Sunteți pe pagina 1din 22

“LA TIGANCI”

Mircea Eliade
Nuvela “La tiganci”:
 Este nuvela fantastica
 Este scrisa dupa al doilea razboi mondial
 Ilustreaza opozitia dintre - real si ireal
- sacru si
profan

Realizarea fantasticului se face prin


imbinarea planului real cu planul ireal ,
secventele narative fiind dominate, pe
rand, de unul dintre aceste planuri.
Tema:
 Hierofaniei (manifestarii sacrului in profan)
 Trecerea spirituala a omului dinspre viata
spre moarte

Epicul dublu:
 Este construit din 2 planuri – real
- ireal
 Care merg in paralel si concomitent
(unul este principal si celalalt secundar)
Perspectiva narativa:
 Narator omniscient
 Naratiune la persoana a III-a
 Focalizare zero
spatiu :
 Sacru: la tiganci
 Profan: bucurestiul de alta data
Timp:
 Sacru: 3 ore
 Profan: 12 ani
nuvela are 8 secvente epice:
epice

 Conform planului real si ireal


dominanht in fiecare dintre ele

 Sunt distribuite simetric

 Cu intrari si iesiri din timp si


din lumi paralele
Secventa I – expozitiunea
 Este dominata de planul real , dar
in secundar se manifesta irealul

profesorul Gavrilescu se intoarce acasa cu tramvaiul de la lectiile de


pian pe o “caldura incinsa si nabusitoare”
fiind obsedat de colonelul Lawrence si de aventurile
lui in Arabia. Cautand portofelul ca sa isi cumpere
bilet, vine vorba de locul numit
“ la tiganci” despre care un
calator spune ca este o rusine,
dar Gavrilescu este fascinat de
acest spatiu, considerand ca pe
o arsita ca asta e o placere, fiind
umbrit de nuci batrani.
isi aduce aminte ca si-a uitat servieta cu partituri la eleva sa Otilia, nepoata doamnei
Voitinovici din strada Preoteselor – intriga – coboara din tramvai cu intentia sa il
ia in sens invers pentru a-si recupera servieta, dar il pierde si exclama “Prea
tarziu!” , luandu-si astfel ramas bun de la lumea reala.

 Epicul dublu este realizat de componentele


realului, semnificatii ale profanului – obsesia
vietii banale
- palaria, banii
 In plan ireal , cateva elemente ce devin
Laitmotive : - caldura doboritoare
- obsesia colonelului Lawrence
- bordeiul tigancilor
- se confeseaza calatorilor
Secventele II , III, IV

 se desfasoara in plan ireal- in locul


numit “la tiganci
 Sugereaza pregatirea spirituala
initiatica pe care Gavrilescu trebuie
sa o parcurga din viata spre moarte.
 Desfasurarea actiunilor se face prin
nararea intamplarilor eroului
in acest spatiu.
Intrand la tiganci este intampinat de baba care-i cere “trei
sute” ca sa il lase la bordei. Se intalneste cu trei fete,
trebuind sa identifice pe a treia, dar nu reuseste, adica nu
trece proba initiatica.
Cele trei fete amintesc de ursitori , ele il supun pe Gavrilecu
unur incercari pe care el nu le poate trece , danseaza in
jurul lui , ii cer sa o ghiceasca pe tiganca , dar el le incurca
mereu.
Personajul aluneca spre trecut vorbindu-le despre episoadele
cu Hildegard si Elsa. El nu reuseste sa ghiceasca tiganca
nici dupa ultima incercare
Trebuie sa interpretam acest lucru in sensul ca profanul
rateaza intrarea in domeniul sacrului. Apare o noua
tentativa de intrare in real prin muzica.
Secventa IV descrie visul lui Gavrilescu
Eroul incearca sa ghiceasca fetele, se pierde in camere ciudate,
cu tavane scunde si neregulate, cu peretii usor ondulati , cu
paravane tot mai
misterioase , cu coridoare pe
care rataceste mereu in sens
invers, cu obiecte care il
terorizeaza.

Visul se termina cu o scena a


luptei lui cu o draperie
-giulgiu- el simtind ca se afla
Intr-o lume necunoscuta.
Secventele V, VI, VII
 Sunt dominate de planul real in care
revin gesturile si obsesiile din prima
secventa.

Secventa V
Ne apropiem de punctul culmnant , prezentandu-l pe Gavrilescu
in incercare de a-si recupera servieta cu partituri.
In strada Preoteselor nu mai cunoaste pe nimeni, in locul doamnei
Voitinovici locuieste doamna Georgescu, iar Otilia plecase
acum 8 ani dupa ce se casatorise.
Se intoarce spre casa si in tramvai revin aceleasi obsesii.
Secventa VI- punctul culminant
Se intoarce acasa unde afla ca Elsa, sotia lui, plecase in Germania la
familia ei in urma cu 12 ani, dupa 6 luni de la disparitia lui.
Dezamagit se hotaraste sa se intoarca
la tiganci.

