Franz Kafka

PROCESUL
conform variantei din manuscris
OPERE XX
fl
KAFKA
)
716281
T16281P*
RAO International Publishing Compan
CUPRINS
Not asupra ediiei / 7
RAO Internationa Pu!is"in# Com$an% S&A& P&O& 'o( )7*+, 'ucure-ti. RO/ANIA
FRAN0 KAFKA
Der Procefi
1eraus#e#e!en von /acom Pase% S& Fisc"er 2era# 3m!1. Frankfurt am /ain
4raducere din im!a #erman5
3ELLU NAU/
Rev5zut5 -i ad5u#it5 de
RA6U 3A'RIEL PAR2U
Edi7ia I
Co$%ri#"t 8 9++:
!% RAO Internationa Pu!is"in# Com$an% S&A $entru versiunea ;n im!a roman5
Co$erta coec7iei
6ONE S4AN CRIS4IAN '<6ESCU
Pe co$ert5 SALVADOR DALI, Chipul rzoiului
Se$tem!rie 9++: IS'N +7)*+9=:>=*)
PROCESUL
Arestarea ?i
Convor!iri cu doamna 3ru!ac"&
A$oi domni-oara 'urstner ? @A
Primu intero#atoriu ? )7
;n saa #oa5& Studentu&
'irourie tri!unauui ? A@
'5t5u-u ? 7)
Unc"iu& Leni ? 7+
Avocatu. industria-u -i $ictoru ? +,
Ne#ustoru 'ock& K& renun75
a serviciie avocatuui ? 9:@
;n catedra5 ? 979 Sf;rsitu ? 9+@
FRA3/EN4E
Prietena domni-oarei 'urstner ? 9++
Procuroru ? @B=
La Esa ? @99
Lu$ta cu directoru*adCunct ? @9)
Casa ? @97
C55toria a mama ? @@B
Not asupra ediiei
4raducerea romanuui Procesul, reaizat5 de 3eu Naum. $u!icat5 ;n 9+=A a Editura $entru
Literatur5 Universa5 -i reeditat5 ;n 9+77 a Editura /inerva cu foarte $u7ine -i ne;nsemnate
modific5ri. urmeaz5 te(tu sta!iit de /a( 'rod ;n cee!ra edi7ie din 9+@A&
6u$5 ce Kafka ;nsu-i nu $u!icase dec;t o $arte a ca$itouui I! catedral, -i anume $ara!oa cu
$aznicu $or7ii. a$5rut5 ;n 9+9A su! titu "! faa le#ii, /a( 'rod. du$5 cum se -tie. savatoru
manuscriseor ui Kafka. a ;ncercat s5 dea Procesului o form5 finit5 -i a 5sat deo$arte ca$itoee
considerate incom$ete& Ra$ort;ndu*se a edi7ia 'rod. traducerie consacrate. ;n diferite im!i. au
$reuat ;n mod fata acest te(t casic&
Edi7ia de fa75 are ;ns5 ;n vedere te(tu sta!iit de /acom Pase% care $u!ic5 inte#raa Kafka a
Editura S& Fisc"er din Frankfurt am /ain. unde Procesul a a$5rut ;n 9++B&
Urm;nd modu ;n care autoru ;nsu-i -i*a ordonat -i deimitat manuscrisee. /acom Pase% editeaz5
Procesul ;n dou5 sec7iuniD Capitole -i $ra#%e!te& Prima sec7iune cu$rinde. cu o sin#ur5 e(ce$7ie.
te(tu sta!iit de /a( 'rod. astfe ;nc;t am $utut $reua traducerea ui 3eu Naum $e care am
confruntat*o cu versiunea E/acom Pase%F. $rieC cu care am o$erat o serie de modific5ri. reativ
$u7ine -i a!sout neesen7iae& E(ce$7ia amintit5 o constituie ECa$itou $atruF din edi7ia 'rod. Priete!a
do%!i'oarei ()rst!er, ca$ito care ;n edi7ia Pase% a$are ;n sec7iuneaG $ra#%e!te& 4re!uie su!iniat
totu-i c5. ;n ciuda acestui fa$t. -i ;n edi7ia Pase% Procesul cu$rinde tot zece ca$itoe. ca -i ;n edi7ia
'rod& Acest fenomen se datoreaz5 fa$tuui c5 /acom Pase% ;m$arte ECa$itou ;nt;iF din edi7ia
'rod. Arestarea& Co!*oriri cu doa%!a +ruach& Apoi do%!i'oara ()rst!er, ;n dou5 ca$itoe
distincteD Arestarea -i Co!*oriri cu doa%!a +ruach& Apoi do%!i'oara ()rst!er&
Sec7iunea $ra#%e!te cu$rinde $e ;n#5 Priete!a do%!i'oarei ()rst!er, ca$ito $e care *am $5strat.
firesc. ;n
, H $ra!z ,af-a
t5m5cirea ui 3eu Naum. o serie de te.te i!edite care au fost traduse de semnataru acestei Note
asupra ediiei si care a reaizat -i confruntarea dintre edi7ia 'rod -i edi7ia Pase%. $e de o $arte. -i
traducerea ui 3eu Naum. incusiv ;n varianta re$u!icat5 ;n 9+77. $e de at5 $arte&
Aceste te(te s;nt urm5toareeD Procurorul, La /lsa, Lupta cu directorul0ad1u!ct, Casa -i Cltoria la
%a%a&
Se ;n7ee#e. aceste te(te s;nt traduse -i $u!icate $entru $rima dat5 a noi&
/acom Pase% arat5 ;n Nota asupra ediiei c5 dintre aceste Efra#menteF doar Priete!a do%!i'oarei
(ilrst!er -i Cltoria la %a%a $ot fi inte#rate cu $recizie. #ra7ie ra$ort5rior cronoo#ice. ;n
succesiunea ca$itoeor din roman& Astfe. ;nt;m$5rie din Efra#mentuF Priete!a do%!i'oarei
(iirst!er se $etrec a cinci zie du$5 arestarea ui Iosef KL. iar cee din Cltoria la %a%a cu dou5
s5$t5m;ni ;nainte de e(ecutarea acestuia&
;n sc"im!. ceeate Efra#menteF sca$5 unei inte#r5ri e(acteD Procurorul $oate fi $asat a scurt5 vreme
du$5 arestare. La /lsa #raviteaz5 ;n Curu ca$itouui des$re unc"iu ui K&. iar Lupta cu directorul0
ad1u!ct -i Casa -i*ar #5si ocu c5tre sf;r-itu romanuui& ;n $rivin7a acestora dou5 din urm5. editoru
$resu$une c5 scriitoru ;nsu-i nu se "ot5r;se unde s5 e $aseze&
/ai facem $recizarea c5 edi7ia de fa75 nu se a!ate de a te(tu $u!icat de /acom Pasie% dec;t ;ntr*o
sin#ur5 $rivin75 D 3eu Naum a se#mentat o seam5 de $ara#rafe. $rea un#i -i ;n edi7ia 'rod. -i a
trecut su! forma diao#uui ceea ce Kafka insereaz5 ;n cor$u aineateor. mu7umindu*se. ;n tradi7ia
$rozei #ermane. s5 redea cuvinteeG $ersonaCeor ;ntre semnee cit5rii& 6in motive care. credem. nu mai
tre!uie evocate aici. am $5strat aceast5 inadverten75 fa75 de noua edi7ie de referin75& /ai mut dec;t
at;t. am $reuat aceste o$7iuni ae ui 3eu Naum -i $entru Efra#menteeF traduse de noi&
PROCESUL
Radu 3a!rie Parvu
ARES4AREA
Pe Iosef K& ; caomniase $esemne cineva c5ci. f5r5 s5 fi f5cut nimic r5u. se $omeni ;ntr*o diminea75
arestat& ;n diminea7a aceea. !uc5t5reasa doamnei 3ru!acn. #azda ui. care ;i aducea micu deCun ;n
fiecare zi a o$t. nu se ivi a ora o!i-nuit5& Asemenea ucru nu se mai ;nt;m$ase niciodat5 $;n5 atunci&
K& mai a-te$t5 o ci$5& Cucat $e $ern5 v5zu cum !5tr;na care ocuia $este drum ; $rivea cu o
curiozitate a!sout neo!i-nuit5& A$oi. f5m;nd -i mirat totodat5. sun5& Imediat se auzi o !5taie ;n u-5 -i
;n camer5 intr5 un !5r!at $e care $;n5 atunci nu* mai v5zuse niciodat5 $rin cas5& '5r!atu era zvet
dar soid -i $urta un costum ne#ru. str;ns $e cor$. cum s;nt cee de voiaC. e#at cu un cordon -i av;nd
tot feu de cute. !uzunare. catarame -i nasturi. care d5deau costumuui o a$aren75 deose!it de $ractic5.
f5r5 s5 se ;n7eea#5 !ine a ce ar $utea servi&
J Cine e-ti dumneata K ; ;ntre!5 K& ridic;ndu*se ;n coate&
Omu trecu $este ;ntre!are. ca -i cum ar fi fost firesc s5 fie acce$tat c;nd intra undeva. -i se mu7umi
doar s5 ;ntre!e a r;ndu uiD
J Ai sunat K
J Anna tre!uie s5*mi aduc5 micu deCun. s$use K& -i ;ncerc5 mai ;nt;i. atent -i t5cut. s5 desco$ere
$rin o!serva7ie -i deduc7ie cine $utea fi omu acea& 6ar str5inu nu se 5s5 $rea mut cercetat cu
$rivirea. ci se ;ndre$t5 s$re u-5. o ;ntredesc"ise -i s$use cuiva care. v5dit ucru. se afa ;n imediata
a$ro$iere. c"iar ;n#5 $ra#D
J 2rea s5*i aduc5 Anna micu deCun&
6in camera a5turat5 se auzi un c"icotit u-orL Cudecind du$5 z#omot. s*ar fi $utut ca acoo s5 se afe
mai mute $ersoane& 6e-i r;su acesta nu i*ar fi $utut s$une str5inuui nici un ucru $e care s5 nu* fi
-tiut $;n5 atunci. e ;i decar5 ui K&D EE im$osi!iF. ca -i cum i*ar fi dat un ra$ort&
J Asta e ceva nou. s$use K& -i s5ri din $at $un;ndu*-i re$ede $antaonii& 4are a- vrea s5 -tiu cine s;nt
oamenii din
I
9@ H $ra!z ,af-a
camera de a5turi -i cum o s5 se Custifice doamna 3ru!ac" fa75 de mine c5 i*a 5sat s5 m5 deranCeze&
Ce*i dre$t. o secund5 ;i trecu $rin minte c5 n*ar tre!ui s5 s$un5 asta cu #as tare $entru c5. f5c;nd*o.
$utea s5 ase im$resia c5*i recunoa-te oarecum str5inuui dre$tu de a* su$rave#"ea. dar $entru
moment nu d5du im$ortan75 fa$tuui acestuia& Ce5at ;n7eese totu-i e(act ce n*ar fi tre!uit. c5ci ;i
s$useD
J Nu 7i*ar $5cea mai mut s5 r5m;i aici K
J Nu vreau nici s5 r5m;n aici -i nici s5*7i mai aud #asu $;n5 nu mi te $rezin7i&
J Aveam inten7ii !une. s$use str5inu -i desc"ise !rusc u-a&
Camera de*a5turi. ;n care K& $5trunsese mai ;ncet dec;t ar fi dorit. avea. a $rima vedere. a$roa$e
acea-i as$ect ca ;n aCun& Acoo ;-i avea doamna 3ru!ac" saonuL $oate c5 ast5zi ;n ;nc5$erea ticsit5
de mo!ie. dante5rii. $or7eanuri -i foto#rafii era ceva mai mut s$a7iu #o dec;t de o!icei. dar ucru
acesta cu #reu s*ar fi $utut o!serva imediat. cu at;t mai mut cu c;t sc"im!area esen7ia5 o constituia
$rezen7a unui !5r!at care -edea cu o carte ;n m;n5 ;n#5 fereastra desc"is5 -i care. c;rid intr5 K&. ;-i
ridic5 $rivirea de $e carte&
J Ar fi tre!uit s5 r5m;i ;n camera dumitaeM Nu 7i*a s$us Franz K
J Ni ce dori7i K ;ntre!5 K& ui7;ndu*se $e r;nd c;nd a noua ui cuno-tin75. c;nd a ce numit Franz. care
se o$rise ;n $ra#u u-ii& Prin fereastra desc"is5 se vedea iar !5tr;na. st5$;nit5 de o curiozitate ;ntr*
adev5r seni5. -i care se instaase acum e(act ;n fa75. nu cumva s5 $iard5 vreun am5nunt din ce avea s5
se ;nt;m$e&
J Ar tre!ui. totu-i. ca doamna 3ru!ac"&&&. s$use K& Ni f5c;nd o mi-care de $arc5 ar fi ;ncercat s5 se
smu#5 din m;inie ceor doi !5r!a7i. de-i ace-tia st5teau de$arte. vru s5*-i continue drumu&
J Nu. s$use omu de a fereastr5. arunc;nd cartea $e o m5su75 -i ridic;ndu*se& N*ai dre$tu s5 ie-i. e-ti
arestat&
J A-a mi se $are -i mie. s$use K& Ni de ce. m5 ro# K ;ntre!5 e a$oi&
J Nu ne af5m aici ca s5*7i s$unem asta& ;ntoarce*te ;n camera dumitae -i a-tea$t5& Anc"eta e
;nce$ut5 -i ai s5 afi totu a momentu o$ortun& ;mi cac datoria vor!indu*7i at;t
PROC/S)L H 9)
de $rietenos& 6ar s$er c5 nu ne aude nimeni ;n afar5 de Franz care. ;n ciuda instruc7iunior. se $oart5 -i
e $rietene-te cu dumneata& 6ac5 -i de*acum ;nainte o s5 ai tot at;tanoroc $e c;t ai avut c;nd7i*au fost
numi7i $aznicii. $o7i s5 tra#i n5deCde&
K& vru s5 se a-eze. dar a!ia atunci o!serv5 c5. ;n afar5 de scaunu de ;n#5 fereastr5. ;n toat5 ;nc5$erea
nu se mai afa nimic $e care s5 se $oat5 sta&
J Ai s5 recuno-ti mai t;rziu c5 7i*am s$us numai adev5ru. ;nce$u Franz -i se ;ndre$t5 s$re e
;m$reun5 cu ce5at !5r!at&
Pe K& ; uimi mai aes acesta din urm5. care ; !5tu de mai mute ori. $rietene-te. $e um5r& Am;ndoi
$aznicii ;i e(aminar5 c5ma-a de noa$te -i*i s$user5 c5 de*acum ;nainte va tre!ui s5 $oarte una de
caitate mut mai $roast5. dar c5 ei ;i vor $5stra cu mare #riC5 at;t c5ma-a aceasta. c;t -i restu enCeriei.
-i c5 i e vor restitui dac5 $rocesu se va ;nc"eia favora!i&
J E mai !ine s5 ne dai nou5 ucrurie. s$user5 ei. c5ci a ma#azie se fac mereu fraude si. ;n afar5 de
asta. acoo. du$5 un anumit tim$. ucrurie sint rev;ndute. f5r5 s5 se 7in5 seama dac5 $rocesu s*a
terminat sau nu& Ni nu se -tie c;t $ot dura asemenea $rocese. mai aes ;n utima vreme& P;n5 a urm5
$rime-ti. fire-te. din $artea ma#aziei. contravaoarea ucrurior. dar te a;e#i cu nimica toat5. c5ci a
v;nzare nu vaoarea ofertei "ot5r5-te $re7u. ci vaoarea mitei. -i*a$oi -tim $rea !ine. din e($erien75. c5
sumee cuvenite se mic-oreaz5 -i ee. an de an. tot trec;nd dintr*o m;n5 ;ntr*ata&
K& a!ia dac5 ;i ascutaL dre$tu de*a mai $utea dis$une de ucrurie $ro$rii i se $5rea de mic5
im$ortan75L $entru e era mut mai ur#ent acum s5*-i carifice situa7ia& 6e fa75 cu oamenii ace-tia ;ns5.
nu $uteaGnici m5car s5*-i adune #;ndu*rie ca umeaL $;ntecu ceui de*a doiea $aznic J fiindc5.
evident. numai $aznici $uteau s5 fie am;ndoi J se i$ea mereu de e. e(trem de $rietenos. dar de cum
ridica $rivirea ;nt;nea o fa75 uscat5 -i osoas5. deoc $otrivit5 cu #r5simea tru$uui. -i ;narmat5 cu un
nas mare -i str;m!. care $5rea c5 se ;n7ee#e. ca o $ersoan5 a$arte. cu ce5at $aznic& Ce fe de oameni
erau ace-tia K 6es$re ce vor!eau ei K C5rei autorit57i a$ar7ineau K K& tr5ia doar ;ntr*un stat
constitu7iona& Pretutindeni domnea $acea& 4oate e#ie erau res$ectate&
9: H $ra!z ,af-a
Cine ;ndr5znea s5* atace ;n $ro$ria ui ocuin75 K Fusese totdeauna ;ncinat s5 $riveasc5 ucrurie
foarte u-uratic. s5 nu cread5 ;n r5u dec;t dac5 se ovea de e -i s5 nu ia m5suri de $revedere $entru
viitor. c"iar c;nd era amenin7at din toate $5r7ie& ;n cazu de fa75 ;ns5. o asemenea atitudine i se $5rea
neaocu ei& Nici vor!5. totu $utea fi o #um5. o #um5 #rosoan5 $us5 a cae de coe#ii de a !anc5.
din cine -tie ce motive J $oate fiindc5 azi era ziua ui. ziua c;nd ;m$inea treizeci de ani J asta s*ar fi
$utut. fire-teL $oate c5 ar fi fost de aCuns doar s5 e r;d5 ;n nas. ;ntr*un anumit fe. $aznicior. ca ei s5
r;d5 ;m$reun5 cu eL $oate c5 $aznicii erau. de fa$t. ni-te comisionari cue-i de $e strad5. cum de atfe
-i $5reau s5 fieL -i totu-i. de data aceasta. c"iar din ci$a c;nd d5duse cu oc"ii de Franz. K& "ot5r;se s5
nu ase din m;n5 nici ce mai mic atu $e care *ar fi $utut foosi ;m$otriva oamenior acestora& Pu7in ;i
$5sa dac5 avea s5 se s$un5 mai t;rziu c5 fusese inca$a!i s5 ;n7eea#5 o #um5L de-i nu f5cea $arte
dintre cei ce cue# ;nv575minte din e($erien7ee vie7ii. K& ;-i amintea c5 de $e urma unor ;nt;m$5ri
a$arent ne;nsemnate -i ;n care. s$re deose!ire de $rietenii ui. se $urtase im$rudent -i se ar5tase voit
ne$5s5tor fa75 de consecin7e. avusese destue de ;ndurat& Asemenea ucruri nu tre!uiau s5 se mai
;nt;m$e. m5car de data aceastaL dac5 era vor!a de o comedie. atunci avea s5 Coace -i e& Pentru
moment. era ;nc5 i!er&
J ;mi da7i voie. s$use K& -i. strecur;ndu*se #r5!it $rintre $aznici. intr5 ;n camera ui&
J Pare ;n7ee#5tor. ; auzi s$un;nd $e unu din $aznici&
6e cum se v5zu ;n camer5. K& trase !ruta sertaree !irouui L toate se afau a ocu or ;n cea mai mare
ordineL dar emo7ia ; ;m$iedica s5 #5seasc5 de a !un ;nce$ut tocmai e#itima7iie $e care e c5uta& P;n5
a urm5 d5du $este un $ermis de !icicet5 -i vru s5* duc5 $aznicior. dar. #;ndindu*se mai !ine. ";rtia i
se $5ru $rea ne;nsemnat5 -i continu5 s5 caute $;n5 ;-i #5si actu de na-tere& C;nd se ;ntoarse ;n camera
vecin5. u-a din fa75 de desc"ise -i doamna 3ru!ac" d5du s5 intre& A$ari7ia ei nu dur5 ;ns5 dec;t o ci$5
c5ci. z5rindu* $e K&. #azda ;-i ceru scuze. v5dit Cenat5. -i dis$5ru ;nc"iz;nd u-a cu cea mai mare #riC5&
J Intra7i. v5 ro#M
PROC/S)L H 9A
At;t a$uc5 s5 s$un5 K& -i r5mase ;n miCocu saonuui. cu actee ;n m;n5. $rivind u-aG care nu se mai
desc"iseL a$eu unuia dintre $aznici ; f5cu s5 tresar5L $aznicii -edeau am;ndoi a m5su7a din fa7a
ferestrei desc"ise -i. du$5 cum o!serv5 K . ;i m;ncau micu deCun&
J 6e ce n*a intrat K ;ntre!5 e&
J N*are voie. ;i r5s$unse $aznicu ce #ras& 6oar -tii !ine c5 e-ti arestat&
J 6e ce*a- fi arestat K Ni ;nc5 ;n feu acesta M
J Iar ;nce$iM s$use $aznicu -i muie o feie de $;ine cu unt ;n !orc5na-u cu miere& La asemenea
;ntre!5ri nu r5s$undem&
J O s5 fi7i o!i#a7i s5*mi r5s$unde7i. s$use K& Iat5 actee meeL ar5ta7i*Gmi*e acum $e ae voastre -i.
;nainte de toate. mandatu de arestare&
J 6oamneM 6ar ne;n7ee#5tor mai e-tiM se vait5 $aznicu& Parc5 n*ai c5uta dec;t s5 ne sco7i din s5rite.
inuti. tocmai $e noi care ;n ci$a de fa75 ;7i s;ntem cei mai a$ro$ia7i dintre oameni&
J A-a e. ;nt5ri Franz -i. ;n oc s5*-i duc5 a #ur5 cea-ca de cafea $e care o 7inea ;n m;n5. ;i arunc5 ui
K& o $rivire $oate foarte semnificativ5. dar din care acesta nu ;n7eese nimic&
A$oi. f5r5 s5 vrea. K& intr5 ;ntr*un diao# a $rivirior cu Franz& P;n5 a urm5. K& ;-i ar5t5 totu-i ";rtiie
-i s$useD
J Iat5*mi actee&
J Ce ne intereseaz5 $e noi actee dumitae K stri#5 $aznicu ce #ras& 4e $or7i mai r5u ca un co$i& Ce
dore-ti. a urma urmei K ;7i ;nc"i$ui cumva c5 vei face s5 7i se termine mai re$ede !estematu de
$roces dac5 discu7i cu noi. $aznicii. des$re e#itima7ii -i des$re mandate deG arestareK Noi s;ntem
suC!a-i m5run7iL nu $rea ne $rice$em a e#itima7ii -i nu ne $rive-te dec;t fa$tu c5 tre!uie s5 te $5zim
zece ore $e zi -i c5 s;ntem $5ti7i $entru munca noastr5& At;ta totL fire-te. asta nu ne ;m$iedic5 s5 ne
d5m seama c5 ;natee autorit57i $e care e suCim. ;nainte de*a emite un mandat se informeaz5 $recis
asu$ra motiveor arest5rii -i a $ersoanei arestate& ;n $rivin7a aceasta. orice eroare este e(cus5&
Autorit57ie $e care e re$rezent5m. du$5 c;te e -tiu J -i 7ine seama c5 eu nu cunosc dec;t #radee
inferioare J nu caut5 deictee $o$ua7iei ci. du$5 cum $revede e#ea. s;nt atrase de deicte
9= H $ra!z ,af-a
-i ne trimit $e noi. $aznicii& Asta este e#ea& Unde vezi c5 ar $utea fi o eroare K
J Le#ea asta eu n*o cunosc. s$use K&
J Cu at;t mai r5u $entru dumneata. ;i r5s$unse $aznicu&
J S;nt si#ur c5 ea nu e(ist5 dec;t ;n ca$etee voastre. ad5u#5 K&
Ar fi vrut s5 #5seasc5 un miCoc de*a $5trunde ;n #;ndurie $aznicior. de*a e ;ntoarce ;n favoarea ui.
sau m5car de*a e ;n7ee#e $e de$in& 6ar $aznicu ce #ras ;n5tur5 orice e($ica7ie s$un;nd doarD
J Ai s*o sim7i $e $ieea dumitae& Franz se amestec5 ;n vor!5 D
J 2ezi. Oiem. e recunoa-te c5 i#nor5 e#ea. dar $retinde ;n acea-i tim$ c5 e nevinovat&
J Ai dre$tate. s$use ce5atL nu*i c"i$ s5* faci s5 ;n7eea#5 ceva&
K& nu e mai r5s$unse nimic&
E4re!uie oare s5 m5 as -i mai mut tu!urat de $55vr5#eie suC!a-ior acestora m5run7i J fiindc5 ei
;n-i-i recunosc c5 asta suitK se #;ndi e& ;n orice caz. am;ndoi discut5 des$re ucruri din care nici unu.
nici atu nu $rice$e o iot5& Iar suficienta cu care discut5 nu $oate fi e($icat5 dec;t $rin $rostie& C;teva
cuvinte sc"im!ate cu un func7ionar de ran#u meu au s5 carifice situa7ia incom$ara!i mai !ine dec;t
cee mai un#i discu7ii cu oamenii 5-tia&F
K& se $im!5 de c;teva ori de coo*coo. ;n s$a7iu i!er a ;nc5$erii -i v5zu c5 !5tr;na din fa75 t;r;se a
feGreastr5 un mo-nea# -i mai !5tr;n dec;t ea. $e care ; 7inea $e du$5 miCoc&
K& sim7i nevoia s5 $un5 ca$5t comediei acesteia&
J 6uce7i*m5 a su$erioru vostru. s$use e&
J C;nd o s5 te c"eme. -i numai atunci. ;i r5s$unse $aznicu $e care ce5at ; numise Oiem& Ni
acum. ad5u#5 e. te sf5tuiesc s5 te duci ;n camera dumitae. s5 stai ini-tit acoo -i s5 a-te$7i ce*o s5 se
"ot5rasc5& Nu te 5sa do!or;tGde fr5m;nt5ri inutie. ci mai de#ra!5 adun5*7i for7ee. c5ci o s5 ai mare
nevoie de ee& E un sfat $e careG7i* d5m& Nu te*ai $urtat cu noi cum am fi meritat. !a c"iar ai uitat c5.
oricine am fi. s;ntem m5car acum. fa75 de dumneata. ni-te oameni i!eri. ceea ce nu e $u7in ucru&
4otu-i. dac5 ai !ani. s;ntem dis$u-i s5 trimitem sa 7i se aduc5 micu deCun de a cafeneaua de $este
drum&
PROC/S)L H 97
K& r5mase o cu$5 ini-tit. f5r5 s5 e r5s$und5 a $ro$unere& Poate c5 dac5 ar fi ;ncercat s5 desc"id5 u-a
camerei a5turate sau c"iar a vesti!uuui. cei doi n*ar fi ;ndr5znit s5* o$reasc5L $oate c5 sou7ia cea
mai sim$5 a ;ntre#ii $ro!eme ar fi fost s5 ;m$in#5 ucrurie c;t mai de$arte&
S*ar fi $utut ;ns5 a fe de !ine ca $aznicii s5* ;n-face -i. o dat5 tr;ntit a $5m;nt. ar fi s$us adio
su$eriorit57ii $e care. ;n anumite $rivin7e. o mai $5stra totu-i asu$ra or& 6e aceea $refer5 s5 a-te$te
sou7ia mai $u7in nesi#ur5. $e care desf5-urarea fireasc5 a ucrurior avea s*o aduc5 nea$5rat. -i se
;ntoarse ;n camera sa f5r5 ca e sau $aznicii s5 mai adau#e vreun cuv;nt&
Acoo. se tr;nti $e $at -i u5 de $e no$tier5 un m5r frumos $e care -i* $re#5tise de cu sear5 $entru
micu deCun& Atceva ;n afar5 de m5r nu mai avea -i. oricum. du$5 ce mu-c5 cu $oft5 ;-i d5du seama c5
m5ru era de $referat #ust5rii $e care. din mia $aznicior. ar fi $utut s*o ca$ete de a cafeneaua aceea
murdar5& Acum se sim7ea mai !ine dis$us -i mai si#ur $e sineL fire-te. ratase o diminea75 de ucru. dar.
dat fiind $ostu reativ im$ortant $e care ; ocu$a a !anc5. a!sen7a avea s5*i fie u-or motivat5& S*o
e($ice s$un;nd adev5ru K A-a avea de #;nd s5 fac5& Iar dac5 n*aveau s5* cread5 J ceea ce ar fi fost
norma. date fiind ;m$reCur5rie J $utea s*o ia ca martor $e doamna 3ru!ac" sau c"iar $e cei doi
!5tr;ni. care acum $ro!a!i c5 $orniser5 s$re ceaat5 fereastr5& Privind ucrurie din $unctu de vedere
a $aznicior. $e K& ; mira ce mai mut fa$tu c5 fusese trimis in camera ui -i 5sat sin#ur acoo unde
avea a ;ndem;n5 at;tea $osi!iit57i de sinucidere& 4otodat5. Cudecind din $unctu ui de vedere. se
;ntre!a ce motiv *ar fi $utut determina s5 se sinucid5& Nu cumva fa$tu c5 doi oameni. afa7i ;n
;nc5$erea de a5turi. ;i m;ncaser5 micu deCun K Sinuciderea ;n asemenea condi7ii i se $5rea at;t de
a!surd5 ;nc;t. c"iar dac5 ar fi vrut s5*-i $un5 ca$5t zieor. *ar fi ;m$iedicat stu$izenia ei& 6ac5 cei doi
$aznici n*ar fi fost. v5dit. ni-te oameni cu mintea at;t de m5r#init5. s*ar fi $utut $resu$une c5 -i or. din
aceea-i motive. nu i se $5rea deoc $rimeCdios s5* ase sin#ur& N*aveau dec;t s5* $riveasc5. dac5
aveau c"ef& L*ar fi v5zut ;ndre$t;ndu*se s$re du5$ioru din $erete ;n care ;-i $5stra stica cu rac"iu
vec"i si !un. *ar fi v5zut #oind un $a"ar ca s5*-i ;nocuiasc5 micu deCun. -i a$oi um$;ndu*-i ;nc5
unu ca s5*-i fac5 curaC. dar numai din $ruden75. $entru cazu $u7in $ro!a!i ;n care ar fi avut nevoie de
curaC&
9, H $ra!z ,af-a
;n ci$a aceea. un #as din camera de a5turi ; f5cu s5 tresar5 de s$aim5 -i s5*-i ciocneasc5 din7ii de
$a"ar&
J 4e c"eam5 ins$ectoru. ;i stri#5 cineva&
6ar numai stri#5tu ; s$erie. stri#5tu scurt. t5ios. cazon. $e care nici ;n ru$tu ca$uui n*ar fi !5nuit c5
ar fi ;n stare s5* scoat5 $aznicu Franz& Ordinu ;n sine ;i f5cu $5cereL K& stri#5 -i e EIn sf;r-itMF. cu un
ton de u-urare. ;nc"ise du5$idru din $ereteG -i $orni #r5!it s$re saon& Acoo d5du $este cei doi
$aznici care ; #onir5 imediat ;na$oi. ;n camera ui. de $arc5 ucru acesta ar fi fost c;t se $oate de
firescM
J Ia te uit5 ce*i d5 $rin minte M stri#ar5 ei& Nu cumva ai de #;nd s5 a$ari ;n c5ma-5. ;n fa7a
ins$ectoruui K Pesemne c5 vrei s5 ne cotono#easc5 -i $e dumneata. -i $e noi&
J /ai 5sa7i*ma dracuuiM stri#5 K& $omenindu*se ;m!r;ncit ;na$oi.G $;n5 a dua$u de "aine& 6ac5
da7i !unza $este mine c;nd dorm. n*o7i fi vr;nd s5 m5 #5si7i ;n 7inut5 de #a5&
J N*avem ;ncotro. s$user5 $aznicii care. de c;te ori K& ridica tonu. se ini-teau -i deveneau a$roa$e
tri-ti. iar din aceast5 cauz5 e fieGc5 seGsim7ea dezorientat. fie c5 se mai dezmeticea $u7in&
J Stu$id $rotoco. mai !om!5ni K&L dar u;nd o "ain5 de $e s$5taru unui scaun. o ridic5 o ci$5 cu
am;ndou5 m;inie -i o 7inu a-a de $arc5 ar fi vrut s5 afe $5rerea $aznicior& Ei c5tinar5 din ca$D
J 4re!uie "ain5 nea#r5&
K& arunc5 atunci "aina $e Cos -i s$use. f5r5 s5 -tie nici e cum au s5* ;n7eea#5D
J 6oar n*are oc dez!aterea $rinci$a5& Paznicii z;m!ir5. dar ;-i men7inur5 $reten7ia&
J 4re!uie nea$5rat "ain5 nea#r5&
J 6ac5 asta acceereaz5 ucrurie. n*am nimic ;m$otriv5. decar5 K&L a$oi. desc"iz;nd sin#ur dua$u.
r5scoi ;ndeun# $rintre "aine. aese ce mai frumos costum ne#ru. o Cac"et5 a c5rei croia5 $e taie
a$roa$e c5 st;rnise v;v5 $rintre cunoscu7ii s5i. scoase -i o c5ma-a curat5. -i ;nce$u s5 se ;m!race cu
#riC5& In sinea ui. se #;ndea c"iar c5 acceerase mersu ucrurior. f5c;ndu*i $e $aznici s5 uite c5 ar fi
tre!uit s5* o!i#e s5 fac5 !aie& Ni*i $rivi. c5ut;nd s5*-i dea seama dac5 n*aveau s5*i aminteasc5 de
!aieL dar ei. fire-te. erau de$arte de a se #;ndi a astaL ;n sc"im!. Oiem nu uit5 s5* trimit5 $e Franz a
ins$ector $entru a*i ra$orta c5 arestatu se ;m!rac5&
PROC/S)L H 9+
6u$5 ce termin5 cu ;m!r5catu. K& tre!ui s5 treac5 $rin saon. urmat a un $as de Oiem. ca s5 aCun#5
;n camera urm5toare. a c5rei u-5 cu dou5 canaturi era ar# desc"is5& ;n camera aceea. du$5 cum K& -tia
$rea !ine. ocuia de cur;nd o domni-oar5. 'iirstner. dactio#raf5. care $ornea de cu zori a ucru -i nu
se ;ntorcea dec;t foarte t;rziuL cu domni-oara 'iirstner. K& a!ia dac5 sc"im!ase c;teva cuvinte de saut
;n treac5t& Acum. no$tiera afat5 de o!icei a c5$5t;iu $atuui fusese ;m$ins5 ;n miCocu camerei. ca
s5*i serveasc5 dre$t !irou ins$ectoruui care se instaase ;n dosu ei& Ins$ectoru -edea $icior $este
$icior -i*-i 7inea un !ra7 $e s$5taru scaunuui& ;ntr*un co7 a camerei. trei tineri $riveau foto#rafiie
domni-oarei 'urstner. $rinse $e $erete $este o mic5 ro#oCin5& O !uz5 a!5 at;rna $e m;neru ferestrei
desc"ise& La fereastra din fa75 se afau cei doi !5tr;ni. veni7i s5 vad5L z5ceau am;ndoi rezema7i de
$ervaz. dar #ru$u i se m5rise acumL ;n s$atee or. de$5-indu*i cu mut ;n ;n57ime. se afa un !5r!at
cu c5ma-a desc"eiat5 a $ie$tL !5r!atu ;-i r5sucea cu dou5 de#ete !5r!i7a ro-covan5&
J Iosef K& K ;ntre!5 ins$ectoru. $oate numai ca s5 atra#5 asu$ra sa $rivirea distrat5 a ui K&
E d5du din ca$. afirmativ&
J E-ti foarte sur$rins de cee $etrecute ;n diminea7a asta. nu*Gi a-a K s$use ins$ectoru. mut;nd cu
am;ndou5 m;inie $u7inee ucruri afate $e no$tier5 J um;narea. c"i!riturieG. o carte -i $erni7a cu ace
de cusut J ca si cum ar fi fost ni-te unete nea$5rat necesare $entru anc"eta
7
&
J Fire-te. s$use K& mu7umit c5 se af5 ;n fa7a unui om intei#ent si c5 $oate. ;n sf;r-it. s5 discute cu
e des$re cee $etrecute& Fire-te. s;nt sur$rins. dar n*a- $utea s$une c5 s;nt foarte sur$rins&
J Nu e-ti foarte sur$rins K ;ntre!5 ins$ectoru $un;nd um;narea aGvec"iu ei oc. ;n miCocu m5su7ei.
-i re#ru$;nd ceeate o!iecte ;n Curu ei&
J Poate c5*mi ;n7ee#e7i #re-it sensu cuvinteor. se #r5!i s5 e($ice K& 2reau s5 s$un&&& Paici K& se
;ntreru$se s5*-i caute un scaun&Q Pot s5 m5 a-ez K
J Nu e o!iceiu. ;i r5s$unse ins$ectoru&
J 2reau s5 s$un. re$et5 K& f5r5 s5 se mai ;ntreru$5. c5 s;nt. fire-te. foarte sur$rins. dar c5 atunci c;nd
te afi de treizeci de ani $e ume -i c;nd ai fost nevoit s5 r5z!a7i sin#ur. a-a cum mi s*a int;m$at mie.
te imunizezi -i nu iei $rea ;n tra#ic sur$rizee& /ai aes $e cea de ast5zi&
@B H $ra!z ,af-a
J 6e ce mai aes $e cea de ast5zi K
J Nu vreau s5 s$un c5 socotesc toat5 ;nt;m$area dre$t o fars5. c5ci miCoacee foosite $entru ea mi
se $ar $rea im$ortante& Ca s5 fie fars5 ar ;nsemna s5 $artici$e fa ea to7i ai casei. $us dumneavoastr5.
ceea ce ar de$5-i imitee unei farse& Nu vreau s5 s$un deci c5 e o fars5&
J E(act. s$use ins$ectoru. num5r;nd c"i!riturie din cutie&
J 6ar $e de at5 $arte. continu5 K& adres;ndu*se tuturor J i*ar n $5cut ca -i cei trei amatori de
foto#rafii s5 se ;ntoarc5 s$re e -i s5* aGscute J dar $e de at5 $arte. mi se $are c5 e vor!a de ceva nu
$rea #rav& 6educ asta din fa$tu c5. de-i s;nt acuzat. nu iz!utesc s5*mi #5sesc nici cea mai mic5 vin5
$entru care s5 $ot fi dat ;n Cudecat5& 6ar nici asta n*are im$ortan75L ;ntre!area esen7ia5 este de cine
s;nt acuzat K Ce autoritate conduce $rocesu K S;nteti func7ionari K Nici unu dintre dumneavoastr5 nu
$oart5 uniform5. dac5 nu cumva numi7i uniform5 costumu acesta J -i ar5t5 ;m!r5c5mintea ui Franz
J care e mai de#ra!5 un costum de voiaC& Iat5 $unctee asu$ra c5rora doresc s5 fiu 5murit -i s;nt
convins c5 du$5 carificarea or ne vom $utea ua un r5mas !un c;t se $oate de cordia&
Ins$ectoru tr;nti $e mas5 cutia de c"i!rituri&
J 4e ;n-ei $rofund. s$use e& Ni domnii ace-tia. -i eu Cuc5m un ro cu totu secundar ;n $rocesu
dumitae&G A$roa$e c5 nu -tiu nimic des$re e& Ni c"iar dac5 am $urta cee mai re#ementare uniforme.
situa7ia dumitae n*ar fi deoc mai !un5& N*a- $utea s5 s$un c5 e-ti acuzat. sau mai !ine zis. nu -tiu
dac5 e-ti& Adev5ru e c5 e-ti arestat. mai mut nu -tiu& 6ac5 $aznicii 7i*au s$us atcevaG. s5 -tii c5 au
tr5nc5nit $ur -i sim$u& 6ar de-i nici eu nu*7i r5s$und a ;ntre!5ri. te*a- $utea sf5tui totu-i s5Gte #;nde-ti
mai $u7in a noi -i a ceea ce*o s5 7i se ;nt;m$e. -i s5 te su$rave#"ezi mai mut& Ni*a$oi. nu mai tot da
zor cu sentimentu dumitae de nevinov57ie. fiindc5 strici im$resia mai de#ra!5 !un5 $e care.
atminteri. o faci& 6e asemenea. fii mai re7inut a vor!5L c"iar dac5 te*ai fi mu7umit s5 s$ui doar c;teGva
cuvinte. din atitudinea dumitae am fi $utut deduce tot ce*ai e($icat adineauri -i care. de atfe. nu
$eda deoc ;n favoarea dumitae&
K& ; $rivi cu oc"i mari& Omu acesta. mai t;n5r $oate dec;t e. ii d5dea ec7ii ca unui -coar& Era mustrat
$entru sinceritatea ui& Si nu iz!utea s5 afe nimic nici des$re motivu arest5rii. nici des$re autoritatea
care emisese mandatu&
PROC/S)L H @9
Enervat. K& ;nce$u s5 se $im!e de coo*coo si nimeni nu* ;m$iedic5 s5 fac5 astaL ;-i ;m$inse
man-etee a ocu or. ;n m;neci. ;-i $i$5i $astronGu. ;-i trecu de#etee $rin $5r. s$use trec;nd $e ;n#5
cei trei domniD EE com$et a!surdF J din care $ricin5 cei trei se ;ntoarser5 -i* $rivir5 aten7i J a$oi se
o$ri din nou ;n fata m5su7ei ins$ectoruui&
J Procurorui 1asterer ;mi e $rieten !un. s$use e. $ot s5*i teefonez K
J Fire-te. s$use ins$ectoru. de-i nu $rea v5d ce sens ar avea. dac5 tiu cumva 7ii s5 discu7i cuGe vreo
c"estiune $articuar5&
J Ce sens K stri#5 K& mai mut uuit dec;t m;niat& 6ar cine s;nte7i dumneavoastr5 care $retinde7i c5 o
convor!ire teefonic5 s5 ai!5 sens -i. ;n sc"im!. ;nscena7i stu$izeniie cee mai i$site de sensK E
nemai$omenitM /ai int;i da7i n5va5 $este mine. a$oi m5 7ine7i ;ncercuit -i ;nce$e7i demonstra7iie de
;nat5 -coa5& Ce sens ar avea s5*i teefonez unui $rocuror. c;nd mi se s$une c5 s;nt arestat K 'ine. n*
am s5 teefonez&
J 'a da. s$use ins$ectoru ar5t;nd cu m;na s$re vesti!u. unde se afa teefonu. te ro# s5 teefonezi&
J Nu. nu mai vreau. decar5 K& ;ndre$t;ndu*se s$re #eam&
Peste drum. cei trei s$ectatori st5teau necinti7i a fereastra or -i nu $5rur5 tu!ura7i dec;t ;n ci$a c;nd
FK& veni s5*i $riveasc5& '5tr;nii vrur5 s5 se ridice. dar !5r!atu care se afa m s$atee or ;i ini-ti&
J Avem ni-te s$ectatori #rozavi. s$use K& destu de tare -i se ;ntoarse s$re ins$ector. ar5t;nd cu
de#etu s$re fereastr5& Nter#e7i*o de acoo M stri#5 e a$oi&
Cei trei se retraser5 imediat cu c;tiva $a-iL !5tr;nii ;ncercar5 c"iar s5 se ascund5 ;n s$atee !5r!atuui
care ;i aco$eri cu tru$u ui at -i. Cudecind du$5 mi-carea !uzeor. s$use ceva. de ne;n7ees din $ricina
distan7ei& 6ar nu dis$5rur5 de totL $5reau c5 a-te$t5 momentu c;rid vor $utea s5 revin5 a fereastr5 f5r5
s5 fie v5zu7i&
J Oameni a#asan7i -i i$si7i de !un*sim7. s$use K& -i se ;ntoarse cu s$atee a ei& Arunc;ndu*i o $rivire
ins$ectoruui. i se $5ru c5 acesta ;i a$ro!5 $5rerea& 6ar se $utea $rea !ine ca e nici s5 nu* fi auzit
m5car. c5ci ;-i $usese o m;n5 $e mas5 -i $5rea ocu$at s5*-i com$are un#imea de#eteor& Cei doi
$aznici se a-ezaser5G$e un cuf5r aco$erit cu un covor -i*-i frecau #enunc"ii cu $amee& Cei trei tineri
;-i $useser5
@@ H $ra!z ,af-a
m;inie ;n -oduri -i $riveau ;n #o& ;n camer5 domnea o ini-te ad;nc5 -i #rea ca ;ntr*un !irou uitat&
J 6omnior. s$use K& J -i i se $5ru o ci$5 c5*i duce $e to7i ;n s$inare J Cudec;nd du$5 atitudinea
dumneavoastr5 a- $utea conc"ide c5 anc"eta s*a terminat& Ce mai !un ucru ar fi. cred. s5 nu ne mai
#;ndim dac5 $rocedeu dumneavoastr5 a fost sau nu ;ndre$t57it -i s5 ;nc"eiem toat5 $ovestea $rintr*o
str;n#ere de m;n5 $a-nic5 -i reci$roc5& 6ac5 -i dumneavoastr5 s;nte7i de aceea-i $5rere. $ofti7iM
Ni se a$ro$ie. cu m;na ;ntins5. de masa ins$ectoruui&
Ins$ectoru ridic5 din s$r;ncene. ;-i mu-c5 !uzee -i $rivi m;na ;ntins5 $e care K& tot mai credeaG c5 i*=
va str;n#eG& A$oi se ridic5. ;-i u5 $55ria*meon de $e $atu domni-oarei 'urstner -i -i*o $use cu mare
#riC5 $e ca$. foosind am!ee m;ini. a-a cum se face c;nd $ro!ezi o $55rie nou5&
J C;t de sim$e 7i se $ar ucrurieM ;i s$use e. ;n acea-i tim$. ui K& Ai fi de $5rere s5 ;nc"eiem
frumu-e toat5 $ovestea K Nu. nu& E im$osi!i& Asta nu ;nseamn5 ;ns5 c5 tre!uie s5 dis$eri& 6e ce ai
dis$era K E-ti numai arestat. nimic mai mut& Eu asta am avut s5*7i comunicL mi*am f5cut datoria. am
v5zut cum ai $rimit comunicarea& ;mi aCun#e $entru ast5zi si $utem s5 ne des$5r7im. $rovizoriu.
!ine;n7ees& Acum f5r5 ;ndoia5 c5 vrei s5 mer#i a !anc5. nu K
J La !anc5 K ;ntre!5 K& Credeam c5 s;nt arestat&
K& vor!ea cam de sus c5ci. de-i ins$ectoru ; 5sase cu m;na ;ntins5. se sim7ea din ce ;n ce mai
inde$endent fat5 de oamenii ace-tia. mai aes de c;nd ins$ectoru se ridicase ;n $icioare& Se Cuca cu ei&
Avea inten7ia s5*i urmeze $;n5 a $oart5. dac5 $ecau. -i s5*i ;ndemne s5* aresteze& 6e aceea re$et5D
J Cum a- $utea s5 m5 duc a !anc5. din moment ce s;nt arestat K
J 2a s5 zic5 asta e. s$use ins$ectoru care tocmai aCunsese ;n#5 u-5. m*ai ;n7ees #re-it& E-ti arestat.
fire-te. dar nimeni nu te ;m$iedic5 s5*7i vezi mai de$arte de suC!5& 6e asemenea. nimeni nu te
;m$iedic5 s5*7i duci mai de$arte traiu dumitae o!i-nuit&
J Atunci nu*i c"iar at;t de rea situa7ia de arestat. s$use K& a$ro$iindu*se de ins$ector&
J S;nt de aceea-i $5rere. r5s$unse ins$ectoru&
J ;n asemenea condi7ii. comunicarea arest5rii mi se $are c5 nici n*ar fi fost necesar5. ad5u#5 K&.
a$ro$iindu*se -i mai mut&
PROC/S)L H @)
Ceia7i se a$ro$iar5 -i ei& Formau acum ;n#5 u-5 un #ru$ foarte str;ns&
RR/i*am f5cut datoria. s$use ins$ectoru&
RR O datorie stu$id5. s$use K& necru75tor&
RR 4ot ce se $oate. r5s$unse ins$ectoru. dar n*avem
tim$ de $ierdut cu asemenea discu7ii& ;mi ;nc"i$uiam c5 ai vrea s5 te duci a !anc5& Fiindc5 nu*7i sca$5
nici cee mai ne;nsemnate cuvintee. adau# c5 nu te o!i# s5 te duciL credeam doar c5 dore-ti asta -i. ca
s5*7i u-urez ;ntoarcerea a !irou. ca s*o fac s5 atra#5 c;t mai $u7in aten7ia. 7i*i adusesem $e ace-ti trei
domni. care ;7i s;nt coe#i de !irou. ru#;ndu*i s5*7i stea a dis$ozi7ie&
GJ Cum K stri#5 K&. $rivindu*i mirat $e cei trei&
4inerii ace-tia. -ter-i -i anemici. $e care memoria ui nu*i ;nre#istra ;nc5 Gdec;t #ru$a7i ;n Curu
foto#rafiior domni-oarei 'urstner. erau func7ionari ai !5ncii a care ucra -i e. nu coe#i J cuv;ntu
coe# ;nsemna $rea mut -i se datora numai unei acune ;n atot-tiin7a ins$ectoruui J dar erau ;ntr*
adev5r func7ionari m5run7i ai !5ncii& Cum de nu !5#ase de seam5 K Ce mut ; im$resionaser5
ins$ectoru -i $aznicii dac5 nu*i recunoscuse $e cei trei tineri M Iat5* $e Ra!ensteiner ce !57os. care
d5dea mereu din m;ini. -i $e !ondu Kuic". cu ocfiii ;nfunda7i ad;nc ;n or!ite. -i $e Kaminer care.
din $ricina unui tic nervos. avea mereu $e !uze un z;m!et insu$orta!i&
J 'un5 diminea7a. domnior. s$use K& du$5 o ci$5 -i e ;ntinse m;na ceor trei tineri care se ;ncinar5
corect& Nu v5 recunoscusem& /er#em a suC!5. nu K
6omnii a$ro!ar5 d;nd din ca$ -i r;z;nd cu mut ze. ca si cum de a ;nce$ut n*ar fi a-te$tat dec;t astaL
iar c;nd K& o!serv5 c5 ;-i uitase $55ria ;n camera ui. d5dur5 fu#a unu du$5 atu s*! caute. ceea ce
ar5ta o oarecare Cen5& K& r5mase ini-tit ocuui -i se uit5 du$5 ei $rin cee dou5 u-i ar# desc"iseL
utimu $orni. fire-te. ne$5s5toru Ra!ensteiner. ado$t;nd un fe de tra$ m5runt -i ee#ant. dar numai
de form5& Kaminer ;i aduse $55ria siG. $e cmd i*o d5dea. K& se v5zu siit s5*-i s$un5 cu tot dinadinsu.
cum ;si s$unea -i ;n oree de serviciu. ca s5 se $oat5 st5$;ni. c5 zim!etu ui Kaminer nu era
inten7ionat. !a c"iar c5 !ietuui Kaminer i*ar fi fost im$osi!i s5 zam!easc5 vreodat5 inten7ionat& ;n
vesti!u. doamna 3ru!ac". care $5rea c5 nu*-i d5 seama de vinov57ia ei. desc"ise u-a $entru ;ntre#u
#ru$& K& ;i $rivi ca de o!icei $an#ica de a -or7. care ;i t5ia $;ntecu $uternic
@: H $rc%z ,af-a
$;n5 a o ad;ncime ;ntr*adev5r f5r5 rost& ACuns afar5. K& se uit5 a ceas -i "ot5r; s5 ia o ma-in5 ca s5 nu*
-i m5reasc5 inuti ;nt;rzierea de o Cum5tate de or5& Kaminer d5du fu#a s$re co7u str5zii. du$5 ma-in5.
$e c;nd ceia7i doi f5ceau. vizi!i. toate eforturie caGs5* distreze $e K&L deodat5. Kuic" ar5t5 s$re
$oarta casei de $este drum unde tocmai se ivise !5r!atu ce ;nat. cu !ar!i-onu !ondL ;n $rima ci$5.
omu. $u7in st;nCenit c5 se ar5taGacum ;n toat5 un#imea ui. se trase !rusc ;na$oi -i se rezem5 de
$erete& '5tr;nii $ro!a!i c5 se mai afau ;nc5 $e scar5& K& sim7i c5* cu$rinde ciuda ;m$otriva ui
Kuic". fiindc5 ;i atr5sese aten7ia asu$ra individuui $e care e ; v5zuse ;nc5 dinainte -i a a c5rui
a$ari7ie se a-te$tase c"iar&
J Nu v5 uita7i ;ntr*acoo. iz!ucni K& f5r5 s5 7in5 seama de fa$tu c5 asemenea o!serva7ii nu*-i aveau
rostu fa75 de ni-te cet57eni ;n stare s5 -tie sin#uri ce au de f5cut&
6ar ma-ina. care sosiGtocmai atunci. ; scuti de e($ica7iiL se urcar5 to7i -i $ornir5 a drum& A!ia atunci
K& ;-i aminti c5 nu* v5zuse $ec;nd $e ins$ector si $e cei doi $azniciL ins$ectoru ;i aco$erise $e cei
trei func7ionariL acum. ei ; aco$ereau $e ins$ector& Cum fa$tu acesta ;i dovedea c5 n*a%usese $rezen7a
de s$irit. K& se "ot5r; s5 se su$rave#"eze mai atent ;n aceast5 $rivin75& 4otu-i. ne$ut;ndu*se st5$;ni. se
mai ;ntoarse o dat5 -i se a$ec5 s$re s$atee ma-inii. ca s5 $oat5 vedea eventua $ecarea ins$ectoruui
-i a $aznicior& 6ar reveni ;ndat5 a oc. f5r5 s5 ;ncerce m5car s5*i caute cu $rivirea. -i se rezem5
comod de $erna ma-inii& ;n ciuda a$arenteor. ar fi avut mare nevoie s5 fie ;ncuraCat ;n ci$a aceea. dar
domnii care ; ;nso7eau $5reau o!osi7iL Ra!ensteiner se uita s$re drea$ta. Kuic" s$re st;n#a -i numai
Kaminer r5m5sese dis$oni!i. cu necintitu ui r;nCet des$re care. din $5cate. omenia nu ;n#5duia nici
un fe de #um5&
CON2OR'IRI CU 6OA/NA 3RU'AC1& APOI 6O/NINOARA 'URS4NER
;n $rim5vara aceui an. du$5 ce r5m;nea de o!icei a !irou $;n5 $e a oree nou5. K& o!i-nuia s5*-i
$etreac5 serie ;n feu urm5torD dac5 $utea. ficea mai ;nt;i o mic5 $im!are. fie sin#ur. fie cu vreun
coe#. a$oi intra ;ntr*o !er5rie unde st5tea $;n5 $e a uns$rezece. a o mas5 rezervat5. ;m$reun5 cu
c;7iva domni mai ;n v;rst5& 6ar e(istau -i a!ateri de a $ro#ramu acestaD directoru !5ncii. care ;iG
a$recia foarte mut $uterea de munc5 -i seriozitatea. ; ua uneori a o $im!are cu ma-ina sau ; invita
s5 cineze ;n via sa& ;n $us. K& se mai duceaG o dat5 $e s5$t5m;n5 a o fat5 numit5 Esa. care servea
toat5 noa$tea ;ntr*o circium5. iar ziua nu $rimea vizite dec;t ;n $at&
;n seara aceea J ziua trecuse re$ede datorit5 muncii asidue -i numeroaseor feicit5ri res$ectuoase -i
amicae $rimite cu ocazia ziei de na-tere J K "ot5r; s5 se ;ntoarc5 imediat acas5&
La asta se #;ndise mereu ;n scurtee $auze $e care i e ;n#5duise muncaL i se $5rea. f5r5 s5*-i dea e(act
seama de ce. c5 evenimentee din cursu dimine7ii tre!uie nea$5rat s5 fi $rovocat o mare dezordine ;n
casa doamnei 3ru!ac". -i c5 $rezen7a ui era necesar5 ca s5 resta!ieasc5 ordinea& Cu aceastaG. orice
urm5 a incidenteor de diminea75 avea s5 dis$ar5. iar via7a avea s5*-i reia cursu ei o!i-nuit& 6in $artea
ceor trei func7ionari ai !5ncii n*avea de ce s5 se team5D se scufundaser5 to7i trei ;n oceanu
func7ion5rimii -i nimic nu $5rea sc"im!at ;n atitudinea or& K;i convocase de mai mute ori ;n !irou
ui. fie se$arat. fie ;m$reun5. numai ca s5*i o!serve& Ni de fiecare dat5 e d5duse drumu satisf5cut&
La nou5 -i Cum5tate seara. c;nd sosi acas5. K& desco$eri ;n #an# un f5c5u care st5tea acoo cu
$icioaree r5scr5c5rate -i*-i fuma ini-tit $i$a&
G J Cine e-ti dumneata K ; ;ntre!5 K imediat. a$ro$iindu*-i c;t $utea mai mut fa7a de e. c5ci ;n
$enum!ra #an#uui nu se vedea $rea car&

