales spiritul taoismului. Acelai
lucru este valabil mai ales n privina notelor
explicative abundente care lmuresc aceste traduceri.
XXVI I I
4. Adeseori Confucius este autorul unor reflexii
filozofice taoiste, personajul principal al unor
Tntmplri relatate de Zhuang Zi. Trebuie subliniat c
Confucius nu are practic nimic n comun cu aceste
idei, c el reprezint un curent filozofic aparte, care
nu comunic dect vag cu taoismul filozofic. n rest,
autorul aforismelor si-a luat libertatea de a pune n
gura adversarului su propriile sale concepii.
5. Mai adaug c de-a lungul adnotrilor si
comentariilor aforismelor am strecurat, ici-colo, cteva
paralele biblice si non-canonice. n acest din urm
caz, am apelat la Evanghelia dup Toma, un text
apocrif care, n multe privine, se aliniaz mentalittii
taoiste. Citatele din aceste surse nu snt literale.
6. Bibliografie selectiv. Pentru nelegerea
taoismului, dar si pentru o mai bun asimilare prin
amplificarea sensului aforismelor, sugerez cititorului
s consulte urmtoarele lucrri:
- Alan Watts - "Dao-Calea ca curgere de ap",
Humanitas, 1996.
Max Kaltenmark - "Lao Zi si daoismul,
Sympozion, 1994.
- J ean-Christophe Demariaux - "Le Tao, Ed. Du
Cerf, 1990.
- Tchouang Tseu - Aphorismes", Albin Michel, 1986.
- Marcel Granet - La religion des Chinois", Imago,
1989.
- Lao Tseu - Tao Te King, Albin Michel, 1984.
Lao Zi - "Cartea despre Dao si Putere",
Humanitas, 1993.
- Patanjali - Yoga Sutras, Albin Michel, 1991.
- Cyrille J avary - Le Yi J ing, Ed. Cerf, 1989.
- Yi King - Le Livre des Transformation, Librairie
de Medicis 1973.
- Chogyam Trungpa - Le Mythe de la liberte, et la
voie de la meditation, Ed. du Seuil, 1979.
- Ramana Maharshi, His Relevance Today, ...
- LEvangile selon Thomas, Ed. Metanoia, 1975.
- Marc de Smedt - La clarte inferieure, Albin
Michel, 1993.
X X X
O cunoatere mic nu ar sti s se compare
Cu o cunoatere vast.
O viat scurt nu ar sti s se compare
Cu o existent lung.
ntr-adevr, oare cum ar putea-o sti?
Ciuperca de o clip nu cunoate
Alternanta zi-noapte.
Crisalida nu cunoate alternanta
Primvar-toamn (1).
1. Toate fpturile snt condiionate de propriile lor limite
naturale. Omul nu face excepie de la regul. Avem aici
una din ideile-for ale taoismului.
1
Cum s judeci.ce este posibil sau imposibil?
Fiecare lucru si are propria-i posibilitate.
Numai dreapta msur(1)
Ne permite s nelegem realitatea
Si s realizm unitatea cu Tao.
V
1. Dreapta msur n sensul de bunul sim natural.
7
A te ataa de ceea ce este particular
Intr-un lucru
nseamn a-i ignora universalitatea.
A uita c toate lucrurile sunt interdependente,
C ele se Tntlnesc, identice, n unitate,
Aceasta descrie situatia unei povesti intitulate
Trei de diminea:
Un cresctor de maimue gndea c raia lor
Ar fi de trei nuci n fiecare diminea,
Patru n fiecare sear.
Dar maimuele s-au artat furioase.
Atunci el le-a dat
Patru nuci n fiecare diminea, trei sear de sear,
Si ele se artar extaziate,
Tot astfel consider si nteleptul
Afirmaia si negaia
Si se conformeaz legilor naturii.
9
Toata lumea discut si emite
Categorii de contrarii.
Mi-ar place s aud un discurs
Care s nu intre n nici o categorie.
Dac exist un nceput al lumii
Atunci exist si un timp dinainte de acest nceput
Si un timp dinainte al timpului dinainte.
Dac exist existent
Exist deopotriv si non-existent
Si un timp dinainte de neant.
Nu exist nimic mai vast sub cer
Dect vrful unui spic tomnatec
Iar un munte mare
Este un nimic n fata firmamentului.
Nimic nu ntrece n vrst un copil mort (1).
1. O variant a acestei observaii o gsim n Evanghelia
dup Toma. Acolo se spune cam aa: n vremea vieii
sale un moneag nu va ntrzia s consulte un prunc
abia nscut despre Via... Idee aberant la prima
vedere pentru c ce ar putea ti, n sensul curent al
termenului, un prunc despre un subiect att de
controversat, de abisal?!
11
- 1 . I >*

>
*

Tao nu se declara ca atare.

Discursul perfect nu se poate exprima.
Marea caritate nu se arat,
Adevrata puritate nu se vede,
Curajul real este fr cruzime,
Cci Tao care strluceste nu mai este Tao (1).
Discursul si scriitura rmn pariale,
Caritatea ostentativ este fals,
Puritatea dezvluit se altereaz,
Curajul crud nu-si atinge scopul.
Cci toate acestea cinci snt ca si un cerc
Care se crede ptrat.
A sti c stiinta poate s nu stie
Rmne cea mai nalt tiin... (2).
1. Orice lucru care intr n manifestare ncepe s
decline. Sau: ostentatia, ncpnarea, consecventa, nu
duc dect la inversul scopului cutat.
2. Afirmaie ce amintete izbitor de meditatia lui Socrate:
ci eu stiu c nu stiu...