Secventa VII
- Descrie drumul de acasa la tiganci.
Calatoria lui se realizeaza intr-o atmosfera
fantastica, noaptea cu un birjar care fusese
dricar in tinerete, pe care Gavrilescu il simte “fire de artist” .
Acesta ca un mesager al mortii, il ajuta pe profesor sa ajunga “dincolo”
trecand prin locuri impuse de traditia inmormantarii , cum ar fi
biserica.
Secventa VIII
Incepe cu intrarea definitiva a eroului la tiganci.
Baba il asteapta, il recunoaste, ii ia vama si ii spune parola:
“sa te tii drept pe coridor si sa numeri sapte usi si cand
ajungi la a saptea sa bati de trei ori si sa spui: sunt eu, m-a
trimis baba”.
Sleit de puteri, acesta se incurca iar si intra in prima usa, unde
o gaseste pe Hildegard, care il asteptase sa il conduca pe
ultimul drum.
Acestia pornesc spre padure alunecand dinspre veghe spre
vis, spre moarte, condusi de birjar sub comanda: “Ia-o spre
padure, pe drumul ala mai lung si mana incet . Nu ne
grabim.”
Deznodamantul
Nu aduce iesirea din ambiguitate.
Eroul se explica echivoc „se intimpla ceva cu mine si nu stiu
ce, daca nu te-as fi auzit vorbind cu birjarul as crede ca
visez.”.
Fata il consoleaza la fel de echivoc „toti visam, asa incepe,
ca intr-un vis.”

Nuvela intr-o alta interpretare


poate sugera aventura artistului care
aspira sa-si depaseasca conditia sa
profesionala si sociala a omului care
poate atinge absolutul, eternul.
Simboluri si semnificatii

 Lumina
- inainte de a patrunde in universul miraculos de la tiganci,
Gavrilescu este lovit de lumina
• Întâlnirea cu lumina este anticipata prin povestea colonelului
Lawrance, pe care arşiţa Arabiei “l-a lovit ca o sabie”
• obsedat de această frază auzită întâmplător, Gavrilescu îşi
trăieşte experienţa morţii ca pe o lumină “albă,
incandescentă, orbitoare”, care îi declanşează
amnezia
• sub imperiul luminii, Gavrilescu îşi aduce aminte de ziua
însorită din Charlottenburg, adica momentul în care şi-a
abandonat adevaratul destin
• Lumina zilei proiectează fiinţa într-un univers magic şi este
simbolul libertăţii individuale
 Nucul -“axis mundi”
- un punct al demarcatiei intre cele doua lumi
- in cultura noastră nucul nu se plantează în curte, deoarece sub
el nu creşte nimic; există şi credinţa că cel care va planta un nuc va
muri în momentul în care grosimea tulpinii sale atinge pe cea a
grumazului omului.

 Poarta
– loc al plecarilor si al sosirilor
_ legatura intre lumi si intre starile fiintei

 Gradina
– proiectie a labirintului, loc de initiere
_ imaginea traditionala a paradisului de dincolo de moarte
 Baba – cerberul ce pazeste portile Infernului

 Ceasul oprit - simbolizeaza caracterul trecator al


vietii
- ceasurile oprite reprezinta moartea
 Cafeaua – elixir magic, o licoare menita sa-I destepte luciditatea

 Setea – setea topeste fiinta. O aduce in starea impersonala ,


nediferentiata de samanta.
Gavrilescu deşi avertizat să nu bea prea multă cafea, el cere şi apă, îşi
potoleşte setea bând direct din cană, satisfăcându-şi setea şi intrând în
starea de disoluţie şi de moarte
 Cele trei fete
-- zeite ale destinului -- Lachesis - ţinea fusul pe care se afla firul vieţii
--Clotos – hotăra destinul oamenilor
--Atropos – tăia firul vieţii

apatenenta la mitologia antica


Grecoaica-civilizatia antica, creatoare de legende avand coordonate
fundamentale
Evreica – civilizatia misterioasa care a creat Vechiul Testament,
fundament al religiilor crestine
Tiganca - conotatii legate de cantec, dans, magie, libertate

Cele trei fete pot fi comparate cu iele sau parcere.


Ielele

• Făpturi feminine supranaturale întalnite în mitologia românească.

• Cel mai adesea ielele sunt descrise ca nişte fecioare zănatice, cu o


mare capacitate de seducţie si cu puteri magice, având atribute de
Nimfe

• Se crede despre iele că apar în special


noaptea la lumina lunii, rotindu-se în horă
în locuri retrase

• Locul pe care au dansat rămâne ars ca de foc. Când vegetaţia se reface,


aceasta are o culoare verde-întunecat, animalele nu pasc acolo şi se
dezvoltă ciuperci din specia “lingura zânei”.
• Apar uneori cu trup sau doar năluci imateriale, cu aspect de tinere
femei vesele, voluptuase şi seducătoare, nemuritoare, zburdalnice
pînă la delir.

• Nu sunt conisderate genii rele. Acestea se razbuna doar atunci cand


sunt provocate, ofensate sau vazute in timpul dansului.Atunci
pedepsesc pe cel vinovat pocindu-l, dupa ce l-au adormit cu cantecul
si cu vartejul horei jucate in jurul acestuia de trei ori
 Ghicitul tigancii -vamă (ce-a de a 3-a şansă înainte de moarte)
--arta si iubirea – primele 2 şanse de a pătrunde în sacru;

 Labirintul – motiv mitologic grec de initiere, in lumea mortilor


- interior(confuzia intre timpul trairii si cel al amintirii)
- exterior(ratacire prin incaperi intunecoase)

 Cifra trei
 – nivele fundamentale ale existentei
–trecut
- prezent
- viitor
- Gavrilesc merge de trei ori pe săptămână cu tramvaiul
- Sunt trei fete( grecoaica, evreica si tiganca)
- Timpul din nuvela(cele trei ore petrecute la tiganci echivaleaza cu 12 ani in
lumea reala)
 Timpul -cel profan este ireversibil, aluneca inevitabil spre
moarte
- cel sacru este reversibil si reprezinta eternitatea

 Logosul – universuri paralele: sacrul si profanul

 Hildegard – mitul luntrasului Caron (care calauzea sufletele


mortilor din lumea vie in lumea cealalta, peste apa Styxului)