@= H $ra!z ,af-a
J S;nt fiu $ortaruui. domnue. ;i r5s$unse f5c5u sco7;ndu*-i $i$a din #ur5 -i f5c;ndu*i oc&
J Fiu $ortaruui K ;ntre!5 K . iz!ind ner5!d5tor ;n $5m;nt cu v;rfu !astonuui&
J 6omnu dore-te ceva K S5* c"em $e tata K
J Nu. nu. s$use K& -i vocea ;i sun5 oarecum iert5toare. de $arc5 f5c5u ar fi s5v;r-it cine -tie ce fa$t5
rea& E !ine. ad5u#5 e $ornind. dar ;nainte de*a $une $icioru $e $rima trea$t5 a sc5rii se mai ;ntoarse o
dat5&
Ar fi $utut s5 se duc5 direct ;n camera ui. dar fiindc5 voia s5 stea de vor!5 cu doamna 3ru!ac" !5tu
mai ;nt;i a u-a ei& 6oamna 3ru!ac" st5tea $e*un scaun -i c;r$ea un ciora$. ;n#5 o mas5 $e care se mai
afa un mad5r de ciora$i vec"i& K& se scuz5 ;n treac5t c5 o vizita at;t de t;rziu. dar doamna 3ru!ac" se
ar5t5 foarte ;n7ee#5toare -i nici nu vru s5 aud5 de scuzeL cu e era oric;nd dis$us5 s5 stea de vor!5L -tia
doar foarte !ine c5 era c"iria-u ei ce mai !un. a care 7inea ce mai mut& K& cercet5 cu $rivirea
;ntrea#a camer5. care ;-i rec5$5tase acum. $;n5 a cee mai mici am5nunte. vec"iu ei as$ectL $;n5 -i
vesea $entru micu deCun. afat5 azi*diminea75 $e m5su7a de ;n#5 fereastr5. fusese str;ns5& EC;te
ucruri nu fac m;inie femeior f5r5 s5 e auziF. se #;ndi K& E. unu. de $id5. ar fi fost ;n stare s5
s$ar#5 vesea acoo unde se afa. dar ;n nici un caz n*ar fi $utut s*o duc5 a ocu ei& Ni o $rivi $e
doamna 3ru!ac" cu oarecare recuno-tin75&
J 6e ce ucra7i at;t de t;rziu K ;ntre!5 e&
Nedeau acum am;ndoi a mas5. -i K ;-i ;n#ro$a din c;nd ;n c;nd $amee ;n mad5ru de ciora$i&
J Am at;t de ucru. s$use ea& ;n tim$u ziei s;nt a dis$ozi7ia c"iria-iorL dac5 vreau s5*mi v5d -i de
tre!urie mee. nu*mi r5m;n dec;t serie&
J Ast5zi v*am dat mai mut5 !5taie de ca$ dec;t de o!icei&
J Cum a-a K ;ntre!5 ea. ;nsufe7indu*seL -i*-i 5s5 ;n $oa5 ciora$u a care ucra&
J /5 refeream a domnii care au fost azi*diminea75 aici&
J A. a asta v5 referi7iM s$use doamna 3ru!ac" rec5$5t;ndu*-i ini-tea o!i-nuit5& 6aG de undeM N*a
fost nici o !5taie de ca$&
K& o $rivi t5cut cum ;-i reua ciora$u& EPare mirat5 c5 vor!esc des$re asta. #;ndiG eL !a c"iar ai zice c5
m5 dez*
PROC/S)L H @7
a$ro!5L e un motiv ;n $us s5 vor!esc& Numai cu o femeie ;n v;rst5 a- $utea discuta asemenea ucruri&F
RR 4otu-i. s$use e du$5 c;teva ci$e. $ovestea de azi*diminea75 v*a dat ni7ic5 !5taie de ca$. dar n*o s5
se mai re$ete&
RR Si#ur. nu $oate s5 se mai re$ete. a$ro!5 ea. z;m!ind
cu un aer a$roa$e trist&
J Crede7i asta serios K ;ntre!5 K&
J 6a. s$use ea a$roa$e ;n -oa$t5. dar mai ;nt;i nu tre!uie s5 ua7i ucrurie $rea ;n tra#ic& C;te nu se
;nt;m$5 $e umeM Fiindc5*mi ar5ta7i at;ta ;ncredere. domnue K . am s5 v5 m5rturisesc c5 am tras ni7e
cu urec"ea a u-5& Ni*a$oi. cei doi $aznici mi*au f5cut -i ei unee confiden7e& E vor!a de fericirea
dumneavoastr5. -i a ucru acesta eu 7in din toat5 inima. $oate mai mut c"iar dec;t s*ar cuveni. c5ci nu
v5 s;nt dec;t #azd5& A-adar. am auzit c;te ceva. dar nimic des$re care s5 se $oat5 s$une c5 ar fi $rea
#rav& Asta nuM Ce*i dre$t. s;nte7i arestat. dar nu cum e arestat un "o7& C;nd e-ti arestat ca "o7. e #rav. $e
c;nd arestarea dumneavoastr5&&& mi se $are un ucru savant J ierta7i*m5 dac5 s$un $rostii J mi se
$are un ucru savant. $e care nu* ;n7ee#. ce*i dre$t. dar nici nu tre!uie ;n7ees&
J Nu e nici urm5 de $rostie ;n ce*a7i s$us. doamn5 3ru!ac". r5s$unse K& 25 ;m$5rt5-esc ;n mare
m5sur5 $5rerea. dar mer# ceva mai de$arte dec;t dumneavoastr5L nu e nici m5car ceva savant. ci un
"aos ridico& Am fost victima unei a#resiuni. at;ta tot& 6ac5 m*as fi dat Cos din $at imediat ce m*am
trezit. f5r5 s5 m5 as am5#it de i$a Annei. dac5 a- fi $ornit s5 v5 caut. f5r5 s5 m5 sinc"isesc de ce mi*a
ie-it ;n cate. dac5 mi*as fi uat micu deCun de data aceasta ;n !uc5t5rie. dac5 a- fi 5sat s5*mi aduce7i
dumneavoastr5 "ainee din camer5.G ;ntr*un cuv;nt dac5 a- fi ac7ionat ra7iona. nu s*ar fi ;nt;m$at
nimic -i totu ar fi fost ;n5!u-it ;nc5 din fa-5& 6ar omu e at;t de $u7in $re#5titM La !anc5. de $id5. s;nt
totdeauna #ataL acoo ar n im$osi!i s5 mi se ;ntim$e asemenea ucruriL am a ;ndem;n5 un om de
serviciu. s$ecia $entru mine. -i a$oi am $e !irou. ;n fa7a mea. teefonu $entru e(terior -i teefonu
interior& Ni vin mereu oameni. cien7i sau func7ionari. -i mai aes s;nt mereu $rins ;n iure-u muncii. de
aceea am toat5 $rezen7a de s$iritL ar fi o adev5rat5 $5cere s5 m5 $omenesc acoo ;n fa7a unei
;nt;m$5ri cum a rost cea de azi*diminea75& Ei. dar s*o 5s5m. acum a trecut -i. de fa$t. nici n*am vrut
s5 discut des$re eaL voiam
@, H $ra!z ,af-a
doar s5 v5 afu $5rerea. $5rerea unei femei cu Cudecat5. -i s;nt fericit c;nd v5d c5 s;ntem de acord&
Acum da7i*mi m;naGL un asemenea acord tre!uie ;nt5rit $rintr*o stGr;n#ere de m;n5&
EO s5*mi dea oare m;na K se #;ndi e& Ins$ectoru nu mi*a dat*o&F Ni o $rivi $e doamna 3ru!ac" atfe
dec;t $;n5 atunci. atent -i cercet5tor& Cum e se ridic5 de $e scaun. doamna 3ru!ac" se ridic5 -i ea.
$u7in Cenat5. c5ci nu tot ce*i e($icase K& fusese $e ;n7eesu ei& Ni Cena aceasta o f5cu s5 s$un5 un ucru
nedorit -i neaocu uiD
J N*o ua7i $rea ;n serios. domnue K&
6oamna 3ru!ac" avea acrimi ;n #as -i. fire-te. uitase de str;n#erea de m;n5&
J Pe c;t se $are n*o iau $rea ;n serios. s$use K& sim7in*du*se deodat5 o!osit -i ;n7ee#;nd inutiitatea
;ncuraC5rior acestei femei&
La u-5 o mai ;ntre!5D
J 6omni-oara 'iirstner e acas5 K
J Nu. r5s$unse doamna 3ru!ac" -i z;m!i cu un fe de com$5timire ;nt;rziat5 -i Custificat5 $e c;nd ;i
d5dea informa7ia aceasta seac5D E a teatru& Ave7i trea!5 cu ea K S5*i transmit eu ceva K
J 2oisem doar s5 sc"im! c;teva cuvinte cu domni-oara 'iirstner&
J 6in $5cate. nu -tiu c;nd vineL de o!icei. c;nd se duce a teatru vine destu de t;rziu&&&
J N*are nici o im$ortan75. s$use K&. ;ndre$t;ndu*se s$re u-5 cu ca$u $ecat -i d;nd a$oi s5 ias5L
voiam $ur -i sim$u s5*i cer scuze c5 i*am ;m$rumutat azi*diminea75 camera&
J Nu e nevoie. domnue K&. s;nte7i $rea atent. domni-oara nu -tie nimic. azi a $ecat cu noa$tea ;n
ca$ de*acas5 -i toate au fost $use din nou a ocu or. du$5 cum $ute7i vedea -i dumneavoastr5&
Ni se duse s5 desc"id5 u-a od5ii domni-oarei 'iirstner&
J /u7umesc. v5 cred $e cuv;nt. s$use K&. duc;ndu*se totu-i s5 se uite&
Luna umina sa! camera ;ntunecoas5& Pe c;t se $utea vedea. toate se afau ;ntr*adev5r a ocu orL
!uza nu mai at;rna de mineru ferestrei. $ernee din $at $5reau uimitor de ;nate. uminate ;n $arte de
razee unii&
PROC/S)L H @+
RR 6omni-oara se ;ntoarce de mute ori foarte t;rziu. s$use K -i o $rivi $e doamna 3ru!ac" de $arc5
ea ar fi fost vinovat5 de ;nt;rzieri&
J A-a*i tinere7ea. s$use doamna 3ru!ac" $e un ton de scuz5&
J Fire-te. fire-te. s$use K . dar asta $oate s5 duc5 de$arte&
J Si#ur. s$use doamna 3ru!ac". c;t5 dre$tate ave7i. domnue K&M Poate c"iar c5 a -i dus cam $rea
de$arte& N*a- vrea deoc s*o !;rfesc $e domni-oara 'urstner. e o fat5 !un5G. dr5#u75. cuviincioasa.
ama!i5. ordonat5 -i "arnic5L ;i $re7uiesc toate cait57ie acesteaL dar. ce*i dre$t. ar tre!ui s5 fie mai
m;ndr5 -i mai rezervat5L am v5zut*o de dou5 ori ;n una asta $e ni-te str5du7e dosnice. -i de fiecare
dat5 cu at !5r!at& /i*e $eni!i -i. z5u. nu v5 $ovestesc asta dec;t dumneavoastr5. domnue K&. dar n*o
s5 am ;ncotro -i*am s5 discut si cu domni-oara& 6e atfe. nu e sin#uru ucru care m5 face s*o
sus$ectez&
J S;nte7i $e*un drum cu totu #re-it. s$use K& furios -i a$roa$e inca$a!i s5*-i ascund5 m;niaGL de
atfe e v5dit c5 mi*a7i ;n7ees $e dos remarca ;n $rivin7a domni-oarei& Nu voiam s5Gs$un ce*a7i ;n7eesL
v5 sf5tuiesc c"iar. sincer. s5 nu*i vor!i7i deoc domni-oarei& 25 afa7i ;ntr*o mare eroare& Eu o cunosc
foarte !ineL nimic din tot ce s$une7i nu*i adev5rat& 6ar $oate c5 mer# $rea de$arte. n*a- vreaGs5 v5
;m$iedic. s$une7i*i ce $ofti7i& Noa$te !un5&
J 6omnue K&. s$use doamna 3ru!ac" cu #as ru#5tor. aer#;nd ;n#5 u-a $e care e o -i desc"isese.
nu mai am deoc inten7ia s5*i vor!esc domni-oareiL fire-te. tre!uie ;n $rimu r;nd s*o su$rave#"ez mai
de$arteL numai c5 dumneavoastr5 v*am ;ncredin7at ce -tiam& La urma urmei. vreau s5*mi $5strez
$ensiunea f5r5G$at5 numai ;n interesu c"iria-ior& Ni c"iar asta m5 str5duiesc s5 fac&
J F5r5 $at5M mai stri#5 K& ;nainte de*a ;nc"ide u-aL dac5 a7i vrea s5 v5 $5stra7i $ensiunea f5r5 $at5 ar
tre!ui mai ;nt;i de toate s5 m5 da7i afar5 $e mine&
A$oi tr;nti u-a -i nu u5 ;n seam5 !5taia u-oar5 care se auzi imediat du$5 aceea&
4otu-i. fiindc5 n*avea deoc c"ef s5 doarm5. se "ot5r; s5 nu se cuceL ;n feu acesta $utea totodat5 s5
constate -i a ce or5 se ;ntoarce domni-oara 'urstner& Poate c5 atunci ar mai fi $utut s5 sc"im!e -i
c;teva cuvinte cu ea. oric;t de de$asat ar fi $5rut& Cum st5tea a fereastr5. se #;ndi o ci$5. ;n
)B H $ra!z ,aflca
o!oseaa ui. s*o $ede$seasc5 $e doamna 3ru!ac" convin#;nd*o si $e domni-oara 'iirstner s5 se mute
o dat5 cu e& Imediat ;ns5 $rocedeu acesta i se $5ru ;n#rozitor de e(a#erat -i se !5nui $e sine c5
urm5re-te s5*-i sc"im!e ocuin7a din cauza incidentuui ;nt;m$at de diminea75& Nimic n*ar fi fost mai
stu$id -i ;n $rimu r;nd mai inuti -i mai demn de dis$re7uit&
C;nd se $ictisi s5 tot $riveasc5 strada $ustie. se ;ntinse $e cana$ea. du$5 ce avu #riC5 s5 cra$e $u7in
u-a dins$re vesti!u. ca s5 $oat5 vedea din $rima ci$5 $e oricine ar fi intrat ;n a$artament& Ni r5mase
a-a. ;ntins $e cana$ea. fum;nd ini-tit o 7i#ar5 de foi. cam G$;n5 $e a uns$rezece& A$oi. $ierz;ndu*-i
r5!darea. ie-i s5 se $im!e $u7in $rin vesti!u. ca -i cum ar fi $utut s5 #r5!easc5 astfe ;ntoarcerea
domni-oarei 'iirstner& Nu*i era dor de ea J de fa$t nici nu $utea m5car s5*-i aduc5 aminte cum ar5ta
a fa75 J. dar 7inea acum s5*i vor!easc5 -i* enerva fa$tu c5 ;nt;rzierea ei ;i aducea o not5 de neini-te
-i dezordine a sf;r-itu ziei& Ni a$oi. tot din vina domni-oarei 'iirstner nu uase masa ;n seara aceea.
iar ;n tim$u ziei nu se dusese ;n vizit5 a Esa& La dre$t vor!ind. ca s5*-i recu$ereze -i cina -i vizita.
n*ar fi avut dec;t s5 se duc5 acum a c;rciuma unde servea Esa& Ni c"iar a-a avea de #;nd s5 fac5.
imediat ce*o vor!i cu domni-oara 'iirstner&
Era trecut de uns$rezece si Cum5tate c;nd se auzir5 $a-i $e sc5ri& A!sor!it de #;nduri. fc& se $im!a de
coo*coo. $ri" vesti!u. f5c;nd un z#omot de $arc5 s*ar fi $im!at a e ;n odaieL auzind $a-i. se
$omeni sur$rins -i se refu#ie du$5 u-a camerei ui& Sosise domni-oara 'iirstner& Pe c;nd ;ncuia u-a de
a intrare. z#ri!uindu*se de fri#. ;-i arunc5 un -a do m5tase $e umerii ;n#u-ti& 6omni-oara 'urstner
era #ata*#ata s5 intre din ci$5 ;n ci$5 ;n camera ei. unde K&. fire-te. nu $utea s*o viziteze a miezu
no$7iiL tre!uia deci s5*i vor!easc5 imediatL dar. din nefericire. K& uitase s5*-i a$rind5 umina -i dac5 ar
fi ie-it din odaia ;ntunecat5 ar fi $5rut un t;"ar care se n5$uste-te. iar fata s*ar fi $utut s$eria #roaznic&
Nestiind ce s5 fac5 -i cum nu mai avea tim$ de $ierdut. K& -o$ti $rin cr5$5tura u-iiD
J 6omni-oar5 'urstnerM
Noa$ta ui sem5na mai mut a ru#5 dec;t a c"emare&
J E cineva aici K ;ntre!5 domni-oara 'urstner. $rivind mirat5 ;n Curu ei&
J Eu s;nt. s$use K& ;naint;nd&
PROC/S)L H )9
RR A. domnue K&. z;m!i domni-oara 'urstner. !un5
seara. domnue& Ni*i ;ntinse m;na&
RR A- dori s5 st5m $u7in de vor!5& ;mi $ermite7i. acum K
RR Acum K se mir5 domni-oara 'urstner& E nea$5rat5
nevoie s5 st5m de vor!5 c"iar acum K Nu vi se $are cam ciudat K
RR 25 a-te$t de a nou5&
RR 05u. am fost a teatru -i n*aveam cum s5 -tiu&&&
RR /otivee $entru care vreau s5 v5 vor!esc s*au ivit
a!ia ast5zi&
J Ei. ;n $rinci$iu. n*as avea nimic ;m$otriv5 s5 st5m de vor!5. numai c5 s;nt fr;nt5 de o!osea5&
Intra7i o ci$5 a mine& Nu $utem discuta aiciD i*am $utea trezi $e to7i. -i asta ar fi mai ne$5cut $entru
mine dec;t $entru ceia7i& A-te$ta7i aici -i stin#e7i umina ;n vesti!u. imediat ce a$rind a mine&
K& f5cu asa cum i se ceruse. !a c"iar z5!ovi o ci$5 ;n $usL $;n5 a urm". domni-oara 'urstner ;
c"em5 $e -o$tite ;n camera eiD
J Lua7i oc. ;i s$use ea. ar5t;ndu*i un divan&
Ea ;ns5-i r5mase ;n $icioare. s$riCinit5 de t5!ia $atuui. ;n ciuda o!Goseii des$re care vor!iseL -i nici
nu*-i scoase m5car $55riu7a ;m$odo!it5 din !e-u# cu fori&
J Ce dori7i de a mine K 05u c5 s;nt curioas5 s5 afu& Ni ;-i ;ncruci-a ni7eu- $icioaree&
J O s5 s$une7i $oate c5 motivee nu erau at;t de ur#ente. ;nc;t s5 tre!uiasc5 s5 v5 vor!esc acum.
;nce$u K&. dar&&&
J Nu ascut niciodat5 introducerie. ; ;ntreru$se domni-oara 'urstner&
J Asta ;mi u-ureaz5 sarcina. s$use K& Azi*diminea75. camera dumneavoastr5 a fost $u7in deranCat5.
din vina mea oarecumL ni-te str5ini au f5cut asta. ;m$otriva voin7ei mee. dar totu-i din $ricina mea.
du$5 cum v*am s$us D iat5 de ce voiam s5Gv5 cer scuze&
J Camera mea K ;ntre!5 domni-oara 'urstner -i ;n oc s5 se uite $rin camer5 se uit5 atent5 a fa7a ui
K&&
J 4re!uie s5 recunosc. s$use K&
Se $rivir5 am;ndoi ;n oc"i. $entru $rima oar5&
J Feu ;n care s*au $etrecut ucrurie nu merit5 s5 fie discutat ;n sine&
J Si totu-i e ce mai interesant&
J =aG de unde M s$use K&
J 6ac5 e a-a. r5s$unse domni-oara 'urstner. nu vreau s5 v5 ;m$in# a confiden7e. s5 admitem c5 nu
e deoc interesant.
)@ H $ra!z ,af-a
n*o s5 am nimic ;m$otriv5& C;t des$re scuzee $e care mi i
e
cere7i. e $rimesc !ucuroas5. cu atft mai
u-or cu c;t nu v5d nici urm5 de deranC&
6omni-oara 'iirstner ;si 5s5 ceva mai Ios $e -oduri $amee ;ntinse -i f5cu astfef ocou camerei& 6ar
c;nd aCunse in fa7a micii ro#oCini de care erau $rinse foto#rafiie. se o$ri.
J Ia te uit5M e(cam5 ea. foto#rafie mi*au fost ;ntr*adevar deranCate& Asta e ur;tM Cineva care n*avea
dre$tu a $5truns ;ntr*adev5r ;n camera mea K
K d5du din ca$ a$ro!ativ -i* !estem5 ;n #;nd $e func7ionaru Kaminer. care nu $utea s5*-i
st5$;neasc5 niciodat5 neast;m$5ru inuti -i stu$id&
J E ciudat. continu5 domni-oara 'urstner. c5 s;m o!i#at5 s5 v5 interzic un ucru $e care sin#ur ar
tre!ui s5 vi*S interzice7i -i c5 m5 v5d siit5 s5 v5 s$un s5 nu intra7i niciodati aici ;n i$sa mea&
J 6ar v*am e($icat. domni-oar5. s$use K&. a$ro$iindu*sT -i e ca s5 $riveasc5 foto#rafiie. v*am
e($icat c5 nu eu e*am deranCatL fiindc5 v5d c5 nu m5 crede7i. s;nt siit s5 *i m5rturisesc c5
anc"etatorii au adus cu ei trei func7ionari de a !anc5. -i unu dintre func7ionari -i*a $ermis s5 seGatin#5
de foto#rafiiL am s5* dau afar5. a $rima ocazie& 6a. dom ni-oar5. a fost aici o comisie de anc"et5.
continu5 K&. v5z;nd c5 domni-oara 'urstner ; $rivea ;ntre!5toare&
J Pentru dumneavoastr5 K
J Si#ur. r5s$unse K&
J Ei. nuM f5cu domni-oara 'urstner iz!ucnind ;n r;s&
J 6a. daM s$use K& 6umneavoastr5 m5 socoti7i nevinovatK
U
J Ei. nevinovatM f5cu domni-oara 'urstner& N*a- vrea s5 m5 $ri$esc d;ndu*mi o $5rere caGre ar $utea
s5 ai!5 consecin7e #rave. -i*a$oi nici nu v5 cunoscL dar mi se $are totu-i c5 nu i se trimite cuiva $e ca$
o comisie de anc"et5 dec;t dac5 a s5v;r-it cine -tie ce crim5 -i. cum dumneavoastr5 s;nte7i i!er J
c5ci. Cudecind du$5 camu $e care* ave7i. nu s*ar zice c5 a7i evadat din ;nc"isoare J. ;mi $ermit s5
cred c5 n*a7i s5v;r-it o crim5 $rea mare&
J Comisia de anc"et5 $utea foarte !ine s5 recunoasc5 du$5 ce*a venit c5 s;nt nevinovat sau m5car c5
s;nt mai $u7in vinovat dec;t se credea. s$use K&
J Fire-te c5 $utea. s$use domni-oara 'arstner. devenind dintr*o dat5 foarte atent5&
PROC/S)L H ))
RR 2ede7i. s$use K&. n*ave7i $rea mut5 e($erien75 ;n c"estiunie Curidice&
RR ;ntr*adev5r. n*am. recunoscu domni-oara 'urstner. si*am re#retat asta de mute ori. c5ci a- vrea s5
-tiu de toate. iar c"estiunie Curidice m5 intereseaz5 ;n mod deose!it. Custi7ia are o ciudat5 $utere de
atrac7ie. nu vi se $are -i dumneavoastr5 K 6e atfe. cu si#uran75 c5 ;mi voi com$eta cuno-tin7ee ;n
domeniu acesta. ;nce$;nd de una viitoare. c;nd voi intra s5 ucrez a un !irou de avocatur5&
RRE(ceentM s$use K& Poate o s5 m5 aCu7i -i $e mine
$u7in. ;n e#5tur5 cu $rocesu&
J 6e ce nu K s$use domni-oara 'iirstner& ;mi $ace s5*mi utiizez cuno-tin7ee&
RR Eu vor!esc serios. s$use K&. sau m5car $e Cum5tate
serios. cum vor!i7i -i dumneavoastr5& C"estiunea e $rea m5runt5 ca s5 recur#Ga un avocat. dar un
sf5tuitor mi*ar fi !inevenit&
J Ca s5 $ot Cuca rou de sf5tuitoare. s$use domni-oara 'iirstner. ar tre!ui m5car s5 -tiu des$re ce e
vor!a&
J 4ocmai aici e ;ncurc5tura. s$use K& Nici eu ;nsumi nu -tiu&
J 2a s5 zic5 v*ati !5tut ioc de mine. s$use domni-oara 'frstner cum$it de dezam5#it5& Pentru asta
v5 $utea7i ae#e at5 or5. mai $u7in t;rzie&
Ni se de$5rta de foto#rafiie ;n fa7a c5rora st5tuser5 at;ta vreme unu ;n#5 atu&
J 6ar eu nu #umesc deoc. domni-oar5 M s$use K& Iar dumneavoastr5 nu vre7i s5 m5 crede7i f 2*am
s$us tot ce -tiam. !a c"iar mai mut dec;t -tiu. fiindc5 $oate nici n*a fost o comisie de anc"et5L i*am dat
eu denumirea asta. fiindc5 nu -tiu ata& N*a avut oc nici un fe de anc"et5L am fost $ur -i sim$u
arestat. dar de*o ;ntrea#5 comisie&
6omni-oara 'tirstner. care se a-ezase $e cana$ea. ;nce$u iar s5 r;d5DG
J Cum s*au $etrecut ucrurie K ;ntre!5 ea&
J A fost ;n#rozitor. s$use K& 6ar acum se #;ndea a cu totu atcevaL ; tu!ura ;nf57i-area
domni-oarei 'urstner care. cu cotu 5sat $e $erna cana$eei -i cu ca$u s$riCinit ;ntr*o m;n5. ;-i
m;n#;ia cu ceaat5 m;n5. a#ae. -odu&
J E $rea #enera. s$use domni-oara 'tirstner&
J Ce e $rea #enera K ;ntre!5 K& A$oi ;-i aminti -i ;ntre!5D
J 2re7i s5 v5 ar5t cum s*au $etrecut ucrurie K
): H $ra!z ,af-a
PROC/S)L H )A
2oia s5 fac5 $u7in5 mi-care. dar f5r5 s5 $ece& Erezenta& 6ar imediat ce se ini-ti. aer#5 a
domni-oara
J S;nt $rea o!osit5. s$use domni-oara 'urstner& uiirstner -i*i u5 m;naD
J 2*a7i ;ntors at;t de t;rziu. s$use K& RR Nii v5 teme7i. -o$ti e& AranCez eu totu&
6ar cine
J Acum ;mi mai face7i re$ro-uri M s$use domni-oara $oate s5 fie K Acoo e saonu -i nu doarme
nimeni& 'urstner& La urma urmei. ave7i dre$tate. nu tre!uia s5 v5 as J 'a da. ;i -o$ti a urec"e
domni-oara 'urstner. de ieri s5 intra7iD de atfe. du$5 cum se $are. nici n*ar fi fost necesar. doarme ;n
saon un ne$ot de*a doamnei 3ru!ac". un c5$itan.
J Era necesar. o s5 vede7i imediat. s$use K& ;mi da7i fiindc5 nu mai e nici o camer5 i!er5& Ni eu
uitasem& Cine v*a voie voie s5 tra# $u7in no$tieraGde ;n#5 $at K G $us s5 stri#a7i a-a M 2ai.
ce nefericit5 sintM
J Ce v*a a$ucat K se mir5 domni-oara 'urstner& Fire-te J N*ave7i nici un motiv s5 fi7i nefericit5.
s$use K& -i o c5 nu v5 dau voie& G s5rut5 $e frunte. $e c;nd ea
se 5sa s5 cad5 $e $erne& 6ar
J Atunci n*o s5 v5 $ot ar5ta nimic. s$use K& m;"nit. de domni-oara 'urstner s5ri ;n $icioareD
$arc5 i s*ar fi f5cut o mare nedre$tate& J Peca7i de*aiciM Peca7i imediatM
Peca7i odat5 M Ce
J 6ac5 e nevoie $entru e($ica7ii. atunci muta7i*o un mai vre7iK E ascut5 a u-5 -i aude tot& 2ai.
cum m5 c"inui7iM
Sic. se ;nvoi domni-oara 'urstnerL a$oi ad5u#5. ceva mai J N*am s5 $ec $;n5 nu v5 mai cama7i
un $ic. s$use K& ;cetD ast5*sear5 s;rit at;t de o!osit5. ;nc;t v5 ;n#5dui mai 2eni7i ;n ce5at co7. acoo n*
o s5 ne $oat5 auzi& mut dec;t s*ar cuveni& 6omni-oara
'urstner se 5s5 dus5 ;n ce5at co7 a
K& ;m$inse no$tiera $;n5 ;n miCocu camerei -i se a-eza camerei. ;n s$atee ei&
J Poate e ne$5cut ce vi s*a ;nt;m$at. dar nu v5 $a-te
J 4re!uie s5 v5 ima#ina7i e(act $ozi7ia actorior& Asta e nici un $erico& Nti7i !ine c5 doamna
3ru!ac". de care de$inde foarte interesant& Eu ; re$rezint $e ins$ector. cei doi $aznici totu ;n $rivin7a
aceasta. are un adev5rat cut $entru mine -i stau acoo. $e cuf5r. iar cei trei tineri s;nt coo. ;n fata foto*
ia dre$t iter5 de evan#"eie tot ce*i s$un& Iar c5$itanu e #rafiior& 6e m;neru ferestrei at;rn5 o !uz5
a!5. $e care ne$otu ei& 6e atfe. o am a m;n5. c5ci i*am ;m$rumutat o n*o men7ionez dec;t ;n treac5t&
Si acum. ;nce$e& A". era s5 sum5 destu de mare de !ani& 25 f5#5duiesc s5*i Custific uit de mine.
$ersonaCu ce mai im$ortantM Eu. deci. m5 afu tou/rea noastr5 cum ve7i dori. numai s5 fie uti5
Custificarea. aici. ;n $icioare. ;n fa7a no$tierei& Ins$ectoru sade c;t $oate Ni m5 o!i# s*o fac $e doamna
3ru!ac" nu numai s5 $ar5 mai comod. $icior $este $icior. cu o m;n5 at;rnat5 $este convins5 fa75 de
ceia7i c5 m5 crede. ci c"iar s5 m5 cread5 s$5taru scaunuui. du$5 cum am s5 v5 ar5t& Un !5d5ran ;ntr*
adev5rL $e mine nu tre!uie s5 m5 cru7a7i deocL dac5 nemai$omenit& Si acum. ;nce$e cu adev5rat&
Ins$ectoru vre7i s5 se s$un5 c5 am dat !uzna $este dumneavoastr5. a-a z!iar5 de $arc5 ar fi nevoie s5
m5 scoae din somn. scoate un am s5*i s$un doamnei 3ru!ac". Ci ea o s5 cread5. f5r5 s5*-i adev5rat
r5cnetL dar din $5cate. ca s5 vi* ima#ina7i e(act. $iard5 ;ncrederea ;n mine. ;ntr*atit ;mi e de ata-at5.
tre!uie s5 ;nce$ s5 r5cnesc -i euL de atfe. ins$ectoru nu 6omni-oara 'urstner se #"emuise $e
scaun -i $rivea f5cea dec;t s5*mi rosteasc5 numee&
t5
cut5 $odeaua&
6omni-oara 'urstner. care ascuta r;z;nd e($ica7iie. J 6e ce n*ar crede doamna 3ru!ac" c5 am
intrat cu duse un de#et a !uze ca s5* o$reasc5 $e K& s5 stri#e. dar era for7a a dumneavoastr5 K ad5u#5
K& $rea t;rziuL K& se -i sim7ea intrat ;n $ieea $ersonaCuui $e 2edea ;n fa7a ui $5ru ro-cat -i as$ru a
fetei. u-or ;nfoiat care ; Cuca& Ni stri#5 rarD EIosef K& . ceva mai ;ncet dec;t Ni $ie$t5nat cu c5rare& Se
#;ndeaG c5 domni-oara 'urstner o amenin7ase. dar suficient totu-i ca stri#5tu. o dat5 ansat. s5 s5*-i
;ntoarc5 $rivirea s$re e. ;ns5 ea ;i s$use rar5 s5*-i sc"im!e se ;m$r5-tie tre$tat $rin camer5&
$ozi7ia D
Ni atunci. cineva !5tu de c;teva ori ;n u-a camerei de G J Iertati*m5. dar m*a s$eriat mai mut !5taia
nea-te$tat5 a5turi. $uternic. scurt. ritmic& 6omni-oara 'urstner $5i -i*-i Ta u-5. dec;t toate
consecin7ee $e care e*ar $utea avea duse m;na a inim5& K& se s$erie cu at;t mai mut cu c;t mai
$rezenta c5$itanuui& Se f5cuse at;ta ini-te du$5 ce*a7i r5m5sese c;teva ci$e inca$a!i s5 se #;ndeasc5
a atceva stri#atM Ni % ini-tea aceea s*a auzit deodat5 cioc5nitura& dec;t a evenimentee din diminea7a
aceea -i a fata c5reia i e 6e*asta m*am s$eriat a-a tare. mai aes c5 m5 afam ;n#5 u-5L
)= H $ra!z ,af-a
a !5tut c"iar I;n#5 mine& 25 mu7umesc $entru $ro$unerii> dumneavoastr5. dar nu e $ot acce$taL ce se
;ntim$5 i
a
mine ;n camer5 m5 $rive-te -i n*am de dat socotea> nim5nuiL m5 mir c5 nu o!serva7ice e
Ci#nitor ;n $ro$unerie $e care mi e*a7i f5cut. cu toate !unee inten7ii $e care. evident. vi e recunosc&
6ar $eca7i o dat5 -i 5sa7i*mC sin#ur5L acum am nevoie mai mut dec;t oric;nd s5 fiu sin#ura Cee
c;teva minute $e care mi e*a7i cerut au devenit $este 7
Cum5tate de or5& K. fu anun7at teefonic c5 duminica
urm5toare avea s5
K& ;i $rinse mai ;nt;i !ra7u. a$oi ;nc"eietura m;inii&
ai!5
i
oc
o mic5 anc"et5 ;n e#5tur5 cu cazu ui& I
se atrase
J Smte7i su$5rat5 $e mine K ;ntre!5 e& aten7ia c5 instruc7ia ;-i urma cursu -i c5 de
acum ;nainte 6omni-oara 'urstner ;i d5du m;na a o $arte -i*i r5s$unseD
en
I
en
ea anc"ete aveau s5 ai!5
oc re#uat. dac5 nu ;n
J Nu. nuL nu m5 su$5r niciodat5. $e nimeni&
PRI/UL IN4ERO3A4ORIU
5s5 -i
J IN u. nuL nu ma su$5r nicioaata. $e nimeni& s5$t5m;n5. totu-i destu de des& Era
necesar ca $rocesu
;i $rinse din nou ;nc"eietura m;inuL de data aceasta ea ;i F
;nc
f
eie