13
Oare cum as putea sti dac iubirea de viat
Nu este cumva o iluzie? Cum as putea sti
Dac nu cumva cel care se teme de moarte
Nu este ca i un copil care s-a rtcit
Si plnge, pentru c nu-si mai regsete casa?
Doamna Li, fiica ofierului de frontier Ai Feng,
A tot plns pn ce i-a udat tivul rochiei
Atunci cnd a luat-o cu el ducele Tsin.
Dar numai ce a intrat n palatul lui,
S-a ntins n cuicus si a nfulecat pe nersuflate
C a si regretat c s-a-ntrecut cu plnsul.
Oare cum as putea sti dac nu cumva
Mort, nu voi rde de dragoste de viat?
15
V
Odinioar, eu, Zhuang Zi, visai
C snt un fluture zburtcind ba ici, ba colo
Ghiftuit, satisfcut de soarta mea si ignornd
Starea mea de om.
Brusc m trezii si m regsii,
Surprins c snt eu nsumi.
Acum nu mai stiu dac am fost un om
Care a visat c este fluture
Sau snt un fluture care viseaz c este om.
Intre fluture si mine exist o diferen:
Anume ceea ce s-a numit schimbarea constant(1).
1. Pasaj obscur care s-ar putea traduce mai degrab
viceversa: Intre mine si fluture nu exist nici o diferen:
si eu, si el, sntem supui aceluiai principiu universal:
perpetua schimbare...
17
:
D
Viata mea este limitat iar cunoaterea nelimitat.
A vrea s ating nelimitatul ar conduce la epuizare.
Cine i ajut pe ceilali si atrage un renume
Cel care nu se ocup dect dp sine
Cade n disaratie.
Numai ce! carp urmeazf calea bunulu1 simt n
i regleaz viata,
Se achit de datoriile sale
i-i atinge limitele naturale
1. Aici. bunul simt traduce expresia calea de mijloc
sau calea mijlocului care sdestp destul confuzie n
mintea occidental. n fond. calea miiiocului" evoca ideea
i
c nu estp necesar s te opintes+i s fac cutarc sai
cutare lucru; c, totul vine de I;;. sine atunc1 cnd i-a
sunat ceasul. Speculaie poate r ntins ns si m?
departe...
19
La moartea lui Lao Zi, discipolul su Zhin Zi spuse,
vznd cum bocesc oamenii n jurul trupului:
- Nu trebuie s intrm n capcanele superstiiei si
s sporim suma emoiilor umane.
Maestrul a venit pentru c i venise timpul s se
nasc; a plecat pentru c i-a venit timpul s moar.
Pentru cei care accept astfel fenomenele vieii si
morii, si se adapteaz la circumstane, tristetea si
boceala nu au sens.
Cei din vechime spuneau de cel care tocmai a
murit c i-a desfcut legturile.
Combustibilul s-a consumat dar focul poate fi
transmis: n fond, este cu neputint s-l vedem
stins.
21
Confucius povesteste c, atunci cnd era n misiune
n tinutul Zhu, a vzut nite purcelusi care sugeau
mamelele unei scroafe care tocmai murise. Ei s-au
oprit rapid si s-au ndeprtat cci mama lor nu-i mai
privea i-i schimbase starea. Ei iubiser n ea nu
corpul ci ceea ce l nsufleea (1).
1. Adeseori i noi, oamenii, iubim aparentele si nu
fondul, esena. Aparena lucrurilor, a fiinelor, ine de
conceptele pe care le asociem lor. !ar conceptele snt
ntotdeauna compromisuri cu adevrul. Pentru c adevrul
nu este unul i imuabil.
O alt interpretare posibil: ceea ce anim ntreaga
creaie este Tao. El este obrsia si mormntul tuturor
iucruriior. Corpul nu este decit orma, aparenta. Atunci
cnd purceiuii se ndeprteaz de scroafa moart, ei se
supun principiului universal al schimbrii.
23
Admirmd gesturile armonioase ale mcelarului su si
ritmul muzical al cutitului mplntat n carcasele pe
care le transa, prinul Mui i lud ndemnarea artei
sale. Mcelarul i rspunse:
- ndemnarea mea vine din faptul c eu sunt n
Tao.
La nceputul carierei mele nu vedeam dect boul.
Dup ani de practic nu m mai sinchisesc de
ntreg animalul si muncesc lasndu-m ghidat mai
degrab de spirit dect de ochi(1).
M potrivesc la constituia natural a animalului
si lama cutitului meu urmrete interstitiile si se
i
nfige n caviti. Nu tai nici muchi, nici nervi si cu
att mai puin oasele. Un mcelar bun si schimb
cutitul o dat pe an pentru c traneaz, un
mcelar prost, lunar, pentru c cioprteste. Eu,
personal m servesc de acelai cutit de 19 ani si
cu toate c a tiat mii de boi, s-ar spune c tiul
i s-a ascutit si mai si.
Fineea tiului se introduce n spatiile
articulaiilor si fibrelor si-mi mnuiesc cutitul cu
uurin n spatiile vide pe care le-am lrgit astfel.
Iau aminte la dificultile ntlnite de fiecare dat,
lucrez fr grab, asa nct prile se separ
singure, ca si cum as frmita un pumn de pmnt.
25
In cele din urm mi retrag cutitul, m ridic,
: asufiu si-i pun ia locui iui.
Minunat, zise prinul, cuvintele acestui mcelar m
nva arta de a-mi dirija viata.
i. Aici, spirit in sensul de intuiie. Specuind mai
departe: intuitia, n locul cunoaterii raionale (ochii snt
simbolul raiunii).
Moartea si viata, existenta si non-existena,
Succesui si eecul, bunstarea i srcia,
Virtutea si viciul, nteieociunea si ignoranta,
Lauda si ocara, setea i foamea,
Caldul si frigul, se urmeaz.
Se transform nencetat si formeaz destinul.
La fel, zilele si nopile se succed
Fr a putea sti ncepnd de cnd.
Dar toate aceste evenimente
Nu trebuie s perturbeze
Nici corpul si nici spiritul:
Este deajuns s-i pstrezi zi de zi calmul,
S trieti n pace cu ceilali,
3 ie adaptezi .a circumstane si. astfel,
S-fi dezvoli darurile naturale t.1).
i. Transformarea perpetu a lumii, alternanta fr sfrsit
a contrariilor este o lege imuabil. Nimeni i nimic nu ar
putea-o schimba. Si-atunci, la ce bun s te frmnti?
Esenialul este s fii n acord cu circumstanele.
*
Tao are legile si evidentele sale.
El este dincolo de aciune si de formele sale
Se poate transmite dar nu poate fi primit
Poate fi obtinut dar nu poate fi vzut
Exist naintea cerului si a pmntului
si este propria rdcin si cea a tuturor timpurilor.
El nate tot ce exist
Zei si fiine.
Dincolo de zenit si de nadir
El nu are nici nlime si nici profunzime(l)
El nu mbtrneste, este fr durat.
Hsi Wei l-a obtinut si a pus universul n ordine
Fu Hsi l-a obtinut si a stabilit principiile eterne(2).
Prin el se mic soarele si luna.
i
1. El nu are nici nlime si nici profunzime, adic nu
poate fi cuantificat.
2. Fu Hsi este, n traditia chinez, creatorul trigramelor
sacre care constituie osia Crtii Schimbrilor (Yi J ing).
29
Cei care obine linitea, izbutestf M,

1. S-ar putea spune mai degrab, cme are rbdare,
izbutete. Conform principiilor naturale taoste orice
realizare vine la timpul ei. Astfel c m a' nimr dr fcut
dect s atepi ncredinat c ti vei atinge scopui Este
ca si n anecdota cu pescarul care r debarca!: la malu
mrii si a ateptat rbdtor fluxul s-i transporte barca
pe mal. Fcnd astfel, el s-a scutit de un efor istovitor
si totui si-a atins scopul.
31
Maestre, de la cine ati aflat despre Tao?
l ntreab Man Po pe Mu Yu.
- Din scriptur
din literatur
din trezie
din atentie
din munc
din sunet
din necunoscut
din vid
din infinitul fr nceput,
i rspunse el (1).
1. Totul n acest univers trimite la Tao. n asa fel nct
nu mai este nevoie de nvttor. Ceva asemntor gsim
n Evanghelia dup Toma unde lisus afirm c El se
afl pretutindeni, n totul i n toate. Dorina de a
sistematiza o cale care s ne conduc la Tao nu are
nimic natural si ne ndeprteaz de scopul cutrilor
noastre.

Omul spiritual este altfel n raport cu ceilali oameni.