dt

mai

re
G
$ed

;n

intereS
u tuturor. dar asta
nu -i* conduse a-a $in5 a u-5& K& era "ot5rit s5 $ece V RR >
int
eroeatoriie n*aveau s5 fie c;t mai
minu7ioase
L ;nsemna c5 intero#atoriie n*aveau s5 fie c;t mai minu7ioase
e S$ti >
K
Iat5 de ce fusese aes sistemu intero#atoriior scurte -i dese&
J 2eni7i o dat5. v5 ro#& 2ede7i * si ar5t5 usa c5$itanu C;t des$re fi(area zieor de intero#atoriu. se
d5duse $refe*ui $e su! care trecea o d;r5 de umin5 J si*a a$rins umina rin75 duminicior. $entru ca
nu cumva K& s5 fie stinCenit in si se distreaz5 $e socoteaa noastr5& activitatea
ui $rofesiona5& Se $resu$usese c5 e va fi de
J 2in imediat. s$use K&. ie-ind #r5!it& acordL dac5 dorea totu-i ate termene. se va
;ncerca. $e c;t Ni $rinz;nd*o ;n !ra7e. o s5rut5 $e #ur5. a$oi $e toat5 $osi!i. s5 i se fac5 aceast5
concesie. u;ndu*i*se intero#atorii
fa7a.G ca un anima ;nsetat care "5$5ie cu im!a a$a izvoruui noa$tea. de $id5L dar un asemenea sistem
nu era $rea !un. #5sit5. ;n sf;r-it& La urm5. o mai s5rut5 o dat5 $e #;t. ;n#5 $entru c5 noa$tea K& n*ar fi
fost suficient de odi"nitL !ere#at5. 7in;"du*-i ;ndeun# !uzee i$ite $e $ieea ei& Ui r5m;neau deci
duminicie. at;ta tim$ c;t e n*avea nimic de z#omot venit din camera c5$itanuui ; ;ntreru$se&
o!iectat& Fire-te c5 tre!uia s5 se $rezinte nea$5ratL ;n
J Acum m5 duc. s$use e& $rivin7a aceasta orice insisten75 era inuti5& I
se d5du Ar fi vrut s5*-i ia r5mas !un de a domni-oara 'urstnei num5ru casei unde tre!uia s5 vin5. un
imo!i situat $e*o
aint;nd*o cu numee ei mic. dar nu i* -tia& Ea c5tin5 din strad5 dintr*un cartier m5r#ina-. ;n care K&
nu mai fusese ca$. o!osit5 si $e Cum5tate ;ntoars5. #ata s5 $ece. ;i 5s5 niciodat5 $;n5 atunci&
mina s5 i*o s5rute ca -i cum nici n*ar fi -tiut ce se ;nt;m$5
and

imi
comunicarea. K& $use rece$toru ;n
furc5 f5r5 a$oi intr5. cu s$inarea ;ncovoiat5. in camera ei
sa

ras$ui
f
da
&
era

"ot5r;t

a

du
Wn
inic5

s
?
se

duc5

a

adresa
K& se cuc5 -i e foarte cur;nd -i adormi re$edeL ;nainte i%u02. &
L
E*
nar$
mu7umitL $rezenta c5$itanuui ; ;n#riCora serios $entru /FUG
4r
>uia ca acest $rim intero#atonu s5 fie -i
utimu
domnisoara>urstner
N

r5mase
,
indtor

Iin
S
5

a
P
arat
P
in5

cind

auzi

in

s
P
atee

F
vocea directoruui*adCunct care ar fi vrut s5 teefoneze dac5
nu *ar fi ;m$iedicat e&
J 2e-ti $roasteK ;ntre!5 ;ntr*o doar5 directoru*ad*Cunct. nu ca s5 afe ceva. ci $ur -i sim$u ca s5*
;nde$5rteze Pe K& de I;n#5 a$arat&
), H $ra!z ,af-a
J Nu. nu. r5s$unse K& -i se d5du a o $arte. dar $ec5&
6irectoru*adCunct u5 rece$toru -i*i s$use $este ui K&. $e c;nd a-te$ta e#5turaD
J O ;ntre!are. domnue K&L vrei s5*mi faci $5cerea sC $artici$i duminic5 diminea7a a o $im!are cu
ia"tu meuL O s5 fie mut5 ume -i s;nt si#ur c5 ai s5*7i #5se-ti mutL cuno-tin7e $rintre oas$e7i& Printre
a7ii. vine -i $rocurorii 1asterer& 2rei s5 vii K 1ai. s$une da&
K& ;ncerc5 s5 fie atent a ce*i s$unea directoru*adCunct Invita7ia era a$roa$e un eveniment. c5ci
;nsemna o tentativ5 de ;m$5care din $artea su$erioruui s5u. cu care e nu st avusese niciodat5 $rea
!ine. -i dovedea im$ortan7a ocuui $e care K& ; ocu$a ;n !anc5L ea ar5ta $re7u $e careG a doiea
conduc5tor a !5ncii ; $unea $e $rietenia ui K& sau. cei $u7in. im$ar7iaitatea acestuia& 6e-i directoru
rostise invi ta7ia $e c;nd a-te$ta e#5tura teefonic5 -i f5r5 s5 ase rece$ toru din m;n5. ea constituia o
umiire $entru ran#u ui su$eriorL dar K& ; f5cu s5 ;ndure -i a dou5 umiire r5s$unz;ndu*iD
J 25 mu7umesc foarte mut. dar din $5cate duminici diminea75 n*am tim$. am de ;nde$init o
o!i#a7ie uat5 dinainte&
J P5cat. s$use directoru*adCunct ;ntorc;ndu*se s$re teefon. c5ci o!7inuse e#5tura&
Urm5 o convor!ire destu de un#5. dar K&. distrat r5mase tot tim$u ;n#5 teefon& A!ia c;nd
directoru*adCunci $use rece$toru ;n furc5. tres5ri -i s$use. ca s5*-i scuze c;t de c;t $rezenta inuti5D
J /i s*a teefonat s5 m5 duc undeva. dar s*a uitat s5 mi se comunice a ce or5&
J /ai c"eam5 o dat5. s$use directoru*adCunct&
J Nu e c"iar at;t de im$ortant. s$use K&. de-i afirma7ii ui diminua vaoarea. -i a-a insuficient5. a
scuzei de adineauriG&
6irectoru*aCunct mai sc"im!5 c;teva cuvinte cu e ;nainte de*a $eca -i K& se sii s5*i r5s$und5. de-i se
#;ndea a cu totu atceva& ;-i s$unea c5. duminica. ar fi fost ce mai !ine s5 se $rezinte a ora nou5.
c5ci ;n ziee de ucru asta e ora a care ;nce$ s5 ucreze tri!unaee&
6uminic5. vremea fu mo"or;t5& K& se sim7i foarte o!osit. fiindc5 ;n aCun st5tuse $;n5 t;rziu a
restaurant. unde avusese oc s5r!5torirea unuia dintre cunoscu7ii de a masa a care
PROC/S)L H )+
!isnuia s5 se a-eze. iar diminea7a se trezise t;rziu& 6e aceea
u
mai avu tim$ s5 c"i!zuiasc5G -i s5*-i
com!ine diversee Fanuri f5cute ;n tim$u s5$t5m;nii. ci se ;m!r5c5 re$ede -i oorni #r5!it. f5r5 s5*-i
mai ia micu deCun. s$re cartieru care 34 fusese indicat& 6e-i $e drum nu $rea avu tim$ s5 se uite ;n
Curu ui. d5du cu oc"ii J ;n mod ciudat J de Ra!ensteiner. de Kuic" -i de Kaminer. cei trei
func7ionari ai !5ncii. amesteca7i ;n $rocesu ui& Pe $rimii doi ;i z5ri ;ntr*un tramvai care*i t5ia drumuL
dar ce de*a treiea. Kaminer. -edea $e terasa unei cafenee ;m$reCmuit5 cu o !austrad5. -i se $ec5.
$in de curiozitate. c;nd ,& trecu $rin fa7a ui& 4o7i trei ; urm5riser5 cu $rivirea. mira7i c5*-i v5d
su$erioru aer#;nd at;t de #r5!itL dintr*un fe de s$irit de !ravad5. K& refuzase s5 ia tramvaiuL sim7ea
c5 i*ar fi si5 s5 fooseasc5 $entru $roces ce mai mic aCutor. din $artea oricui ar fi venitL nu voia s5
recur#5 a nimeni. ca s5 fie si#ur c5 nu ini7iaz5 $e nimeni ;n tainee uiL ;n fine. n*avea deoc c"ef s5 se
umieasc5 ;n fa7a comisiei de anc"et5 $rintr*un e(ces de $unctuaitate& P;n5 una. ata. f5cea tot
$osi!iu s5 aCun#5 a ora nou5. de-i nu fusese convocat a o or5 $recis5&
Crezuse c5 o s5 recunoasc5 de de$arte casa. du$5 vreun indiciu des$re care nici e nu -tia nimic $recis
sau du$5 vreo mi-care mai deose!it5 ;n fa7a intr5rii& 6ar strada Iuius. $e care tre!uia s5 se afe
imo!iu -i a ca$5tu c5reia K& se o$ri o cu$5. avea $e am!ee $5r7i c;te un -ir un# de c5diri ;nate.
uniforme -i cenu-ii. un soi de caz5rmi ;nc"iriate -i ocuite de oameni s5raci& ;n diminea7a asta de
duminic5. maCoritatea ferestreor era ocu$at5 de !5r!a7i care st5teau ;n c5m5-i. cu m;necie sufecate -i
fumau. sau ;-i rezemau cu #riC5 -i cu duio-ie $runcii de mar#inea $ervazeor& La ceeate ferestre se
;n57au mad5re de cear-afuri. $5$umi. $5turi -i $erne. $este care se ivea din c;nd ;n c;nd ca$u z!urit
a vreunei femei& Locatarii se stri#au sau #umeau ;ntre ei. de $e o $arte $e ata a str5ziiL o astfe de
#um5 st;rni "o"ote de r;s deasu$ra ui K& 6e*a un#u imo!ieor. a intervae re#uate. se afau mici
$r5v5ioare cu fructe. carne sau e#ume. a-ezate ceva mai Cos de niveu str5ziiL ca s5 aCun#i a ee
tre!uia s5 co!ori c;teva tre$te& ;n fa7a or era un ne;ntreru$t du*te*vino de femeiL c;teva dintre ee se
o$reau $e tre$te. ca s5 fec5reasc5& Un v;nz5tor am!uant. care*-i stri#a marfa c5tre ferestree de sus. a
fe de neatent ca si K&. a$roa$e c5*
:B H $ra!z ,af-a
r5sturn5 cu c5rucioru ui $in de fructe -i e#ume& La U6 moment dat. un #ramofon. care*-i tr5iseG
traiu $rin ate cartiere mai !o#ate. ;nce$u s5 c;nte.G ";r;ind ;n#rozitor&
K& ;nainta a#ae $e strad5. ca -i cum n*ar mai fi avut de ce s5 se #r5!easc5. sau ca -i cum Cudec5toru
de instruc7ie *ar fi v5zut $rin vreo fereastr5 -i ar fi -tiut c5 e $rezent& Era ora nou5 -i c;teva minute&
Casa indicat5 se afa cam de$5rti-or. avea o fa7ad5 neo!i-nuit de un#5 -i. mai aes. o $oart5 de*o
57ime -i de*o ;n57ime uria-5& Se vedea c;t de coo c5 $oarta fusese construit5 $e m5sura ve"icueor cu
m5rfuri ae diverseor ma#azine ;nc"ise a ora aceea. dar care ;m$reCmuia> curtea -i aveau firme
cunoscute ui K& $rin e#5tura or cu !anca& Contrar o!iceiuui. K& studie minu7ios toate am5nuntee
acestea. !a c"iar se o$ri o ci$5 ;nainte de*a intra ;n curte& L;n#5 e. $e*o ad5. un !5r!at descu7 citea
ziaru& /ai ;ncoo. doi !5ie7i se d5deau ;n ea#5n ;ntr*o roa!5& ;n fa7a ci-meei st5tea ;n $icioare o fat5
firav5. ;m!r5cat5 ;ntr*un fe de c5ma-5 de noa$te. -i se uita a K& ;n tim$ ce a$a ;i um$ea #5eata& ;ntr*
un co7 a cur7ii. $e o fr;n#"ie $rins5 ;ntre doua #eamuri. o famiie ;-i ;ntindea rufeeL Cos. su! fr;n#"ie.
se afa un !5r!at care diriCa munca aceasta $rin stri#5te&
K& se -i a$ro$iase de*o scar5. convins c5 $e*acoo tre!uia s5 fie drumu s$re camera de anc"et5. c;nd
se o$ri deodat5 o!serv;nd c5. ;n afar5 de scara aceea. mai e(istau ;n curte ;nc5 trei sc5ri. $us un mic
#an# care $ro!a!i r5s$undea ;ntr*o a doua curte& Ni se enerv5 a #;ndu c5 nu*i fusese indicat cu
$recizie ocu unde tre!uia s5 mear#5L oricum. fusese tratat cu o ne#iCen75 ciudat5 -i cu o indiferen75
revot5toareL ucru acesta avea de #;nd s5* s$un5 tare -i r5s$icat& P;n5 a urm5. $orni totu-i $e $rima
scar5. re$et;ndu*-i ;n #;nd e($resia $aznicuui Oiem care*i s$usese c5 Custi7ia Ee atrasa de deicteF.
din care ar fi reie-it c5 !irou c5utat tre!uia nea$5rat s5 se afe a ca$5tu sc5rii aeas5 din ;nt;m$are de
e&
Pe c;nd urca scara. K& deranCa c;7iva co$ii care se Cucau $e $aier -i* $rivir5 ur;t c;nd trecu $rintre ei&
E6ac5 mai vin $e*aci. ;-i s$use e. tre!uie sau s5 e aduc !om!oane ca s5*i ;nducesc. sau s5*mi aduc
!astonu ca s5*i !at&F
Cu $u7in ;nainte de*a aCun#e a $rimu etaC. K& tre!ui c"iar s5 a-te$te $;n5 c;nd o !i5 ;-i ;nc"eie
traiectoriaL doi
PROC/S)L H :9
!5ie7a-i. care aveau de $e acum fe7e de va#a!onzi maturi. ; iir5 s5 stea ocuui. 7in;ndu* de $antaoniL
ca s5 se descotoroseasc5 de ei. K& ar fi tre!uit s5*i oveasc5 -i se temea de 7i$etee or&
Adev5rata c5utare ;nce$u ;ns5 a!ia a $rimu etaC& Cum
n
u $utea s5 ;ntre!e de !irou comisiei de
anc"et5. K& invent5 un t;m$
ar
X Lanz J numee acesta ;i veni ;n minte fiindc5 ne$otu doamnei
3ru!ac". c5$itanu. se numea Lanz J -i se "ot5r; s5 ;ntre!e a toate u-ie dac5 nu ocuia acooG un
t;m$ar Lanz. ca s5 ai!5 astfe un $rete(t s5 se uite ;n5untru& 6ar ;-i d5du seama c5 de cee mai mute
ori $utea s5 fac5 asta mut mai u-or dec;t s*ar fi a-te$tat. c5ci a$roa$e toate u-ie erau desc"ise -i co$iii
aer#au de coo*coo& Prin u-ie desc"ise se $uteau vedea. ;n #enera. ni-te od5i7e cu c;te o sin#ur5
fereastr5& Od5i7ee aceea serveau -i de !uc5t5rie -i de dormitor& Femeie. cu $runci ;n !ra7e.
seG;ndeetniceau cu crati7ee de $e $ite& Fetee ceva mai m5risoare. ;m!r5cate doar cu c;te un sim$u
-or7. aer#au "arnice. $5ind c5 rezov5 toate tre!urie #os$od5riei& ;n unee camere $aturie mai erau
;nc5 ocu$ate de !onavi. de cei care nu se treziser5 ;nc5 din somnu de $este noa$te. sau de cei care se
odi"neau ;m!r5ca7i& C;nd ;nt;nea vreo u-5 ;ncuiat5. K& !5tea ;n ea -i ;ntre!a dac5 nu ocuia acoo
t;m$aru Lanz& Ce mai adesea ;i desc"idea vreo femeieL du$5 ce*i ascuta ;ntre!area. femeia se adresa
cuiva care se ridica ;n coate. $e $atD
J 6omnu ;ntrea!5 dac5 nu ocuie-te aici un t;m$ar Lanz&
J Un t;m$ar Lanz K ;ntre!a ce din $at&
J 6a. r5s$undea K&. de-i comisia nu se afa acoo -i deci nu mai avea ce c5uta a u-a aceea&
/u7i credeau c5 e 7ine cu tot dinadinsu s5* #5seasc5 $e t;m$aru Lanz. de aceea se #;ndeau
;ndeun# -i*i s$uneau $;n5 a urm5 unde ocuia vreun t;m$ar. $e care ;ns5 nu* c"ema Lanz. sau ;i
s$uneau vreun nume va# asem5n5tor cu a ui Lanz. sau ;ntre!au vecinii. sau ; conduceau $e K& $;n5
a cine -tie ce u-5 de$5rtat5 unde. du$5 $5rerea or. s*ar fi $utut s5 ocuiasc5 un asemenea om ca
su!c"iria-. sau unde ocuia cineva*care ar fi $utut s5*i dea indica7ii mai $recise& P;n5 a urm5. K&
a$roa$e c5 nu mai tre!ui s5 ;ntre!eL !inevoitorii ; t;r;r5 din etaC ;n etaC& K& ;nce$use c"iar s5 re#rete YS
foosise metoda aceasta care a ;nce$ut i se $5ruse at;t de
:@ H $ra!z ,af-a
PROC/S)L H :)
!un5& 6e aceea. ;nainte de*a urca a etaCu cinci se "ot5r; sL >
nu
mai ;m!r5c5mintea aceasta ; derutaL
dac5 n*ar fi nu mai caute. ;-i u5 r5mas !un de a t;n5ru ucr5tor car7Cr
Z

s
&
ar
fi crezut a o ;ntrunire
$oitic5 de cartier. 7inea cu mut5 ama!iitate s5* conduc5 sus. -i co!or;& 6ar sY
fos
2aGce5at ca$5t a
s5ii. unde ; conduse !5ie7a-u. de*a ;ntoarse imediat. m;"nit de inutiitatea ;ncerc5rior de $;nC
rmez
isu
unei estrade mici -i ;n7esate de ume. fusese atunci. -i !5tu a o u-5 de a etaCu cinci& Primu ucru $tULF
t5
o m5su75L ;n dosu m5su7ei. ;n#5 mar#inea estradei. care* v5zu $rin u-a desc"is5 fu o $endu5 care
ar5ta c5 se - U[
tea

un
!5r!at m5runt. #ras -i forn5it. care tocmai vor!ea J f5cuse ora zece&
miCocu unor "o"ote de r;s asurzitoare J cu un at !5r!at
J Aici ocuie-te t;m$aru Lanz K ;ntre!5 K& >
re

st
atea ;n s$atee ui. cu $icioaree
;ncruci-ate -i cu
J Pofti7i ;n5untru. ;i s$use o femeie t;n5r5. cu oc"i coatee s$riCinite de s$5taru scaunuui
interocutoruui s5u& ne#ri. care tocmai c5tea ;ntr*un i#"ean rufee unui co$i $in c;nd ;n c;nd ;-i
mi-ca !ra7ee ;n aer de $arc5 ar fi vrut s5 -i*i ar5t5. cu m;na $in5 de s5$un. u-a desc"is5 a camere
deseneze caricatura cuiva& '5ie7a-u care ; condusese $e K& de*a5turi&
iz!uti cu #reu s5*-i duc5 a ca$5t misiunea& ;ncercase de
K& crezu c5 nimerise a o ;ntrunire $u!ic5& O mu7ime de dou5 ori. zadarnic. ridic;ndu*se $e v;rfurie
$icioareor. s5*-i oameni. c;t se $oate mai feuri7i. um$ea o ;nc5$ere nu $reCanun7e vizitatoru. f5r5 ca
omue7u ce #ras -i forn5it s5* ia mare. cu dou5 ferestre. ;nconCurat5. a mic5 distan75 de tavan. ;n
seam5& A!ia c;nd una dintre $ersoanee de $e estrad5 ;i de*o #aerie ;n7esat5 -i ea de ume. -i unde
s$ectatorii nt atrase aten7ia. omue7u se ;ntoarse s$re !5iat -i ascut5. $uteau s5 stea dec;t ;ncovoia7i.
cu cefee -i s$in5rie i$ite dta$ec;ndu*se. comunicarea $e care acesta i*o f5cu ;n -oa$t5. $afon&
Nimeni nu se sinc"isi de intrarea iui& A$oi ;-i scoase ceasu -i*i arunc5 ui K& o $rivire
scurt5&
35sind c5 aeru e $rea #reu. K& ie-i din ;nc5$ere -i*i * Ar fi tre!uit s5 v5 $rezenta7i acum o or5 -i cinci
s$use femeii care. f5r5 ;ndoia5. ; ;n7eesese #re-itD G minute. s$use e&
J 2*am ;ntre!at de*un anume Lanz. t;m$ar de meserie&
R
\
u
f*i r5s$und5 ceva. dar n*avu tim$.
c5ci de ;ndat5
o
& T&
(

f
& .L..EE..]E.E.] ce omue7u sf;r-i de vor!it. un murmur
#enera se ridic5 din
J Si#ur. u r5s$unse femeia& 25 ro# s5 intra7i& Cum5tateaF drea$t5 a s5ii&
K& f5r5 ;ndoia5 c5 n*ar fi ascutat*o dac5 ea n*ar fi a$ucat
I
R
5

fi

tre!uit

s5

v5

$rezentati

acum
o
or5

si

cinci
tocmai
atunci can7a u-u -i nu i*ar fi s$us D E>>
re$et5

omue7u
666
#asu

-i

$rivinP
i
s$re
G
$u!ic
J 6u$5 dumneata tre!uie s5 ;ncuiL nu mai are nimeni/urmuru se intensific5 imediat. a$oi ;ns5. cum
omue7u nu voie s5 intre& mai zise nimic. se stinse.
tre$tat& Acum. ;n sa5 era mai mut5
J Foarte cuminte. s$use K&. dar ;nc5$erea e -i a-a $in5 ini-te dec;t a intrarea ui K& Numai cei de a
#aerie conti*A$oi intr5. totu-i& Printre doi !5r!a7i care discutau ;n dre$tunuaGu s5 fac5 o!serva7ii& At;t
c;t se $utea distin#e ;n $enum*u-ii J unu f5cea cu am;ndou5 m;inie #estu num5r5ri !ra. $rafu -i
fumu de sus. cei de a #aerie $5reau mut mai !anior. ce5at ; $rivea dre$t ;n oc"i J o m;n5 ;
$rinse $f$rost ;m!r5ca7i dec;t cei de Cos& /u7i dintre ei ;-i aduseser5 K& Era m;na unui !5ie7a- cu
!uCori ;n o!raCi& $erne. $e care -i e $useser5 ;ntre ca$ -i $afon. ca s5 nu*-i
J 2ino. vino. ;i s$use e& oveasc5 7estee&G
K& se 5s5 condusL o!serv5 c5 ;n furnicaru de ume e(ist> K&. "ot5r;t mai mut s5 o!serve dec;t s5
vor!easc5. renun75 un s$a7iu i!er. destu de ;n#ust. care $oate c5 des$arte dou5 ta!ereL ucru acesta
$5rea cu at;t mai verosimi cu c
;n $rimee r;nduri. at;t ;n drea$ta c;t -i ;n st;n#5. nu v5zu nicCR
(

******.*********************
o fa75 ;ntoars5 s$re e. ci numai s$atee unor oameni a^ ;n $artea drea$t5 a s5ii se auzir5 din nou
a$auze. c5ror #esturi -i cuvinte se adresau doar ceor din ta!5ra IoL EOamenii ace-tia s;nt u-or de
c;-ti#at.F se #;ndi K&. ;n#ri*Cei mai mu7i dintre ei erau ;m!r5ca7i ;n ne#ru -i $urta Corat acum numai de
Cum5tatea st;n#5 a s5ii. ;n fa7a c5reia se redin#ote un#i. de ceremonie. care e at;rnau 5;i $e cor$ afa
-i de a care nu auzi dec;t a$auze izoate& NiGse ;ntre!a
Custifice $entru $retinsa ui ;nt;rziere -i se mu7umi ] s5 s$un5D IJ S*ar $utea s5 fi venit t;rziu. dar
acum s;nt aici&
:: H $ra!z ,af-a
PROC/S)L H :A
ce*ar fi tre!uit s5 s$un5 ca s5*i c;-ti#e $e to7i odat5 sau. dac &
n
drea$ta. dar camu $urt5rii or e d5dea
mai mut5 auto*asta nu era $osi!i. s5 atra#5 m5car $entru c;tva tim$ UF c;nd K& ;nce$u s5 vor!easc5.
era convins c5*i are de sim$atia ceor care nu* a$audaser5& rtea lui.
J 6a. ;i r5s$unse omue7u. dar acum nu mai s;i P
a
RR /*a7i ;ntre!at. domnue Cudec5tor. dac5 s;nt
zu#ravL o!i#at s5 te anc"etez&
ma
i !ine zis. nu m*a7i ;ntre!at
nimic. ci mi*a7i tr;ntit
/urmuru re;nce$u. dar de data aceasta ar fi $utut s5 C L
n
G
s
tatarea dumneavoastr5 ca $e un adev5r
indiscuta!iL #re-it inter$retat. c5ci omue7u continu5 s5 vor!easc5. C r>
u
n ucru semnificativ $entru
;ntrea#a $rocedur5 a tim$ ce e f5cea oamenior semn cu m;na s5 tac5 D Trocesuui intentat
;m$otriva mea& A7i $utea o!iecta c5. de
J 4otu-i. ast5zi. ;n mod e(ce$7iona. am s5 te anc"ete F
a
$t. nu e vor!a de nici un $roces& ;ri cazu
acesta. v*a- da 6ar at5 dat5 s5 nu se mai re$ete ;nt;rzierea& Ni acum. a$ro$ie*te de*o sut5 de ori
dre$tateD $rocedeee dumneavoastr5 nu
Cineva s5ri Cos de $e estrad5 5s;nd astfe un oc i!ei constituie o $rocedur5 dec;t dac5 eu e recunosc
ca atare& Ni Ocu$;ndu*. K& se $omeni at;t de i$it de mar#inea mesei Y 7
e
recunosc $entru moment. dar
oarecum numai din mi5L ;m$ins cu at;ta $utere de ;nv5m5-eaa ceor din s$ate. ;n_ c5ci numai mia ar
$utea ;ndemna $e cineva s5 e dea vreo se v5zu siit s5 se ;ncordeze ca s5 nu r5stoarne masa Cude
aten7ie& Nu s$un c5 ee re$rezint5 o a!atere de a Custi7ie. c5toruui de instruc7ie -i $oate c"iar $ersoana
acestuia& dar ;mi $ace s5 v5 ofer e($resia aceasta. ca s5 v5 vin5 -i
6ar Cudec5toruui de instruc7ie $u7in ;i $5saL e state dumneavoastr5 ;n minte dac5 v5 ve7i #;ndi mai
ad;nc& comod $e scaun -i. du$5 ce*i -o$ti ceva omuui din s$ate K& se ;ntreru$se a$oi ca s5
$riveasc5 saa& Cuvintee ui s5u. u5 un mic re#istru. sin#uru o!iect afat $e m5su7; fuseser5 as$re.
mai as$re dec;t inten7ionase s5 e s$un5. dar Re#istru $5rea un caie7e de -coa5. vec"i -i f5cut ferfeniGt
r5m;neau. totu-i. adev5rate& Ar fi meritat a$ro!area -i a unei de mut ce fusese r5sfoit&G G
G ta!ere -i a ceeiate. dar toat5 umea t5cuL era v5dit c5
J A-adar. ;nce$u Cudec5toru de instruc7ie ;ntorc;tn oameniiG a-te$tau cu cea mai mare ;ncordare
urmareaL $oate $a#inie re#istruui -i adres;ndu*se ui K& $e un ton d c5 se $re#5tea $e ascuns o
iz!ucnire care s5 $un5 ca$5t constatare. dumneataGe-ti zu#rav& ;ntre#ii
dez!ateri& 6e aceea K& se sim7i contrariat v5z;nd cum
J Nu. s$use K&. s;nt $rim*$rocurist a o mare !anc5. se desc"ide u-a de a ca$5tu s5ii -i cum
s$55toreas5 cea R5s$unsu acesta fu sautat de Cum5tatea drea$t5 a s5i
t;n5ra
J Tre $ro!a!i ;-i terminase
tre!urie J veni s5
cu un r;s at;t de cordia. ;nc;t K& nu se $utu ;m$iedica s5 n 66
a
s$ectacoL cu toate $recau7ue uate ca
s8 nu tu!ure r;d5 si e& Oamenii ;si $user5 $amee $e #enunc"i si se sa Sunarea. ea tot f5cu s5 se
;ntoarc5 vreo citeva ca$ete turau de $arc5 i*ar fi a$ucat un acces #rav de tuseL c;tiva d
Sm
,
ur
Cudec5toru
de instruc7ie n $ncinui ui K& o adev5rat5 a #aerie ;nce$ur5 si ei s5 r;d5 L Cudec5toru de instfuctif
!ucurie
*
c5ci $5rea tr5snit de cee auzite& Sur$rins de furios si ne$ut;nd. f5Gr5 ;ndoia5. s5&e fac5 nimic ceor de
CoY FVYU$earea ui K& tocmai m ci$a c;nd se ridicase s5 c5ut5 s5 se des$5#u!easc5 $e s$inarea
#aeriei -i o amenin7i a$ostrofeze #aeria. Cudec5toru o ascutase sund in $icioare. s5rind ;n $icioare si
;ncrunt;ndu*si s$r;ncenee care. dac5 d PVf
a
>PU
*

S
P
rofit5

de
;ntreru$ere ca s5 se a-eze cit mai o!icei nu
se $rea o!servau. ;n ci$a aceea. de furie. i se z!ui
neuat

m

seam5
G YU I
9

cum

ar

fi

tre!uit

s5

nu
V
se

o!serve
iser5. ne#re
-i cum$ite. deasu$ra oc"ior& #estu&
Ium5tatea st;n#5 a s5ii ;-i $5str5 ;ntre# camuL cei afai
A
P
oi
X $ro!a!i ca s5*-i reca$ete 7inuta
necesar5. u5 din
g p g
acoo st5teau $erfect ainia7i. cu fe7ee ;ntoarse s$re estrad -i ascutau a fe de ini-ti7i -i #55#ia de sus.
-i vacarmi de*a5turiL !a c"iar. din c;nd ;n c;nd. e ;n#5duiau uno dintre ei s5 ias5 din r;nduri -i s5 se
amestece cu cei din $artii advers5& Oamenii ace-tia din Cum5tatea st;n#5. de fa$t D $u7in numero-i.
$oate c5 ;n fond nu erau mai tari dec;t
$ $ caie7eu&
LJ] Asta nu v5 aCut5 cu nimic. domnue Cudec5tor. continu5 re#istru dumneavoastr5 nu face dec;t s5*
mi confirme ee&
/u7umit c5 nu*-i aude dec;t vocea ui cam5 ;n adunarea ta str5in5. K& ;ndr5zni c"iar s5 ia imediat
re#istru Cu*
:= H $ra!z ,af-a
PROC/S)L H :7
dec5toruui de instruc7ie. s5* ridice -i s5* a#ite ;n ae
t

u
ita7i*m5D
7in;ndu* cu dou5 de#ete de*o fi5 de a miCoc. ca -i cum i*
a
6
c
>a face sL
fi fost sc;r!5 s5* atin#5L -i etaa astfe. ;n v5zu tuturor. fiei ] sur$rindere. diminea7a. din $atL $oate
c5 J Cudecind
#5!eCite. care at;rnau de am!ee $5r7i. ru$te -i $ine de $et
e
P
n
F
a

S6U
see Cudec5toruui de instruc7ie nu
mi s*ar $5rea
am fost arestat acum zece zie J arestarea ;n s5 rid. dar nu des$re asta e vor!a& Am fost uat
$#7 $ C. $e
caie7eu acesta. de-i ;mi e inaccesi!i. c5ci nu $ot s5* a$u >I>t5 de doi $aznici #rosoani& Nici $entru
un t;"ar
dec;t cu v;rfu de#eteor -i nu *a- ua ;n m;n5& Eericuos nu s*ar fi $utut ua mai mute
m5suri de $revedere&
Iudec5toru de instruc7ie u5 re#istru a-a cum $icase $ t $Cus. $aznicii. erau ni-te canaii. f5r5 $ic de
moraitate. mas5. ;ncerc5 s5* netezeasc5 $u7in cu $ama. -i re;nce$u s5 `IC[
m
i*au ;m$uiat urec"ie cu
tr5nc5neaa or. cer;ndu*mi citeasc5& 3estu ui era un semn de ad;nc5 umiire. sau ce *
W
mituiesc.
;ncerc;nd s5 ca$ete $rin escroc"erie "ainee -i $u7in tre!uia inter$retat ca atare&
rufaria

mea
L mi*au cerut !ani ca s5*mi aduc5. du$5 cum
Cei din $rimee r;nduri ;-i ;ntinser5 s$re K& fe7ee $ini
s$
uneau. micu*deCun. du$5 ce*au ;n#"i7it f5r5
ru-ine. su! de at;ta curiozitate. ;nc;t e z5!ovi o ci$5 ca s5*i $riveasc5 9:8 mei. $ro$ria mea #ustare
de diminea75& Ni asta nu*i Erau. ;n #enere. oameni %;rstnici. mu7i dintre ei aveau !5rt
totu
i& /*au dus ;n
fa7a ins$ectoruui. ;ntr*o a treia ;nc5$ere a!eL $oate c5 totu de$indea de !5tr;nii ace-tia. $oate c5 e
a

a$artamentuui& Camera aceea e a unei doamne $e care o ar fi iz!utit ce mai !ine s5 infuen7eze
adunarea $e can
s
timez foarte mutL -i a tre!uit s5 v5d cum. din $ricina mea. umiirea Cudec5toruui de
instruc7ie nu reu-ise s*o scoat5 dii de-i #r5 vina mea. Gcamera i*a fost $;n#5rit5 de $rezen7a
im$asi!iitatea ;n care c5zuse du$5 cuv;ntarea ui K& $aznicior -i a ins$ectoruui& Cu #reu mi*
am $utut $5stra
J Ceea ce mi s*a ;nt;m$at mie. continu5 K& mai ;nce
sm
#ee rece& 6ar am iz!utit -i *am ;ntre!at $e
ins$ector. c;t dec;t ;nainte -i nes5!ind o ci$5 din oc"i fe7ee !5tr;nio
s
e $oate de cam J dac5 s*ar
afa aici. ins$ectoru ar fi din $rimee r;nduri. din care $ricin5 $5rea c5 vor!e-te cai nevoit s5
recunoasc5 e ;nsu-i asta J de ce fusesem arestat. distrat J ceea ce mi s*a ;nt;m$at mie e numai un
caz izoat ce crede7i c5 mi*a r5s$uns ins$ectoru. $e care $arc5* v5d -i n*ar avea deci mare im$ortan75
-i nu *a- ua ;n serios dacM acum ;n fa7a mea. st;nd $e scaunu doamnei. ca un sim!o a n*ar rezuma
feu ;n care se $rocedeaz5 -i ;m$otriva mute ceui mai stu$id or#oiu K Nu mi*a r5s$uns. ;n fond.
nimic. atora& Pentru ei vor!esc eu aici. -i nu $entru mine& domniorL $oate $entru c5 ;ntr*
adev5r nici e nu -tia nimicL
F5r5 s5 vrea. ridicase #asu& Cineva din sa5 ; a$aud5 ci m5 arestase -i at;ta ;i era de aCuns& 'a. mai
mut c"iar. !ra7ee ridicate. stri#;ndD adusese ;n camera doamnei
aceeia trei func7ionari inferiori
J 'ravo M 6e ce nu K 'ravo -i iar !ravo M de a !anca unde ucrez. to7i trei $reocu$a7i
s5 $riveasc5 Pe K i. $e coo. c;te un !5tr;n din $rimee r;nduri ;s foto#rafiie a$ar7in;nd doamnei -i s5
e r5v5-easc5& Prezen7a
m;n#;ia !ar!a. dar stri#5tu nu f5cu $e nimeni s5 se ;ntoarci acestor func7ionari avea. fire-te. -i un at
sco$ D ca -i #azda Nici K& nu*i d5du im$ortan75. dar se sim7i. totu-i. ;ncuraCat mea. ca -i servitoarea
casei. ei tre!uiau s5 r5s$;ndeasc5 acum nu mai socotea necesar s5 fie a$audat de to7iL erL zvonu
arest5rii. s5*mi strice re$uta7ia. -i. mai aes. s5*mi suficient ca maCoritatea s5 ;ncea$5 s5 cu#ete -i
numai dii zdruncine $ozi7ia a !anc5& 6ar nimic din toate acestea n*a c;nd ;n c;nd s5 fie convins vreun
ins& reu-it. c;t de c;t m5carL ;ns5-i #azda mea. o $ersoan5 foarte
J Nu caut succese de orator. continu5 K&. urm;ndu*- sim$5 J 7in s5*i rostesc numee aici. ;n semn
de oma#iu. ea firu #;nduriorL de atfe. nici nu e*a- $utea do!;ndi sU nume-te doamna 3ru!ac" J
;ns5-i doamna 3ru!ac" 6omnu Cudec5tor de instruc7ie vor!e-te f5r5 ;ndoia5 muG deci. a fost destu
de rezona!i5 ca s5 s$un5 c5 o asemenea mai !ine dec;t mine. a-a cum ;i cere meseria& 2reau $ur -
testare n*are mai mut5 im$ortan75 dec;t un atac ;n $in5 sim$u s5 su$un dez!aterii $u!ice o anomaie
$u!ic5 strad5 s5v;r-it de ni-te der!edei& 4oate acestea. re$et. mie
:, H $ra!z ,af-a
$ersona nu mi*au adus dec;t ne$5ceri -i su$5rat trec5toare. dar consecin7ee n*ar fi $utut oare s5 fie
mut ma #raveK
;ntreru$;ndu*se ca s5*i arunce o $rivire Cudec5toruui a
s
instruc7ie. K& o!serv5 c5 acesta tocmai ;i f5cea
cu oc"iu cui% din sa5G& 6e aceea z;m!i -i s$useD
J 6omnu Cudec5tor de instruc7ie. afat ;n#5 mine tocmai ;i f5cea cuiva dintre dumneavoastr5 un
semn secret E(ist5 deci $rintre dumneavoastr5 oameni care s;nt diriCat de*aici. de sus& Nu -tiu dac5
semnu tre!uie s5 $rovoact "uiduiei sau a$auze. -i. deoarece ; dau ;n viea#. renum s5*i afu
semnifica7ia& ;mi e $erfect indiferent -i*i as de$ini i!ertate domnuui Cudec5tor de instruc7ie s5
comande _ #as tare oamenior $e care ;i $5te-te. -i s5 nu fooseascC semne secrete& N*are dec;t s5 e
s$un5 desc"isD EAcum fuie ra7iMF sau EAcum a$auda7iMF
Fie din Cen5. fie din ner5!dare. Cudec5toru de instruc7if se foia de coo*coo $e scaun& Omu din s$atee
ui. cu cart st5tuse de vor!5 -i mai ;nainte. se $ec5 din nou s$re e. o s5* ;ncuraCeze ;ri #enera. sau ca
s5*i dea vreun sfat ma deose!it& Ios. oamenii vor!eau ;n -oa$t5. dar cu ;nsufe7ire Cee dou5 ta!ere.
care $;n5 mai adineauri $5reau animate di $5reri at;t de diferite. se amestecar5L c;7iva ii ar5tau cu
de#etu $e K&L a7ii ar5tau s$re Cudec5toru de instruc7ie& Fumu - $rafu st;rnit formau acum o cea75
nes$us de su$5r5toare -i*f5ceau a$roa$e invizi!ii $e cei afa7i ;n fundu s5ii& Ni ma aes. $ro!a!i c5*i
incomodau #rozav $e cei de a #aerie cari erau nevoi7i. ca s5 se 7in5 a curent cu desf5-urarea
dez!aterii s5*i ;ntre!e $e cei de Cos. -i nu f5ceau asta dec;t $e -o$tite du$5 ce ;n $reaa!i $riveau
neini-ti7i s$re Cudec5toru di instruc7ie& Iar r5s$unsurie veneau a fe de -o$tite. de du$D $amee cu
care cei ;ntre!a7i ;-i aco$ereau #ura&
J Am s5 termin imediat. s$use K& -i. fiindc5 i$sei co$o7eu. iz!i cu $umnu ;n mas5&
4res5rind de s$aim5 a auzu z#omotuui. Cudec5toru di instruc7ie -i omu cu care se sf5tuia ;-i
des$5r7ir5 c;t ai ci$ ca$etee&
J C"estiunea aceasta nu m5 $rive-te nici c;t ne#ru sut un#"ie. de aceea Cudec cu s;n#e rece -i.
$resu$un;nd c5 daM vreo im$ortan75 acestui $retins tri!una. v5 e de mare fotf s5 m5 ascuta7i& 25 ro#.
deci. s5 v5 am;na7i $entru mai t;rziU
$5rerie i
PROC/S)L H :+
asu$ra s$useor mee. c5ci nu $rea mai am tim$ -i*am
S4rieccur;nd&
Se a
cu
imediat ini-te. ;ntr*at;t reu-ise K& s5*-i
t
@$;
n
easc5 ascut5torii& Nu se mai stri#a ca a ;nce$ut. !a
"iar nici nu se mai a$auda -i oamenii $5reau de $e acum convin-i sau $e cae de a fi convin-i&
RR GNu e(ist5 ;ndoia5. domnior. continu5 K&. foarte ;ncet. c5ci ; !ucura aten7ia ;ncordat5 a mu7imii
J ;n ini-tea care domnea se iscase un fe de zumzet. mai e(citant dec;t cee mai entuziaste a$auze J
nu e(ist5 ;ndoia5. domnior. c5 ;n dosu manifest5rior acestui tri!una. ;n dosu arest5rii mee deci. ca
s5 vor!esc des$re mine. -i ;n dosu intero#atoriuui a care s;nt su$us ast5zi. se af5 o mare or#aniza7ie.
o or#aniza7ie care $5te-te nu numai $aznici venai. ins$ectori -i Cudec5tori de instruc7ie nerozi. dar
mai ;ntre7ine -i Cudec5tori de ran# ;nat -i foarte ;nat. cu numeroasa -i inevita!ia or suit5 de vae7i. de
scri!i. Candarmi -i a7i au(iiari. $oate c"iar -i c55i. nu m5 sfiesc s5 rostesc cuv;ntu& Iar sensu acestei
mari or#aniza7ii. domnii mei. ;n ce const5 K ;n a aresta oameni nevinova7i c5rora i se intenteaz5
$rocese stu$ide J ca ;n cazu meu J adesea f5r5 nici un rezutat& Ni cum s*ar $utea oare. dat fiind
nonsensu tota a unui asemenea sistem. s5 fie evitat5 cea mai re$ro!a!i5 coru$7ie a func7ion5rimii
care* suCe-te K E cu ne$utin75. domnior. s5 fie evitat5& Nici ce mai mare Cudec5tor n*ar $utea s*o
fac5. atunci c;nd e este ;n cauz5& Iat5 de ce $aznicii caut5 s5 fure "ainee de $e oameni. iat5 de ce
ins$ectorii se introduc $rin efrac7ie ;n ocuin7e str5ine. iat5 de ce nevinova7ii s;nt sii7i s5 seGvad5
dezonora7i ;n fa7a unor adun5ri ;ntre#i. ;n oc s5 fie intero#a7i norma& Paznicii nu mi*au vor!it dec;t
des$re ma#azii ;n care s;nt aduse ucrurie a$ar7in;nd aresta7iorL tare a- dori s5 v5d -i eu aceste
ma#azii unde !unurie aresta7ior. a#onisite cu at;ta trud5. $utrezesc f5r5 rost. a-te$t;ndG s5 fie furate de
ni-te func7ionari necinsti7i&
;ntreru$t de un uret venit din ce5at ca$5t a s5ii. K& ;-i $use $ama strea-in5 a oc"i ca s5 $oat5 $rivi
;ntr*acoo. c5ci umina tu!ure a ziei d5dea un ton a!icios cetii din sa5 -i te or!ea c;nd ;ncercai s5
vezi& Uretu venea din direc7ia s$55toresei $e care K& o !5nuise. ;nc5 de c;nd intrase ;n sa5. ca va fi
un serios eement de dezordine& 4otu-i. ar fi fost #reu :e s$us dac5 acum ea era vinovat5 sau nu& K&
vedea doar c5
AB H $ra!z ,aflca
un !5r!at o ;n#"esuia ;n co7u de ;n#5 u-5 -i o str;n#ea ;n !ra7e& 6ar nu s$55toreas5 ura. ci !5r!atu
care ;-i c5scase ar# #ura -i $rivea s$re tavan&
;n Curu or se formase un mic cerc. iar s$ectatorii de iC #aerie $5reau ;nc;nta7i c5 diversiunea aceasta
$unea ca$5t seriozit57ii $e care K& o adusese ;n adunare&
Su! im!odu $rimei im$resii. K& vru s5 se re$ead5 imediat ;ntr*acoo -i s5 resta!ieasc5 ordinea.
#;ndindu*se mai ;ntiC c5 to7i vorGfi interesa7i s5* sus7in5 sau m5car s5 #oneasc5 $erec"ea din sa5L dar
se ciocni de $rimee r;nduri ae mu7imii. care nu se cintir5 -i nu* 5sar5 s5 treac5& 6im$otriv5. to7i
c5utau s5* ;m$iedice. oameni ;n v;rst5 ;ntindeau !ra7ee. !a c"iar o m;n5 J K& n*avu tim$ nici m5car
s5 se ;ntoarc5 J ; ;n-fac5 de #uer& K& ;ncet5 s5 se mai #;ndeasc5 a $erec"ea care $rovocase
dezordineaL acum i se $5ru c5 se ;ncearc5 un atentat a i!ertatea ui -i c5 arestarea devenea ;ntr*adev5r
serioas5. de aceea. f5r5 s5 mai 7in5 seama de nimic. s5ri Cos de $e estrad5& Ni se $omeni fa75 ;n fa75 cu
mu7imea& A$reciase oare cum tre!uie oamenii K Nu contase $rea mut $e efectee discursuui 7inut K
Iar ei se $ref5cuser5 tot tim$u c;t vor!ise -i acum. c;nd tre!uia s5 se treac5 a fa$te. ;-i e$5dau m5-tie
K Ce mutre vedea ;n Curu uiM Oc"i mici -i ne#ri ic5rind ;n $enum!r5. o!raCi !u"5i7i. at;rn;nd ca a
!e7ivi. !5r!i un#i. 7e$ene -i rare $e care dac5 e a$ucai aveai im$resia c5 z#;rii vidu cu de#etee -i nu
c5 atin#i ni-te !5r!i& Su! !5r!i ;ns5 J -i aceasta fu adev5rata desco$erire f5cut5 de K& J $e #ueree
"aineor. uceau insi#ne de diferite cuori -i m5rimi& 4o7i $urtau asemenea insi#ne. du$5 c;t se $utea
vedea. to7i erau o a$5 -i*un $5m;nt. -i cei din drea$ta -i cei din st;n#aGL ;ntorc;ndu*se !rusc. K& v5zu
aceea-i insi#ne -i $e #ueru Cudec5toruui de instruc7ie care. cu m;inie ;ncruci-ate $e $;ntec. $rivea
ini-tit saa&G
J A-a M stri#5 K& ridic;nd !ra7ee s$re cer. c5ci desco$erirea aceasta nea-te$tat5 cerea s$a7ii ca s5 se
e($rime. s;nte7i to7i. du$5 c;te v5d. func7ionari ai Custi7iei. face7i to7i $arte din !anda coru$t5 ;m$otriva
c5reia vor!eam adineauri. v*a7i adunat to7i aici ca s5 m5 auzi7i -i s5 m5 s$iona7i. v*a7i $ref5cut c5
s;nte7i ;m$5r7i7i ;n dou5 ta!ere ca s5 m5 ;n-ea7iL m*a7i a$audat numai ca s5 m5 $une7i a $ro!5D a7i
vrut sa ;nv57a7i cum tre!uie ademeni7i cei nevinova7i& Ei !ine. v*a7i ostenit de#ea!aD sau v*a7i amuzat
v5z;nd cum cineva a-te$ta
PROC/S)L H A9
a voi s5*i a$5ra7i nevinov57ia. sau Pd5*mi drumu c5 te cnescM ;i stri#5 K& unui !5trG;n tremur5tor care
se v;r;se GGrea mut ;n eQ a7i ;nv57at reamente ceva& Oricum. v5 feicit L
n
tru frumoasa voastr5 meserie&
Si. u;ndu*-i re$ede $55ria afat5 $e mar#inea mesei. K& 7e #f5!i s5 aCun#5 a ie-ire ;n ini-tea
des5v;r-it5 a s5ii. ini-te care nu se $utea e($ica dec;t $rin fa$tu c5 sur$riza fusese tota5& 6ar
Cudec5toru de instruc7ie se dovedi a fi -i mai ra$id. c5ci ; a-te$ta a u-5&
RR O ci$5. ;i s$use e&
K& se o$ri. f5r5 s5* $riveasc5L n*avea oc"i dec;t $entru
us
a a c5rei can75 o -i a$ucase&
G RR 2reau numai s5*7i atra# aten7ia. ;i s$use Cudec5toru. c5 ast5zi te*ai $5#u!it sin#ur. f5r5 s5*7i dai
seama. de avantaCu $e care un intero#atoriu ; re$rezint5 oric;nd $entru un arestat&
K& r;se. $rivind s$re u-5&
J 'and5 de #oaniM stri#5 e. v5 d5ruiesc toate intero#atoriie M
A$oi desc"ise u-a -i $orni ;n #oan5 $e sc5ri& In urma ui. auzi cum cre-te vuietu adun5rii ce se
re;nsufe7ea ca s5 discute evenimentee. ca o cas5 care comenteaz5 un te(t&
bN SALA 3OAL<& S4U6EN4UL& 'IROURILE 4RI'UNALULUI
;n s5$t5m;na care urm5. K& a-te$t5 zi de zi o nou5 convo careL nu*-i $utea ;nc"i$ui c5 renun7area a
intero#atorii 7 fusese socotit5 ca definitiv5 -i. cum nu $rimi nimic $;nC s;m!5t5 sear5. $resu$use c5 ar fi
convocat ;n mod tacit $entru duminic5. a aceea-i or5 -i ;n acea-i oc& 6e aceea. duminic5 diminea7a
se duse din nou acoo. foosind de data aceasta sc5rie -i cuoaree cee mai directeL c;7iva ocatari care
;-i mai aminteau de e ; sautar5 din $ra#. dar e nu mai tre!ui s5 ;ntre!e $e nimeni ;ncotro s5 se
;ndre$te -i aCunse cur;nd a u-a care se desc"ise imediat ce !5tu ;n ea&G F5r5 sa mai stea s5G$riveasc5
femeia care ;i desc"ise J aceea-i ca -i data trecut5 J -i care r5mase ;n#5 u-5. K& vru s5 treac5
imediat ;n ;nc5$erea vecin5&
J Azi nu e -edin75. ;i s$use femeia&
J Ni de ce n*ar fi K ;ntre!5 e ne;ncrez5tor&
6ar femeia ; convinse desc"iz;ndu*i u-a s5ii& Saa era ;ntr*adev5r #oa5 -i. ;n #oiciunea ei. $5rea -i
mai Canic5 dec;t duminica trecut5& Pe masa a-ezat5 tot $e estrad5. se afau c;teva c5r7i&
J Pot s5 m5 uit a c5r7ie astea K ;ntre!5 K&. nu din curiozitate. ci doar ca s5*-i $oat5 s$une c5 nu
venise de#ea!a acoo&
J Nu. ;i r5s$unse femeia. -i ;nc"ise u-a. nu e voie& C5r7ie s;nt ae Cudec5toruui de instruc7ie&
J A-a M s$use K . -i c5tin5 din ca$L $esemne c5 astea s;nt codurie. iar Custi7ia noastr5 cere cu tot
dinadinsu s5 te condamne nu numai nevinovat. dar -i f5r5 s5 cuno-ti e#ea&
J 4ot ce se $oate. s$use femeia. care nu $rea ; ;n7eesese&
J 'ine. atunci m5 duc. s$use K&
J S5*i s$un ceva domnuui Cudec5tor de instruc7ieK ;ntre!5 femeia&
J ; cuno-ti K ;ntre!5 K&
J Fire-te. s$use femeia. so7u meu e a$rod a tri!una&
PROC/S)L H A)
W[& remarc5 a!ia atunci c5 vesti!uu ;n care duminica ecut5 nu se afa dec;t un ";rd5u $entru s$5at
rufe. era cuff com$et mo!iat. ca o camer5 de ocuit& Femeia ;i o!serv5 mirarea -i*i s$useD
RR 6a. avem aici ocuin7a #ratuit5. numai c5 tre!uie s5
#oim camera ;n ziee de -edin75& SuC!a so7uui meu are -i unee incoveniente&
RR Nu m5 mir5 at;t camera. s$use K& $rivind*o r5ut5cios. c;t mai aes fa$tu c5 e-ti m5ritat5&
J Faci auzie a ;nt;m$area din -edin7a trecut5. cu care am ;ntreru$t cuv;ntarea&
J Evident. s$use K&L acum s*a terminat -i a$roa$e c5 am uitat*o. dar atunci m5 ;nfuriasem #rozav& Ni
s$ui c5 e-ti m5ritat5M
J Nu 7i*am f5cut deoc r5u c5 te*am ;ntreru$t& Ni a-a te*au Cudecat cu destu5 as$rime du$5 ce ai
$ecat&
J Se $rea $oate. s$use K& f5c;ndu*se c5 nu*i aude utimee cuvinte. dar asta nu te scuz5 deoc&
J Fa75 de to7i cei care m5 cunosc s;nt scuzat5. s$use femeiaL !5r!atu care m*a ;m!r57i-at duminica
trecut5 se 7ine de ca$u meu de mut5 vreme& Poate c5 n*oi fi $5r;nd $rea is$ititoare. dar $entru e a-a
s;nt& Ni nu se $oate face nimic ;m$otriva ui. so7u meu a tre!uit s5 se ;m$ace cu ideea astaL dac5 vrea
s5*-i $5streze suC!a tre!uie s5 ;ndure. c5ci !5iatu acea e student -i $esemne c5 o s5 aCun#5 a un $ost
;nat& Se 7ine mereu du$5 mineL c;nd ai intrat dumneata. e tocmai $ecase&
J Nu m5 mir5 deoc. s$use K&. se $otrive-te -i e. de minune. cu to7i ceia7i&
J 2rei cumva s5 sc"im!i ucrurie $e*aici K ;ntre!5 a#ae femeia. $rivindu* cercet5toare. ca -i cum
ar fi s$us ceva $rimeCdios at;t $entru ea c;t -i $entru K& Asta am -i ;n7ees din cuvintee dumitae care
mie. uneia. mi*au $5cut foarte mut. de-i n*am ascutat dec;t o $arte. c5ci ;nce$utu *am $ierdut. iar
c;nd ai aCuns a sf;r-it z5ceam cu studentu $e $odea& 6ez#ust5tor mai e aiciM ad5u#5 ea du$5 o ci$5.
a$uc;nd m;na ui K& Crezi c5 o s5 $o7i aduce ;m!un5t57iri K
K& z;m!i -i ;-i suci $u7in m;na ;n $amee moi ae femeii&
J La dre$t vor!ind. s$use e. nu m*a an#aCat nimeni ca s5 aduc aici ;m!un5t57iri. cum e s$ui
dumneata. -i dac5 o s5*i vor!e-ti cuiva des$re asta. de $id5 Cudec5toruui de instruc7ie.
A: H $ra!z ,af-a
B s5 r;d5 de dumneata sau o s5 te $ede$seasc5L nu m*a- CC amestecat din $ro$rie ini7iativ5 ;n asemenea
tre!uri. i
a
. nevoia de*a aduce ;m!un5t57iri Custi7iei nu mi*ar fi tu!urai niciodat5 somnu& 6ar $rin
fa$tu c5 am fost arestat. c5ci s;u
t
arestat. m*am v5zut siit s5 m5 amestec. ce*i dre$t. $entru $ro$riu
meu interes& 6ac5 ;ns5 cu $rieCu acesta a- $utea s5*7i fiu ;n vreun fe de foos. a- face*o. fire-te. cu
mare $5cere. nu numai din dra#oste fa75 de a$roa$e. ci -i $entru c5. a r;ndu dumitae. mi*ai $utea fi
de foos&
J Cum a- $utea K ;ntre!5 femeia&
J Ar5t;ndu*mi. de $id5. acum. c5r7ie de $e mas5&
J Nici vor!5 s5 nu 7i e ar5t. stri#5 femeia -i* trase #r5!it5 du$5 ea&
C5r7ie erau de fa$t ni-te #ioarse vec"i. uzateL una dintre ee avea co$er7ie f5cute ferfeni75. iar $eticee
cotoruui a!ia
9 se mai 7ineau ;n c;teva a7e&
J Ce murdar e aici totu. s$use K& -i c5tin5 din ca$& Femeia -terse c5r7ie cu $oaa -or7uui. ;nainte de
a* 5sa
s5 e atin#5& K& u5 voumu de deasu$ra. ; desc"ise -i d5du cu oc"ii de*o #ravur5 indecent5D un !5r!at
-i o femeie -edeau #oi $e o cana$eaL inten7ia #ravoruui fusese v5dit o!scen5. dar st;n#5cia
desenuuiGf5cea s5 se vad5 doar un !5r!at -i*o femeie e(a#erat de 7e$eni. care $5reau c5 ies din cadru -i
nu iz!uteau dec;t cu #reu s5 se $riveasc5. din $ricina $ers$ectivei #re-ite&
K& nu r5sfoi voumu mai de$arte. ci desc"ise un atu. a $a#ina tituuiL avea acum ;n fa75 un roman
intituatD ;orturi- pe care +rete le0a "!durat de la soul ei <a!s&
J A-adar. iat5 c5r7ie e#ii studiate aici. s$use K& Iat5 ce fe de oameni tre!uie s5 m5 Cudece&
J Am s5 te aCut. vrei K s$use femeia&
J Po7i. ;ntr*adev5r. s5 faci asta f5r5 s5 te v;ri sin#ur5 ;n $rimeCdie K /ai adineauri s$uneai c5 so7u
dumitae se teme de su$eriori&
J Am s5 te aCut totu-i. s$use femeiaL vino. tre!uie s@ st5m de vor!5& Nu mai $omeni de $rimeCdiiL nu
m5 tem de ee dec;t c;nd vreau eu&
;i ar5t5 estrada -i* ru#5 s5 se a-eze ;n#5 ea. $e trea$t5&
J Ai oc"i frumo-i. ne#ri. s$use ea. du$5 ce se a-ezar5. $rivind de Cos ;n sus fa7a ui K& /i s*a s$us c5
-i eu am oc"i frumo-i. dar ai dumitae s;nt mut mai frumo-i& Am o!servat
PROC/S)L H AA
din $rima ci$5. atunci c;nd ai venit ;nt;ia oar5L !a c"ia C* nricina oc"ior dumitae am intrat a$oi ;n
saa de -edin7i
c"iar
ia ocniior aumitaie am mirai a$oi in saia ue -edin7e. i >
r
u $e care nu* fac niciodat5 -i. ;ntr*o oarecare
m5sur5. mie interzis&
Iat5 deci care era tot misteru. se #;ndi K& Femeia asta C G>e ofer5. e -i ea a fe de coru$t5 ca to7i cei de*
aiciL fiindc5 s*a s5turat de oamenii Custi7iei. ucru. atminteri. esne de ;n7ees. se ea#5 de $rimu venit.
5ud;ndu*i frumuse7ea oc"ior&F
Ni se ridic5 f5r5 s5 s$un5 un cuv;nt. ca -i cum ar fi #;ndit cu #;a
s

tare
NU astfe i*ar fi e($icat femeii
atitudinea ui&
RRNu cred c5 m*ai $utea aCuta. s$use eL ca s5 m5 $o7i
aCuta cu adev5rat ar tre!ui s5 ai rea7ii cu func7ionarii su$erioriL iar dumneata $ro!a!i c5 nuGcuno-ti
dec;t suC!a-ii m5run7i care mi-un5 cu duiumu $e*aici& Pe ace-tia nu m5 ;ndoiesc c5*i cuno-ti foarte
!ine -i c5 ai $utea o!7ine c;te ceva de a ei. dar cee mai mari servicii $e care 7i e*ar $utea ei face n*ar
avea nici o im$ortan75 $entru deznod5m;ntu fina a $rocesuuiL n*ai reu-i dec;t s5*7i $ierzi c;7iva
$rieteni. -i eu nu doresc asta& P5streaz5*7i rea7iie $e care e*ai avut $;n5 acum cu eiL mi se $are c5*G7i
s;nt a!sout necesareL nu 7i*o s$un f5r5 re#ret c5ci. ca s5*7i r5s$und a com$iment. 7i*a- m5rturisi c5 -i
dumneata ;mi $aci. mai aes c;nd m5 $rive-ti ca ;n ci$a asta. cu at;ta triste7e. de atfe nemotivat5 $rin
nimic& A$ar7ii #ru$uui de oameni ;m$otriva c5rora tre!uie s5 u$t. dar te sim7i foarte !ine ;n e -i c"iar
; iu!e-ti $e student sau. dac5 nu* iu!e-ti. m5car ; $referi so7uui dumitae& Asta se $oate vedea u-or
din cuvintee $e care e s$ui&
J Nu. stri#5 ea r5m;n;nd mai de$arte $e trea$t5 -i a$uc5 m;na ui K&. $e care acesta nu iz!uti s5 -i*o
tra#5 destu de re$ede& S5 nu $eci acumL n*ai dre$tu s5 $eci cu o $5rere #re-it5& Ai fi ;ntr*adev5r ;n
stare s5 $eci c"iar ;n momentu 5sta K S;nt c"iar at;t de ne;nsemnat5 ;nc;t s5 nu vrei s5*mi faci m5car
$5cerea de*a mai r5m;ne o ci$5 cu mineK
9J /R
a
C ;n7ees #re-it. s$use K& a-ez;ndu*se din nou $e trea$t5& 6ac5 7ii ;ntr*adev5r s5 mai r5m;n. o
fac cu $5cereL tim$ am suficient. doar am venit $entru intero#atoriu& Cuvintee mee de adineauri
aveau doar sco$u s5 te roa#e s5 iu ;ntre$rinzi nimic ;n favoarea mea& N*a e(istat nimic Ci#nitor ta ee.
mai aes dac5 7ii seama c5 deznod5m;ntu $rocesuui
A= H $ra!z ,af-a
;mi este a!sout indiferent -i c5 o condamnare m*ar face sC r;d. $resu$un;nd. fire-te. c5 s*ar aCun#e ;n
mod rea a u. sf;r-it a $rocesuui. ceea ce mi se $are ;ns5 foarte ;ndoiei> /ai de#ra!5 cred c5 enea.
ne#iCen7a sau c"iar teaniC func7ionarior Custi7iei a -i dus a ;ntreru$erea ac7iunii. saC va duce ;n cur;ndL
fire-te. mai e(ist5 $osi!iitatea ca ei cC continue $rocesu. s$er;nd s5 se aea#5 cu o mit5 serioas5 a a
mineL dar au s5*-i $iard5 vremea de $oman5. $ot s*o s$u. de $e acum. fiindc5 n*am s5 dau mit5
nim5nui& /i*ai $uteL face un mare serviciu comunic;ndu*i Cudec5toruui 8 instruc7ie sau oric5rei ate
$ersoane c5reia ;i $ace si r5s$;ndeasc5 ve-tie mai im$ortante c5 niciodat5. nici unu din trucurie $e
care domnii ace-tia e $osed5 din !e-u# n*t s5 m5 $oat5 ;ndu$eca s5 dau mit5 vreunuia dintre ei& ;-
$ierd vremea de $oman5. e $o7i s$une asta desc"is& 6t atfe. $oate c5 -i*au -i dat sin#uri seama. iar
dac5 nu -i*at dat. n*au dec;t s5 afe acum& Astfe. au s5*-i mai scuteasc5 t $arte din munc5& E dre$t c5 -i
eu a- fi scutit de c;teva mic neaCunsuri $e care ;ns5 e*a- su$orta cu $5cere dac5 a- -ti ci fiecare dintre
ee ;nseamn5 ;n acea-i tim$ -i o contraoviturM dat5 ;m$otriva or& Ni a- avea #riC5 ca a-a s5 fie& ;
cuno-ti $t Cudec5toru de instruc7ie K
J Fire-te. s$use femeia. a e m5 #;ndeam ;n $rimu r;nd c;nd 7i*am oferit aCutoru meu& Nu -tiam c5 e
toi func7ionar inferior. dar dac5 s$ui dumneata.G a-a tre!uie si fie& 4otu-i. cred c5 ra$ortu $e care ;
trimite mai*marior s5L are o oarecare infuen75& Ni scrie at;tea ra$oarteM S$ui ci func7ionarii s;nt ene-i.
dar asta nu*i adev5rat $entru to7i -i mai aes $entru Cudec5toru nostru de instruc7ie. care scrie enorm&
6uminica trecut5. de $id5. -edin7a a durat $;n5 seara 4oat5 umea $ecase. dar e a r5mas aiciL i*a
tre!uit umini -i eu n*aveam dec;t o am$5 mic5. de !uc5t5rie. dar e s*X mu7umit -i cu ea -i a ;nce$ut
imediat s5 scrie& So7u meu care duminic5 tocmai era i!er. a venit -i e ;ntre tim$L ne*af dus am;ndoi
du$5 mo!ie -i am aranCat camera a ocL $e urm5 au mai venit ni-te vecini -i*am mai stat ;m$reun5 de
vor!5. a umina umin5rii& Ce s5*7i mai s$un. uitasem de Cudec5tor -i ne*am dus a cucare& 6eodat5. ;n
!ezna no$7ii J tre!uie c5 era foarte t;rziu J m5 trezesc -i* v5d $e Cudec5tor ;n#5 $at. cu $ama $us5
;n fa7a 5m$ii ca s5 nv cad5 umina $este so7u meuL $recau7ia ui n*avea nici ut
PROC/S)L H A7
s
t c5ci so7u meu doarme at;t de ad;nc. ;nc;t umina nu* bL>ste niciodat5& /*am s$eriat a-a de tare. c5
era c;t $e*aci U Cd5 d ii f !i
^s p
7 ti$L
P
U
ar
Cudec5toru de instruc7ie a fost ama!i. m*a *ndemnat s5 fiu $rudent5. mi*a -o$tit c5 scrisese
$;n5 atunci. d)*mi aducea am$a ;na$oi. -i c5 n*o s5 uite niciodat5 cum ar5t c;nd dorm& ;7i $ovestesc
toate astea numai ca s5*7i s$un ca Cudec5toru de instruc7ie scrie cu adev5rat mute ra$oarte.
m
ai aes
des$re dumneata. c5ci intero#atoriu dumitae a fost. desi#ur. $unctu $rinci$a a -edin7ei de
duminic5& Iar ra$oartee at;t de un#i nu $ot trece totu-i. f5r5 s5 fie uate ;n seam5L a$oi. din cee
$ovestite. $o7i vedea c5 Cudec5toru ;mi face curte -i c5 $ot avea o mare infuen75 asu$ra ui. mai aes
acum. a ;nce$ut. c5ci am im$resia c5 si*a $us oc"ii $e
m
ine a!ia de c;teva zie& /ai am -i ate dovezi
c5 7ine mut a mine& C"iar ieri mi*a trimis $rin student. care e omu de ;ncredere -i coa!oratoru ui
$rinci$a. o $erec"e de ciora$i de m5tase. fiindc5 fac cur57enie ;n saa de -edin7eL dar cur57enia s5ii e
un $rete(t. c5ci so7u meu e o!i#at s*o fac5 -i e $5tit $entru asta& S;nt ni-te ciora$i frumo-i. ia
$rive-te*i J -i ridic5 fusta $;n5 $este #enunc"i. ;ntinz;ndG $icioaree ca s5 -i*i admire sin#ur5 J s;nt
ni-te ciora$i frumo-i. !a $rea fini c"iar. -i nu mi se $otrivesc deoc mie&
6eodat5 se ;ntreru$se. $use m;na $e m;na ui K& de $arc5 ar fi vrut s5* ini-teasc5 -i*i -o$tiD
J Aten7ie. 'ert"od ne $rive-te&
K& ;-i ridic5 oc"ii. ;ncet& ;n u-a s5ii de -edin7e st5tea un t;n5r m5runt. cu $icioaree str;m!e -i cu o
!ar!5 scurt5. rar5 -i ro-cat5. $rin care ;-i trecea tot tim$u de#etee. ;ncerc;nd astfe s5 ca$ete o
oarecare demnitate& K& ; $rivi curiosL era $rima oar5 c;nd ;nt;nea de a om a om. ca s5 zicem a-a. un
student s$eciaizat ;n -tiin7a aceasta Curidic5 $e care o i#nora com$et. un !5r!at care $ro!a!i c5 ;ntr*o
!un5 zi avea s5 ocu$e o suC!5 ;nat5& Studentu. dim$otriv5. $5rea c5 nu*i d5 nici o aten7ie ui K&L
sco7;ndu*-i $entru o ci$5 un de#et Yin !ar!5. ;i f5cu semn femeii. a$oi se duse a fereastr5 L femeia se
a$ec5 s$re K& -i*i -o$tiD
J Nu fi su$5rat& 4e ro# foarte mut& Ni nu #;ndi r5u des$re mineL tre!uie s5 m5 duc a e. a individu
5sta ori!iL uit5*te oumai ce $icioare str;m!e areM 6ar am s5 m5 ;ntorc imediat Ni atunci am s5 mer#
unde ai s5 m5 duciL am s5 te urmez unde vrei -i*ai s5 $o7i face cu mine tot ce dore-tiL nu cer
A, H $ra!z ,aflca
dec;t s5 $ec $entru cit mai mut5 vreme de aici -i a- fi feri& cit5 dac5 nu m*a- mai ;ntoarce niciodat5&
/ai m;n#;ie o ci$5 m;na ui K&. a$oi se ridic5 #r5!it5 cC aer#5 s$re fereastr5&
Cu un #est refe(. f5cut ;n #o. K& ;ncerc5 zadarnic sa-j
$rind5 m;na& Femeia aceasta ; tenta cu adev5ratL -i. ;n ciuda
tuturor #;ndurior ce* fr5m;ntau. nu #5sea nici un motiv
serios care s5* $oat5 face s5 nu cedeze tenta7iei& O ci$5 ;.
trecu $rin minte c5 ea c5uta $oate s5* $rind5 ;n mreCe ca
s5* dea mai !ine $e m;na Custi7iei. dar ;n5tur5 u-or o!iec7ia
aceasta& Cum *ar fi $utut $rinde K Nu r5m;nea e oare.
mereu. ;ndeaCuns de i!er ca s5 $oat5 strivi cu o sin#ur5 oviM
tur5 ;ntrea#a Custi7ie. ce $u7in ;n ceea ce ; $rivea K Ni s5 nu
ai!5 m5car at;ta ;ncredere ;n sine K Ni*a$oi. femeia $5rea c5*C
cere ;n mod sincer aCutor. -i asta $utea s5*i fie uti& Poate caF
nu e(ista miCoc mai !un de*a se r5z!una $e Cudec5tor -i $e
-ea"ta ui dec;t r5$indu*e femeia -i u;nd*o $entru sine& Se
$utea ;nt;m$a atunci ca. istovit du$5 munca ;ndeun#at5 a
ra$oartee mincinoase asu$ra ui K&. Cudec5toru de instruc7ie
s5 #5seasc5. a miCocu no$7ii. $atu femeii #o& Ni #o $entru
c5 ea ;i a$ar7inea ui K&. $entru c5 femeia aceasta care st5tea
acum a fereastr5. cor$u acesta un#. su$u -i cad. ;m!r5cat
;ntr*o roc"ie nea#r5 de stof5 #rea -i #roas5. ;i a$ar7inea $e
de*a*ntre#u numai ui K&
6u$5 ce*-i risi$i astfe ;ndoieie ;n $rivin7a ei. K& #5si c5 diao#u t5cut de a fereastr5 dura cam $rea
mut -i ;nce$u s5 !at5 ;n estrad5. mai ;nt;i cu de#etee. a$oi cu $umnu& Studentu ; $rivi o secund5
$este um5ru femeii. dar nu se deranCa deoc -i se i$i -i mai str;ns de ea& Femeia ;-i $ed mut ca$u. de
$arc5 *ar fi ascutat cu mare aten7ie. -i e $rofit5 de #estu acesta ca s*o s5rute cu z#omot $e #;t. f5r5
s5 se o$reasc5 din vor!5& Lui K& i se $5ru c5 vede astfe o confirmare a s$useor femeii cu $rivire a
tirania $e care studentu o e(ercita asu$ra ei -i. ridic;ndu*se. ;nce$u s5 um!e de coo*coo. $rin sa5&
Pr;vindu* $iezi- $e student. se #;ndi cum ar $utea s5* aun#e c;t mai re$ede de*acooL de*aceea se
sim7i ;ntruc;tva satisf5cut c;nd studentu. enervat f5r5 doar -i $oate de um!etu ui care de#enera
uneori ;n tro$5it. ;i s$useD
J 6ac5 e-ti ner5!d5tor. nu te ;m$iedic5 nimeni s5 $eci& Ai fi $utut s*oGfaci mai de mut -i nimeni nu
7i*ar fi re#retat
PROC/S)L H A+ aL
ar
fi tre!uit s*o -ter#i de cum am intrat eu. -i ;nc5
ra
>eC toat5 furia $e care o manifesta. iz!ucnirea studentuui
ffa
i v5dea ;n ea -i ;ntrea#a aro#an75 a
viitoruui func7ionar a
titiei care ;i vor!e-te unui acuzat r5u*v5zut& K& se o$ri c"iar ;n#
5