Dar el este egalul cerului.
Astfel s-a zis:
Smerit n cer, superior pe pmnt
Smerit pe pmnt, superior n cer (1).
1. Si aici funcioneaz legea alternantei ale crei ecouri
le gsim i n Biblie. Smerenia pe pmnt este principala
virtute a cretinului care vrea s guste din viaa venic,
n aforismul nostru, ns, smerenia are un neles mai
nuantat. Adeseori, oamenii spirituali, care se bucur de
aprecierile unanime, nu nseamn nimic n fata Cerului.
Dimpotriv, cei care trec neobservai, neremarcati, snt
adeseori elevai n fata Cerului. n fond, cnd afirmm
c un om este evoluat spiritual o facem pentru c l-am
comparat cu alti oameni mai puin evoluai, sau cu un
model formal de nalt spiritualitate. Dar toate aceste
obiecte de comparaie exprim msuri pmntesti si nu
se potrivesc cu msurile Cerului.
. ' V i . .
Impasibil n fata oricrei pierderi,
In fata oricrei schimbri,
Intrm n cerul pur initial(1).
1. Impasibilitatea n fata pierderii poate prea unora o
expresie a cinismului. Sau chiar a nesimirii patente.
Pentru c, ne ntrebm, cum am putea rmne linistiti,
netulburati, atunci cnd am pierdut o fiin apropiat?
Impasibilitatea nu trebuie s fie o manier
(auto)impus de abordare a fenomenelor vieii. Pn la
un punct putem s ne manifestm n chip natural
afectarea. Conteaz, ns, s nu rmnem cramponai de
ea.
37

i - 1 r 11. v *
*.
Natura este asa cum este:
lucrurile curbate n-au nevoie de arc,
lucrurile drepte n-au nevoie de rigl,
lucrurile rotunde n-au nevoie de compas,
lucrurile rectangulare n-au nevoie de echer,
lucrurile care se unesc n-au nevoie de lipici,
lucrurile care se ataeaz nu au nevoie de frnghie.
Toate lucrurile se nasc, n chip spontan
Fr s tie de unde vin
Nici cum s-au produs
Si fiecare posed calittile sale intrinseci.
i asa se-ntmpl, de cnd hul,
n ordinea naturii(1).
1. O invitatie, am putea spune, la a-ti accepta propria
natur care nu are nevoie de nici o corecie exterioar
ntruct nu-i lipseste nimic.
39

4
-
V

,
*
Cel care l cultiva pe Tao
Nu cultiv datoria si dreptatea social
Ci-si dezvolt mai nti calittile proprii(1).
Cci cel care i vede pe alii
Fr a se vedea pe el nsusi,
Cel care i aude pe ceilali fr a se auzi pe sine,
si piere claritatea viziunii
i devine un altul
Dect el nsusi.
1. Aici calitile proprii" nu trebuie nelese n sens
moral. n fond, gsim ceva moral, sau ceva bun n
faptul c lucrurile s-au nscut curbate, drepte, rotunde,
rectangulare, etc (cf. aforismul de la pag. 39)? Natura
natural a fiecruia este firea lui care nu poate fi privit
cu ochi critic.
41
Un ucenic al unui celebru tlhar l ntreb:
- Calea lui Tao exist oare si la noi?
- Firete, i rspunse el.
Prin nelepciune gsim prada.
Cu curaj punem primii mna pe ea.
Cu eroism ne retragem ultimii.
Cu pruden
Am calculat dac aciunea noastr
Era posibil sau nu
Si cu dreptate am mprtit prada.
Un tlhar mare trebuie s aib
Aceaste cinci calitti(1).
1. Calea lui Tao nu difer n cazul tlharului de drumul
mare de cea a sfntului retras n pustieti pentru c s-a
dedicat vieii spirituale. O idee care ne d mult de
gndit...
43
'
)
O vedere prea rafinat abuzeaz de culori
Un auz prea rafinat abuzeaz de sunete
O caritate prea rafinat pervertete virtutea
O dreptate prea rafinat si pervertete principiul
Un ceremonial prea rafinat
si pierde adevratul obiect
O muzic prea rafinat aduce moleseala
O nelepciune prea rafinat dezvolt
Reacii mecanice
O perspicacitate prea rafinat devine vicioas.
Totui, atunci cnd ne adaptm
La condiiile naturale ale existentei,
Aceste opt feluri de activitate
Snt o afacere personal.
C le facem sau nu import prea puin.
Dar dac nu ne limitm
La dispoziiile noastre originale,
Acestea opt perturb nelegerea
Si arunc totul n jur n confuzie
Cci ele pun fiina n afara propriei sale naturi(1).
1. Excesele, la omul obinuit, indiferent c snt puse sau
nu n slujba unor intenii bune, indiferent c snt sau nu
rafinamente elitiste, nu duc la un bun deznodmnt. Omul
si depete limitele naturale, si-si falsific fiina.
45
Rezultatul este confuzia care se rsfrnge si asupra
anturajului.
Problema exceselor nu mai are ns nici o relevan
n cazul insului care l-a realizat pe Tao (care s-a
adaptat la condiiile naturale ale existentei). Ele devin o
afacere personal fr nici un efect nociv asupra celor
din jur.
46
Ts'ui Kiu l-a ntrebat pe Lao Zi:
- Cum am putea mbuntti fiinele
Fr a le guverna?
- Bgai de seam s nu le tulburai spiritul(1),
Rspunse Lao Zi.
Cci spiritul fiinei umane este astfel fcut
nct se simte oprimat de orice presiune
Si exaltat de orice incitare.
Oprimat, el se simte ncarcerat.
Exaltat, el poate comite ravagii.
Supleea si blndetea ntrec
Asprimea si violenta
Care nghea ca si gerul sau ard ca si focul.
1. Aici spirit n sens de suflet. O invitatie la practica
non-actiunii (wei wu wei) n domeniul vieii sociale.
47
Doctrina perfect este la fel de aproape
De fiina uman
Ca si umbra de form, si ecoul de sunet.
Chemati-o, ea rspunde, imparial,
Gata s-si asume rolul de ajutor.
Fr obiect n micarea ei, tcut,
Ea te cluzete spre scop,
Liber s vin si s se duc n eternitate
De-a lungul apariiei si dispariiei
Fenomenelor infinite (1).
1. Calea taoist este la ndemna oricui, pentru c nu
este o doctrin artificial, nscut din imaginaie. Ea este
o reflectare, n cele omeneti, a ordinii Naturii.
49
Trebuie s acceptm ceea ce vine.
S inem cont de popor, orict ar fi el de umil,
S ne ndeplinim datoria chiar i nesupravegheati,
S formulm legi, chiar si incomplete,
S realizm lucruri, chiar si atunci cnd nu ne atrag,
S-I respectm pe cellalt,
S dezvoltm iubirea pentru fpturi,
S mplinim riturile fr cusur,
S cunoatem dreapta msur
A unei constiinte elevate.
9
A adapta unitatea la schimbare, iat-l pe Tao (1).
1. Adeseori, ncercnd s adapteze unitatea la schimbare,
taoistul va face chiar i lucrurile pe jumtate.
51
'
. -

v i ir
. **

r;
'

>:
.
i

Prin urmare ce este Tao?