e
-i s$useG z;m!itorD
RR S;nt ner5!d5tor. e dre$t. dar ce mai u-or miCoc de
a
&.iii cama ner5!darea e s*o -ter#i de*aici& 6ac5
ai venit s5 studiezi J c5ci am auzit c5 e-ti student J atunci ;7i cedez cu $5cere ocu -i $ec cu
femeia& Pesemne c5 va tre!ui s5 mai studiezi mut $;n5 s5 aCun#i Cudec5torL nu $rea m5 $rice$ eu a
tre!urie voastre Cudiciare. dar cred c5 nu s;nt suficiente numai discursurie #rosoane $e care -tii s5 e
7ii cu at;ta neru-inare&
J Nu tre!uia 5sat i!er. s$use studentu ca -i cum i*ar fi dat femeii o e($ica7ie $entru cuvintee
Ci#nitoare ae ui K& A fost o #re-ea5. i*am s$us Cudec5toruui de instruc7ie. ;ntre intero#atorii. tre!uia
m5car 7inut ;n camera ui& S;nt momente c;nd nu* mai ;n7ee# deoc $e Cudec5tor&
J /ai as5 vor!ee. s$use K& ;ntinz;nd m;na s$re femeie& 6umneata. vino cu mine&
J A-a M s$use studentu& Nu. nu. $e ea n*o s*o ai&
Ni. cu o $utere $e care nimeni nu i*ar fi !5nuit*o. ridic5 ;ntr*o sin#ur5 m;n5 femeia. a$oi. cu s$atee
;ncovoiat. $orni s$re u-5. $rivindu*-i dr5#5stos $ovara& 6e-i $ecarea aceasta v5dea ne;ndoienic o
oarecare fric5 fa75 deG K&. studentu avu totu-i ;ndr5zneaa s5* a7;7e -i mai mut. m;n#;ind -i ciu$ind cu
m;na i!er5 !ra7u femeii& K& aer#5 du$5 e c;7iva $a-i. #ata s5* ;n-face -i. a nevoie. s5* su#rume. dar
s$55toreas5 ;i s$useD
J Nu*i nimic de f5cut. Cudec5toru de instruc7ie a trimis du$5 mine& N*am voie s5 mer# cu dumneata
J -i*-i trecu $ama $este fa7a studentuui J $ocitania asta n*o s5*mi dea drumu&
=aJ Ni dumneata nu vrei s5 fii ei!erat5 K stri#5 K& $un;nd $e um5ru studentuui o m;n5 $e care acesta
;ncerc5 s*o a$uce cu din7ii&
J Nu. nu. stri#5 femeia. ;m$in#;ndu* cu am;ndou5 ff;inie $e K&. nu. nu. mai aes asta nu M Ce
#;nde-ti K A- fi Pierdut5 M Las5*. te ro#. as5*M Studentu nu face dec;t s5
=B H $ra!z ,af-a
;nde$ineasc5 ordinu Cudec5toruui de instruc7ie -i s5 m# duc5 a e&
J S*o -tear#5 dracuui. atunciL iar $e dumneata s5 nu te mai v5d niciodat5. s$use K& ;nne!unit de
dezam5#ire -i*f trase studentuui un $umn ;n s$ate. de* f5cu s5 se catine&
6ar studentu. fericit c5 nu c5zuse. ;nce$u doar s5 7o$5ie -i mai re$ede cu $ovara ui ;n !ra7e&
K& $orni ;ncet du$5 eiL ;-i d5dea seama c5 asta fusese $rima ;nfr;n#ere de net5#5duit $e care o suferise
din $artea oamenior Custi7iei& 6ar n*avea de ce s5 se team5 D suferise ;nfr;n#erea numai fiindc5
$rovocase u$ta& 6ac5 ar r5m;ne acas5 -i -i*ar duce via7a o!i-nuit5. ar fi atunci de*o mie de ori su$erior
fiec5ruia dintre ei-i*ar $utea s5*i m5ture din drum cu o sim$5 ovitur5 de $icior& Ni ;-i ima#ina
frumoasa scen5 $in5 de #rotesc $e care ar crea*o. de $id5. $rivei-tea studentuui acestuia Canic. a
mucosuui acestuia umfat de or#oiu. a $ocitaniei acesteia $urt5toare de !ar!5. st;nd ;n #enunc"i a
$atu Esei -i ;m$reun;ndu*-i m;inie ca s5 cear5 iertare& Ima#inea ;i $5cu at;t de mut fui K& ;nc;t ;
"ot5r;. dac5 va avea vreodat5 $rieCu. s5* duc5 nea$5rat $e student a Esa&
6in curiozitate. K& aer#5 s$re u-5L voia s5 vad5 ;ncotro era dus5 femeia. c5ci studentu n*avea s*o
$oarte totu-i ;n !ra7e. $e str5zi& 6ar nu tre!ui s5*i caute $rea mutL c"iar ;n fa7aG u-ii se z5rea o scar5
;n#ust5. de emn. care $ro!a!i c5 ducea s$re $od Pdin $ricina unei cotituri. nu i se vedea ca$5tu de
susQ& Pe scara aceasta $ornise studentu cu femeia ;n !ra7e. -i urca ;ncet. r5suf;nd #reu. c5ci aer#5tura
de $;n5 atunciG; o!osise& Femeia ;i f5cu ui K& un semn cu m;na -i c5ut5 s5*i arate. ridic;nd de c;teva
ori din umeri. c5 nu e de oc vinovat5 $entru r5$ire. dar #esturie ei nu e($rimau $rea mut re#ret& K& o
$rivi f5r5 e($resie. ca $e o necunoscut5L nu voia nici s5*-i arate dece$7ia. nici s5 ase s5 se vad5 c5 ar
$utea u-or s*o ;nvin#5&
Cei doi dis$5ruser5 -i K& tot mai st5tea sin#ur ;n u-5& Era nevoit s5 recunoasc5 acum nu numai c5
femeia ; ;n-ease. dar -i c5* min7ise du!u s$un;ndu*i c5 e dus5 a Cudec5toru de instruc7ieL doar n*
avea s5 stea -i s*o a-te$te Cudec5toru de instruc7ie ;ntr*un $od M Scara de emn nu $utea s5 e($ice
nimic. oric;t ar fi fost ;ntre!at5& A$oi K& o!serv5 un !iet $rins ;n $erete. a ca$5tu sc5rii. -i #r5!indu*
se ;ntr*acoo citi
PROC/S)L H =9
rm5toru aviz. scris cu st;n#5cie. $arc5 de*o m;n5 de co$iD
u
Scara
s$re !irourie CudiciareF& 'irourie
tri!unauui se Faseau deci aici. ;n $odu unei c5diri cu a$artamente -i camere de ;nc"iriatM Instaarea
aceasta nu $rea avea daru s5 insufe res$ect. -i nimic nu $utea fi mai ini-titor $entru un acuzat dec;t
s5 vad5 c;t de $u7ine resurse !5ne-ti st5teau a dis$ozi7ia acestui tri!una care era nevoit s5*-i
ad5$osteasc5 !irourie acoo unde ocatarii casei. ei ;n-i-i c;t se $oate de s5raci. ;si aruncau zdren7ee
inutie& La dre$t vor!ind. n*ar fi fost e(cus ca tri!unau s5 ai!5 destui !ani. dar func7ionarii s5 se
re$ead5 asu$ra or ;nainte de*a $utea fi utiiza7i ;n sco$uri Cudiciare& 6u$5 e($erien7a de $;n5 acum a
ui K&. ucru acesta $5rea c"iar foarte $osi!i. dar o asemenea dec5dere a Custi7iei. de-i oarecum
;nCositoare $entru un acuzat. era ;n fond -i mai ini-titoare dec;t ar fi fost s5r5cia Custi7iei& K& ;n7eese
acum c5 Custi7ia se Cenase s5 c"eme acuzatu ;ntr*un $od. a $rimu intero#atoriu. -i $referase s5*
deranCeze ;n $ro$ria ui cas5& C;t5 su$erioritate avea K& fa75 de*un Cudec5tor instaat ;ntr*un $od. e
care a !anc5 avea o camer5 mare. cu vesti!u. $rev5zut5 cu o fereastr5 imens5 $rin care $utea s5
$riveasc5 ;n $ia7a cea mai animat5 a ora-uuiM ;n sc"im! nu se !ucura. fire-te. de venituri su$imentare
$rovenite din mit5 sau din fraud5 -i nici nu*i $utea cere omuui de serviciu s5*i aduc5 ;n !ra7e o femeie
a e ;n !irou& 6ar a asemenea !ucurii K& renun7a cu $5cere. ce $u7in ;n via7a aceasta&
K& se mai afa ;nc5 $ironit ;n fa7a avizuui c;nd un !5r!at urc5 scara. se uit5 $rin u-a desc"is5 ;n camera
din care se z5rea saa de -edin7e -i* ;ntre!5. ;n cee din urm5. dac5 nu v5zuse cu c;teva ci$e mai
;nainte o femeie&
J 6umneata e-ti a$rodu. nu*i a-a K ; ;ntre!5 K&
J Si#ur. ;i r5s$unse omu. dar dumneata nu e-ti acuzatu K& K Acum te recunosc -i eu& Fii !inevenit&
Ni*i ;ntinse m;na. s$re marea mirare a ui K
J Ast5zi nu e -edin75. ad5u#5 omu. v5z;ndu* c5 tace&
I J Ntiu. s$use K $rivind costumu civi a a$roduui J omu nu $urta at5 insi#n5 $rofesiona5 ;n
afara ceor doi nasturi auri7i. care $5reau smu-i de $e o vec"e manta ofi7ereasc5 -i cusu7i ;n#5 ceia7i
nasturi ai "ainei& Am vor!it cu so7ia dumitae. acum o ci$5L ;ns5 nu mai e aici. studentu a dus*o a
Cudec5toru de instruc7ie&
=@ H $ra!z ,af-a
> 05u a-a. s$use a$rodu. tot tim$u mi*o ia c;te cineva. Ni doar azi e duminic5& Nu s;nt o!i#at s5 fac
nici un fe de serviciu. dar m5 trimit tot tim$u cu fe de fe de comunic5ri inutie. numai ca s5 m5
;nde$5rteze de aici& Ni mai au #riCa. $e deasu$ra. s5 nu m5 trimit5 $rea de$arte.G ca s5 mai $ot s$era c5
am s5 m5 ;ntorc a tim$& Iar eu m5 #r5!esc c;t $ot. ;mi stri# comunicarea. $rin u-a ;ntredesc"is5. ceui
a care s;nt trimis. fac asta #;f;ind. a-a c5 !ietu om a!ia dac5 $rice$e des$re ce*i vor!a. -i m5 ;ntorc c;t
$ot de re$ede& 6ar studentu a aCuns -i mai re$ede dec;t mine. fiindc5 drumu ui e mai scurtL e n*a
avut dec;t s5 co!oare scara $oduui& 6ac5 a- fi fost mai $u7in scav. de mut5 vreme *a- fi strivit de
$erete. aici. ;n#5 aviz& 2isez asta tot tim$u& ; -i v5d aici. $e $odea. st;cit. cu !ra7ee ;ntinse. cu
de#etee r5-c"irate. cu $icioaree ui str;m!e. ;n miCocu $eteor de s;n#e care se ;ntind ;n Cur& 6ar $;n5
acum totu n*a r5mas dec;t un vis&
J Ni at5 sou7ie nu mai e(ist5 K ;ntre!5 K& z;m!ind&
J Nu v5d ata. r5s$unse a$rodu& Ni acum e -i mai r5uD $;n5 azi se mu7umea s*o duc5 $e nevast5*
meaG a e. dar acum. a-a cum m5 a-te$tam de mut. i0o duce -i Cudec5toruui de instruc7ie&
J So7ia dumitae nu e deoc vinovat5 $entru tot ce se ;nt;m$5 K ;ntre!5 K& ;ncerc;nd cu #reu s5 se
st5$;neasc5. ;ntr*at;t de tare ; rodea -i $e e #eozia&
J 'a este. si#ur c5 este. r5s$unse a$rodu& Ea e cea mai vinovat5& Ea i s*a aruncat de #;t& E se d5 ;n
v;nt du$5 toate fustee& Numai ;n casa asta a fost zv;rit $e u-5 din cinci a$artamente ;n care se
strecurase& Ce*i dre$t. nevast5*mea e cea mai frumoas5 femeie din tot imo!iu -i tocmai eu n*am
$osi!iitatea s5 m5 a$5r&
J 6ac5 e a-a. s$use K&. fire-te c5 nu*i nimic de f5cut&
J Ni de ce nu K ;ntre!5 a$rodu& Ar tre!ui s5*i tra# ;ntr*o !un5 zi studentuui. care e un a-. o
asemenea mam5 de !5taie. c;nd ar ;ncerca s5 se atin#5 de nevast5*mea. ;nc;t s5 nu mai ;ndr5zneasc5
at5 dat5& 6ar eu n*am dre$tu -i nimeni nu vrea s5*mi fac5 $5cerea asta. c5ci to7i se tem deG $uterea
ui& Numai un om ca dumneata ar $utea&&G&
J 6e ce tocmai eu K ;ntre!5 K& mirat&
J P5i fiindc5 dumneata e-ti acuzat. r5s$unse a$rodu&
PROC/S)L H =)
RV Fire-te. s$use K&. dar tocmai fiindc5 s;nt acuzat re!uie s5 m5 tem ca nu cumva s5 se r5z!une
infuen7;nd. dac5 nu deznod5m;ntu $rocesuui. ce $u7in mersu anc"etei&
RR Si#ur. s$use a$rodu ca -i cum $unctu de vedere a
ui K* a
f

fi

fost

a

fe

de
I
ust
> S
9
G
a

ui
*
6e

re
,
u5

;ns5

a

noi
nu se intenteaz5 $rocese care s5 nu duc5 a nimic&
RR Nu s;nt de $5rerea dumitae. s$use K&. dar asta n*o s5
m
a ;m$iedice s5 m5 ocu$ de student c;nd se va ivi $rieCu&
J gi*a- fi foarte recunosc5tor. s$use a$rodu oarecum ceremonios. de-i nu $rea $5rea s5 cread5 c5
visu ui ce mai scum$ s*ar $utea reaiza&
RR Poate c5 mai e(ist5 -i a7i func7ionari aici care ar
merita acea-i ucru. s$use K& Poate c5 to7i *ar merita&
J Si#ur. si#ur. r5s$unse a$rodu ca -i cum ar fi fost vor!a des$re ceva de a sine ;n7ees&
A$oi ; $rivi cu mai mut5 ;ncredere $e K&. ucru $e care nu* f5cuse $;n5 atunci. de-i se $urtase at;t de
$rietenos. -i ad5u#5D
J 4oat5 umea se r5zvr5te-te acum&
6ar discu7ia $5rea c5*i devenise ne$5cut5. c5ci o ;ntreru$se s$un;ndD
J 4re!uie s5 m5 $rezint a !irou& 2rei s5 vii cu mine K
J N*am ce c5uta acoo. s$use K&
J Po7i s5 vizitezi !irourieL nimeni n*o s5 se ocu$e de dumneata&
J E ceva care merit5 s5 fie v5zut K ;ntre!5 K&. -ov5ind ;nc5. de-i #rozav ar fi vrut s5 acce$te&
J 6e. s$use a$rodu. credeam c5 o s5 te intereseze&
J Fie. s$use K& ;n cee din urm5& /er# cu dumneata& Ni ;nce$u s5 urce scara. mut mai #r5!it dec;t
a$rodu&
La intrare. fu c;t $e*aci s5 cad5. c5ci mai e(ista o trea$t5 dincoo de $ra#& Tf*J Aici nu se 7ine seama
de $u!ic. s$use e&
J Nu se 7ine deoc seama. s$use a$rodu. $rive-te numai saa de a-te$tare&
Saa de a-te$tare era un #an# destu de un# din care d5deau. s$re diverse ;m$5r7ituri ae $oduui. mai
mute u-i #rosoane& 6e-i umina ziei nu $5trundea $e nic5ieri direct. ;ntunericu nu era totu-i
com$et. c5ci. ;n oc s5 fie des$5r7ite de #an# $rintr*un $erete ermetic. mute !irouri aveau ;n $artea
aceasta doar un soi de #riaCe din sc;nduri care 5sau
=: H $ra!z ,af-a
s5 intre un $ic de umin5 -i $rin care se $utea vedea K i*coi
B
h c;te un func7ionar scriind a masa ui.
sau st;nd ;n $icioare ;n#5 oc"iurie #riaCuui -i o!serv;nd oamenii din #an#. Pro!a!i fiindc5 era
duminic5. ;n saa de a-te$tare se afa u7 $u!ic destu de restr;ns. care $5rea ;ntr*adev5r foarteG modestL
a-eza7i a distan7e a$roa$e e#ae. $e !5ncie de emn $use de*o $arte -i de ata a #an#uui. to7i oamenii
ace-tia erau ;m!r5ca7i ne#iCent. de-i cei mai mu7i dintre ei. Cudecind du$5 fizionomie. du$5 7inut5.
du$5 feu cum ;-i
9
t5iau !ar!a -i du$5 mute ate semne si#ure. dar #reu d2 o!servat. a$ar7ineau
$5turior de sus ae societ57ii& Fiindc5 nu e(istau cuiere. fiecare ;-i $usese $55ria $e !anc5. urm;nd
f5r5 doar -i $oate e(em$u ceor veni7i mai ;nainte& C;nd ;i v5zu intr;nd $e K& -i $e a$rod. cei a-eza7i
mai a$roa$e de u-5 se ridicar5 s5*i saute. iar ceia7i se socotir5 -i ei datori - fac5 acea-i ucru. a-a c5
a trecerea ceor doi nou*veni7i se ridicar5 to7i& 6e atfe. nimeni nu se ridic5 de totL st5teau to7i cu
s$in5rie ;ncovoiate -i cu #enunc"ii ;ndoi7i -i sem5nau eit cu cer-etorii de $e str5zi& K& a-te$t5 o ci$5G
s5* aCun#5 din urm5 a$rodu -i*i s$useD
J C;te umiin7e tre!uie s5 fi ;nduratM
J 6a. s$use a$rodu. s;nt acuza7iL to7i oamenii $e care ;i vezi aici s;nt acuza7i&
J Adev5rat K s$use K& Atunci s;nt coe#ii mei&
Ni adres;ndu*se ceui mai a$ro$iat de e. un !5r!at ;nat. sa! -i a$roa$e c5runt. ; ;ntre!5 $oiticos D
J Ce a-te$ta7i aici. domnue K
6ar ;ntre!area ui $us5 $e nea-te$tate ; tu!ur5 $e ce c5ruia ;i era adresat5 -i avu un efect cu at;t mai
$eni!i cu c;t se vedea !ine c5 omu avea destu5 e($erien75. c5 oriunde ;n at5 $arte ar fi -tiut s5 se
st5$;neasc5 -i n*ar fi renun7at u-or a su$erioritatea do!;ndit5 asu$ra atora& Aici ;ns5. nu -tiu s5
r5s$und5 unei ;ntre!5ri at;t de sim$e -i ;nce$u s5*i $riveasc5 $e ceia7i de $arc5 ei ar fi fost o!i#a7i
s5*i sar5 ;n aCutor. -i nimeni n*ar fi $utut s5*i $retind5 un r5s$uns at;ta vreme c;t aCutoru cerut nu*i
venea& Atunci interveni a$rodu -i*i s$use. ca s5* ini-teasc5 -i s5*i dea curaCD
J 6umneaui te*a ;ntre!at numai ce a-te$7i& R5s$unde*i& 2ocea a$roduui. f5r5 ;ndoia5 mai famiiar5
$entru ce
;ntre!at. avu un efect mai !unD
J A-te$t. ;nce$u omu. -i se o$ri deodat5&
PROC/S)L H =A
Era v5dit c5*-i aesese ;nce$utu acesta ca s5 r5s$und5 *Cai e(act a ;ntre!are. dar nu mai -tia cum s5
continue& C;tiva acuza7i se a$ro$iar5 -i ei. ;nconCur;nd #ru$uL a$rodu e s$useD
J Nter#e7i*o de aici& L5sa7i trecerea i!er5&
Ei se d5dur5 $u7in ;na$oi. f5r5 s5 se ;ntoarc5 a vec"ie ocuri& ;ntre tim$. ce ;ntre!at avusese r5#az s5*
-i vin5 ;n fire. -i c"iar z;m!i c;nd r5s$unseD
J Am ;naintat acum o un5 ni-te ;nt;m$in5ri tri!unauui -i a-te$t rezovarea or&
J Se $are c5*7i dai mut5 siin75. s$use K&
J ;mi dau. r5s$unse omuL doar e $rocesu meu&
J Nu toat5 umea #;nde-te ca dumneata. s$use L iat5. -i eu. de $id5. s;nt acuzatL dar. $e c;t e de
adev5rat c5*mi doresc m;ntuirea sufetuui. $e*at;t e de adev5rat c5 n*am f5cut niciodat5 ;nt;m$in5ri -i
nici n*am ;ntre$rins nimic asem5n5tor& Crezi c5 s;nt necesare K
J Nu -tiu $recis. s$use omu. din nou descum$5nit& Credea.Gvizi!i. c5 ;ntre!area ;i fusese $us5 ;n
#um5L ar
fi $referat f5r5 doar -i $oate s5*-i re$ete $rimu r5s$uns de team5 s5 nu mai fac5 vreo #re-ea5. dar ;n
fa7a $rivirii ner5!d5toare a ui K& se mu7umi s5 s$un5D
J Eu. unu. am f5cut $ro$unerie de $ro!e&
J Nu $rea $ari s5 crezi c5 a- fi acuzat. s$use K&
J 'a v5 cred. domnue. cum s5 nu v5 cred M f5cu omu. d;ndu*se $u7in a o $arte. dar ;n vocea ui
r5suna mai mut teama dec;t convin#erea&
J 6eci. nu m5 crezi K ;ntre!5 K&
Ni. $rovocat f5r5 voia ui de $urtarea umi5 a ceuiat. ; a$uc5 de !ra7. vr;nd $arc5 s5* convin#5 cu
for7a& Nu voia s5*i fac5 nici un r5u -i a!ia dac5 ; atinsese. dar omu 7i$5 de $arc5 *ar fi a$ucat nu cu
dou5 de#ete. ci cu un ce-te ;nro-it ;n foc& gi$5tu acesta ridico ; dez#ust5 cu totu G$e K& LGa urma
urmei cu at;t mai !ine dac5 omu nu credea c5 e acuzatL $oate c"iar c5 ; socotea -i $e e Cudec5torL -i.
;n semn de r5mas !un. ; str;nse -i mai tare. ; ;m$inse $;n5 a !anc5. a$oi $orni mai de$arte&
J /aCoritatea acuza7ior este #rozav de sensi!i5. s$use a$rodu&
A$roa$e to7i cei afa7i ;n s$atee or se str;nseser5 ;n Curu omuui. care ;ncetase s5 7i$e. -i $5reau c5*
intero#"eaz5 am5nun7it asu$ra incidentuui& K& v5zu a$oi venind s$re e un #ardian. u-or de recunoscut
mai aes du$5 sa!ia a c5rei
== H $ra!z ,af-a
teac5. Cudec;nd ce $u7in du$5 cuoare. $5rea f5cut5 d> auminiu& Pe K& ; mira at;t de tare teaca
aceasta. ;nc;t o $i$5i c"iar. ca s5*-i dea mai !ine seama din ce era f5cut5. 3ardianu. care fusese atras
de 7i$etee acuzatuui. ;ntre!5 ce se ;nt;m$ase& A$rodu ;ncerc5F s5* ini-teasc5 $rin c;tev# cuvinte.
dar #ardianu decar5 c5 tre!uie s5 cerceteze $ersona cee ;nt;m$ate. saut5 si $orni cu $a-i #r5!i7i -i
m5run7iL f5r5 ;ndoia5 c5 #uta ; siea s5 cace at;t de m5runt&
K& uit5 cur;nd -i de #ardian -i de ceia7i c5ci desco$eri. $e a Cum5tatea #an#uui. un oc de trecere f5r5
u-5. care i*ar n ;n#5duit s5 coteasc5 s$re drea$ta& ; ;ntre!5 deci $e a$rod dac5 $e*acoo era drumu ce
!unL a$rodu ;i r5s$unse d;nd din ca$ afirmativ. -i K& $orni imediat s$re drea$ta& ; $ictisea nes$us
fa$tu c5 era mereu nevoit s5 mear#5 cu un $as sau doi ;naintea a$roduui. c5ci feu acesta de*a mer#e
$utea sa fac5 s5 se cread5. ce $u7in aici. c5 ar fi un incu$at dus a anc"et5& 6e aceea se o$rea deseori
ca s5* a-te$te $e a$rod. dar e r5m;nea imediat ceva mai ;n urm5& Ca s5 $un5 ca$5t $ictiseii
$ricinuite de feu cum mer#eau. K& snr-i $rin a s$uneD
J Am v5zut destuL acum a- dori s5 $ec&
J ;nc5 n*ai v5zut tot. s$use a$rodu cu o candoare dezarmant5&
J Nu 7in deoc s5 v5d tot. s$use K& sim7indu*se. de atfe. ;ntr*adev5r o!osit 2reau s5 $ec& Cum se
aCun#e a ie-ire K
J Nu cumva te*ai -i r5t5cit K ; ;ntre!5 a$rodu. miratL n*ai dec;t s5 cote-ti a drea$ta -i s5 mer#i de*a
un#u #an#uui. $;n5 a ie-ire&
J 2ino cu mine. s$use K&L arat5*mi drumu. s5 nu m5 mai r5t5cesc& S;nt at;tea drumuri $e*aiciM
J P5i 5sta e sin#uru drum. s$use a$rodu ;n a c5rui #as ;nce$use s5 se simt5 o urm5 de re$ro-& Nu
$ot s5 m5 ;ntorc cu dumneata. tre!uie s5 ra$ortez ;nde$inirea serviciuui -i am $ierdut -i a-a o
mu7ime de tim$ din cauza dumitae&
J 1ai cu mineM stri#5 K& at;t de t5ios de $arc5. ;n sf;r-it. *ar fi $rins $e a$rod cu minciuna&
J Nu stri#a a-a. ;i -o$ti a$rodu& Aici s;nt !irouri $retutindeni& 6ac5 nu vrei s5 te ;ntorci sin#ur. mai
mer#i $u7in cu mine sau a-tea$t5*m5 aici $;n5 ra$ortez de ;nde$inire -i*atunci te ;nso7esc cu $5cere&
J Nu. nu MU stri#5 K&. eu nu a-te$tL tre!uie s5 vii cu mine. imediat&
PROC/S)L H =7
K* nu avusese ;nc5 tim$ s5 cerceteze ;nc5$erea ;n care se
a
faL a!ia c;nd v5zu desc"iz;ndu*se una din
numeroasee u-i de emn care ; ;nconCurau. $rivi mai atent ;n Curu s5u& fn CCsa aceea se ivi o fat5.
atras5 f5r5 ;ndoia5 de tonu ridicat cu #are vor!ise mai adineauri. -i* ;ntre!5D
J Ce dore-te domnu K
;n s$atee ei se z5rea. de$arte. ;n semi;ntunericu ;nc5$erii.
u
n !5r!at care se a$ro$ia -i e& K& se uit5 a
a$rodL individu acesta ;i decarase c5 nimeni n*o s5 se ocu$e de e -i iat5 c5
se
-i $omenise cu doi
func7ionariL ;nc5 $u7in -i to7i func7ionarii Custi7iei aveau s5 dea !uzna $este e ca s5*G;ntre!e ce f5cea
acoo& Sin#ura e($ica7ie $auzi!i5 a $rezen7ei ui ar fi fost fa$tu c5 era acuzat -i c5 dorea s5 afe data
viitoruui intero#atoriuL dar tocmai e($ica7ia aceasta nu voia s*o dea. mai aes c5 nu cores$undea
reait57ii. c5ci venise acoo din curiozitate sau J ceea ce ar fi fost -i mai #reu de e($icat J venise
m;nat de dorin7a de*a constata dac5 Custi7ia era a fe de res$in#5toare ;n5untru ei $e c;t era ;n formee
de manifestare e(terioar5L -i i se $5rea c5 avusese dre$tate ;n $resu$unerie uiL mai de$arte nu voia s5
mear#5L ;i era de aCuns. se sim7ea destu de o$resat de cee v5zute $;n5 atunciL n*ar mai fi fost ;n stare
s5 fac5 fa75 situa7iei dac5 ar fi ;nt;nit $e vreunu dintre func7ionariiG su$eriori care $uteau s5 se iveasc5
oric;nd. a $rima u-5 ie-it5 ;n caeL acum voia s5 $ece. s5 $ece cu a$rodu sau. a nevoie. sin#ur&
6ar t5cerea ui $esemne c5 era neo!i-nuit5. c5ci fata -i a$rodu ;nce$user5 s5* vad5 din7r*o ci$5G;n
ata suferind ! transformare $rofund5. a c5rei s$ectaco nu voiau s5* $iard5L omu $e care K& ; v5zuse
de de$arte aCunsese -i e ;n#5 u-5 -i. cu $amee s$riCinite de !;rna de sus a $ervazuui. se !aansa $e
v;rfu $icioareor ca un s$ectator care -i*a $ierdut r5!darea& Fata. d;ndu*-i cea dint;i seama c5
atitudinea Iui K& se datora unei u-oare indis$ozi7ii. ;i aduse un scaun -i* ;ntre!5D
J Nu vrei s5 stai Cos K
K& se a-ez5 imediat -i. ca s5 se 7in5 mai !ine. ;-i s$riCini coatee de cee dou5 rezem5toare ae
scaunuui&
J E-ti un $ic ame7it. nu*i a-a K ; ;ntre!5 fata&
K& ;i vedea acum fa7a. a$roa$e i$it5 de*a ui -i av;nd ;nti$5rit5 $e ea e($resia aceea sever5 $e care o
au mute femei ;n foarea tinere7ii&
J Nu te neini-ti. ;i s$use fata. ame7eaa dumitae nu*i deoc neo!i-nuit5L a$roa$e orice om face o
asemenea criz5
=, H $ra!z ,af-a
c;nd cac5 $entru $rima dat5 $e*aici& E $rima dat5 c;nd nu*i a-a K Atunci. si#ur. totu e foarte firesc&
Soaree #rozav de tare -i !;rnee aco$eri-uui s;nt ;ncinseL din > asta aeru devine #reu -i a$5s5tor& Nu
$rea e un oc $otrivit $entru !irouri. cu toate avantaCee $e care. atminteri. e*a
t
$utea avea& Uneori. ;n
ziee c;nd au oc -edin7ee maC mari J -i asta se ;n7;m$5 destu de des JG aeru devine a$roa$e
ires$ira!i& Ni dac5 te mai #;nde-ti c5 a$roa$e to7i ocatarii vin s5*-i ;ntind5 rufee aici J doar nu $o7i
s5 e interzici asta cu des5v;r-ire J atunci n*o s5 te mai miri ca ti s*a f5cut r5u& 6ar $;na a urma te
o!i-nuie-ti $erfect cu atmosfera ocuui& C;nd o s5 revii a doua sauG a treia oar5. a$roa$e c5 n*ai s5 mai
sim7i c;t de a$5s5tor e aeruL nu te sim7i de $e acum mai !ine KG
K& nu*i r5s$unseL fa$tu c5 se afa a c"eremu oamenior acestora. datorit5 s5!iciunii ui su!ite. ;i
d5dea o senza7ie $eni!i5L de atfe. de c;nd afase cauza ame7eii nu se sim7ea mai !ine. !a.
dim$otriv5. ;i era c"iar ceva mai r5u& Fata o!serv5 imediat cum stau ucrurie -i. ca s5* mai ;nvioreze
$u7in. u5 un fe de "ar$on $us acoo.G ;n#5 $erete. -i desc"ise cu e ucarna afat5 e(act deasu$ra ui
K& -i care d5dea afar5. a aer i!er& 6ar $rin ucarn5 c5zu at;ta funin#ine. ;nc;t fata o ;nc"ise imediat -i
tre!ui s5 -tear#5 cu !atista ei m;inie ui K&. $rea s5!it ca s5 fac5 e ;nsu-i acest efortL K& ar fi r5mas cu
$5cere acoo. $e scaun. a-Gte$t;nd ini-tit s5*i revin5 $uterie ca s5 $oat5 $eca. -i asii s*ar fi ;nt;mG$at
cu at;t mai re$ede cu c;t nimeni nu s*ar fi ocu$at de e& 6ar. dinadins $arc5. fata ;i s$use tocmai atunciD
J Aici nu $o7i r5m;neL ;m$iedici circua7ia&
K& ridic5 din sG$r;ncene ca -i cum ar fi vrut s5 ;ntre!e ce fe de circua7ie ar fi $utut ;m$iedica&
J Am s5 te duc a infirmerie. dac5 vreiL aCut5*m5. te ro#. ;i s$use ea omuui din u-5. care se a$ro$ie
imediat&
6ar K& nu voia s5 fie dus a infirmerieL tocmai asta 7inea Si eviteD s5 nu fie dus mai de$arte. c5ci
fiecare $as f5cut ;n interioru c5dirii nu $utea dec;t s5* fac5 s5 se simt5 -i mai r5u&
J Acum $ot s5 mer#. s$use e -i se ridic5 cu #reu. anc"iozat cum era de ;ndeun#ata -edere $e
scaun&
6ar nu iz!uti s5 se 7in5 $e $icioare&
J Nu mer#e. recunoscu e. c5tin;nd din ca$&
Ni se a-ez5 din nou. oft;nd& ;si aminti a$oi de a$rodu care *ar fi $utut conduce cu atita u-urin75. dar
a$rodu
PROC/S)L H =+
ro!a!i de mut. c5ci oric;t ; c5ut5 K& din oc"i ;n#5 -i oar!atu din fa7a ui. nu iz!uti s5* z5reasc5& I*
Cred. s$use !5r!atu J care atminteri era ee#ant racat -i se remarca mai aes $rin vesta ui cenu-ie.
ae #Crei co7uri ascu7ite se terminau ;n coad5 de r;ndunic5 J cred c5 starea dumneaui se datore-te
atmosferei de*aiciL ce
ma
i !un ucru deci. $entru domnia*sa ca -i $entru noi. ar fi nu at;t s5* ducem a
infirmerie c;t. mai aes. s5* scoatem din !irouri&
J A-a e M stri#5 K& -i. de !ucurie. a$roa$e c5 nu* mai 5s5 $e ce5at s5 vor!easc5L am s5 m5 simt
imediat mai !ineL de atfe. nici nu m5 simt at;t de s5!itL am nevoie doar
s
5 m5 tin5 cineva de
su!suoar5. n*o s5 v5 dau $rea mut5 !5taie de ca$. -i*a$oi drumu nu e $rea un#L dac5 m5 duce7i $;n5
a u-5 -i m5 a-ez $e tre$te. ;mi revin imediat& /5 mir5 foarte mut s5!iciunea asta a mea. c5ci $;n5
acum n*am mai avut niciodat5 asemenea st5ri& Ca func7ionar. s;nt -i eu o!i-nuit cu aeru #reu din
!irouri. dar aici. du$5 cum sin#uri s$une7i. e ;ntr*adev5r e(a#erat& 2re7i s5 fi7i !uni -i s5 m5 conduce7i
un $ic K /5 a$uc5 ame7eaa -i mi se face r5u c;nd m5 ridic sin#ur&
Ni*-i ridic5 umerii ca s5 $oat5 fi mai u-or a$ucat de su!suori&
6ar !5r!atu. netin;nd seama de ru#5mintea ui. r5mase ocuui. cu am;ndoui m;inie v;r;te ;n
!uzunare. -i ;nce$u s5 r;d5 z#omotosD
J 2ezi c5 #"icisem K ;i s$use e fetei& 6umneaui numai aici nu se simte !ineL ;n at5 $arte e $erfect
s5n5tos&
Fata z;m!i -i ea. dar ; ovi u-ure $e !5r!at $este !ra7. cu v;rfurie de#eteor. ca si cum -i*ar fi $ermis
s5 mear#5 $rea de$arte cu #uma fa75 dFe K&
J 6ar ce*7i ;nc"i$ui KM s$use !5r!atu continu;nd s5 r;d5L nu vreau atceva dec;t s5* conduc $e
dumneaui&
J Atunci e !ine. s$use fata a$ec;ndu*-i o ci$5 ca$u dr5#5a-& Nu da im$ortan75 r;suui. ad5u#5 ea
adresindu*i*se ui K&. $e c;nd acesta. din nou ;ntristat. $rivea fi( ;nainte -i nu $5rea s5 ai!5 nevoie de
e($ica7ii& 6omnu J d5*mi voie s5 7i* $rezint Pdomnu f5cu semnG cu m;na c5 e de acordQ. domnu e
func7ionaru nostru cu informa7iie& E d5 incu$a7ior toate informa7iie de care au nevoie. -i. cum
metodee noastre de $rocedur5G nu s;nt $rea cunoscute $o$ua7iei. i se cer foarte mute informa7ii& E
are r5s$unsuri a toate ;ntre!5rie& N*ai dec;t s5* $ui a ;ncercare. dac5 dore-ti& ;n
7B H $ra!z ,ttf-a
aceasta const5. ;n $rimu r;nd. su$erioritatea ui& 6ar mai
t
-i foarte ee#ant& Noi P-i c;nd s$un EnoiF
;n7ee# ceia7i f func7ionariQ ne*am #;ndGit c5 func7ionaru cu informa7ii>
M
tre!uie ;m!r5cat foarte
ee#ant ca s5U fac5 im$resie !un5. c5ci? totdeauna incu$a7ii au mai ;nt;i a face cu e& Noi. ceia7i
s;ntem. vaiM mut mai $rost ;m!r5ca7iL uit5*te a mine -i aiG s5*ti dai imediat seama. moda nu ne
intereseaz5 deocL de atfe. n*ar avea nici un rost s5 ne c"etuim !anii $e ;m!r5c5*minte c;nd st5m
a$roa$e tot tim$u ;n !irouri. !a c"iar -i dormim acoo& 6ar. cum ;7i s$uneam. $entru func7ionariiQ
nostru cu informa7iie am socotit c5 un costum frumos
t
a!sout necesar& 6in $5cate ;ns5. administra7ia.
cam ciudata ;n $rivin7a asta. n*a vrut s5 $rocure ea costumuL atunci am f5cut noi o coect5 J
incu$a7ii au contri!uit -i ei J -i a-a am $utut s5*i cum$5r5m coe#uui nostru frumosu costum $e
care ; vede7i -i ;nc5 vreo c;teva ;n $us& Ar avea deci cu ce #fi fac5 o im$resie !un5. dac5 n*ar strica
totu cu r;su acesta care s$erie oamenii&
J A-a e feu meu. s$use ironic func7ionaru cu informa7iie L Gdar nu $rea v5d. domni-oar5. ce nevoie
ai s5*i $oveste-ti dumneaui. sau mai !ineG zis s5*i v;ri $e #;t toate I intimit57ie noastre. c5ci nu tine
deoc s5 e afeL $rive-te*D e cu totu a!sor!it de $ro$riie ui tre!uri&
K& nu mai avea c"ef nici m5car s5* contrazic5L $oate c5 C inten7ia fetei fusese foarte !un5L $oate c5 ea
urm5rise doar i s5* distreze ca s5*i dea tim$ s5*-i revin5. dar. oricum. ;-i ratase sco$u&
J 4re!uia s5*i e($ic r;su dumitae. s$use fata& Era Ci#nitor&
J Cred c5 domnu mi*ar ierta Ci#niri mut mai #rave.G dac5 *a- conduce a ie-ire&
K& nu mai s$use nimic. nici nu*-i ridic5 m5car $rivireaL admitea s5 se vor!easc5 des$re e ca des$re un
o!iectL !a c"iar $refera s5 fie a-a. dar. deodat5. sim7i m;na func7ionaruui $e un !ra7 -i m;na fetei $e
ce5at&
J 1ai. ridic5*te. om sa!. s$use func7ionaru cu infor* ma7iie&
J 25 mu7umesc foarte mut. a am;ndoi. s$use K $5cut sur$rins.Ga$oi se ridic5 ;ncet si $use e ;nsu-i
m;inie ceor doi a ocu unde avea mai mut5 nevoie de s$riCin&
J Ai $utea crede. ;i -o$ti fata a urec"e $e c;nd se i a$ro$iau de #an#. ai $utea crede c5 tin cu tot
dinadinsu s5 7i* ;nf57i-ez ;ntr*o umin5 !un5 $e func7ionaru nostru cu
PROC/S)L H 79
informa7iieL n*ai dec;t s5 crezi ce vrei. eu nu caut dec;t s5
s
$un adev5ruL s5 -tii c5 n*are deoc inim5
reaL nu* o!i#5 nimeni s5 conduc5G$;n5 a ie-ire incu$a7ii care nu se simt !ine -i totu-i. du$5 cum
vezi. face !ucuros astaL $oate c5
n
ici unu dintre noi n*are inim5 reaL $oate c5 am n dis$u-i
s
5 aCut5m $e
toat5 umea. dar. ca func7ionari Cudiciari. d5m adesea im$resia c5 s;ntem oameni r5i -i c5 nu vrem s5
aCut5m $e nimeni& Lucru acesta m5 face iteramente s5 suf5r&
J Nu vrei s5 te a-ezi $u7in aici K ;ntre!5 func7ionaru cu informa7iie&
ACunseser5 ;n #an#. c"iar ;n fa7a incu$atuui cu care K& vor!ise a venire& K& a$roa$e ro-i fa #;ndu c5
e nevoit s5 se arate ;ntr*un asemenea "a omufui ;n fa7a c5ruia st5tuse mai adineauri at;t de dre$tL
acum. ; s$riCineau dou5 $ersoaneL func7ionaru cu informa7iie ;i ducea -i $55ria. fnv;rtind*o ;ntruna
$e v;rfu de#eteorL $5ru i se z!urise si*i at;rna $este fruntea $in5 de sudoare& 6ar incu$atu $5rea c5
nu o!serv5 nimic din toate acesteaL st5tea umi. ;n $icioare. ;n fa7a func7ionaruui cu informa7iie J
care $arc5 nici nu* vedea J -i c5uta s5*-i scuze $rezen7a&
J Ntiu. s$use e. c5 ast5zi nu se $oate ocu$a nimeni de rezovarea cererii mee& 6ar am venit. totu-i.
#;ndindu*m5 c5 a- $utea s5 a-te$t aiciL azi e duminic5. am destu tim$. -i nu deranCez $e nimeni&
J Nu*i nevoie s5 te scuzi at;ta. s$use func7ionaru cu informa7iie. #riCa dumitae e c;t se $oate de
5uda!Gi5L fire-te. ocu$i inuti un oc ;n saa de a-te$tare. dar at;ta tim$ c;t asta nu m5 deranCeaz5. nu
vreau s5 te ;m$iedic s5*7i urm5re-ti $as cu $as mersu $rocesuuiL c;nd ai v5zut. ca mine. at;7iaGincu$a7i
care ;-i ne#iCeaz5 ;n mod ru-inos ;ndatoririe. G;nve7i s5 fii r5!d5tor cu oameni ca dumneata& Ia oc&
J A-a*i c5 -tie s5 e vor!easc5 incu$a7ior K ;i -o$ti ui K& fata&
K& d5du din ca$ a$ro!ator. dar tres5ri c;nd ; auzi deodat5 $e func7ionaru cu informa7iie ;ntre!;ndu*
din nouD
J Nu vrei s5 te a-ezi $u7in K
J Nu. r5s$unse K&. nu vreau s5 m5 odi"nesc aici&
Ni s$use asta cu toat5 "ot5r;rea. de-i ;n reaitate ar fi vrut #rozav s5 se a-eze& Se sim7ea cu$rins $arc5
de r5u de mare& Avea im$resiaG c5 se af5 $e*un va$or. ;n miCocu unei m5ri a#itate. c5 a$a n5v5e-te
cu furie iz!ind $ere7ii de emn. c5 din ad;ncu #an#uui aude cresc;nd un vuiet ca a unui va
7@ H $ra!z ,af-a
care. cur;nd. o s5*i treac5 $este ca$L i se $5rea c5 #an#u se catin5 -i c5 incu$a7ii care a-te$tau de*o
$arte -i de ata se ridicau -i se co!orau ritmic& EQin $ricina aceasta. camu feteC si a !5r!atuui care ;
conducea $5rea -i mai de ne;n7ees& Soarta ui K& se afa ;n m;inie orL dac5 ;i d5deau drumu avea s5
cad5 ca o sc;ndur5& Le sim7ea $rivirie t5ioase aruncate ici*cooL e auzea $a-ii caden7a7i. f5r5 s5*i $oat5
urma. c5ci era a$roa$e t;r;t de cei doi& P;n5 a urm5 o!serv5 c"iar c5 ;i vor!eau. dar nu iz!uti s5
;n7eea#5 nimicL auzea doar vuietu asurzitor care $5rea c5 um$e tot s$a7iu -i. $rin e. un fe de -uierat
ascu7it. ca de siren5&
J /ai tare. -o$ti e cu ca$u $ecat. rusin;ndu*se de ceea ce s$unea. c5ci -tia foarte !ine c5. ;n fond.
cei doi vor!eau destu de tare&
;n sf;r-it. ca -i cum zidu s*ar fi s$art deodat5. un va de aer $roas$5t ;i n5v5i ;n fa75 -i auzi s$un;ndu*
se ;n#5 eD
J /ai ;nt;i 7ine s5 $ece cu orice $re7 -i a$oi. c;nd ;i s$ui c5 ie-irea e aici. $o7i s5 re$e7i de sute de ori
c5 tot nu se cinte-te&G
K& v5zu atunci c5 se afa a utima u-5. $e care fata i*o desc"isese& Sim7i cum ;i revin. dintr*o dat5.
toate for7ee -i. ca s5 #uste cu oF ci$5 mai devreme senza7ia i!ert57ii. trecu imediat $e $rima trea$t5
-i*-i u5 de*acoo r5mas !un de a f ;nso7itorii s5i. care se a$ecaser5 s$re e&
J 25 mu7umesc foarte mut. re$et5 e&
Le str;nse m;na de c;teva ori a r;nd -i se o$ri doar c;nd D ;-i d5du seama c5 ;nso7itorii ui. o!i-nui7i cu
atmosfera !irourior. su$ortau cu #reu aeru ceva mai $roas$5t care C venea de $e scar5& Cei doi a!ia
mai $uteau s5 r5s$und5 -i dac5 nu s*ar fi #r5!it K& s5 ;nc"id5 u-a. fata s*ar fi $r5!u-it c"iar& K& mai
z5!ovi o ci$5 acoo. ;-i scoase o#inCoara din !uzunar -i*-i aranCa $5ru. ;-i u5 $55ria care z5cea cu o
trea$t5 mai Cos J $esemne c5 acoo o aruncase func7ionaru cu informa7iie J -i co!or; scara vioi. cu
s5rituri at;t de mari. ;nc;t se s$erieGsin#ur de transformarea aceasta at;t de i !rusc5& S5n5tatea ui soid5
nu*i Cucase niciodat5 asemeneaG farse& Nu cumva. tocmai c;nd ;nce$use s5 su$orte destu de u-or
$ictiseie $rocesuui. $ro$riu ui tru$ voia s5 se r5zvr5teasc5 -i s5*i $roduc5 ate soiuri de $ictisei K
Poate c5 ar tre!ui s5 se arate. cu $rima ocazie. unui medic& ;n orice caz. ;-i $romitea ca $e viitor s5*-i
fooseasc5 mai !ine dumi* C nicieG&
'<4<UNUL
;ntr*una din ziee urm5toare. $e c;nd K& traversa coridoru afat ;ntre !irou ui -i scara $rinci$a5 J ;n
seara aceea era utimu care $eca acas5 -i ;n toat5 !anca nu mai r5m5seser5 dec;t doi oameni de
serviciu ocu$a7i cu e($edierea cores$onden7ei a umina rotund5 a unui !ec J auzi ni-te #emete ;n
dosu unei u-i unde fusese convins dintotdeauna c5 se afa o sim$5 c5m5ru75 $entru de$ozitarea
vec"iturior& /irat. K& se o$ri ocuui -i mai ascut5 o dat5. ca s5 fie si#ur c5 nu se ;n-easeL o ci$5. nu
se mai auzi nimic. a$oi #emetee re;nce$ur5& Primu #;nd a ui K& fu s5 c"eme $e vreunu dintre
oamenii de serviciu. $entru cazu c;nd ar avea nevoie de martorL dar se sim7i cu$rins de o curiozitate
at;t de $uternic5. ;nc;t ;m$inse u-a care z!ur5. iteramente. ;n fa7a ui& A-a cum !5nuise. acoo se afa
o camer5 $entru vec"ituriL $ra#u era ticsit de im$rimate inutiiza!ie -i de c5im5ri vec"i. de ut.
r5sturnate $e $odeaL dar ;n miCocu ;nc5$erii. a umina unei umin5ri $rinse de*un raft. st5teau trei
!5r!a7i cu s$in5rie ;ncovoiate din $ricina tavanuui scund&
J Ce face7i aici K ;ntre!5 K& $e care emo7ia ; f5cu s5 vor!easc5 #r5!it. dar a$roa$e ;n -oa$t5&
Unu dintre ei. care $5rea c5*i domin5 $e ceia7i doi -i*i atr5sese de a !un ;nce$ut $rivirea. $urta un
soi de vest5 din $iee de cuoare ;nc"is5. foarte decotat5 -i care*i 5sa !ra7ee desco$erite& E nu*i
r5s$unse nimic& 6ar ceia7i doi stri#ar5D
J O s5 fim !5tu7i. domnue. fiindc5 te*ai $G;ns de noi Cudec5toruui de instruc7ie&
A!ia atunci K& ;i recunoscu $e cei doi $aznici. Frank -i Oiem. -i v5zu c5 omu cu vesta de $iee 7inea
;ntr*adev5r ! nuia ;n m;n5. #ata s5*i !at5&
J Cum asta K s$use K& f5c;nd oc"ii mari. eu nu m*am P;ns. am ar5tat $ur -i sim$u ce s*a $etrecut a
mine. unde voi nu v*a7i $urtat deoc ire$ro-a!i&
J 6omnue. s$use Oiem. $e c;nd Franz c5uta s5 se ascund5 du$5 e ca s5 se a$ere de ce de*a
treiea !5r!at J dac5 a7i -ti ce $rost s;ntem $5ti7i. nu ne*a7i mai Cudeca a-a&
7: H $ra!z ,af-a
Eu am o ;ntrea#5 famiie de "r5nit. iar Franz voia s5 se ;nsoare& Omu ;ncearc5 s5 a#oniseasc5 a-a cum
$oate -i nu& mai $rin munc5 nu iz!ute-te. c"iar dac5 ar tra#e ca un !ou& LenCeria dumitae fin5 m*a
is$ititL fire-te. $aznicii n*au voie s5 $rocedeze a-aL am #re-it& 6ar e o tradi7ie ca enCeria s5 ne r5m;n5
nou5L a-a a fost totdeauna. crede7i*m5L de atfe. a-a e -i norma. c5ci a ce i*ar mai $utea foosi
asemenea ucruri ceui care are nenorocu de*a fi arestat K Si#ur. dac5 afa toat5 umea cum stau
ucrurie. atunci urmeaz5 $edea$sa&
J 1a!ar n*aveam de toate astea -i n*am avut deoc in*ten7ia s5 cer s5 fi7i $ede$si7iL $entru mine. era
doar o c"es*tiune de $rinci$iu&
J Nu 7i*am s$us eu. Franz. c5 domnu n*a cerut s5 fim $ede$si7i K ;i s$use Oiem coe#uui s5u&
Acum e im$edeD "a!ar n*Gavea c5 o s5 fim $ede$si7i&
J Nu te 5sa ;nduio-at de vor!ee or. s$use ce de*a treiea !5r!at. adres;ndu*i*se ui K&L $edea$sa e
$e c;t deL Cust5. $e at;t de inevita!i5&
J Nu* ascuta. s$use Oiem ;ntreru$;ndu*se numai ca s5*-i duc5 a #ur5 m;na $este care $rimise o
ovitur5 de nuia. s;ntem $ede$si7i numai $entru c5 ne*ai denun7at. atfe n*am fi $57it nimic. c"iar dac5
s*ar fi afat ce*am f5cut& Asta e dre$tate K Am dovedit totdeauna. mai aes eu. c5 s;ntemL $aznici !uni&
4re!uie s5 recuno-ti c5 -i fa75 de dumneata ne*am f5cut !ine datoria. din $unct de vedere a
autorit57ior&M 4e*am $5zit cum tre!uie& Aveam $ers$ectiva s5 avans5m -i am fi devenit -i noi. ;n mod
si#ur. $urt5tori de nuia ca dumneaui. care a avut norocu s5 nu fie niciodat5 denun7at J c5ci asta se
;nt;m$5. ;ntr*adev5r. foarte rar J -i acum. domnue. totu e $ierdut. cariera ni s*a ;nc"eiat. o s5 fim I
foosi7i doar a munci -i mai mizera!ie dec;t $aza incu$a7ior C -i. ;n $us. mai avem de c5$5tat -i
!5taia asta cum$it de dureroas5&
J Oare $oate nuiaua s5 $roduc5 asemenea dureriK ;ntre!5 K& e(amin;nd uneata de $ede$sire $e care
!5t5u-u o c5tina ;n fa7a ui&
J P5i tre!uie s5 ne dez!r5c5m a $iee. s$use Oiem&
J ;n cazu acesta&&&. admise K& -i* $rivi $e !5t5u-u care C era !ronzat ca un marinar -i*avea un ca$
feroce -i "ot5r;t. nu e(ist5 vreo $osi!iitate s5*i scute-ti de ovituri K ; ;ntre!5 e&
PROC/S)L H 7A
J Nu. r5s$unse !5t5u-u -i c5tin5 din ca$. z;m!itor& $ez!r5ca7i*v5. e $orunci a$oiG$aznicior& Ni.
adres;ndu*se ui K*X ad5u#5D Nu tre!uie s5 crezi tot ce*7i s$un eiL teama C
e
!5taie i*a ;ndo!itocit $u7inL
tot ce $oveste-te 5sta. de $id5. des$re cariera ui J -i* ar5t5 cu de#etu $e Oiem J e a!sout
ridico& Uit5*te numai ce #ras eL $rimee ovituri de nuia au s5 i se $iard5 ;n os;nz5& Ntii cum s*a
;n#r5-at a-a K fnfuec;nd m;ncarea tuturor ceor $e care i*a arestat& Nu 7i*a CCi;ncat*o -i $e*a dumitae K
Ce*7i s$uneam eu M Un om cu un $;ntec ca a ui n*o s5 aCun#5 ;n vecii vecior !5t5u-& E a!sout
im$osi!i&
J 'a e(ist5 -i !5t5u-i care seam5n5 cu mine. s$use Oiem desf5c;ndu*-i cureaua de a $antaoni&
J Nu. s$use !5t5u-u trec;ndu*i nuiaua $este #;t ;n a-a fe ;nc;t ce5at se cutremur5. trea!a ta nu e s5
ascu7i. ci s5 te dez!raci&
J 4e*a- r5s$5ti !ine dac5 e*ai da drumu. s$use K& sco7;ndu*-i $ortofeu. f5r5 s5* $riveasc5 $e
!5t5u-. c5ci e maiG!ine s5 tratezi asemenea afaceri cu oc"ii $eca7i&G
J Ai vrea s5 m5 denun7i -i $e mine. s$use !5t5u-u. -i s5 m5 vezi !5tut. ca $e ei& Nu. nu&&&
J Fii rezona!i. s$use K&L dac5 a- fi vrut s5 fie $ede$si7i. crezi c5 a- c5uta acum s5*i sca$ de $edea$s5
K N*a- avea dec;t s5 tr;ntesc u-a. $ur -i sim$u. ca s5 nu v5d -i s5 n*aud. -i s5 $ec acas5L vezi !ine c5
nu fac asta. !a. dim$otriv5. 7in s5*i sca$L dac5 as fi !5nuit c;t de c;t c5 au s5 fie $ede$si7i sau m5car c5
ar fi $osi!i5 $ede$sirea. nu e*a- fi rostit niciodat5 numee. c5ci nu*i socotesc deoc vinova7iM
2inovat5 e institu7ia. vinova7i s;nt func7ionarii su$eriori&G
J A-a eM stri#ar5 $aznicii -i $rimir5 imediat c;te o ovitur5 de nuia $este s$in5rie acum #oae&
J 6ac5 ai avea aici. su! nuia. vreun ;nat ma#istrat. s$use K& a$ec;nd. ;n tim$ ce vor!ea. nuiaua $e
care !5t5u-u o ridicase din nou. $e e#ea mea c5 nu te*a- ;m$iedica s5 ove-ti. !a. dim$otriv5. te*a-
$5ti ca s5 ca$e7i forte $entru o trea!5 at;t de !un5&
J Ceea ce s$ui $are demn de crezare. s$use !5t5u-u. dar eu nu m5 as mituit& S;nt $5tit ca s5 !at. a-a
c5 !at&
Paznicu Franz care. a-te$t;ndu*se $oate ca interven7ia Gii K& s5 ai!5 succes. st5tuse $;n5 atunci ceva
mai a o $arte.
7= H $ra!z ,af-a
veni acum s$re u-5. ;m!r5cat numai cu $antaonii. -i ;n#e& nunc"ind ;n fa7a ui K&. s5 a#575 de !ra7u
ui -i*i -o$tiD
J 6ac5 nu $o7i s5 ne sca$i $e am;ndoi. ;ncearc5 s5 fiu eu cru7at& Oiem eGmai !5tr;n dec;t mine. e
mai $u7in sensi*!i ;n toate $rivin7ee -i a mai ;ncasat o dat5. acum c;7iva ani. o $edea$s5 u-oar5G. $e
c;nd eu n*am fost ;nc5 dezonorat -i n*am #re-it dec;t ;ndemnat de Oiem. fiindc5 e m5 ;nva75 -i i
a
!ine -i a r5u& 'iata mea o#odnic5 a-tea$t5 deznod5m;ntu. Cos. ;i; fa7a !5ncii. -i*mi vine s5 intru ;n
$5m;nt de ru-ine&
Cu $oaa "ainei ui K&. Franz ;-i -terse fa7a $in5 de acrimi&
J 3ata. nu mai a-te$t. s$use !5t5u-u a$uc;nd cu am;ndou5 m;inie nuiaua -i ovindu* $e Franz. $e
c;nd Oii*em. #"emuit ;ntr*un co7. $rivea $e furi- f5r5 a ;ndr5zni m5car s5*-i mi-te ca$uL -i atunci
7;-ni 7i$5tu ui Franz. ne;ntreru$t. $e un sin#ur ton. scos $arc5 nu de*un om ci de*o ma-in5 de
suferin75L 7i$5tu acesta care um$u coridoru. $ro!a!i c5 f5cea s5 r5sune ;ntrea#a c5dire&
J Nu mai 7i$a a-a. stri#5 K&. scos din fire&
Ni. $rivind ;ncordat ;n direc7ia de unde tre!uiau s5 vin5 oamenii de serviciu. ; ;m!r;nciG$e Franz. nu
$rea tare. dar suficient ca acesta s5 se $r5!u-easc5L Franz c5zu #r5mad5 -i. o ci$5. ;-i a#it5 m;inie. ca
;ntr*un s$asm. c5ut;nd $odeauaL dar nu sc5$5 de !5t5u-L nuiaua ; #5si -i $e CosL v;rfu ei se ridica -i se
co!ora ritmic. $e c;nd e se t5v5ea de durere&
gi$5tu f5cu s5 se -i iveasc5 unu dintre cei doi oameni de serviciu. urmat a c;7;va $a-i de ce5at& K&
a!ia a$uc5 s5 ;nc"id5 u-a. a$oi aer#5 c5tre o fereastr5 care d5dea s$re curte. -i o desc"ise& Acum.
7i$5tu ;ncetase de tot& Ca s5*i ;m$iedice $e cei doi oameni de serviciu s5 se a$ro$ie. K& e stri#5D
J Eus;ntM
J 'un5 seara. domnue $rocurist. r5s$unser5 ei& S*a ;nt;m$at ceva K
J Nu. nu. r5s$unse K& A urat un c;ine. ;n curte& 6ar. cum cei doi nu se cinteau din oc. ad5u#5D
J 2ede7i*v5 mai de$arte de tre!urie voastre&
Ni. ca s5 nu fie nevoit s5 ;ncea$5 o discu7ie cu ei. se a$ec5 s$re curte&
Peste o ci$5. c;nd se uit5 din nou $e coridor. nu*i mai v5zu $e cei doi& K& mai z5!ovi un tim$ a
fereastr5L nu ;ndr5znea s5 se ;ntoarc5 ;n camera cu vec"ituri -i nici acas5
PROC/S)L H 77
nU
voia s5 se duc5& Curtea $e care o $rivea era mic5. $5trat5 C ;nconCurat5 de !irouriL toate ferestree
erau ;ntunecateL cee de a etaCee su$erioare refectau. totu-i. umina sa!5 a unii* K& ;ncerc5 s5
desu-easc5 ;ntr*un un#"er ;ntunecat roa!ee care tre!uiau s5 se afe acoo. v;r;te unee ;ntr*atee& ;
c"inuia #;ndu c5 nu iz!utise s5*i sca$e de !5taie $e cei doi $azniciL dar nu era e de vin5L dac5 Franz
n*ar fi 7i$at J fire-te. oviturie dureau cum$it. dar ;n momentee "ot5r;toare tre!uie s5 -tii s5 te
st5$;ne-ti J dac5 Franz n*ar # 7i$at. K& $oate c5 ar fi #5sit at miCoc s5* convin#5 $e !5t5u-& 6ac5 to7i
func7ionarii inferiori ai Custi7iei erau ni-te canaii. de ce ar fi f5cut e(ce$7ie tocmai !5t5u-u. care avea
func7ia cea mai neomeneasc5 K K& v5zuse !ine cum ;i ic5riser5 oc"ii de $oft5 c;nd ;i ar5tase
!ancnotee& '5t5u-u. v5dit ucru. ovise numai ca s5 ridice suma destinat5 miteiG -i K& nu s*ar fi z#;rcit.
c5ci 7inea din toat5 inima s5*i sca$e de !5taie $e $aznici& 6in moment ce ;nce$use u$ta ;m$otriva co*
ru$7iei Custi7iei. i se $5rea firesc s5 intervin5 -i ;n cazu de fa75M
6ar din ci$a c;nd Franz ;nce$use s5 7i$e. ui K& ;i fusese cu ne$utin75 s5 mai ;ncerce ceva. c5ci nu
$utea s5 ri-te ca oamenii de serviciu. -i $oate ;nc5 mu7i a7ii. s5* sur$rind5 ne#ociind mituirea. ;n
camera cu vec"ituri& Un asemenea sacrificiu nimeni n*ar fi avut dre$tu s5 i* cear5& 6ac5 ar fi s5 se
sacrifice $e sine. ar fi $utut s*o fac5 mut mai sim$uL n*ar fi avut dec;t s5 se dez!race e ;nsu-i -i s5*-i
ofere s$inarea. ;ncas;nd !5taia ;n ocu $aznicior& 6ar !5t5u-u nici vor!5 c5 n*ar fi acce$tat o
su!stituire care. $e ;n#5G c5 nu i*ar fi adus nici un $rofit. ar fi fost o #rav5 a!atere de a ;ndatoririe
suC!ei. !a ;nc5 o a!atere du!5 c5ci. $e toat5 durata $rocedurii Cudiciare. K& devenise $ersoan5
invioa!i5 $entru to7i saaria7ii Custi7iei& Fire-te. s*ar fi $utut s5 e(iste -i ;n $rivin7a aceasta unee
dis$ozi7ii cu caracter e($icativ& Oricum ;ns5. K& nu $utuse dec;t s5 ;nc"id5 u-a. dar -i a-a nu ;n5turase
;ntre#u $erico& Fa$tu c5 a sf;rsit ; ;m!r;ncise $e Franz era re#reta!i -i nu $utea fi e($icat dec;t
$rin emo7ia care ; cu$rinsese&G
6e$arte. se auzir5 $a-ii oamenior de serviciuL ca s5 nu fie o!servat. K& ;nc"ise atunci fereastra -i se
;ndre$t5 s$re scara $rinci$a5& C;nd aCunse ;n#5 camera cu vec"ituri. se i$ri o ci$5 -i ascut5L dins$re
camer5 nu venea nici un z#o*
7, H $ra!z ,a-a
motL !5t5u-u $utuse foarte !ine s5*i ucid5 ;n !5taie $e cei doi $azniciL nu erau ei oare cu totu a
c"eremu ui K K& se -i $omeni ;ntinz;nd m;na s$re can75. dar -i*o trase imediat ;na$oi& Nu mai $utea
s5 aCute $e nimeni. oamenii de serviciu aveau s5 soseasc5 dintr*o ci$5 ;ntr*ata& ;n sc"im!. ;-i f5#5dui
s5 vor!easc5 des$re cee ;nt;m$ate -i s5 fac5. $e c;t ;i va sta ;n $utere. s5 fie $ede$si7i adev5ra7ii
vinova7i. adic5 func7ionarii su$eriori. dintre care nici unu nu ;ndr5znise ;nc5 s5 i se arate& ACuns ;n
strad5 $rivi atent. de $e scara cea mare. to7i trec5toriiL dar oric;t de de$arte se uit5. nu v5zu nici o fat5
care s5 a-te$te $e cineva& Afirma7ia ui Franz c5 *ar fi a-te$tat o#odnica se dovedea deci a fi o
minciun5. scuza!i5. e dre$t. c5ci nu urm5rea dec;t s5*i s$oreasc5 mia& A doua zi. amintirea $aznicior
; o!seda tot tim$u& 6in $ricina ei. nu iz!uti s5 se concentreze -i. ca s5*-i termine ucr5rie. se v5zu
nevoit s5 r5m;n5 a !irou ceva mai mut dec;t ;n aCun& La $ecare. $e c;nd trecea $rin fa7a camerei cu
vec"ituri. o!sesia ; ;m$inse s5 desc"id5 u-a. iar ceea ce v5zu ;n ocu ;ntunericuui a care se a-te$ta ;
f5cu s5*-i ias5 din min7i& 4otu era e(act cum fusese ;n seara trecut5. c;nd desc"isese u-aD im$rimatee
vec"i. c5im5rie. !5t5u-u cu nuiaua ;n m;n5. cei doi $aznici com$et ;m!r5ca7i ;nc5 -i uminarea de $e
raft& Iar $aznicii ;nce$ur5 s5 se vaite -i s5 stri#e ca ;n aCunD
J 6umnue. domnueM&&&
K& ;nc"ise imediat u-a. !5tu c"iar cu $umnii ;n ea. ca -i cum ar fi vrut s*o 7intuiasc5 definitiv& A$oi.
a$roa$e $;n#;nd. intr5 ;n odaia ;n care cei doi oameni de serviciu ucrau cami a ma-ina de
muti$icatL ei se o$rir5 mira7i din ucru&
J Cur57a7i o dat5 -i camera cu vec"ituri M e stri#5 K& 4e ;neci ;n murd5rieM
Cei doi oameni de serviciu ;i s$user5 c5 au s*o cure7e a doua ziL K& a$ro!5 d;nd din ca$. c5ci. ;ntr*
adev5r. era $rea t;rziu ca s5*i o!i#e s5 cure7e camera. cum avusese de #;nd& Se a-ez5 o ci$5 ;n#5 ei
ca s5*i ai!5 su! oc"i. r5sfoi un teanc de co$ii crez;nd c5 astfe va $5rea c5 se intereseaz5 de ee. a$oi
$ec5 n5uc -i o!osit. d;ndu*-i seama c5 !ie7ii oameni nu vor ;ndr5zni s5 $ece acas5 o dat5 cu e&
UNC1IUL& LENI
;ntr*o du$5*amiaz5 J tocmai a ora de $rimire a cores$onden7ei. c;nd era foarte ocu$at J K& ; v5zu
intr;nd $e unc"iu s5u. un mic $ro$rietar a#rico atunci sosit de a 7ar5. -i care $5trunse ;n !irou
strecur;ndu*se $rintre cei doi oameni de serviciu. ;n momentu c;nd ace-tia aduceau ";rtiie& C;nd f
v5zu. K& se sim7i mai $u7in s$eriat dec;t fusese acum c;t5va vreme c;nd se #;ndise c5 unc"iu*s5u va
tre!ui s5 soseasc5& 6e vreo un5 -tia c5 vine& Atunci ; v5zuse $arc5 aievea. $u7in adus de s$ate. cu
$anamaua ;n m;na st;n#5 -i ;ntinz;ndu*i de de$arte m;na drea$t5. c5ci unc"iu o!i-nuia s5*i ;ntind5
m;na re$ezind*o !ruta $e deasu$ra !irouui -i r5sturn;nd tot ce*i st5tea ;n cae& Unc"iu se #r5!ea
totdeauna. urm5rit de ideea nefericit5 c5 tre!uie s5*-i rezove. ;n scurta ui trecere de*o zi $rin ca$ita5.
tot ce*G-i $ro$usese -i. ;n $us. s5 nu sca$e nici o ;nt;nire de afaceri sau de $5cere care i s*ar fi ivit&
Pentru c5 unc"iu ;i fusese tutore. K&. sim7indu*se foarte ;ndatorat. tre!uia s5* aCute ;n toate acestea -iG.
$e deasu$ra. s5* -i #5zduiasc5 a e $este noa$te& 6e aceea ;-i $orecise unc"iu EFantoma de a 7ar5F&
6u$5 $rimee cuvinte de saut. unc"iu. care nici nu a$ucase s5 se a-eze $e fotoiu oferit de ne$otu*
s5u. ; ru#5 $e K& s5*i acorde ! scurt5 convor!ire ;ntre $atru oc"i&
GJ E necesar. s$use e ;n#"i7ind din #reu. e necesar $entru ini-tea mea&
K& ;i concedie imediat $e cei doi oameni de serviciu. s$un;ndu*e s5 nu ase $e nimeni s5 intre a e&
J Ce*am auzit. Iosef K stri#5 unc"iu de cum r5maser5 sin#uri. -i se a-ez5 $e mas5. v;r;ndu*-i su! e.
ca s5 stea mai !ine. tot feu de acte a care nici nu se uit5 m5car&
K& t5ceaL -tia ce*o s5 urmeze. dar. ie-it !rusc dintr*o munc5 istovitoare. se 5s5 f5r5 voie $rinsU de*o
toro$ea5 $5cut5 -i $rivi $e fereastr5 s$re $artea ceaat5 a str5zii unde nu $utea s5 vad5. de $e scaunu
ui. dec;t o $or7iune triun#"iuar5 a unui $erete #o. ;ntre dou5 vitrine&
,B H $ra!z ,af-a
J 4e ui7i $e fereastr5 M stri#5 unc"iu ridic;nd !ra7eeL $entru 6umnezeu. r5s$unde*mi. IosefM S$une*
mi. te ro#. e adev5rat K Poate s5 fie adev5rat K
J 6ra#5 unc"iue. s$use K& smu#;ndu*se din toro$eaa care ; cu$rinsese. nici nu -tiu m5car ce
dore-ti de a mine&