Exist un Tao al cerului, si un Tao al omului,
n non-actiunea care se impune,
lat-l pe Tao al cerului,
n aciune si consecinele ei,

lat-l pe Tao al omului.
Tao al cerului este fundamental.
Tao al omului este accesoriu.
S fim cu bgare g|e seam la aceasta.
53
Vast, Tao cuprinde i sprijin toate lucrurile
Si fiecare om ar trebui s se potriveasc cu el.
Pentru a-l nelege trebuie s ne vidm mintea (1),
S practicm non-actiunea cerului (2),
Si necuvntarea linitii.
A iubi fiinele si a te griji de ele
Dezvolt buntatea,
A considera diferenele fr prtinire
Dezvolt lrgimea vederilor.
A nu face distinctii
Dovedete lrgimea de spirit.
A mbria contrariile este bogie,
A mplini nelepciunea este fort.
Cel care l urmeaz pe Tao
Se adapteaz vicisitudinilor vieii
Cci a nu merge mpotriva
Micrii naturale a lucrurilor
*
Duce la perfeciune.
Cel care realizeaz n el aceste zece precepte,
E vizitat de ntreaga creaie.
Un astfel de om ngroap aurul n muni
Si azvrle perlele n mare.
El nu se bate nici pentru putere
Si nici pentru renume,
Si nici nu se bucur de viata lung,
55
Nici nu se plnge de moartea prematur.
El nu gseste nici un pic de plcere n succes,
Dar nici mhnire n eec(3).
Chiar dac i pic un tron sau un imperiu lumesc,
El nu obine de aici nici avantaj
Si nici glorie personal.
El stie c toate lucrurile revin la unitate
i c viaa si moartea
Snt faze ale aceleiai existente.

1. Nu este vorba aici de meditatie n sensul yoghin
pan-indian al termenului. Mai degrab ntlnim aici, n
tradiia taoist, exigena de a te debarasa de toate ideile
preconcepute. Ca n proverbul: la pomul ludat s nu te
duci cu sacul. Deci: un vid de prejudeci.
2. Autorul specific: s practicm non-aciunea cerului.
Adic, s ne inspirm din natur. S fim spontani,
naturali. Altminteri, termenul non-aciune ne-ar putea
trimite la nelesuri strine taoismului dar prezente n
ascetica cretin. Non-aciunea, n acest sens, nu poate
fi confundat cu indiferenta detaat, cu pasivitatea
absolut n fata vieii.

3. Autorul exagereaz desigur conduita paradoxal a
adeptului Cii. n fond, a te bucura de succes, a te
necji de esec, snt atitudini naturale n direct legtur
cu Calea cerului.
56
Fr Tao, forma nu poate cpta viat.
Fr eficacitate, viaa
Nu se poate nvemnta cu inteligenta.
A-i pstra forma, a-i tri viata,
A-ti stabili calitile si a-l realiza pe Tao,
Oare nu asta nseamn a te mplini?
Cel care s-a mplinit sneste spontan,
Se mic fr premeditare,
#
Iar fiinele i calc pe urme.
El vede acolo unde totul este ntunecos,
El aude acolo unde totul este tcere.
Numai el vede lumina n obscuritate.
Numai el detecteaz armonia n tcere.
El se poate adnci n profunzimile materiei.
Se poate ridica pe nlimile spiritului.
i-aceasta pentru c rmne
ntr-o relaie just cu toate lucrurile.
57
*
.
Dac linitea apei permite
Oglindirea a tot ce se prezint,
Oare ce nu poate face cea a spiritului?
Spiritul neleptului este linitit,
Oglind a universului si a fiinteior(l).
1. Aici, ideea de linite (a apei, a spiritului) poate s ne
ncurce. Cnd pomenete de apa care oglindete totul,
pentru c nu este agitat, autorul are n vedere mai ales
acea atitudine de spirit nepartizan, care se deschide
unanim spre via aa cum este ea. Exist, desigur, i
linitea mult trmbiat a mentalului yoghinului, care a
atins suprema detaare; dar aceast linite, ndoielnic,
nu este scopul final al taoismului clasic.
59
Cel care vrea s obin bunuri devine pofticios.
Cel care vrea onoruri este avid de toate titlurile.
Cel care vrea puterea
Cu greu s-ar mai putea lipsi de ea:
El tremur atunci cnd o are
i disper atunci cnd o abandoneaz.
- Aceti oameni nu-si nfrneaz dorinele

Si cad sub instrumentele guvernrii:
Disgraie, favoare, confiscare, bunuri, ofens,
Porunci, suferine, condamnri, se nlnuie
Pn la moarte...
Asa c s-a zis:
A-i conduce pe alii nseamn
A te rectifica .mai nti pe tine nsuti (1).
Porile eliberrii nu se deschid
Pentru cel care nu practic aceste precepte.
1. Rectificarea este o metanoia, o transformare funciar
care ne deschide ochii si sufletul la noua scar de
valori/non-valori a taoismului.
61
.
'

Dac masculul si femela aparin aceleiai specii

Unirea lor se deruleaz n funcie de genul lor.
Natura si urmeaz cursul,
Destinul nu se modific,
Timpul nu se poate opri din scurgerea lui,
i nu-l putem obtura pe Tao.
ndat ce l-am atins pe Tao
Nu mai exist nimic care s nu poat fi mplinit.
Fr el,
Nu exist nimic care s poat fi mplinit.
63
Cel care nu particip la schimbarea
Universal
Oare cum ar putea s-i schimbe el
Pe ceilali oameni? (1)
1. Sau, altfel spus: cel care nu se poate schimba, nu-i
poate schimba pe alii. O alt idee ar fi: atunci cnd vrei
s-i schimbi pe ceilali trebuie s fii n ton cu vremurile.
Cci vremurile snt reflectarea n ordinea uman a
principiului universal al schimbrii (Tao).
65
S-a zis:
neleptul este linite.
Calmul i asigur echilibrul,
Detaarea i asigur libertatea
Si ndeprteaz de la el
Angoase, mhniri, influente pernicioase,
Integru,(1) el si pstreaz mintea limpede
Si, senin, el strluceste.
1. nteleptul este fiina integral, omul total. El este
plenitudine.
67
*
Esenialul este s te reformezi pe tine nsuti.
Astfel am putea atinge ultima bucurie:
Cei din vechime apreciau
C este fericit o astfel de fiin.
Astzi, se crede c fericirea se gsete
ntr-o funcie important, o nsrcinare oficial.
Si totui unde este natura omului n toate astea?
Aceste demnitti vin cu titlu provizoriu
Nu le putem nici evita si nici pstra.
Este inutil s te mndresti pentru funcia ta nalt,
Asa cum este inutil s te subestimezi

Dac esti srac.

Este suficient s-ti pstrezi echilibrul sufletesc
Si aceasta, n toate situatiile, pentru a fi fericit.
Dar astzi, a avea sau a nu avea funcie
Este motiv zadarnic de ngrijorare.
Astfel s-a zis:
A te lsa dominat de afaceri,
A permite naturii tale s fie corupt prin cuvinte,
nseamn a nate o confuzie de valori,
E ca si cum ai merge n mini(1).
1. Suferina omului provine din aceea c i-a pierdut
natura sa real. El se identific cu o funcie, cu un post,
cu un titlu de noblee, cu un rol social si astfel
*
69
i ngrdete libertatea natural, lat ce nseamn o
rsturnare de valori.
70
Daca nu lum n considerare diferentele lor:
t
Toate fiinele se dovedesc a fi mari
Dac scoatem n relief mrimea lor.
Toate fiinele se dovedesc a fi mici
Dac scoatem n evident micimea lor.
Dac considerm eficacitatea lor
Toate fiinele se arat a fi eficace.
Toate fiinele se dovedesc a fi ineficace
Dac artm ineficacitatea lor.
Toate fiinele au dreptate
Dac punem n valoare punctul lor de vedere
Si toate fiinele gresesc
Dac scoatem n evident irationalitatea lor.
71
O brn poate sparge un zid,
Dar nu poate repara gaura;
Fiecare lucru si are specificul su.
Curierii faimoi puteau alerga o mie de li
ntr~o singur zi,
Dar ei nu puteau prinde un obolan
Asa cum o face pisica;
Fiecare lucru si are capacitatea sa.
O bufni poate prinde noaptea un purice
Sau poate vedea un fir de pr
Dar ziua ea nu poate vedea nici mcar un deal;
Fiecare lucru posed propriile sale aptitudini.
Astfel s-a zis:
Cel care decide adevrul,
Fr a considera falsul,
Care vorbete de ordine fr a-i vedea corolarul,
#
Dezordinea,
Nu nelege nimic din marile principii ale universului
Nici din realittile care cluzesc fiinele.
I * 9
73
-
Tao oste fr nceput si fr sfrsit.
Tot restul moare, triete,
E guvernat de impermanent.
Totul si schimba forma nencetat,
Timpul nu poate fi reinut,
Iar corpul se transform pe zi ce trece.
Succesiunea strilor este infinit
Si fiecare sfrsit este urmat de un nou nceput.
Datoria fiecruia este dictat
De principiile universale.
Viata fiinelor umane
Se poate compara cu un cal n galop,
Modificndu-se n fiecare moment ai micrii.
Prin urmare: ce s faci, ce s nu faci?
Urmeaz fluxul transformrilor (1).
1. Ce vom face sau nu este dictat de mprejurri. Adic,
nu exist un consemn universal valabil si, mai ales,
imuabil, pe care s-l urmm.
75
Cine l cunoate pe Tao
nelege ordinea universului,
Stie s cntreasc circumstanele,
% *
Discerne pericolele.
Discriminarea sa l pune la adpost
De foc, de ap, de fiarele slbatice(l).
Sngele rece l ajut s perceap
Situatiile critice sau sntoase.
Egal n fericire ca i n nefericire(2)
Atent la ce refuz i la ce accept
Nimic nu-l poate atinge.
1. Cine l cunoate pe Tao stie c universul este supus
legii schimbrii perpetue, a alternanei yin-yang. El mai
tie c aceste schimbri se realizeaz n chip natural,
spontan, dup legea minimei rezistene. Identificarea
situaiei, ns, adic aprecierea corect a momentului n
funcie de polaritatea vid-plin, i indic cunosctorului cnd
s acioneze si cnd s se abin...
* V
2. Egal n fericire ca i n nefericire, n sensul c nu
se cramponeaz de fericire i nici nu se cambreaz
fa-n fat cu perspectiva dezastrului.
77
- Ce este oare ordinea cosmic? (1)
Ce este ordinea uman?
ntreb domnul Fluviu.
J o, din marea Nordului, i rspunse:
- Calul si boul au patru picioare,
iat ordinea cosmic.
i punem calului fru,
Si boului un inel n bot,
*
lat ordinea uman.
1. Ordinea cosmic s-a mai numit si Calea Cerului, sau
*
Tao.
79
A cltori pe mare si a nu te teme
Nici de erpi si nici de dragoni
lat curajul pescarilor.
A cltori pe pmnt si a nu te teme
Nici de tigri si nici de rinoceri
lat curajul vntorilor.
Atunci cnd tiurile nude se ciocnesc
A considera c moartea este ca si viata

lat curajul rzboinicilor.
A sti c eecul si are destinul su
C succesul si are ora sa
Si a sta fr team n catastrof
lat curajul neleptului.
81
.
Regele Zhou a trimis doi emisari la Zhuang Zi
pentru a-i propune un post de ministru.
Zhuang Zi pescuia n ru. Dup ce i-a ascultat, fr
a-si ridica undita din ap, le-a zis:
- Am auzit spunndu-se c regii Zhou pstreaz cu
veneraie, n templul strmosilor, carapacea unei
testoase sacre care ar fi murit de mai bine de trei

mii de ani. Ce credei, aceast testoas ar fi

preferat s moar si s fie venerat sau, vie, s-si
trasc coada prin noroi?
- Ar fi preferat s continue s triasc si s-si
trasc coada prin noroi, rspunser emisarii.
- ntorceti-v, zise Zhuang Zi. Si eu la fel, prefer
s-mi trsc coada prin noroi(1).
1. Pentru un taoist viata la curte, posturile nalte,
onorurile, nu nseamn altceva dect alterarea autenticei
naturi umane. Ele echivaleaz cu moartea. De unde
refuzul lui Zhuang Zi.
83
''S x ': r.r
-
Un sac mititel n-ar putea conine un obiect mare.
O frnghie prea scurt nu atinge fundul puului
Fiecare lucru si are valoarea sa(1).
1. Dac frnghia scurt nu poate atinge fundul puului,
asta nu nseamn c ea nu poate fi util. In cel mai ru
caz, ea nu va fi utilizat la scoaterea apei din put, dar
si-ar putea gsi rostul n alt activitate.
85

h i f c
1
f "
'
I
Mi' ;
Dac miza unei partide este fcut din jetoane
J uctorul se simte n largul su.
Dac miza este bursa sau centura sa
El se va simi nervos.
p
Dac miza este aurul galben
si va risca toate avuiile.

Si totui iscusina sa este aceeai

Dar tulburarea i vine din valoarea mizei.
Cel care se ataeaz de bunurile exterioare
Devine stngaci n forul su interior(1).
1. Atunci cnd doreti cu tot dinadinsul s obii ceva n
*
viaa social, trebuie s te supui etichetei, conformismului
social. Or asta nseamn s-i alterezi natura real. S
nu mai fii tu nsui. De aici nervozitatea, angoasa, etc.
87
*
Interiorizarea fr exagerare
Exteriorizarea fr exces
A sti s tii msura
i
Snt aici trei elemente ale succesului(l).
1. Nu este vorba aici de faimoasa cumptare care
strbate de la un capt la altul etica i morala cretin.
Cuvntul msur se refer mai degrab la ideea de
limit natural a lucrurilor si fiinelor. Ca s folosim un

exemplu: nu exist o msur precis universal a
cantitii de alcool care poate mbta un om. Fiecare i
are propriile sale limite (unul bea mai mult, altul mai
puin...). A-i cunoate limita natural n toate ipostazele
vieii nseamn n fond a sti s tii msura.
. . . .
Zhuai artizanul trasa cercuri cu mna libera
La fel de bine ca si cu compasul.
Degetele sale se acomodau natural
Cu forma lucrurilor pe care le crea,
Fr a lsa impresia c se concentreaz.
ndemnarea lui venea din libertatea
Mintii sale care se mpletea cu formele.
Pantofii potrivii te fac s-i uii picioarele.
O centur potrivit te face s uiti de sale.
A uita distincia dintre pro si contra
i permite minii s se adapteze perfect
La influentele exterioare sau interioare
Uitndu-se n fapt.
91
.