J Iosef. s$use unc"iu cu un ton de avertizare. du$5 c;te -tiu mi*ai s$us totdeauna adev5ru& S5 iau
utimee tae cuvinte dre$t un semn de sc"im!are K
J '5nuiesc $u7in a ce te #;nde-ti. s$use K& su$us D f5r5 ;ndoia5 c5 ai auzit de $rocesu meu&
J A-a e. r5s$unse unc"iu c5tin;nd ;ncet din ca$. am auzit de $roces&
J 6e a cine ai auzit K ;ntre!5 K&
J /i*a scris Erna. r5s$unse unc"iuL tu n*o vezi mai deoc. $u7in ;7i $as5 de ea M 6ar ea a afat. totu-iL
ast5zi am $rimit scrisoarea -i am venit. fire-te. imediat. ;ncoaceL n*aveam at motiv s5 vin. dar v5d c5
-i acesta e de aCuns& Pot s5*7i citesc $artea din scrisoare care te $rive-te J unc"iu scoase scrisoarea
din !uzunar J iat5. aici. Erna ;mi scrieD EPe Iosef nu *am mai v5zut de mutL s5$t5m;na trecut5 m*am
dus s5* v5d a !anc5. dar era at;t de ocu$at ;nc;t nu m*a $rimitL am a-te$tat a$roa$e o or5. $e urm5 am
fost nevoit5 s5 m5 duc acas5. fiindc5 aveam ec7ia de $ian& /i*ar fi $5cut s5 sc"im! o vor!5 cu e. dar
$oate o s5 am $rieCu cur;nd& 6e ziua mea. Iosef mi*a trimis o cutie mare cu ciocoat5L dr5#u7 din $ar*
tea ui. nu*i a-a K Uitasem s5*7i scriu atunci -i nu mi*am adus aminte dec;t acum. c;nd m*ai ;ntre!at&
Asta numai fiindc5 a $ension ciocoata dis$are ca $rin farmecL cum se af5 de e(isten7a ei. a -i z!urat&
6ar ;n $rivin7a ui Iosef a- vrea s5*7i mai s$un ;nc5 cevaL du$5 cum 7i*am scris mai sus. n*am $utut s5*
v5d a !anc5 fiindc5 tocmai ducea ni-te tratative cu un domn& 6u$5 ce am a-te$tat ini-tit5 un tim$. am
;ntre!at omu de serviciu dac5 tratativee vor mai dura mut& E mi*a s$us c5 s*ar $utea s5 dureze. c5ci
era vor!a. $ro!a!i. des$re $rocesu ;naintat domnuui $rocurist& L*am ;ntre!at des$re ce $roces $oate
fi vor!a -i dac5 nu cumva se ;n-a5L omu mi*a r5s$uns c5 nu se ;n-a5 deoc. c5 e(ist5 un $roces. !a
;nc5 unu #rav. dar c5 maiGmut nu -tie nici e& S$unea c5 ar fi vrut cu dra#5 inim5 s5* aCute $e domnu
$rocurist care e !un -i dre$t. dar c5 nu -tie ce*ar $utea s5 fac5 -i ar fi de dorit ca ni-te oameni mai cu
infuen75 s5 se ocu$e de ucru acesta&
PROC/S)L H ,9
$e atfe. era convins c5 c"iar a-a o s5 se ;nt;m$e -i toate se vor termina cu !ine dar. $;n5 una*ata.
Cudecind du$5 starea sufeteasc5 a domnuui $rocurist. ucrurie nu $5reau s5 stea Trea !ine& Fire-te. n*
am dat $rea mare im$ortan75 vor!eor ui -i am ;ncercat s5* ini-tesc $e !ietu naivL i*am interzis s5
maiG re$ete asemenea ucruri $e care eu e socotesc sim$e $aavre& 4otu-i. dra#5 tat5. $oate c5 ar fi
!ine. a viitoarea vizit5. s5 vezi -i tu des$re ce e vor!aL n*o s5*7i fie #reu s5 afi am5nunte -i s5 intervii.
dac5 va fi cazu. doar ai at;7ia $rieteni cu infuen75& 6ac5 n*o s5 fie nevoie. ceea ce mi se $are mai
$ro!a!i. vizita aceasta o s5*i dea m5car fiicei tae un $rieC s5 te ;m!r57i-eze. ceea ce o va !ucura
mut&F
J Co$i !un M s$use unc"iu c;nd termin5 de citit. -i ;-i -terse c;teva acrimi&
K& c5tin5 din ca$. #;nditorL su$5r5rie din utima vreme ; f5cuser5 s*o uite de tot $e ErnaL !a c"iar
ne#iCase s*o feicite de ziua ei& Povestea cu ciocoata era. evident. inventat5 ca s5* a$ere de mustr5rie
unc"iuui -i ae m5tu-ii& ;nduio-5tor #est. $e care e n*o s5* $oat5 r5s$5ti $e c;t ar fi meritatL fire-te. o
s5*i trimit5 de*acum ;ncoo Ernei. ;n mod re#uat. !iete de teatruL dar s5 fac5. ;n situa7ia ;n care se
#5sea. vizite a $ension -i conversa7ii cu o iceana de -a$tes$rezece ani. nu se sim7ea ;n stare&
J Ei. tu ce s$ui K ;ntre!5 unc"iu care. din cauza scrisorii. ;-i uitase #ra!a -i emo7ia -i $5rea dis$us s5
mai citeasc5 o dat5&
J Ce s5 s$un K r5s$unse K& 4otu e adev5rat&
J Adev5rat K stri#5 unc"iu& Ce e adev5rat K Ce fe de $roces K 6oar nu un $roces $enaM
J 'a un $roces $ena. s$use K&
J Ni stai aici ini-tit. c;nd ai $e ca$ un $roces $ena K stri#5 unc"iu din ce ;n ce mai nervos&
J Cu c;t s;nt mai ini-tit. cu at;t e mai !ine. s$use K& o!osit& Nu*7i fie team5&
J Asta nu m5 $oate ini-tiM stri#5 unc"iu& 3;nde-te*te a tine. Iosef. a rudee tae. a !unu nostru
numeM 4u ne*ai fost $;n5 acum m;ndria -i onoareaL n*ai dre$tu s5 devii ru-inea noastr5& Atitudinea ta
nu*mi $ace J -i unc"iu. $ec;ndu*-i ca$u s$re um5r. ;-i $rivi ne$otuL nu a-a se $oart5 un acuzat
f5r5 vin5. care mai e ;n $in5 $utere&
,@ H $ra!z ,af-a
S$une*mi re$ede des$re ce e vor!a. ca s5 te $ot aCuta& 6esi#ur. e ;n e#5tur5 cu !anca&
J Nu. s$use K&. ridic;ndu*seL dar tu vor!e-ti $rea tare. unc"iue dra#5L s;nt si#ur c5 omu de serviciu
st5 du$5 u-5 -i tra#e cu urec"eaL asta mi*e foarte ne$5cutL mai !ine s5 $ec5m -i am s5*7i r5s$und
atunci a toate ;ntre!5rieL -tiu foarte !ine c5 s;nt dator s5 dau socotea5 famiiei&
J Perfect. s$use unc"iu. $erfect& 3r5!e-te*te. Iosef. #r5!e-te*te&
J O secund5. s5 dau c;teva dis$ozi7ii. s$use K& -i*-i c"em5 a teefon oc7iitoru care veni imediat&
;n a#ita7ia ui. unc"iu ;i ar5t5 cu m;na oc7iitoruui c5 nu e. ci K&. ; c"emase. ucru $e care nimeni nu*
$unea a ;ndoia5&
;n $icioare ;n fa7a !irouui. vor!ind ;ncet -i ar5t;nd diferite ";rtii. K& ;i e($ic5 oc7iitoruui ce tre!uia s5
fac5 ;n i$sa uiL t;n5ru ; ascut5 atent. dar rezervat& Unc"iu ;nce$u s5 devin5 stin#"eritorD a ;nce$ut
st5tu ca ;m$ietrit "o!;ndu*-i oc"ii -i mi-c;ndu*-i nervos !uzee. f5r5 s5 ascute. dar $5r;nd c*o faceL $e
urm5G;nce$u s5 um!e de coo*coo $rin camer5 o$rindu*se din c;nd ;n c;nd ;n fa7a ferestrei sau vreunui
ta!ou -i e(cam;ndD EEu. unu. nu ;n7ee# nimicMF sauD E4are a- vrea s5 -tiu ce*o s5 ias5 din toate
asteaMF 4;n5ru se $ref5cu c5 nu o!serv5 nimic. ascut5 ini-tit. $;n5 a ca$5t. dis$ozi7iie date de K&. u5
c;teva note -i $ec5 du$5 ce f5cu o scurt5 $ec5ciune s$re K&. a$oi s$re unc"iu care. din $5cate. tocmai
atunci se ;ntorsese cu s$atee ca s5 se uite $e #eam -i s5 mototoeasc5 cu am;ndou5 m;inie co7urie
$erdeei&
J ;n sf;r-it. a $ecat marioneta M Acum $utem s5 facem -i noi ca e. stri#5 unc"iu. a$roa$e ;nainte ca
u-a s5 se ;nc"id5&
Pe c;nd str5!5teau "ou unde mi-unau func7ionarii -i oamenii de serviciu -i $e unde directoru adCunct
trecea tocmai ;n momentu acea. nici o metod5 nu se dovedi a$t5. din $5cate. s5* fac5 $e unc"i s5*-i
;ntreru$5 ;ntre!5rie cu $rivire a $roces&
J 1ai. Iosef. ;nce$u unc"iu. r5s$unz;nd cu un u-or saut a $ec5ciunie ceor care treceau $e ;n#5
ei. acum s$une*mi desc"is des$re ce fe de $roces e vor!a&
PROC/S)L H ,)
K& ;i r5s$unse $rin c;teva !anait57i. c"iar r;se $u7in -i a!ia c;nd aCunser5 $e scar5 ;i e($ic5 unc"iu c5
nu voise s5 vor!easc5 de fa75 cu ceia7i&
J Foarte !ine. s$use unc"iu. dar acum. vor!e-te&
Ni se $re#5ti s5 ascute. cu ca$u $ecat. $uf5ind #r5!it din 7i#ar5&
J /ai ;nt;i de toate. unc"iue. tre!uie s5*7i s$un c5 nu e vor!a de un $roces ;n fa7a unui tri!una
o!i-nuit&
J Asta e r5u. f5cu unc"iu&
J Cum K ;ntre!5 K& $rivindu*&
J Am s$us c5 e r5u. re$et5 unc"iu&
;n ci$a aceea se afau am;ndoi $e scara $eronuui. ;n fa7a intr5rii -i. $entru c5 $ortaru $5rea c5 tra#e
cu urec"ea. K& ;-i duse re$ede unc"iu $;n5 Cos. $e trotuar& Acoo. anima7ia str5zii ;i ;nv5ui ;ndat5&
Unc"iu. care se a#57ase de !ra7u ui K&. ;-i mai s5!i ;ntre!5rieL un tim$. merser5 c"iar f5r5 s5
sc"im!e o vor!5&
J 6ar cum de s*a ;nt;m$at K ;ntre!5 ;n cee din urm5 unc"iu. o$rindu*se at;t de !rusc. ;nc;t trec5torii
din s$ate ;i ocoir5 s$eria7i& 6oar asemenea ucruri nu vin $e nea-te$tate L ee s;nt $re#5tite vreme
;ndeun#at5& 4u n*ai o!servat nici un fe de indicii K Ni de ce nu mi*ai scris K Ntii !ine c5 fac totu
$entru tineL ;7i s;nt ;nc5 oarecum tutore. -i $;n5 azi m*am m;ndrit cu asta& Fire-te. -i acum s;nt #ata s5
te aCut. numai c5 e foarte #reu du$5 ceG $rocesu a fost $ornit& Ce mai !ine ar fi s5*7i iei un mic
concediu -i s5 vii a noi. a 7ar5& O!serv c5 ai cam s5!it& La 7ar5 te*ai ;nt5ri si 7i*ar $rinde !ine. c5ci te
mai a-tea$t5 ;nc5Gmute ostenei& ;n $us. concediu te*ar smu#e $u7in -i din m;inie Custi7iei& Aici. au
a ;ndem;n5 toate miCoacee de constr;n#ere $osi!i5. -i au s5 e fooseasc5 nea$5rat ;m$otriva taL asta
se ;nt;m$5 ;n mod automat& La 7ar5 ar fi nevoi7i mai ;nt;i s5 trimit5 oameni du$5 tine sau s5 te c"eme
$rin scris. tee#rafic sau teefonic& O s5*7i fie ;n orice caz mai u-or -i dac5 ;n feu acesta nu te
ei!erezi. ;n sc"im! mai $o7i s5 r5sufi un $ic&
J 6ar s*ar $utea s5*mi interzic5 s5 $ec. s$use K& atras oarecum de ra7ionamentu unc"iuui s5u&
J Nu cred s*o fac5. ;i r5s$unse unc"iu. #;nditorL e mai r5m;ne destu5 $utere de constr;n#ere.
c"iar dac5 ;7i ;n#5duie s5 $eci&
,: H $ra!z ,af-a
J Credeam c5 tu ai s5 dai -i mai $u7in5 im$ortan75 ;ntre#ii $ove-ti. s$use K& u;ndu*-i unc"iuGde !ra7
ca s5G*i ;m$iedice s5 se o$reasc5L dar v5d c5 tu iei ucrurie -i mai ;n serios&
J IosefM stri#5 unc"iu c5ut;nd s5 sca$e de str;nsoarea ui ca s5 se $oat5 o$ri. te*ai sc"im!at. IosefL ai
avut totdeauna o Cudecat5 si#ur5 -i tocmai acum ;nce$i s5 n*o mai ai K 2rei s5 $ierzi $rocesu K Ntii ce*
ar ;nsemna asta K Ai fi $ur -i sim$u -ters din societate. ;m$reun5 cu toate rudee taeL ;n oriceG caz. ar
fi cea mai cum$it5 umiire& Iosef. adun5*7C min7ie. te ro#L ne$5sarea ta m5 ;nne!une-te& Cine te vede.
a$roa$e c5 ar $utea s5 dea crezare zicaei DGEC;nd ai un asemenea $roces ;nseamn5 de fa$t c5 *ai -i
$ierdutF&
J Unc"iue dra#5. s$use K&. te enervezi -i enervarea nu ne e deoc foositoare. nici 7ie. nici mie&
Procesee nu se c;-ti#5 enerv;ndu*teL d5*mi voie s5 m5 !izui $u7in $e e($erien7a mea. doar -tii !ine c5
-i eu ascut -i res$ect e($erien7a ta. c"iar c;nd m5 sur$rinde uneori& Fiindc5 s$ui c5 -i rudee vor avea
de suferit de $e urma $rocesuui. ucru $e care eu. $ersona. nu* $rea ;n7ee# J dar asta n*are $rea
mut5 im$ortan75 J a- vrea s5 fac tot ce m*ai sf5tuit. dar -ederea a 7ar5 n*o socotesc avantaCoas5 ;n
sensu ;n care te #;nde-ti tu. c5ci fu#a ar ;nsemna -i recunoa-terea vinov57iei& 6e atfe. dac5 r5m;n;nd
aici s;nt mai e($us urm5ririor. ;n sc"im! $ot s5 m5 a$5r mut mai !ine&
J Perfect. s$use unc"iu $e*un ton care $arc5 ar5ta mai mut5 c5dur5. 7i*am f5cut $ro$unerea asta
numai fiindc5 te vedeam com$romi7;ndu*7i cauza aici. $rin indiferen7a ta. -i fiindc5 socoteam c5 ar fi
mai !ine s5 m5 ocu$ eu de ea. ;n ocu t5uL dar dac5 vrei s5*7i dai tu ;nsu7i toat5 osteneaa. fire-te c5 e
mut mai !ine&
J Iat5*ne deci de acord ;n $rivin7a aceasta. s$use K& Ni acum. ai $utea s5*mi s$ui ce s*ar cuveni s5
fac. ;n $rimu r;nd K
J Ar tre!ui s5*mi dai un r5#az s5 m5 #;ndesc. s$use unc"iu L nu uita c5 s;nt dou5zeci de ani de c;nd
tr5iesc a$roa$e numai a 7ar5L ;n asemenea condi7ii ;7i cam $ierzi feru -i nu $rea -tii a ce u-5 s5 !a7i&
Rea7iie noastre cu $ersonait57ie care $ro!a!i ar fi dat de rostu ;ntre#ii c"estiuni s*au cam s5!it de
a sine& 4r5iesc retras a 7ar5. du$5 cum -tii. -i doar ;n asemenea ocazii se o!serv5 astaG& Pe de at5
$arte. $rocesu t5u a $icat cu totu $e nea-te$tate $entru mine. de-i scrisoa*
PROC/S)L H ,A
rea Ernei m5 f5cuse s5 !5nuiesc ceva. iar ;nt;nirea cu tine mi*a confirmat !5nuieie& 6ar asta n*are
nici o im$ortan75L $rinci$au. acum. e s5 nu $ierdem nici un minut&
;n tim$ ce vor!ea. unc"iu se ridic5 $e v;rfurie $icioareor -i f5cu semn unui ta(iL a$oi. $e c;nd ;i
stri#a o adres5 -oferuui. ; trase $e K& du$5 e. ;n ma-in5&
J /er# c"iar acum a avocatu 1ud. s$use eL e unu dintre fo-tii mei coe#i de -coa5L s;nt si#ur c5
ai auzit de e& Nu K Curios ucru M Are totu-i o mare faim5 ca a$5r5tor -i ca avocat a s5racior& 6ar mie
;mi ins$ir5 ;ncredere mai aes ca
om&
J S;nt de acord cu tine $entru tot ce faci. s$use K&. de-i #ra!a -i !rutaitatea cu care ac7iona unc"iu ;
cam indis$unea&
Pentru un acuzat. nu $rea era $5cut s5 mear#5 a avocatu s5racior&
J Nu -tiam c5 se $oate ua un avocat $entru asemenea c"estiuni&
J 2ai de mineM s$use unc"iu. asta se ;n7ee#e de a sine& 6e ce n*ai ua K Ni acum $oveste-te*mi ce s*
a ;nt;m$at $;n5 azi. ca s5 fiu a curent cu ;ntrea#a afacere&
K& ;nce$u imediat s5*i $ovesteasc5. f5r5 s5 treac5 nimic su! t5cere. sinceritatea ui tota5 fiind sin#uru
$rotest $e care -i* $utea $ermite fa75 de $5rerea unc"iuui c5 $rocesu e o mare ocar5& Nu rostidec;t o
dat5. -i ;n treac5t. numee domni-oarei 'urstnerL dar discre7ia aceasta nu*i -tir!ea cu nimic
sinceritatea. c5ci domni-oara 'urstner n*avea nici o e#5tur5 cu $rocesu& Uit;ndu*se $e fereastr5 ;n
tim$ ce $ovestea. o!serv5 c5 se a$ro$iau de ma"aaua ;n care se afau !irourie tri!unauui -i*i atrase
aten7ia unc"iuui s5u. dar acestuia coinciden7a nu i se $5ru deoc curioas5& /a-ina se o$ri ;n fa7a unei
c5diri ;ntunecoase& Unc"iu sun5 a $rima u-5 de a $arter -i. $e c;nd a-te$tau s5 i se r5s$und5. z;m!i
ar5t;ndu*-i din7ii ui mari -i*i -o$ti ne$otuuiD
J E o$t. o or5 cam ne$otrivit5 $entru $rimirea cien7ior L dar 1ud n*o s5 mi*o ia ;n nume de r5u&
6oi oc"i mari. ne#ri. se ivir5 ;n vizoru u-ii. $rivir5 o ci$5 s$re nou*veni7i -i dis$5rur5L dar u-a nu se
desc"ise& Unc"iu -i K& ;-i confirmar5 reci$roc fa$tu c5 v5zuser5 cei doi oc"i&G
,= H $ra!z ,af-a
J E o servitoare nou5. care se teme de str5ini. s$use unc"iu -i mai !5tu o dat5&
Cei doi oc"i se ivir5 iarL $5reau $u7in tri-ti c"iar. dar $oate c5 im$resia aceasta era doar o iuzie o$tic5
$ricinuit5 de fac5ra #azuui care ardea suier;nd deasu$ra ca$eteor ce& or doi. umin;nd totu-i destu
de sa!&
J 6esc"ide. stri#5 unc"iu ovind cu $umnii ;n u-5. s;ntem $rieteni ai domnuui avocat&
J 6omnu avocat e !onav. -o$ti cineva ;n s$atee or& ;n $ra#u unei u-i. a ce5at ca$5t a
cuoaruui. st5tea ;n
$icioare un domn m5run7e. ;m!r5cat ;ntr*un "aat de cas5L e vor!ise. cu o voce e(trem de ;nceat5&
;nfuriat de a-te$tarea care ;nce$use s5 i se $ar5 e(a#erat5. unc"iu se ;ntoarse !rusc -i stri#5D
JG 'onav K S$ui c5 e !onav K -i se ;ndre$t5 s$re e cu un aer at;t de amenin75tor de $arc5 domnu
acea ar fi re$rezentat !oaa ;ns5-i&
J 2i s*a desc"is. s$use domnu ar5t;nd u-a avocatuuiL a$oi ;-i str;nse "aatu $e cor$ -i dis$5ru&
U-a fusese ;ntr*adev5r desc"is5& O fat5 J K& recunoscu oc"ii de adineauri. ne#ri si $u7in !u!uca7i J
o fat5 ;i a-te$ta ;n vesti!u. ;nf5-urat5 fntr*un -or7 a! -i un#. -i cu o uminare ;n m;n5&G
J At5 dat5 s5 desc"izi ceva mai re$ede. s$use unc"iu ;n oc de saut. $e c;nd fata f5cea o u-oar5
$ec5ciune& 1ai. Iosef. ;i s$use e a$oi ui K&
J 6omnu avocat e !onav. s$use fata v5z;nd c5 unc"iu se -i ;ndre$ta s$re una din u-i. f5r5 s5 mai
stea s*o ;ntre!e&
K& o $rivea un#. uimit. de-i ea se ;ntorsese cu s$atee. ca s5 ;nc"id5 u-a& Fata avea un ca$ ca de
$5$u-5. com$et rotund L nu numai o!raCii $aizi -i !5r!ia. ci -i t;m$ee ;i erau rotunde. -i mar#inie
frun7ii&
J IosefM stri#5 unc"iu din nouL a$oi o ;ntre!5 $e fat5D !oaa de inim5. nu*i a-a K
J Cred c5 da. s$use fata care trecu ;naintea or cu uminarea -i e desc"ise u-a&
;ntr*un co7 a camerei. unde razee um;n5rii nu aCun#eau ;nc5. o fa75 ;m$odo!it5 cu o !ar!5 un#5 se
s5t5 $u7in $e $atD
J Cine e. Leni K ;ntre!5 avocatu care. or!it de umin5. nu*-i recunoscu musafirii&
PROC/S)L H ,7
J E A!ert. vec"iu t5u $rieten. s$use unc"iu&
J 2ai. A!ertM oft5 avocatu. 5s;ndu*se s5 cad5 iar $e $erne. ca -i cum n*ar fi avut de ce s5 se $refac5
fa75 de acest vizitator&
J E-ti c"iar at;t !onav K ;ntre!5 unc"iu. a-ez;ndu*se $e mar#inea $atuui& Eu nu $rea credL ai o
criz5Gde inim5. cum ai mai avut de*at;tea ori. -i o s5*7i treac5. a-a cum 7i*au trecut -i ceeate&
J S*ar $utea. s$use ;ncet avocatu. dar de data aceasta e mai r5u dec;t a fost $;n5 acumL a!ia $ot s5
res$ir. nu mai dorm -i*mi $ierd zi de zi $uterie&
J A-a M f5cu unc"iu a$5s;ndu*-i cu m;na ui mare $anamaua $e #enunc"iL iat5 ni-te vesti reeM E-ti.
m5car. ;n#riCit ca umea K E at;t de trist -i de ;ntunecat aiciM E mut de c;nd n*am mai fost $e a tine.
dar mi se $are c5 odinioar5 ocuin7a ta ar5ta ceva mai vese& Ni domni-oara asta e destu de trist5. dac5
nu cumva se $reface&
Fata st5tea nemi-cat5. ;n#5 u-5. cu uminarea ;n m;n5 -i. Cudecind du$5 va#u $rivirii. $5rea c5*
$rive-te mai de#ra!5 $e K& dec;t $e unc"i. c"iar acum c;nd acesta din urm5 vor!ea des$re ea&
K& se rezemase de*un scaun $e care ; ;m$insese a$roa$e de fat5&
J C;nd e-ti !onav ca mine. s$use avocatu. ai nevoie de odi"n5L $entru mine ini-tea aceasta nu e
trist5& Ni ad5u#5. du$5 o ci$5D Ni*a$oi. Leni m5 ;n#riCe-te !ineL se $oart5 foarte dr5#u7 cu mine&
6ar unc"iu nu $5ru deoc convinsL v5dit ucru. era $ornit ;m$otriva tinerei infirmiereL cu toate c5 nu*i
r5s$unse nimic !onavuui. n*o s5!i o ci$5 din oc"i -i o $rivi cu as$rime c;nd ea se a$ro$ie de $at.
$use uminarea $e no$tier5 -i se $ec5 s$re !onav ca s5*i -o$teasc5 ceva a urec"e ;n tim$ ce*i aranCa
$ernee&
Uit;nd a$roa$e cu totu c5 ar fi tre!uit s5* menaCeze $e !onav. unc"iu se ridic5 -i ;nce$u s5 um!e de
coo*coo ;n s$atee infirmiereiL $5rea at;t de furios. ;nc;t K& nu s*ar fi mirat deoc dac5 *ar fi v5zut
a$uc;nd*o $e fat5 de fust5 -i to$in#;nd*o de$arte de $atL c;t des$re K&. e $rivea totu cu ini-teL !oaa
avocatuui nu i se $5rea c"iar o nenorocire c5ci. ne$ut;ndu*se o$une zeuui $e care unc"iu 7inea s5*
,, H $ra!z ,aflca
desf5-oare $entru $roces. acce$ta !ucuros ca zeu acesta s5 fie atenuat f5r5 interven7ia ui&
Poate numai ca s*o Ci#neasc5 $e infirmier5. unc"iu s$useD
J 6omni-oar5. as5*ne sin#uri o ci$5. te ro#D am de discutat o c"estiune $ersona5 cu $rietenu meu&
Infirmiera. care tocmai netezea mar#inea dins$re $erete a cear-afuui -i era. deci. mut a$ecat5 $este
!onav. ;ntoarse doar ca$u -i r5s$unse cu un ton ini-tit. care contrasta ciudat cu vor!ee c;nd
!o!orosite furios. c;nd rostite cur#5tor. ae unc"iuuiD
J 2ede7i !ine c5 domnu e at;t de !onav ;nc;t nu $oate discuta nici un fe de c"estiuni ;n momentu
de fa75&
F5r5 ;ndoia5 c5 re$etase e($resia unc"iuui numai din comoditate. dar r5s$unsu ei $utea s5 $ar5
ironic c"iar -i unei $ersoane indiferenteL de aceea unc"iu s5ri ca arsD
J Ce diavoi75M !;i#ui e cu vocea ;necat5 de $rimee sufoc5ri ae furiei&G
K& se s$erie. de-i se a-te$tase a o asemenea iz!ucnire. -i se re$ezi s$re unc"iu*s5u cu inten7ia $recis5
de a*i astu$a #ura cu am;ndou5 m;inieL dar. din fericire. siueta !onavuui se ;n575 ;n ci$a aceea de
du$5 fat5L unc"iu se str;m!5 #roaznic. de $arc5 ar fi ;n#"i7it ceva dez#ust5tor. a$oi s$use $u7in mai
ini-titD
J Nu mi*am $ierdut ;nc5 min7ie. domni-oar5& 6ac5 ucru $e care 7i *am cerut n*ar fi $osi!i. nu 7i *
a- fi cerut& Acum as5*ne. te ro#&
Infirmiera st5tea ;n $icioare. a c5$5t;iu $atuui. cu ca$u s$re unc"iL ui K& i se $5ru c5 o vede
m;n#;ind m;na avocatuuiD
J Po7i s5 s$ui tot fa75 de Leni. -o$ti !onavu cu #as ru#5tor&
J Ceea ce vreau s5 s$un nu m5 $rive-te $e mine -i nu e vor!a de*un secret a meu. vor!i unc"iu -i se
r5suci de $arc5 ar fi vrut s5 arate c5 nu mai voia s5 discute. dar c5*i mai acorda ceuiat un minut de
#;ndire&
J 6e cine e vor!a atunci K ;ntre!5 avocatu. cu voce stins5. cuc;ndu*se a oc&
J 6e ne$otu meu. s$use unc"iu& L*am adus -i $e e& Ni* $rezent5D domnu $rocurist Iosef K&
J OfM f5cu !onavu ceva mai ;nviorat. -i*i ;ntinse m;na ui K&L scuza7i*m5. nu v5 o!servasem& 6u*te.
Leni. ;i s$use e
PROC/S)L H ,+
a$oi infirmierei care nu se ;m$otrivi deoc. -i*i ;ntinse m;na ca -i cum s*ar fi des$5r7it de ea $entru
mut5 vreme&
J N*ai venit deci.G;i s$use unc"iuui care se a$ro$iase. mai ;m$5cat. n*ai venit deci s5 vizitezi un
!onav. ci $entru afaceri&
Ideea c5 veniser5 s5* vad5 ca $e*un !onav $5rea c5* $araizase $;n5 atunci. ;ntr*at;t $5ru de vi#uros
;nce$;nd din ci$a aceea& R5mase tot tim$u s$riCinit ;ntr*un cot. ceea ce nu se $utea s5 nu fie o!ositor.
-i*-i fr5m;nt5 tot tim$u o -uvi75 din !ar!5&
J Ai -i ;nce$ut s5 ar57i mai !ine de c;nd a ie-it vr5Citoarea. ;nce$u unc"iu& 6ar se ;ntreru$se -i -o$tiD
Fac $rinsoare c5 ascut5. -i se re$ezi a u-5&
6ar du$5 u-5 nu se afa nimeni -i unc"iu se ;ntoarse. nu dezam5#it. c5ci a!sen7a infirmierei i se $5rea
un ucru -i mai r5u. ci enervat&
J 4e ;n-ei ;n $rivin7a ei. s$use avocatu f5r5 s*o a$ere mai mut J $oate vr;nd s5 arate astfe c5
infirmiera n*avea nevoie de a$5rare& A$oi continu5 $e*un ton ceva mai $rietenos D C;t des$re afacerea
ne$otuui dumitae. fire-te c5 m*a- socoti fericit s5 m5 $ot ocu$a de ea. dac5 $uterie ;mi vof ;n#5dui o
sarcin5 at;t de difici5L tare m5 tem ;ns5 c5 nu s;nt a ;n57imea cerin7eor. dar n*am s5 m5 dau ;n 5turi
de a nimic L dac5 n*am s5 $ot face fa75 situa7iei. o s5 $utem an#aCa oric;nd ;nc5 un coe#& Sincer
vor!ind. afacerea ;n cauz5 m5 intereseaz5 $rea mut ca s5 renun7 dinainte s5 m5 ocu$ $ersona de ea&
6ac5 inima n*o s5*mi reziste $;n5 a ca$5t. m5car o s5 ai!5 un $rieC demn s5*-i ;nceteze !5t5ie&
K& se #;ndea c5 nu ;n7ee#e un cuv;nt din tot ce*-i s$uneau eiL ;-i $rivea ;ntruna unc"iu. s$er;nd s5
#5seasc5 a e vreun sens. dar acesta 7inea um;narea de $e no$tiera de unde o sticu75 cu medicamente
se -i rosto#oise $e covorL unc"iu a$ro!a c5tin;nd din ca$ tot ce s$unea avocatu. se ar5ta de acord
asu$ra tuturor $uncteor -i*-i $rivea din c;nd ;n c;nd ne$otu. cer;ndu*i $arc5 aceea-i a$ro!are& ;i
vor!ise cumva unc"iu. mai ;nainte. avocatuui. des$re $roces K NuL ar fi fost im$osi!i. c5ci tot ce se
$etrecuse adineauri anua o asemenea $resu$unere& 6e aceea s$useD
J Nu ;n7ee# nimic&
J S5 m5 fi ;n-eat oare K ;ntre!5 avocatu. a fe de mirat -i de st;nCenit ca -i K&L s5 m5 fi dus #ra!a $e
o cae #re-it5 K
+B H $ra!z ,aflca
6es$re ce dori7i s5*mi vor!i7i K Credeam c5 e vor!a des$re $rocesu dumneavoastr5&
J 6es$re $roces. fire-te. s$use unc"iu -i* ;ntre!5 $e K&D atunci ce dore-ti K
J 6ar de unde -ti7i oare c;t de c;t des$re mine -i des$re $rocesu meu K ;ntre!5GK&
J AM Asta era M z;m!i avocatu& 6oar -ti7i !ine c5 s;nt avocatD frecventez cercuri Curidice ;n care se
vor!e-te totdeauna des$re $rocese -i e re7in $e cee mai neo!i-nuite. mai aes c;nd e vor!a de ne$otu
unui $rieten& Cred c5 nu*i nimic de mirare ;n asta&
J Ce dore-ti K ; ;ntre!5 unc"iu $e K& Pari neini-tit&
J Frecventa7i cercuri Curidice K ;ntre!5 K&
J Si#ur c5 da. s$use avocatu& Iar unc"iu ad5u#5D
J ;ntre!i ca un co$i&
J Cu cine s5 m5 v5d. s$use avocatu. dac5 nu cu coe#ii mei de !reas5 K
4onu ui era at;t de convin#5tor. ;nc;t K& nu*i r5s$unse nimic&
ELucra7i totu-i. ar fi vrut e s5 s$un5 J dar nu iz!uti s5*-i ;nvin#5 re7inereaG de*a rosti cuvintee. ucra7i
totu-i $entru Custi7ia o!i-nuit5 -i nu $entru cea din $od?G
J 3;ndi7i*v5. continu5 avocatu cu tonu cuiva care e($ic5 $rintr*o $arantez5 un ucru de a sine
;n7ees. #;ndi7i*v5 c5 asemenea rea7ii aduc mari avantaCe cienteei mee. ;n mute $rivin7e& Asta nici n*
ar mai fi nevoie s5 v*o s$un& Fire-te. $entru moment !oaa m5 stin#"ere-te destu. dar am ;nc5 $rintre
oamenii Custi7iei c;7iva $rieteni care vin s5 m5 vad5 -i de a care mai afu ce e nou& 'a $oate c5 afu
mai re$ede c"iar dec;t unii $erfect s5n5to-i. care stau toat5 ziua a tri!una& A-a se face c5 am. c"iar ;n
ci$a de fa75. un oas$ete care mi*e foarte dra#&
Ni ar5t5 s$re un co7 ;ntunecos a ;nc5$erii&
J Unde K ;ntre!5 K& a$roa$e cu #roso5nie. din $ricina uimirii&
Ni se uit5 nedumerit ;n Curu uiL fi-ia de raze a umin5rii era de$arte de*a r5z!ate $;n5 a $eretee din
fa75& 6ar. ;ntr*adev5r. ceva ;nce$u s5 se mi-te ;n co7u acea& Iar c;nd unc"iu ridic5 uminarea.
desco$erir5 acoo un domn ;n v;rst5. a-ezat ;n#5 o m5su75& Pesemne c5 domnu acea ;-i 7inuse
PROC/S)L H +9
$;n5 -i r5sufarea ca s5 $oat5 r5m;ne at;ta vreme neo!servatL acumG. e se ridic5 ceremonios -i v5dit
su$5rat c5 se atr5sese aten7ia asu$ra ui& Ni ;-i a#it5 m;inie ca $e ni-te ari$ioare. ca s5 arate c5 refuz5
orice $rezentare -i orice $ec5ciune. c5 nu tine cu nici un c"i$ s5*i deranCeze $e ceia7i -i c5*i roa#5 s5*
ase ;n ;ntuneric -i s5*i uite $rezen7a& 6ar ucru acesta nu mai era cu $utin75&
J Ne*a7i uat $rin sur$rindere. s$use avocatu. ca s5 se e($ice&
Ni. cu un #est. ; ;ncuraCa $e domnu ce v;rstnic s5 se a$ro$ie. iar domnu se a$ro$ie ;ncet. $rivind ;n
Curu ui. e(trem de -ov5itor. dar cu oarecare demnitate&
J 6omnue -ef de !irou&&& A". dar ierta7i*m5 M nu v*am $rezentat ;nc5& Iat5* $e $rietenu meu A!ert
K& -i $e ne$otu s5u. domnu $rocurist Iosef K&L iar dumneaui e domnu sef de !irou& 6omnu -ef de
!irou a avut ama!iitatea s5 vin5 s5 m5 vad5& Un $rofan nu -i*ar $utea da seama de vaoarea unei
asemenea viziteL ca s*o $o7i a$recia tre!uie s5 fii ini7iat. tre!uie s5 cuno-ti mu7imea de tre!uri care ;
co$e-esc $e domnu -ef de !irou& 6ar e a venit totu-i. -i eram $e cae de*a sta de vor!5 ini-tit. at;t c;t
;mi ;n#5duie s5!iciunea $ricinuit5 de !oa5& 6eGfa$t nu*i interzisesem ui Leni s5 desc"id5 u-a
eventuaior vizitatori. $entru c5 nu a-te$tam $e nimeni. credeam c5 o s5 r5m;nem sin#uri& Ni tocmai
atunci. dra#u meu A!ert. ai ;nce$ut tu s5 !a7i cu $umnii ;n u-5. iar domnu -ef de !irou s*a retras ;ntr*
un co7 cu scaunu -i cu m5su7aL dar o!serv c5. dac5 am vrea. am avea un su!iect de discu7ie comunL s5
ne adun5m deci a un oc&&& 6omnue -ef de !irou&&&. ad5u#5 e ;ncin;ndu*-i ca$u cu un z;m!et
su#arnic -i ar5t;nd un fotoiu de ;n#5 $at&
J 6in $5cate. vaiM nu $ot s5 r5m;n dec;t c;teva ci$e. s$use -efu de !irou. ama!i. ad;ncindu*se ;n
fotoiu -i uit;nduG*se a ceas& 4re!urie nu*mi dau r5#az& 6ar nu vreau s5 sca$ $rieCu de*a face
cuno-tin75 cu $rietenu unui $rieten de*a meuL -i d5du u-ure din ca$ c5tre unc"iu care $5ru foarte
satisf5cut de noua ui cuno-tin75L a dre$t vor!ind. tem$eramentu ; ;m$iedica $e unc"i s5*-i e($rime
sentimentee L de aceea ;nso7i cu un r;s $e c;t deGz#omotos $e at;t de Cenat cuvintee -efuui de !irou&
Ori!i ta!ouM K& $utu s5* $riveasc5 ;n voie. c5ci de e nu se ocu$a nimeniM Nefu de !irou. din
moment ce fusese c"emat s5 ia $arte a dis*
+@ H $ra!z ,af-a
cutie. $reua. du$5 cum ;i era o!iceiu. fr;iee convor!irii& Avocatu. a c5rui s5!iciune de mai
adineauri $oate c5 avusese doar rostu de*ai aun#a $e noii oas$e7i. ;nce$u s5 as& cute atent. cu m;na
$;nie a urec"e. iar unc"iu. care nu 5sase uminarea J o !aansa $e $u$5 -i avocatu $rivea adesea.
;n#riCorat. Cocu acesta J unc"iu uit5 cur;nd orice urm5 de Cen5 -i se 5s5 cu totu cucerit de ;nc;ntarea
$e care i*o $roduceau eocin7a -efuui de !irou -i #esturie unduitoare cu care acesta ;-i ;nso7ea
cuvintee& Rezemat de t5!ia $atuui. K& se $omeniGcu totu ne#iCat. $oate c"iar dinadins. de -efu de
!irou. -i nu e mai servi dec;t ca auditor !5tr;nior domni& 6e atfe. a!ia dac5 -tia des$re ce vor!eau ei
-i*si 5s5 #;ndurie s5*i r5t5ceasc5 ;nGvoie. c;nd a infirmier5. cind a $urtarea #rosoan5 a unc"iuui fa75
de ea. c;nd a ;ntre!area dac5* mai v5zuse vreodat5 $e -efu de !irou& Nu cumva se afase -i e ;n
$u!icu venit a $rimu ui intero#atoriu K S*ar $utea s5 se ;n-eeL oricum. -efu de !irou s*ar fi $utut
$erfect situa $rintre !5tr;nii cu !5r!i rare afa7i ;n $rimu r;nd a $u!icuui&
La aceasta se #;ndea K& ;n ci$a c;nd un z#omot ca de $or7ean s$art ;i f5cu $e to7i s5 ciueasc5
urec"ie. aten7i&
J /5 duc s5 v5d ce s*a ;nt;m$at. s$use K& -i $orni ;ncet. vr;nd $arc5 s5 e dea ceora7i $osi!iitatea
de a* re7ine&
A!ia ie-ise ;n vesti!u -i tocmai ;ncerca s5 se orienteze ;n !ezn5. c;nd o m;n5 mic5 se a-ez5 $e m;na
ui. care ;nc5 nu d5duse drumu can7ei. -i ;nc"ise ;nceti-or u-a& Era m;na infirmierei. care ; a-te$ta
acoo&
J Nu s*a ;nt;m$at nimic. ;i -o$ti ea& Am aruncat doar o farfurie ;n $erete. ca s5 te scot de*acoo&
Stin#"erit. K& ;i s$useD
J Ni eu m5 #;ndeam a dumneata&
J Cu at;t mai !ine. s$use infirmiera& 2ino M
6u$5 c;7iva $a-i aCunser5 ;n fa7a unei u-i de stic5 mat5. $e care t;n5ra o desc"ise&
J Intr5. s$use ea&
Se afau. f5r5 ;ndoia5. ;n !irou avocatuui& At;t c;t se $utea desu-i a umina unii care umina un mic
$5trat $e $odea ;n fa7a ceor dou5 ferestre mari. ;nc5$erea era mo!iat5 cu ucruri masive -i #ree&
PROC/S)L H +)
J Aici. s$use infirmiera ar5t;nd un fe de ad5 ;ntunecat5. cu un s$5tar de emn scu$tat&
6e ;ndat5 ce se a-ez5. K& ;-i continu5 cercetareaL se afa ;ntr*o sa5 ;nat5. ;n miCocu c5reia cientea
avocatuui s5racior $esemne c5 se sim7ea a!sout $ierdut5& I se $5ru c5 -i vede c;tiva cien7i
a$ro$iindu*se cu $a-i m5run7i de !irou imens. !ar uit5 imediat senza7ia aceasta -i nu mai avu oc"i
dec;t $entru t;n5ra care se #"eGmuise ;n#5 e -i a$roa$e c5* strivea de s$5tar&
J Credeam. s$use ea. c5 ai s5 vii sin#ur. f5r5 s5 te c"em& E ciudat. totu-iD mai ;nt;i. c;nd ai intrat. nu
7i*ai mai uat oc"ii de a mine. -i acum m5 faci s5 te a-te$t& S$une*mi Leni. ad5u#5 ea re$ede. ca -i
cum n*ar fi tre!uit s5 $iard5 nici o secund5 a ;nt;nirii&
J Cu $5cere. ;i r5s$unse K&. dar ciud57enia des$re care vor!eai. Leni. e foarte u-or de e($icat& /ai
;nt;i tre!uia s5 ascut $55vr5#eaa !5tr;nior -i nu $uteam $eca f5r5 motivL a$oi. nu s;nt o!raznic de
feu meu. am o fire mai mut timid5. -i nici dumneata. Leni. nu $ari s5 te a-i cucerit5 de a $rima
vedere&
J Asta nu. s$use Leni $un;nd m;na $e s$5tar -i $rivin*du* $e K& dre$t ;n oc"i. asta nu. dar nu 7i*am
$5cut -i $ro!a!i c5 nu*7i $ac nici acum&
J S5*mi $aci. s$use K& ocoind un r5s$uns direct. s5*mi $aci ar fi cam $u7in&
J O" M z;m!i ea&
S$usee ui K&&. urmate de e(cama7ia aceasta. ;i d5deau ui Leni o oarecare su$erioritate& 6e aceea K&
t5cu un tim$& Ni. $entru c5 se o!i-nuise cu ;ntunericu din ;nc5$ere. $utu s5 distin#5 unee am5nunte
ae mo!iieruui& Remarc5. mai aes. un ta!ou imens at;rnat ;n drea$ta u-ii -i se a$ec5 ;nainte s5*
vad5 mai !ine& 4a!ou ;nf57i-a uri !5r!at ;n ro!5 de Cudec5tor. st;nd $e un Ci7 ;nat. a c5rui $oeia5
aurie $5rea c5 ;m$roa-c5 ;ntrea#a $;nz5& Partea ciudat5 a $ortretuui o constituia ;ns5 atitudinea
Cudec5toruuiD ;n oc s5 stea ;n Ci7. cu demnitate cam5. Cudec5toru ;-i a$5sa cu $utere !ra7u st;n# $e
s$5taru -i $e !ra7u Ci7uui. $e c;nd !ra7u dre$t ; 7inea com$et de#aCat. s$riCinit doar cu $ama de una
din rezem5toaree aterae. de $arc5 s*ar fi $re#5tit s5 7;-neasc5 ;n sus. ;m$ins de o vioent5 indi#nare.
ca s5 s$un5 un ucru decisiv. $oate c"iar s5 rosteasc5 sentin7a definitiv5&
+: H $ra!z ,af-a
Acuzatu tre!uia $resu$us a $icioaree sc5rii ae c5rei tre$te de sus. aco$erite cu un covor #a!en. se
desu-eau destu de !ine&
J Poate c5 e Cudec5toru meu. s$use K& ar5t;nd cu de#etu ta!ou&
J Eu ; cunosc. s$use Leni. $rivind -i ea ta!ou& 2ine destu de des $e aici& Portretu e din tinere7e.
dar nu se $oate s5*i fi sem5nat vreodat5L ;n reaitate. Cudec5toru este e(trem de m5runt& Asta nu*
;m$iedic5 s5 cear5 $ortrete ;n care s5 arate ca un $ersonaC imens. c5ci e cum$it de vanitos. cum de
atfe s;ntem to7i aici& Ni eu s;nt vanitoas5. -i s;nt foarte su$5rat5 c5 nu*7i $ac&
La cuvintee ei. K& ;i r5s$unse cu$rinz;nd*o ;n !ra7e -i tr5#;nd*o c;t mai a$roa$e& Leni ;-i rezem5.
t5cut5. ca$u $e um5ru ui& Iar K&. mereu cu #;ndu a Cudec5tor. o ;ntre!5D
J Ce #rad are K
J E Cudec5tor de instruc7ie. ;i r5s$unse ea a$uc;ndu*i m;na cu care K& ;i cu$rinsese taia -i Cuc;ndu*se
cu de#etee ui&
J Ni e e tot un sim$u Cudec5tor de instruc7ie. s$use K&. dezam5#it& Func7ionarii su$eriori se ascund.
iar e s*a instaat ;ntr*un Ci7M
J Nu*i nimic adev5rat. s$use Leni cu fa7a cucat5 $e $ama ui K& ;n reaitate. Cudec5toru st5 $e*Gun
scaun de !uc5t5rie. $este care se a-az5 o $5tur5 vec"e. de #raCd. ;m$5turit5 in $atru& 6ar nu te mai $o7i
#;ndi -i a atceva. ;n afar5 de $rocesu dumitae K ad5u#5 ea. ;ncet&
J ;mi e cu ne$utin75. s$use K& 'a c"iar cred c5 m5 #;ndesc $rea $u7in a e&
J Nu $rin asta #re-e-ti. s$use Leni& Am auzit ;ns5 c5 e-ti #rozav de ;nd5r5tnic&
J 6e a cine ai auzit K ;ntre!5 K&
;i sim7ea $e $ie$t a$5sarea tru$uui -i $rivea !o#atu -i densu -uvoi a $5ruui ei !run&
J Nu $ot s5*7i s$un mai mut. ;i r5s$unse Leni& Nu*mi cere nume. ci ;n5tur5*7i defectu. nu fi at;t de
;nc5$57;natL tri!unauui acestuia nu i te $o7i o$une -i e-ti siit s5 m5rturise-ti& /5rturise-te. deci. a
$rima ocazie& A!ia du$5 aceea ai s5 $o7i ;ncerca s5 #5se-ti vreo $osi!iitate de sc5$are& A!ia du$5
aceea& Ni nici atunci n*o s5 iz!ute-ti. dec;t dac5 o s5*7i
PROC/S)L H +A
cineva ;n aCutor& 6ar nu*7i face #riCiD am s5 m5 ocu$ eu de asta&
J S*ar $5rea c5 -tii mute des$re tri!una -i des$re toate terti$urie necesare aici. s$use K& -i -i*o
a-ez5 $e Leni $e #enunc"i. c5ci se i$ise $rea tare de e&
J A-a e !ine. s$use Leni insta;ndu*se comod $e #enunc"ii iii. du$5 ce*-i netezise $iurie fustei -i*-i
aranCase !uza&
A$oi i se a#575 cu am;ndou5 m;inie de #;t. ;-i 5s5 ca$u $e s$ate -i* $rivi ;ndeun#&
J 6ac5 nu m5rturisesc. nu m5 $o7i aCuta K o ;ntre!5 e. ca s*o ;ncerce& Ni se #;ndi. a$roa$e miratD Ia te
uit5 M ;mi recrutez aCutoareL mai ;nt;i domni-oara 'urstner. a$oi nevasta a$roduui -i acum aceast5
mic5 infirmier5 care s*ar $5rea c5 are o ciudat5 nevoie de mine& Ni ;mi st5 $e #enunc"i de $arc5 aici ar
fi adev5ratu ei ocM
J Nu. ;i r5s$unse Leni c5tin;nd ;ncet din ca$. dac5 nu m5rturise-ti n*am s5 te $ot aCuta& 6ar
dumneata nu*mi dore-ti deoc aCutoru. $u7in ;7i $as5 de e. e-ti ;nd5r5tnic -i nu te a-i convins&&& Ai o
iu!it5K ; ;ntre!5 ea $este o ci$5&
J Nu. r5s$unse K&
J 'a aiM f5cu Leni&
J 6a. e*adev5rat. s$use K&. t5#5duiam -i. totu-i. ;i $ort foto#rafia ;n !uzunar&
Ni. a ru#5mintea ui Leni. ;i ar5t5 o foto#rafie a EseiL #"emuit5 $e #enunc"ii ui K&. Leni $rivi $ozaD
un instantaneu& Esa fusese foto#rafiat5 du$5 unu din dansurie viCeioase $e care ;i $5cea s5 e
danseze ;n ocau unde serveaL fusta ;i unduia ;n aer. din $ricina $irueteor L m;inie -i e 7inea $e
-oduri -i r;dea. cu #;tu ;ntinsL ;n $oz5 nu se $utea vedea s$re cine r;de&
J Poart5 corset -i se str;n#e $rea tare. s$use Leni ar5t;nd ocu unde. du$5 $5rerea ei. ucru acesta se
vedea carL nu*mi $aceL e vu#ar5 -i ne;ndem;natic5& 6ar $oate c5 fa75 de dumneata e !;nd5 -i
dr5#u75. a-a s*ar $5rea din foto#rafie& Adeseori. fetee acestea soideG -tiu s5 fie !;nde -i dr5#u7eL dar
s5 se sacrifice $entru dumneata. ar fi ;n stare K
J Nu. s$use K&. nu e nici !;nd5. nici dr5#u75. -i nici n*ar fi ca$a!i5 s5 se sacrifice $entru mine& 6e
atfe. nu i*am cerut niciodat5 asemenea ucruri -i nici m5car foto#rafia n*am $rivit*o $;n5 acum at;t de
atent. ca dumneata&
+= H $ra!z ,af-a
J Asta fiindc5 nu 7ii $rea mut a ea. s$use Leni& 6eci nu*7i este iu!it5&
J 'a da. s$use K& Nu*mi retra# cuvintee&
J Acum. s*ar $utea s5*7i fie iu!it5. dar n*ai re#reta*
B
$rea mut dac5 ai $ierde*o sau dac5 ai ;nocui*o
cu ata. de $id5 cu mine&
J Fire-te. $o7i #;ndi a-a. s$use K& z;m!ind. dar Esa are un mare avantaC fat5 de dumneataL ea nu -tie
nimic des$re $rocesu meu. -i c"iar dac5 ar -ti ceva nu s*ar #;ndi niciodat5 a e& Ni n*ar c5uta niciodat5
s5 m5 convin#5 s5 cedez&
J Asta nu*i deoc un avantaC. s$use LeniL dac5 nu mai are -i atee. $ot s5 s$er& Are vreun defect fizic
K
J Un defect fizic K ;ntre!5 K&
J 6a. s$use Leni. eu am un mic defect fizic& Iat5*& Ni*-i de$5rta de#etu miCociu de inearu m;inii
dre$teD
;ntre aceste dou5 de#ete $ieea crescuse $;n5 a Cum5tatea ceei de*a doua faan#e&
6in $ricina ;ntunericuui. K& nu o!serv5 imediat ce voia s5*i arate. dar Leni ;i conduse m;na. or!e-te.
-i* f5cu s5*i $i$5ie $iei7a&
J Ce ciud57enieM se mir5 K&
Ni. du$5 ce*i $rivi toat5 m;na. ad5u#5D
J 6r5#u75 #"ear5M
Leni acce$t5 ca un fe de m;ndrie mirarea ui K&L acesta ;i i$i -i*i dezi$i de nenum5rate ori cee dou5
de#eteL ;n cee din urm5. i e s5rut5 ;nainte de*a e da drumu&
J O" M stri#5 ea atunci. m*ai s5rutat&
3r5!it5. cu #ura desc"is5. se coco75 cu #enunc"ii $e #enunc"ii ui& K& o $rivea uuit& Acum. c;nd erau
at;t de a$roa$e. o!serv5 c5 Leni r5s$;ndea un $arfum amar -i iute. o arom5 ca de $i$erL ea ;i u5 ca$u
-i i* cuc5 $e s;ni. se a$ec5 deasu$ra ui. a$oi ;i mu-c5 -i*i s5rut5 #;tu. !a ;-i trecu din7ii -i $rin $5ru
ui&
J /*ai uat $e mine ;n sc"im! M #emea Leni din c;nd ;n c;ndL !a#5 de seam5. m*ai uat $e mine ;n
sc"im! M
6ar #enunc"iu ;i aunec5 -i. cu un u-or 7i$5t. Leni a$roa$e se $r5!u-i $e covor& Ca s*o 7in5. K& o
$rinse de taie. dar se $omeni -i e tras ;n c5dere&
J Acum e-ti a meu. s$use Leni& Iat5 c"eia casei& 2ino c;nd vrei. ;i maiG-o$ti ea. ca ;nc"eiere&
Ni*i mai arunc5. din fu#5. o s5rutare. $e c;nd e $eca&
PROC/S)L H +7
Afar5. ;nce$use s5 cad5 o !urni75 m5runt5& K& se #;ndea
s
5 se duc5 ;n miCocu str5zii ca s*o mai vad5
$e Leni. ;nc5 o dat5. a fereastr5. c;nd unc"iu*s5u 7;-ni dintr*un automo!i care a-te$ta ;n fa7a casei -i
$e care e. distrat. nu* o!servaseL unc"iu ;-i a$uc5 ne$otu de !ra7 -i* ;m$inse s$re $oart5. ca
s
i cum
ar fi vrut s5* 7intuiasc5 acoo&
J Cum ai $utut s5 faci una ca asta M ;i stri#5 e& Ai d5unat enorm $rocesuui t5u. care se urnise $e
caea cea !un5 M 4e duci -i te ascunzi cu sc;rn5via aia mic5 -i stricat5 care. cumea. mai e. fire-te. -i
amanta avocatuuiL i$se-ti ore ;ntre#i. -i nu cau7i m5car un $rete(t. nu ascunzi nimic. faci totu $e fa75.
dai fu#a a ea -i r5m;i cu ea M Ni ne ui7i acoo $e to7i treiD $e unc"iu care se s$ete-te aer#;nd $entru
tine. $e avocatu care*7i tre!uie ca s5 c;-ti#i. -i mai aes $e -efu de !irou. $ersonaCu acesta at;t de
$uternic. de care de$inde ;ntre#u t5u $roces ;n faza actua5 M Noi c5ut5m un miCoc ca s5 te aCut5mL eu
m5 v5d siit s5 discut c;t se $oate de $rudent cu avocatuL avocatu. a r;ndu s5u. nu -tie cum s5 se mai
$oarte cu -efu de !irouL ;n fa7a at;tor #reut57i. datoria ta ar fi m5car s5 m5 sus7ii $e c;t $osi!iM Iar tu
r5m;i cu ea M Ni vine. vr;nd*nevr;nd. momentu c;nd ucru acesta nu mai $oate fi t5inuitM Fire-te.
oamenii s;nt $oitico-i -i nu $omenesc nimic des$re i$sa ta. ;ncearc5 s5 m5 cru7eL dar $;n5 a urm5 nu
se mai $ot st5$;ni. -i fiindc5 nu $utem vor!i des$re ce ne intereseaz5. nu mai scot un cuv;ntM Am stat
un sfert de ceas f5r5 s5 ne s$unem nimic. ascut;nd dac5 nu cumva te ;ntorci& 6e#ea!aM P;n5 a urm5.
-efu de !irou. care z5!ovise mai mut dec;t ar fi dorit. s*a ridicat s5*-i ia r5mas !unL se vedea c;t de
coo c5*i $5rea r5u $entru mine. dar n*avea cum s5 m5 aCuteL -i a mai ;nt;rziat c;teva ci$e a u-5. cu o
ama!iitate de necrezut. a$oi s*a dus& ;7i ;nc"i$ui ce mut m*a u-urat $ecarea uiD sim7eam c5 m5 sufoc&
Iar avocatu. care e !onav. a suferit -i mai mut din $ricina taL omuui acestuia cumsecade a$roa$e c5*
i $ierise #raiu c;nd mi*am uat r5mas !un de a e& Pro!a!i c5 ai contri!uit a $r5!u-irea ui tota5. ai
#r5!it moartea unui om de care aveai nevoie& Iar $e mine. unc"iu t5u. m5 a-i s5 te a-te$t aici. ;n
$oaie. ore -i ore& Pune m;na s5 vezi ce ud s;nt&