ntr-o zi, pe cnd se plimba printr-o pdure de

castani, Zhuang Zi vzu o pasre ciudat care
venea din sud, cu aripi lungi de apte picioare si
ochi holbai. Pasrea i atinse n treact capul si se
aez puin mai ncolo.
Ce s fie oare cu pasrea asta care nici nu
vede cu ochii ei holbai si nici nu-si ia zborul cu
aripile ei mari? se ntreb el. si ridic mantaua, si
arm arbaleta si se ndrept spre ea, gata s o
sgeteze.
Vzu atunci c un greiere si savura prada la
umbr, uitndu-se cu totul. Si mai vzu c o
clugrit pe o frunz era gata s nsface greierele
pentru a-l mnca, uitnd astfel s vegheze asupra
propriului ei corp. Si nelese c pasrea bizar
fcuse la fel pentru a nhta aceste przi.
Vai! si zise Zhuang Zi, fiinele se vatm
reciproc si pierderea urmeaz cstigului! Tulburat,
puse deoparte arbaleta si se rentoarse. Atunci,
pdurarul i apru n spate i-l potopi de injurii.
Zhuang Zi se nchise n cas si nu mai iesi
timp de trei zile.
Ucenicul su Lin Zhu l-a ntrebat motivul purtrii
lui.
- Atandu-m de formele exterioare, mi-am
pierdut adevrata natur, rspunse Zhuang Zi.
93
Cine contempl apele mocirloase nu le contempl
pe cele limpezi. Maestrul meu m-a nvat s bag
de seam s urmez obiceiurile tinuturilor traversate.

Or, plimbndu-m printr-o pdure de castani mi-am

uitat adevrata natur, la fel cum si coofana si-o
" i i
uit pe a sa cnd d buzna s piar alturi de
insectele care s-au uitat pe ele nsele. Pdurarul
m-a luat atunci drept hot si m-a vnat la rndu-i.
Toate astea m-au tulburat (1).
1. Furat de obiceiurile lumii n care triete, prins n
viitoarea ambiiei i dorinei, omul pierde autentica sa
natur. El i vneaz pe semenii si i devine la rndu-i
vnat pentru alii. (Conform proverbului: orice na si
are naul).
O alt interpretare: Zhuang Zi este luat drept un
altul, drept tlhar, si apostrofat de pdurar, pentru c nu
a respectat cutumele regiunii pe care o traverseaz -
pdurea de castani -, aa cum a fost nvtat de
maestrul su. n fond, ce ar putea crede un pdurar
despre un ins pe care l surprinde n pdure cu arbaleta
n mn? Nu l-ar lua drept braconier?
94
Un fermier nu ddea doi bani nici pe rangurile
onorifice si nici pe onorariile aferente. El se ngrijea
de turma sa asa nct boii si erau toti bine hrnii.
*
Ducele Meu, fr a se sinchisi de condiia lui
modest, i oferi un minister.
95
> f c
La drept vorbind, e la fel pentru toate fiinele:
Ceea ce gsim frumos
Pare minunat, extraordinar
Ceea ce gsim urt, pare dezgusttor si corupt.
Adevrul este c, pretutindeni si dintotdeauna,
Ceea ce pare dezgusttor si corupt
Se transform n minunii extraordinare
Iar ceea ce pare minunat si extraordinar
Se metamorfozeaz n putrefactie greoas.
Asa nct s-a spus:
n univers nu exist dect un singur suflu
Astfel nteleptul
Venereaz unitatea tuturor lucrurilor (1).
1. Aici, suflul (qi) este ceea ce au comun toate
lucrurile si fpturile din univers. Toate cad sub incidena
principiului alternanei si unittii contrariilor.

97
Dac trupul tu seamn
Cu o ramur de copac uscat
Dac sufletul tu seamn
Cu cenua stins,
Cum ai mai putea fi atins
De o catastrof?(1)
1. Acest aforism d ap !a moar adepilor ascezei i
mortificrii trupeti i mentale. n realitate, el este
metafora principiului transformrii si alternanei universale.
Trupul asemntor unui copac uscat este inversul trupului
plin de vigoare, pleznind de sntate i mustind de seva
vieii. Dar aceast bunstare trupeasc a atins oarecum
o culme care amenin s se transforme n inversul ei,
n mizerie trupeasc. La fel i n cazul spiritului
(suflet/minte): atunci cnd nutrim cele mai entuziaste
sentimente, deprimarea nu este departe...
Am putea conchide de aici c taoistul cultiv deliberat
mortificarea trupeasc si mental? Dac ar face-o,
atunci nseamn c el s-a ndeprtat de Tao. Pentru c
orice aciune deliberat te nstrineaz de Tao...
99
Universul este superb
Dar el nu vorbete de asta.
Cele patru anotimpuri se succed
Dup legea lor
Dar nu discut nimic n aceast privin.
Creaia ntreag se bazeaz
Pe principii absolute
Care rmn neformulate(l).
1. Formulate, principiile absolute nu ar mai fi absolute.
Orice sistematizare dogmatic a absolutului cade n
capcana unilateralitii utopice. Pe de alt parte, nimeni
nu poate explica cum face cutare lucru atunci cnd
facerea i vine de la sine, n chip spontan, natural.
Odat, un compozitor a fost ntrebat de un admirator:
Cum facei atunci cnd compunei? El i-a rspuns sec:
Habar n-am! Muzica mi vine n minte gata fcut.
Nu-mi mai rmne dect s pun mna i s-o notez pe
portativ...
OI
t
Tung Kuo Zi l ntreab pe Zhuang Zi:
- Unde se afl ceea ce ati numit Tao?
- Nu exist loc n care s nu se afle.
- Indicati-mi unul din aceste locuri.
- n aceast furnic.
- Mai jos?
- n acest fir de iarb.
- Mai jos?
- n aceast frm de crmid.
- Si mai jos?
- n lturi.
Tung Kuo Zi tcu atunci.
Iar Zhuang Zi i zise:
- ntrebrile dumneavoastr nu ating esenialul (1).
1. ntrebrile vin din curiozitate, din dorina de a
cunoate. Dar Tao nu poate fi cunoscut n sens
intelectual. Cunoaterea intelectual ncinge spiritele i
nate disputele. Adevrata cunoatere a lui Tao
nseamn trirea n Tao. Ea solicita o restructurare de
fond a fiinei umane.
103
Cine se tine deasupra oricrei mnii
Nu va mai fi niciodat mnios
Cci mnia sa va iesi din nemnie.
Cine se ine deasupra agitatiei umane
Fapta sa purcede din non-actiune.
Cine vrea s rmn mereu calm
i regleaz respiraia.
Cine caut inspiraia exact
si urmeaz inima.
Cine vrea s acioneze cu justete
Nu acioneaz dect din necesitate.
Aceasta este calea neleptului (1).
1. Mnia celui care nu e mnios este conjunctural. Ea
nu-i afl rdcina ntr-un caracter iritabil. La fel i n
cazul agitaiei i non-aciunii. Aciunea just, afirm
Zhuang Zi, este dictat de conjunctur. De aici i
diferena ntre efortul de a-i controla respiraia pentru
a-ti pstra calmul, i inspiraia care provine din cultivarea
inimii, adic din intuiia natural. Din nefericire, acest din
urm procedeu, care nu cere nici un efort, a rmas total
necunoscut omului modern.
105
#
'
*
Bieelul zise:
- Cel care stie s guverneze lumea
Trebuie s-o fac ca unul care paste caii.
El bag de seam
Si nltur tot ce ar putea s le fac vreun ru (1).
1. De notat aici ideea curioas c un bietei de ctiva

aniori tie mai bine dect oricine cum trebuie guvernat
lumea. Adevrata tiin nu tine de vrst, pentru c nu
este o cantitate de ceva acumulat n timp. Ea este
observaie si intuitie natural. De aceea se afl la

ndemna copiilor.
107
Orice existent si are propriul absolut
Orice cercetare, propria sa lumin
Orice comunitate, pivotul su
Orice nceput, sensul su.
Cine l descifreaz pare c nu-l nelege.
Este inutil s ne ntrebm despre finit sau infinit,
napoia fenomenelor care se schimb
Exist neschimbarea.
De ce s n-o consultm?(1)
1. Schimbarea este permanent - alternana yin-yang
care constituie esena universului. Aceast permanen a
alternantei ofer singurul subiect ntemeiat de meditatie.
109
Strinul spune:
- Adevrul se afl n sinceritate
Cine nu este sincer
Nu-I poate influenta pe un altul...
Numai adevrul interior
Permite mintii s acioneze n exterior;
n asta const valoarea adevrului.
Utilitatea sa consist n a pune
Fiece lucru la locul su(1).
1. Adevrul interior este o minte lipsit de prejudeci,
deschis posibilului i probabilului. Cnd realizm aceast
sinceritate interioar putem lmuri rostul tuturor lucrurilor
care ne nconjoar.
111
Metalul si lemnul l pedepsesc pe om din exterior.
Agitaia si excesul
l pedepsesc din interior.
Numai fiina autentica
Scap pedepselor
Care vin din interior si din exterior(1).
1. Omul care cultiv firescul intr n armonie cu
universul. De aceea este scutit de pedepse.
113
Din toate instrumentele morii
Ambiia
Este cea mai nociv(1).
1. Ambiia este cea mai ucigtoare pentru c se opune
firescului. Ea foreaz nota cutnd s obin cu tot

dinadinsul ceea ce si-a propus. De aceea ea este
potrivnic vieii.
Confucius i-a vizitat pe Lao Zi. Acesta din urm
tocmai i splase prui si si-l usca la soare. S-ar fi
putut spune c trupul su, aa cum sta nemicat,
prea ca si mort. Confucius atept o vreme, apoi
se apropie si zise:
- Oare m neal ochii sau e adevrat ce vd?
Avei aerul unui copac mort care nu mai d nici un
semn de viat.
t
- M-am zbenguit n nenscut, rspunse Lao Zi.
- Ce s nsemne asta? ntreb Confucius.
- Mintea mea e-att de uluit nct nu stiu ce s
zic. Gura mi este mut si nu poate s se exprime.
Dar voi ncerca s aproximez adevrul:
Perfectul principiu negativ (Yin) este maiestos
pasiv. Perfectul principiu pozitiv (Yang) este puternic
activ. Unul vine din cer, cellalt din pmnt. Osmoza
lor creaz armonia prin care toate lucrurile snt
produse. Exist probabil o cauz prim dar nu-i
vedem niciodat forma care totui umple spaiul.
Exist lumina, exist ntunericul. Zilele vin i lunile
trec. Creaia este mereu ia lucru. Viata vine de

undeva si moartea ne conduce undeva. nceput si
sfrsit se urmeaz nencetat si noi nu tim cnd totul
se va sfrsi. Dac nu este aici rezultatul unei cauze
prime, atunci ce s fie oare?
117
- Dar, zise Confucius, ce vrea s zic: a te zbengui
n nenscut?
- Perfecta buntate si perfecta linite. Cel care
atinge aceasta este o fiin uman perfect (1).
1. Autentica natur uman esle bun, nu n sensul de
bine opus rului, ci n sensul de ceva rotund, perfect,
cruia nu-i lipsete nimic.
Nenscutul, nefiina, vidul snt tot attea denumiri
ale lui Tao. Nenscutul este obrsia tuturor lucrurilor i
fiinelor din univers. A te zbengui n nenscut nseamn
a regsi spontaneitatea iniial a bebeluului nou-nscut,
a realiza armonia (care este extaz) cu totul si cu toate.
118
Zhuang Zi traversa munii cnd vzu un copac cu
un frunzi bogat. Un tietor de lemne se afla In
preajm, dar nu-l tia. Zhuang Zi l-a ntrebat motivul
si cellalt rspunse: Nu-i bun de nimic. Zhuang Zi
zise atunci: Multumit virtutii de a nu avea calitti
excepionale, acest copac si-a atins vrsta.
Cnd Maestrul (Zhuang Zi) a prsit munii, s-a oprit
la locuina unui prieten. Prietenul, fericit, a poruncit
servitorilor s taie o gsc si s o gteasc.
Servitorul ntreb: Una din gste stie s ggie.
Cealalt nu stie. Pe care s-o tai? Stpnul zise:
Tai-o pe cea care nu ggie. A doua zi, un ucenic
l ntreb pe Zhuang Zi: Ieri copacul din muni,
pentru c nu avea calitti superioare, a reuit s-i
ating vrsta. Dar acum, gsca gazdei noastre,
pentru c nu are calitti excepionale, a trebuit s
moar. Care e prerea domniei tale n aceast
privin?
Zhuang Zi rspunse rznd:Pozitia mea se situeaz
ntre faptul de a avea calitti excepionale i faptul
de a nu avea asa ceva. Totui aceast poziie nu
este just dect n aparent; n realitate nu este. De
aceea, cei care practic aceast metod nu snt
scutiti de necazuri. Dar dac naintm cu Tao si cu
Te (Calea si puterea ei spiritual), va fi cu totul
altfel. Cine se unete cu Tao si cu Te este cu
119
strmosul lucrurilor... si cum ar mai putea fi el
tulburat? (1).
1. Textul nostru trateaz dilema util-inutil, sau dac e
bine sau nu s ai caliti excepionale, s te remarci, s
fii util. n primul caz, Zhuang Zi susine c inutilitatea i
prezerv viaa. n al doilea caz, cel al gtei care este
sacrificat pentru c nu ggie, ipoteza sa nu se verific.
Atunci se impune calea de mijloc: a te situa ntre faptul
de a avea i faptul de a nu avea calitti excepionale.
Dar (si) aceast poziie nu te scutete de necazuri.
Singura salvare este cultivarea Cii. Taoistul nu este
tulburat, pentru c el nu se mpotrivete destinului, nu se
pune de-a curmeziul ntmplrii. El nainteaz mpreun
cu schimbarea i nu n rspr. El stie cnd e cazul s
te ari util si cnd nu...

120
A te mulumi s consideri faptele, a fi circumspect,
a evita orice expresie superflu a sentimentului, si
riscul ntlnit ntr-o negociere este sczut. Cci n
orice raport interuman antagonismul se ascunde sub
cordialitatea aparent i poate izbucni, la fel cum
butorii la un chef, mai nti calmi, se excit din ce
n ce mai mult.
Tot astfel n toate afacerile ntre oameni.
Cuvntul este ca si vntul pentru val. Aciunea
nceput poate fi deturnat de la scopul ei.
Prin vnt, valurile se ridic...
Mnia amplific divergena i urmeaz vorbele
inutile si argumentele false care at pasiunile, asa
nct, fr a ne da seama, uitm scopul.
Nu trebuie s vrei s forezi rezultatul. Orice
exces depete dreapta msur(1).
0
1. Dreapta msur n sensul de msur natural.
121
Confucius i-a zis lui Yen Mui:
- Tao n sinea noastr nu poate fi scindat(1).
Altminteri si pierde unitatea. Si dac-si pierde
unitatea el devine nesigur si-i provoac astfel mintii
tulburare, tulburare creia nu-i putem scpa.
Pe bun dreptate cei din vechime spuneau c omul
ar trebui mai nti s se ntreasc si s-l afle pe
Tao n sine nsui si-apoi s-l gseasc pentru sau
n ceilali.
nainte de a fi realizat asa ceva, la ce bun s te
expui vicisitudinilor celorlali?
Cci altminteri, riscm ca toat eficacitatea s se
reduc la dorina zadarnic de renume si ca toat
nelepciunea s se piard n dispute.
1. Tao n noi nine este principiul unittii tuturor
contrariilor. Sau, n termenii lui C.G. J ung: conjuncia
contientului cu incontientul. In aceast lumin este
*
evident c scindarea lui Tao din noi conduce la
consecine dezastruoase, att psihice ct si somatice.
>
Cel care se las devorat de griji se dezechilibreaz
grav. Teama i paralizeaz aciunea, mintea sa
cuprins de ndoial pare c plutete ntre cer si
pmnt, mprit ntre emoiile pozitive i negative,
ntre avantajele de obtinut i prejudiciile de evitat.
Toate acestea agitndu-se n el creaz o flacr
devoratoare care i distruge pacea interioar. Mintea,
limpede ca si luna, nu rezist flcrilor pasiunilor
care te fac s-i pierzi controlul si s-l uiti pe Tao,
calea just(1).
1. Dac ne lsm devorai de grijile acestei lumi este
pentru c ignorm Calea, principiul Taoist care spune c
totul n acest univers este opera legii alternantei. Totul
apare i dispare, se nate i moare, urmnd cursul firesc
al fenomenelor naturale. Succesul i eecul se mpletesc
- ele vin fiecare la timpul lor i este cu totul inutil s
vrem s le form sau s le evitm. n realitate nimeni
0
nu poate produce nimic n acest univers dac nu este n
acord cu Tao, si ignor dreapta msur care este cea a
fenomenelor naturale. n fond, este ceea ce spune si
lisus atunci cnd arat c nimeni nu-i poate cinti nici
mcar un fir de pr din capul su dac nu asta e voina
lui Dumnezeu.
125
<
Hui Zi i-a zis lui Zhuang Zi: "Vorbele dumneavoastr
snt inutile. Zhuang Zi i-a rspuns; Trebuie s stii
ce este inutil pentru a cunoate ce este util. Desi
pmntul este imens, ceea ce i este util omului se
rezum la un petec pe care s-i pun picioarele.
Dar dac i-am spa pmntul de sub picioare i-ar
mai fi oare util?
- Nu, firete, zise Hui Zi.
- Atunci, relu Zhuang Zi, e limpede c inutilul este
util.
Zhuang Zi se afla pe patul de moarte iar ucenicii
si i-au exprimat intenia de a-i face funeralii
somptuoase. Inutil, le-a zis muribundul, cci cerul si
pmntul vor fi dublul meu sicriu (1), soarele si iuna
ambele mele discuri de jad, stelele si steaua Polar
periee meie, toate fiinele cortegiu. Oare nu este
gata calabalcul meu funerar? Ce i-ai mai putea
aduga?
- Dar ne temem, ziser ucenicii, c gaia si corbui
v vor devora.
- Sus, risc s fiu devorat de corb si de gaie; jos,
de coropijnie si de furnici. Vai, ct parialitate sa
vrei s m refuzai corbilor ca s m dati furnicilor!

1. Cerul i pmntul, o exprimare simbolic a principiului
alternanei yang-yin, care nu este altul dect Tao. Sicriul
lui Zhuang Zi este legea schimbrii perpetue ia care el
s-a ajustat minunat!...
129
Metoda purificrii mentale
Const n urmtoarele:
Mai nti, concentreaz-te.
Nu asculta cu urechea ci cu mintea
Nu asculta cu mintea ci cu suflul.
Urechea ascult, mintea reprezint,
Numai suflul se conformeaz oricrei situatii
Cci este vnt vid (1).
Vidul purific mintea.
n vidul mental ptrunde lumina (2)
Ca si (imaginea) peisajului prin fereastra odii goale.
1. Suflul nu este totuna cu respiraia. Ci o formul
care desemneaz duhul (mentalul) originar, adic
nentinat de idei si concepii preconcepute.
2. O idee asemntoare gsim n Evanghelia dup
Toma: Cnd discipolul este plin, el este plin de tenebre;
cnd e gol (vid), e plin de lumin...
131
Omul, cnd se bucur prea mult
Graviteaz n jurul polului pozitiv.
Cnd se necjete prea mult,
El graviteaz n jurul polului negativ.
Fr echilibru ntre luminos si obscur,
Cadena anotimpurilor,
Armonia ntre cald si frig,
Snt perturbate.
Fiina sufer din aceast pricin,
si pierde centrul de greutate,
si deregleaz umorile si devine incapabil
S-si finalizeze gndurile si faptele.
Astfel lumea ntreag devine prada
Ipocriziei si instabilittii (1).
1. Exist o msur n toate lucrurile. Ignornd acest
adevr universal, omul se poate dezechilibra grav, dup
cum exagereaz nota fie n bucurie, fie n amrciune.
Dar si mai grav: dezechilibrul su se rsfrnge si asupra
anturajului. De aici ipocrizia - care nu este adeseori dect
o expresie superflu a sentimentelor noastre - si
inconsecventa...
133
Universul este unitatea tuturor fpturilor. Dac
atingem aceast unitate si ne identificm cu ea,
mdularele trupului nostru nu ne vor mai fi dect
rn, n timp ce viata si moartea, sfrsitul si
nceputul nu vor mai diferi prin nimic de
succesiunea zilei i nopii care nu poate tulbura
pacea noastr luntric. Cu att mai puin vom fi
tulburati de cstigul si pierderea temporale, de noroc
sau de ghinion! (1)
1. n filozofia hermetic citim ceva asemntor: ceea ce
este n afar este si nuntru, si viceversa. Aceast
' i
omologare a universului exterior cu cel interior, a omului
cu lumea, este o concepie larg rspndit n antichitate.
Zhuang Zi ne invit aici s imitm modelul lumii
exterioare, modelul lui Tao care !e aduce pe toate
laolalt, si s realizm unitatea interioar.
Ceva identic ne propune psihologia lui C.G. J ung:
realizarea Sinelui care nseamn unirea contrariilor; n
spe conjuncia constient-incontient.
Dac ne lsm devorai de grijile
acestei lumi este pentru c ignorm
Calea, principiul Taoist care spune c
totul n acest univers este opera legii
alternantei. Totul apare i dispare, se
nate i moare, urmnd cursul firesc al
fenomenelor naturale. Succesul si
eecul se mpletesc - ele vin fiecare la
timpul lor i este cu totul inutil s vrem
s le form sau s le evitm. n
realitate nimeni nu poate produce nimic
n acest univers dac nu este n acord
cu Tao, i ignor dreapta msur care
este cea a fenomenelor naturale. n
fond, este ceea ce spune i lisus
atunci cnd arat c nimeni nu-i poate
clinti nici mcar un fir de pr din capul
su dac nu asta e voina lui
9
Dumnezeu.