A2OCA4UL. IN6US4RIANUL NI PIC4ORUL

;ntr*o diminea75 de iarn5 J afar5 nin#ea. ;n umina tu!ure a ziei J K& -edea a !irouL de-i era ;nc5
devreme. se sim7ea e(trem de o!osit& Ca s5 sca$e de func7ionarii mai m5run7i. ;i s$usese omuui de
serviciu c5 are de terminat o ucrare mai im$ortant5 -i*i $oruncise s5 nu ase $e nimeni s5 intre& 6ar. ;n
oc s5 ucreze. se fr5m;nta $e scaun -i muta de coo*coo o!iectee de $e mas5L ;n cee din urm5 ;-i
;ntinse. f5r5 s5*-i dea seama. m;inie $e mas5 -i r5mase a-a. f5r5 mi-care. cu ca$u $ecat&
Ideea $rocesuui nu* s5!ea o ci$5L se ;ntre!ase adeseori dac5 n*ar fi fost mai !ine s5 se a$ere
;ntocmind un ra$ort scris $e care s5* trimit5 tri!unauuiD -i*ar fi e($us ;n e !io#rafia. $e scurt. -i ar fi
e($icat. ;n e#5tur5 cu toate evenimentee c;t de c;t im$ortante din via7a ui. motivee care ;
determinaser5 s5 $rocedeze a-a cum $rocedase. Cudecind a$oi motivee acestea du$5 o$iniie ui
actuaeL ;n ;nc"eiere. ar fi ar5tat motivee acestei utime "ot5r;ri& Un asemenea ra$ort i se $5rea cu mut
su$erior fa75 de o!i-nuita metod5 de a$5rare a avoca7ior $e care. de atfe. ;i socotea cam du!io-i. ;ntr*
adev5r. K&Gnici nu -tia ce ;ntre$rinde avocatuL f5r5 ;ndoia5 c5 nu f5cea mare ucru. din moment ce
trecuse mai mut de*o un5 de c;nd maestru 1ud ;ncetase s5* mai c"eme -i. de atfe. nici a
consuta7iie $recedente nu avusese deoc im$resia c5 omu acesta ar fi $utut s5* aCute $rea mut&
/aestru 1ud a$roa$e c5 nu* ;ntre!ase nimic. de-i ar fi avut at;tea ;ntre!5ri de $us& ;ntre!5rie acestea
erau esen7iae& K& sim7ea e ;nsu-i ce*ar fi fost necesar s5 fie ;ntre!at& 6ar avocatu. ;n oc s5* ;ntre!e.
se ansa ;n discursuri intermina!ie. sau st5tea ca mut ;n fa7a ui. $ec;ndu*se u-or $este mas5. $ro!a!i
din cauz5 c5 ;i s5!ise auzu. -i ;-i fr5m;nta o -uvi75 din !ar!5. $rivind desenee de $e covor. ;n ocu
unde K& se cucase cu Leni& 6in c;nd ;n c;nd ;i d5dea ni-te sfaturi seci. cum se dau co$iior& 6iscu7ii $e
c;t de un#i $e at;t de $ictisitoare. $entru care K& se #;ndea s5 nu dea nici un !an c;nd va veni vremea
$57ii& C;nd avocatu socotea c5*
PROC/S)L H ++
umiise ;ndeaCuns. ;ncerca. de o!icei. s5* mai ;m!5r!5teze
u
n $ic& Ni*i $ovestea atunci c5 mai c;-ti#ase.
tota sau ;n $arte. mute $rocese asem5n5toare -i c5 $rocesee aceea. de-i ;n reaitate mai $u7in
dificie. $5reau totu-i mai dis$erate dec;t $rocesu ui& Are ista or aici. ;n sertar J -i ovea ;n mas5 J
dar secretu $rofesiona ; ;m$iedic5. din nefericire. s5 arate dosaree& /area e($erien75 do!;ndit5 ;n
cursu dez!aterior o s5*i fooseasc5 nea$5rat ui K&L fire-te c5 a -i ;nce$ut imediat. s5 ucrezeD $rima
;nt;m$inare e #ata f5cut5& ;nt;m$inarea aceasta e foarte im$ortant5. c5ci ;ntre# $rocesu de$inde.
adeseori. de $rima im$resie $e care o face a$5rarea& 6in $5cate J -i asu$ra acestui ucru tre!uie ;n
orice caz s5*i atra#5 de $e acum aten7ia ui K& J se ;nt;m$5 destu de des ca $rimee ;nt;m$in5ri s5 nu
fie citite de tri!una& S;nt $ur -i sim$u casate. su! cuv;nt c5 intero#atoriu acuzatuui e. $;n5 una ata.
mai im$ortant dec;t toate ;nt;m$in5rie scrise& 4ri!unau mai s$une c"iar. uneori. atunci c;nd
incu$atu st5ruie $rea mut. c5 ;nt;m$inarea ;i va fi citit5 o dat5 cu toate ceeate acte. ;naintea
"ot5ririi definitive. c;nd dosaru va fi com$et& 6ar. din $5cate. ucru acesta nu e totdeauna adev5rat.
ad5u#a avocatuL ;n #enere. $rima ;nt;m$inare zace ;n vreun sertar. sau $;n5 a urm5 se $ierde -i. c"iar
dac5 e $5strat5. de o!icei nu e citit5. du$5 cum a afat e. de-i. cinstit vor!ind. din surse nu $rea autori*
zate& Situa7ia aceasta e re#reta!i5. dar ;-i are temeiurie ei& K& nu tre!uie s5 $iard5 din vedere c5
dez!aterie nu s;nt $u!ice. c5 $ot deveni $u!ice dac5 tri!unau socote-te necesar. dar c5 e#ea nu
$revede acest caracter $u!ic& 6e aceea dosaree tri!unauui. -i mai aes actu de acuzare. r5m;n se*
crete -i $entru acuzat. -i $entru a$5r5toru s5u. $rin urmare. ;n #enere. e #reu de -tiut ;m$otriva cui
tre!uie ;ndre$tat5 $rima ;nt;m$inare. -i nu i se $ermite. ;n fond. ;nt;m$in5rii acesteia s5 furnizeze
eementee utie. dec;t $rin vreo ;nt;m$are fericit5& ;nt;m$in5ri cu adev5rat utie nu se $ot face dec;t
ceva mai t;rziu. ;n cursu intero#atoriior. dar ;ntre!5rie $use incu$atuui as5 s5 se ;ntrevad5 sau s5 se
#"iceasc5 diferitee ca$ete de acuzare -i motivee $e care s;nt ;ntemeiate& ;n asemenea condi7ii
a$5rarea se #5se-te. nici vor!5. ;ntr*o situa7ie foarte defavora!i5. !a c"iar $eni!i5. dar asta -i
inten7ioneaz5 tri!unau& Le#ea nu admite ;n mod e($res a$5rarea. ci doar o ;n#5duie. -i se $oate $une
c"iar
9BB H $ra!z ,af-a
;ntre!area dac5 $ara#rafu din e#e care $are c5 o ;n#5duie. o ;n#5duie -i ;n reaitate& 6e aceea nu
e(ist5 $ro$riu*zis avoca7i recunoscu7i de tri!unau ;n cauz5L to7i cei care se $rezint5 a !ar5 nu s;nt
dec;t avoca7i de contra!and5& Evident. fa$tu acesta dezonoreaz5 ;ntrea#a !reas5L K& n*are dec;t s5
$riveasc5 saa rezervat5 avoca7ior. data viitoare c;nd s*o duce ;n !irourie tri!unauui. -i $ro!a!i c5 o
s5 se ;n#rozeasc5 v5z;ndu*i $e cei aduna7i acooL numai as$ectu od5i7ei rezervate avoca7ior ar fi
suficient s5 arate dis$re7u tri!unauui $entru oamenii ace-tia& Od5i7a e uminat5 $rintr*un oc"i de
#eam mic -i at;t de ;nat ;nc;t ca s5 $rive-ti $rin e J res$ir;nd fumu "ornuui a-ezat a5turi -i
m;nCindu*7i fa75 cu funin#ine J tre!uie mai ;nt;i s5 #5se-ti un confrate $eF ai c5rui umeri s5 te $o7i
coco7aL ;n $us J -i asta numai ca un e(em$u $entru starea ;n care se af5 ;nc5$erea J $odeaua are
de mai !ine de*un an o #aur5 $rin care $oate c5 un om n*ar iz!uti s5 treac5. dar e suficient de mare.
totu-i. ca s5 7i se scufunde $icioru ;n eaL -i cum saa avoca7ior se af5 a etaCu a doiea a $oduui.
dac5 se nimere-te ca vreunu dintre avoca7i s5 cace ;n #aur5. $icioru ;i at;rn5 $rin tavanu $rimuui
etaC a $oduui. e(act deasu$ra cuoaruui ;n care a-tea$t5 incu$a7ii&
Avoca7ii nu e(a#ereaz5 deci c;nd decar5 c5 situa7ia aceasta este de*a dre$tu ru-inoas5& Recama7iie
or n*au ;ns5 nici un fe de audien75 ;n fa7a administra7iei& Ni e e strict interzis s5 fac5 vreo modificare
$e c"etuiaa orL atminteri. e(ist5 motive temeinice ca avoca7ii s5 fie trata7i a-aD tri!unau caut5 s5
eimine $e c;t $osi!i a$5rarea -i 7ine ca acuzatu s5 r5s$und5 e ;nsu-i de toate& In fond. $unctu acesta
de vedere nu e r5uD dar s5 se tra#5 de aici concuzia inutiit57ii avoca7ior $entru incu$at. ;n fa7a
acestui tri!una. ar fi c;t se $oate de #re-it& 6im$otriv5. nic5ieri avoca7ii nu e $ot fi mai de foos. c5ci.
;n #enere. dez!aterie nu s;nt secrete numai $entru $u!ic. ci -i $entru acuzatL fire-te. ;n m5sura ;n care
secretu e $osi!i. dar ;ntr*o ar#5 m5sur5. totu-i. ;ntr*adev5r. acuzatu n*are dre$tu s5 vad5 dosaree
tri!unauui. iar du$5 intero#5ri ar fi foarte difici de #"icit ce con7in dosaree. mai aes $entru acuzatu
intimidat -i co$e-it de #riCie care*i sustra# aten7ia& Aici intervine a$5rarea&G 6e o!icei. avoca7ii n*au
dre$tu s5 asiste a ;ntrevederie cu Cudec5toru de instruc7ie. de aceea s;nt nevoi7i s5* des*
coas5 c"iar ;
PROC
eCcuza7 imedfct7i UuNaFU4nc5$ef;i uncfese
5 intem#atdriuC ieau mtero#ato4
/S)L H 9B9
'
M $e c;t se $oate Intero#atoriie. ca s5 $oat5
descifra. din e($ica7iie ui adesea confuze. ce*arU$utea deveni Y util $entru a$5rare& 6ar nici cee
afate nu s;nt $rea im$ortante. c5ci. ;n condi7iie date. nu se $oate afa mare ucru. de-i. a dre$t
vor!ind. un om com$etent s*ar descurca mai !ine dec;t un novice& Atuu $rinci$a ; constituie rea7iie
$ersonae ae avocatuuiL $e ee se !azeaz5 adev5rata vaoare a a$5r5rii& 6in $ro$riie ui e($erien7e. K&
-i*a dat seama c5 or#anizarea tri!unauui as5 de dorit ;n ceea ce $rive-te #radee inferioare. c5 $rintre
saaria7ii m5run7i se af5 destui venai -i coru$ti!iiL ;n $rivin7a aceasta. zidu Custi7iei are numeroase
s$5rturi& La s$5rturie acestea se ;n#"esuie maCoritatea avoca7ior. aici mituiesc. aici tra# cu urec"ea -i
s$ioneaz5 L aici au avut oc. ce $u7in ;n trecut. furturi de acte& Ni e de net5#5duit c5 unii a$5r5tori o!7in
;n feu acesta rezutate de moment. uimitor de favora!ie acuzatuuiL ee constituie m;ndria avoca7ior
-i momeaa cu care ;-i atra# cien7ii noiL dar asemenea rezutate nu ;nsemneaz5 nimic sau a$roa$e
nimic $entru evou7ia uterioar5 a $roceseor& Numai rea7iie $ersonae cinstite. -i anume cu
func7ionarii mai im$ortan7i J fire-te. func7ionari su$eriori ai instan7eor inferioare J $ot avea o rea5
vaoareL a ;nce$ut $eG nesim7ite. iar mai a$oi din ce ;n ce mai v5dit& Si#ur. $u7ini avoca7i iz!utesc $e
caea aceastaL iat5 de ce ae#erea ui K& fusese c;t se $oate de fericit5& Nu e(ist5. s$unea doctoru 1ud.
a$5r5toru s5u. dec;t unu sau doi avoca7i care s5 se $oat5 5uda cu rea7ii ca ae ui& Acestora $u7in e
$as5. fire-te. de cuno-tin7ee $e care e*ar $utea face ;n camera avoca7iorL cu oamenii de acoo ei nu
vor s5 ai!5 a faceL dar cu func7ionarii tri!unauui au rea7ii c;t se $oate de str;nse& /aestru 1ud nu
mai avea nevoie s5 $;ndeasc5 a$ari7ia ve-nic $ro!ematic5 a Cudec5torior de instruc7ie ;n anticameree
domniior or. ca s5 ;ncerce s5 o!7in5 de a ei. du$5 cum aveau c"ef. r5s$unsuri a$roa$e totdeauna
mincinoase -i fanteziste& Nu. K& ;nsu-i $utuse s5 constate c5 func7ionarii J -i c;teodat5 c"iar unii de
ran# ;nat J vin din $ro$rie ini7iativ5 s5* informeze $e fa75. sau m5car ;ntr*un fe u-or inter$reta!i. -i
discut5 cu e des$re viitoarea evou7ie a dez!aterior L ;n unee cazuri izoate. ei se as5 c"iar convin-i
-i ado$t5 uneori $5rerie avocatuCuC&Cn $rivin7a aceasta ;ns5 e
9B@ H $ra!z ,af-a
!ine s5 n*ai $rea mut5 ;ncredere ;n eiL oric;t de cate#oric -i*
ar
e($rima noua $ozi7ie favora!i5 a$5r5rii.
imediat du$5 aceea se ;ntorc. $oate. a !irou ca s5 dea. $entru dez!aterie din ziua urm5toare directive
cu totu diferite -i c;teodat5 mut mai severe $entru acuzat dec;t fuseser5 cee de $;n5 atunci. datorate
tocmai $unctuui de vedere $e care $retindeau ca *au e$5dat definitiv& ;m$otriva unor asemenea
ucruri nu se $oate ;ntre$rinde nimic. c5ci $romisiunie f5cute ;ntre $atru oc"i r5m;n mai de$arte
$romisiuni f5cute ;ntre $atru oc"i -i nu $ot im$une nici un fe de o!i#a7ie. c"iar dac5 a$5rarea n*ar fi
o!i#at5 s5 $5streze rea7ii c;t mai !une cu domnii func7ionari& Ar mai tre!ui s$us de asemenea c5
atunci c;nd domnii func7ionari intr5 ;n e#5tur5 cu a$5r5torii J -i c;nd au a face cu oameni com$eten7i
J nu fac asta numai din $rietenie sau din fiantro$ie. ci $entru c5. ;ntr*o anumit5 $rivin75. de$ind -i ei
de avoca7i&
4ocmai aici iese a ivea5 defectu unui or#anism a Custi7iei care decreteaz5 de a !un ;nce$ut
Cudecarea secret5& Func7ionarii s;nt i$si7i de contactu cu societateaL $entru $rocesee o!i-nuite. ei s;nt
!ine ;narma7iL asemenea $rocese $ot s5 se desf5-oare a$roa$e de a sine. $e f5#a-u cunoscut. -i a!ia
dac5 e nevoie s5 se intervin5 $e K i. $e coo. u-ure. $entru ca ucrurie s5 mear#5 normaL dar ;n fa7a
cazurior fie e(trem de sim$e. fie deose!it de dificie. func7ionarii se $omenesc adeseori dezorienta7iL
tr5ind zi -i noa$te ;nc"ista7i ;n iteree e#ii. ei sf;r-esc$rin a $ierde sensu e(act a rea7iior umane. -i
$ierderea aceasta ;i face s5 dea #re- ;n cazurie mai sus*$omenite& Ni atunci vin s5 cear5 sfat avoca7ior.
urma7i de vreun servitor care $oart5 actee de o!icei at;t de secrete& La fereastra aceasta ai $utea vedea
mu7i domni. -i utimii $e care te*ai a-te$ta s5*i vezi. $rivind $e strad5 cu un aer dezn5d5Cduit. ;n tim$
ce avocatu cerceteaz5 dosaree de $e masa ui ca s5 e $oat5 da un sfat& ;n asemenea ocazii se vede
!ine. de atfe. c;t de serios ;-i $rivesc domniie or meseria -i a ce dis$erare ;i ;m$in# $iedicie $e
care $rin ;ns5-i natura or nu e $ot ;nvin#e&
In orice caz. ad5u#a avocatu. situa7ia or nu e $rea u-oar5 -i nu tre!uie s5 e faci nedre$tatea de*a o
socoti astfe& Ierar"ia Custi7iei este infinit5 -i $rintre tre$tee ei c"iar ini7ia7ii a!ia dac5 se descurc5& Ni
cum. ;n #enere. dez!aterie tri!unaeor r5m;n secrete at;t $entru func7ionarii mai
PROC/S)L H 9B)
Cnarun7i c;t -i $entru $u!ic. ee nu $ot fi niciodat5 urm5rite $;n5 a ca$5tL $rocesee intr5 deci adeseori
;n resortu vreunei instan7e. f5r5 s5 se -tie de unde vin. -i dis$ar f5r5 s5 se -tie ;ncotro& 6e aceea
func7ionarii s;nt i$si7i de ;nv575mintee $e care e*ar $utea tra#eGdin studiu diverseor faze ae unui
$roces. din verdict -i din motiv5rie ui& Ei n*au dre$tu s5 se $reocu$e dec;t de $artea $rocedurii $e
care e*o rezerv5 e#ea -i. adeseori. -tiu des$re ce urmeaz5. adic5 des$re rezutatee $ro$riei or munci.
mai $u7in c"iar dec;t -tie a$5rarea care. ;n #enere. r5m;ne ;n contact cu acuzatu $;n5 a sf;r-itu
dez!aterior& 6eci -i ;n $rivin7a aceasta func7ionarii Custi7iei au mute de ;nv57at de a avoca7i& ;n fa7a
unei asemenea situa7ii. cum mai $oate s5 se mire K& v5z;nd irita!iitatea func7ionarior. care se
manifest5 adeseori Ci#nitor a adresa acuza7ior J c5ci fiecare face e($erien7a aceasta K 4o7i
func7ionarii s;nt ve-nic irita7i. c"iar dac5 $ar cami& Fire-te. de $e urma acestui fa$t au mut de suferit
avoca7ii m5run7i& ;n e#5tur5 cu asta se $oveste-te c"iar o anecdot5 care $are c;t se $oate de adev5rat5 D
un vec"i func7ionar. atminteri om ini-tit -i de trea!5. studiase o zi -i o noa$te. f5r5 ;ntreru$ere J c5ci
func7ionarii ace-tia s;rit e(trem de s;r#uincio-i J o afacere Cudiciar5 dintre cee mai dificie -i ;nc;cit5
mai aes de ;nt;m$in5rie avoca7ior& 6iminea7a. du$5 dou5zeci -i $atru de ore de munc5 in#rat5.
func7ionaru nostru se a-az5 a $;nd5 ;n dosu u-ii -i*i arunc5 ;n Cosu sc5rii $e to7i avoca7ii care voiau
s5 intre& Avoca7ii se adunar5 $e unu din $aiere ca s5 se sf5tuiasc5 ce*i de f5cutL $e de*o $arte. n*aveau
dre$tu rea de*a intra ;n tri!una. -i asta ;i ;m$iedica s5 ;ntre$rind5 vreo ac7iune e#a5 ;m$otriva
func7ionaruui J $e care. de atfe. aveau tot interesu s5* menaCeze. du$5 cum s*a mai ar5tatL dar. $e
de at5 $arte. cum fiecare zi $etrecut5 ;n afara tri!unauui era com$et $ierdut5 $entru ei. 7ineau
#rozav s5 intre& P;n5 a urm5 c5zur5 de acord c5 tre!uia s5* istoveasc5 $e !5tr;nu func7ionar& Urcar5
deci. $e r;nd. tre$teeL aCuns sus. fiecare dintre ei se 5sa aruncat Cos. du$5 o un#5 rezisten75 $asiv5L a
ca$5tu sc5rii. avocatu era cues de coe#ii s5i& Iocu acesta dur5 cam o or5. du$5 care !5tr;nu domn.
o!osit -i de munca de $este noa$te. se sim7i ;ntr*adev5r istovit -i se ;ntoarse ;n !irou unde ucra& Cei
de Cos 7inur5 mai ;nt;i s5 se convin#5 c5 !5tr;nu $ecase& 6e aceea ; trimiser5 $e unu dintre ei cu
misiunea de*a cerceta dac5
9B: H $ra!z ,af-a
ocu era ;ntr*adev5r #o& Ni nu intrar5 ;n sa5 dec;t du$5 re;ntoarcerea ceui trimis. f5r5 s5 ;ndr5zneasc5
a s$une un cuv;nt. c5ci avoca7ii nu 7in deoc s5 aduc5 vreo ;m!un5t57ire sistemuui Cudiciar. $e c;nd
oricare dintre acuza7i. c"iar -i ce mai sa! a minte J -i ucru acesta e foarte semnificativ J de a
$rimu contact cu Custi7ia ;nce$e totdeauna s5 se #;ndeasc5 a $roiecte de reforme. risi$indu*-i astfe
tim$u -i ener#ia $e care e*ar $utea foosi $entru sine ;ntr*un mod cu mut mai foositor& Sin#ura
metod5 cuminte. s$unea maestru 1ud. e s5 iei ucrurie a-a cum s;nt& C"iar dac5 ar fi $osi!i5
;m!un5t57irea unor as$ecte m5runte J ceea ce. de fa$t. ar ;nsemna o ne#"io!ie J ;n ce mai fericit
caz nu s*ar $utea o!7ine rezutate dec;t $entru $rocesee viitoare. iar fa$tu c5 atra#i asu$ra ta aten7ia
unor func7ionari ranc"iuno-i ;7i este e(trem de d5un5tor&G 4re!uie s5 evi7i $e c;t $osi!i s5 fii remarcat.
s5 stai ini-tit c"iar dac5 ucru acesta e ;m$otriva ra7iunii. s5 ;ncerci s5 ;n7ee#i c5 imensu or#anism
Cudiciar va r5m;ne totdeauna oarecum ;n aer -i dac5 ;ncerci din $ro$rie ini7iativ5 s5* sc"im!i c;t de c;t.
;7i tai sin#ur craca de su! $icioare -i te $o7i $r5!u-i. $e c;nd imensu or#anism $oate cu u-urin75 J
totu 7in;ndu*se e#at ;n sistemu ui J s5*-i #5seasc5 o roti75 de sc"im! -i r5m;ne cum a fost. dac5 nu
cumva J -i ucru acesta e ce mai $ro!a!i J devine mai vi#uros. mai atent. mai sever -i mai r5u&
Ce mai !un ucru e deci s5* a-i $e avocat s5*-i vad5 de trea!a ui -i nu s5* deranCezi& Re$ro-urie.
si#ur. s;nt a$roa$e cu totu inutie. mai aes c;nd nu*i $o7i face $e oameni s5 ;n7eea#5 ;ntrea#a or
im$ortan75. dar ui K& se vedea siit totu-i s5*i s$un5 c5 ;-i $5#u!ise $ro$ria cauz5 $urt;ndu*se a-a cum
se $urtase fa75 de -efu de !irou& 6e acum ;nainte numee omuui aceuia infuent a$roa$e c5 tre!uia
-ters de $e ista ceor care ar fi $utut s5 fac5 ceva $entru K&L orice auzie a $roces. c;t de u-oar5. -efu
de !irou se $ref5cea dinadins c5 n*o aude. asta era car& ;n mute $rivin7e. func7ionarii Custi7iei se $oart5
ca ni-te co$ii& Ce mai nevinovat ucru J -i. din $5cate. atitudinea ui K& nu $utea fi socotit5 ca atare
J $utea uneori s5*i r5neasc5 at;t de mut ;nc;t s5*i fac5 s5 nu mai vor!easc5 nici cu cei mai !uni
$rieteni. s5 e ;ntoarc5 s$atee c;nd ;i ;nt;nesc -i s5 ucreze c;t $ot ;m$otriva or& 6ar se mai ;nt;m$5
c;teodat5 ca o #um5 de doi !ani. riscat5 c;nd crezi c5 totu e $ierdut. s5*i fac5 s5 r;d5 f5r5 nici un
PROC/S)L H 9BA
motiv si s5*i ;m$ace !rusc. ;n modu ce mai nea-te$tat& Rea7iie cu ei s;nt. totodat5. -i foarte
com$icate -i foarte sim$eL nici un $rinci$iu nu e*ar $utea re#ementa&
In asemenea condi7ii. ar fi de mirare s5*7i aCun#5 o via75 de om ca s5 admi7i c5 ai $utea iz!uti din c;nd
;n c;nd& Ni. nici vor!5. ai ore de meancoie. ca to7i oamenii. ore c;nd crezi c5 nu 7i*a iz!utit nimic. c;nd
7i se $are c5 n*ai c;-ti#at dec;t $rocesee destinate de c;nd umea s5 fie c;-ti#ate -i care ar fi aCuns -i
f5r5 tine a !un sf;r-it. $e c;t5 vreme ceeate $rocese e*ai $ierdut $e toate. ;n ciuda z!uciumuui. a
#riCior -i a succeseor a$arente care te*au !ucurat at;t& Ni ;n asemenea momente 7i se $are c5 nu tre!uie
s5 te ;ncrezi ;n nimic -i c5. de*ar tre!ui s5 r5s$unzi a unee ;ntre!5ri $recise. n*ai ;ndr5zni m5car s5
ne#i fa$tu c5 at;tea $rocese care ar fi aCuns de a sine a un deznod5m;nt favora!i. au fost. cu cee mai
!une inten7ii din ume. ;ndrumate de tine $e c5i #re-ite& Fire-te. $;n5 -i ;n sentimentu acesta mai e(ist5
un soi de certitudine. dar ea e sin#ura care*7i mai r5m;ne& Crizee acestea de sce$ticism J c5ci.
evident. nu s;nt dec;t ni-te crize J ti amenin75 $e avoca7i mai aes c;nd i se ia din m;n5 un $roces
$eGcare ; duseser5 destu de de$arte -i ;n mod satisf5c5tor& Iat5. f5r5 ;ndoia5. ce mai r5u ucru care i
se $oate ;nt;m$5 unui avocat& O asemenea nenorocire nu e $ricinuit5 niciodat5 din vina acuzatuuiL un
incu$at care -i*a aes a$5r5toru e siit s5* $5streze orice s*ar ;nt;m$5& C5ci. atfe. cum s*ar $utea
descurca sin#ur du$5 ce a recurs a a$5r5torK Asta nu se ;nt;m$5 niciodat5. dar se ;nt;m$5 uneori ca
$rocedura s5 ia o direc7ie $e care avocatu nu mai are dre$tu s*o urmeze M Ni i se retra#e ;n acea-i
tim$ -i $rocesu. -i acuzatu. -i totuL cee mai utie rea7ii nu*i mai foosesc atunci a nimic. c5ci
func7ionarii ;n-i-i i#nor5 cee $etrecute& Procesu intr5 ;ntr*o faz5 ;n care nu mai e(ist5 dre$tu a
a$5r5tor. -i se af5 ;n m;inie unor instan7e inaccesi!ie. iar avocatu nu* mai $oate vedea $e incu$at
Iar ;ntr*o !un5 zi. c;nd te ;ntorci acas5. #5se-ti $e mas5 toate ;nt;m$in5rie $e care e*ai redactat cu
at;ta r;vn5 -i cu cee mai Custificate s$eran7eL ee 7i*au fost ;na$oiate fiindc5 nu mai au dre$tu s5
fi#ureze ;n noua faz5 a $rocesuui& Acum. au devenit sim$e $etice de ";rtie. f5r5 nici o vaoare& Asta
nu ;nseamn5 ;ns5 c5 -i $rocesu e $ierdut. sau ce $u7in nu e(ist5 nici un motiv cate#oric ca s5 admi7i o
asemenea $resu*
9B= H $ra!z ,af-a
$unereD at;ta doar c5 nu se mai -tie nimic des$re $roces -i nu se va mai -ti niciodat5 nimic& 6in
fericire. cazurie de acest fe nu s;nt dec;t e(ce$7ii -i c"iar dac5 $rocesu ui K& o s5 intre vreodat5 $e o
asemenea cae. $entru moment e ;nc5 de$arte de ea -i ;i as5 avocatuui destu teren de activitate& K&
$utea fi si#ur c5 ocazia n*o s5 fie $ierdut5& 6u$5 cum i s*a s$us. ;nt;m$inarea n*a fost ;nc5 trimis5. dar
nu*i nici o #ra!5 c5ci. ;n momentu de fa75. e mut mai im$ortant s5 se sta!ieasc5 $rimee contacte cu
func7ionari com$eten7i. ceea ce s*a -i f5cut J cinstit vor!ind. nu totdeauna cu $rea mut succes J -i e
mut mai !ine. deocamdat5. s5 nu fie divu#ate am5nunte care nu *ar $utea infuen7a $e K& dec;t ;ntr*
un sens nefavora!i. d;ndu*i $rea mute s$eran7e sau s$eriindu* $rea tareL se -tie doar c5 unii
func7ionari se ar5taser5 foarte !inevoitori -i a7ii se ar5taser5 mai $u7in favora!ii. dar nu refuzaser5 s5*
aCute& ;n tota. rezutatu era deci c;t se $oate de satisf5c5tor. dar nu tre!uiau ;nc5 trase concuzii $e
!aza aceasta. c5ci toate ne#ocierie $reiminare ;nce$eau a fe -i numai desf5-urarea uterioar5 a
dez!aterior $utea s5 arate ;n ce m5sur5G fuseser5 de foos& ;n orice caz. nimic nu e ;nc5 $ierdut -i dac5.
;n ciuda ceor ;nt;m$ate. vom reu-i s5* c;-ti#5m $e -efu de !irou J c;teva ;ncerc5ri fuseser5 f5cute
;n acest sens J rana va fi curat5. cum s$un c"irur#ii. -i vom $utea a-te$ta ini-ti7i viitoarea
desf5-urare a ucruriorM
C;nd se ansa ;n asemenea discursuri. avocatu nu mai is$r5vea& Ni. a fiecare vizit5. e ua de a ca$5t&
E(istau mereu $ro#rese. dar ;n ce constau ee n*avea voie s5 s$un5& Lucra de zor a $rima ;nt;m$inare.
dar ;nc5 n*o terminase. fa$t care se dovedea a fi c;t se $oate de favora!i a consuta7ia urm5toare. c5ci
momentu J im$osi!i de $rev5zut J ar fi fost r5u aes $entru trimiterea ;nt;m$in5rii& Iar c;nd. o!osit
de*at;tea vor!e. K& o!serva c5 ucrurie mer# e(trem de ;ncet. c"iar 7in;nd seama de toate dificut57ie
e(istente. avocatu ;i r5s$undea c5 ee mer# !ini-or $e micu or f5#a-. dar c5. fire-te. ar fi aCuns mut
mai de$arte dac5 e. K&. i s*ar fi adresat mai devreme& 6in $5cate. ;nt;rziase. -i ne#iCen7a aceasta avea
s5*i mai aduc5 $e viitor -i ate necazuri. mut mai mari dec;t sim$a $ierdere de tim$&
Sin#ura ;ntreru$ere !inef5c5toare a consuta7iior era venirea ui Leni. care -tia totdeauna s5
$otriveasc5 ;n a-a fe ucrurie ;nc;t s5*i aduc5 maestruui 1ud ceaiu de c;te ori
PROC/S)L H 9B7
CC se afa a e& Leni r5m;nea a$oi ;n s$atee ui K&. av;nd aeru c5* $rive-te $e avocat J care se
a$eca foarte mut deasu$ra ce-tii ca s5*-i toarne ceaiu -i s5* soar!5 cu 5comie& Ni. $e furi-. ea ;-i
5sa m;na ;n m;na ui K& Atunci se f5cea ini-te de$in5L avocatu !ea. K& ;i str;n#ea m;na ui Leni. iar
Leni ;ndr5znea uneori s5 m;n#;ie ;nceti-or $5ru ui K&
J /ai e-ti aici. Leni K ;ntre!a avocatu c;nd termina&
J 2oiam s5 duc cea-ca. s$unea Leni&
Urma a$oi o utim5 str;n#ere de m;n5L avocatu se -ter#ea a #ur5 -i ;nce$ea. cu $uteri noi. s5*i
vor!easc5 ui K&
Ce voia oare K S5* ;ncuraCeze K Sau s5* aduc5 a dis$erare K K& nu*-i d5dea seamaL dar. cur;nd. un
ucru ;i a$5ru v5ditD a$5rarea ui nu se afa ;n m;ini !une&
S*ar fi $utut foarte !ine ca avocatu s5 s$un5 adev5ru. de-i se vedea c;t de coo c5 vrea s5*-i dea aere
-i c5 nu mai avusese niciodat5 ocazia s5 se ocu$e de*un $roces at;t de im$ortant $e c;t $5rea s5 fie ce
a ui K& 6ar rea7iie $e care e scotea mereu ;n eviden75 $5reau. ;ntr*adev5r. sus$ecteL oare e foosea
numai $entru K& K Avocatu nu uita niciodat5 s5 s$un5 c5 era vor!a de func7ionari inferiori. deci de
suC!a-i e(trem de m5run7i -i c5rora desf5-urarea $rocesuui $utea. ;ntr*o anumit5 m5sur5. s5 e
favorizeze avansarea& La urma urmei. n*ar fi fost $osi!i ca tocmai ei s5* fooseasc5 $e avocat ca s5
;ndrume $rocesu du$5 dorin7a or. $e c5i cu totu nefavora!ie incu$atuui K Poate c5 nu ac7ionau a-a
;n toate $rocesee. fire-te. un asemenea ucru n*ar fi fost $osi!iL cu si#uran75 c5 e(istau -i cazuri ;n
care func7ionarii d5deau o m;n5 de aCutor avocatuui. ca s5* r5s$5teasc5 $entru serviciie aduse. c5ci
aveau tot interesu s5*i $5streze re$uta7iaL dar dac5 ucrurie st5teau ;ntr*adev5r a-a. ;n ce sens interve*
neau ei ;n $rocesu ui K&. $roces e(trem de s$inos. du$5 cum s$unea maestru 1ud. menit s5
constituie un eveniment senza7iona -i care atr5sese de a !un ;nce$ut ;ntrea#a aten7ia a tri!unauui K
6in $5cate. ;n $rivin7a aceasta nu $rea ;nc5$eau mute ;ndoiei& Se vedea car c5 $rima ;nt;m$inare nu
fusese ;naintat5. de-i $rocesu dura de uni de zie& 6u$5 s$usee avocatuui. totu se afa ;nc5 a
;nce$utL Nre-te. metoda era e(ceent5. dac5 urmau s5* adoarm5 $e incu$at -i s5* men7in5 inactiv. ca
s5* atace $rin sur$rindere cu verdictu. sau m5car cu rezutatee anc"etei. c;nd i se va
9B, H $ra!z ,af-a
aduce a cuno-tin75 c5 au fost defavora!ie -i c5 $rocesu va fi trimis ;n fa7a unei instan7e su$erioare&
Era a!sout necesar s5 intervin5 incu$atu ;nsu-i& Convin#erea c5 tre!uie s5 ac7ioneze e ;nsu-i
devenea im$erioas5 $entru K&. mai aes c;nd se sim7ea foarte o!osit. ca ;n diminea7a aceasta de iarn5.
c;nd totu i se $5rea at;t de nesi#ur& Uitase dis$re7u $e care* avea a ;nce$ut fa75 de $rocesL dac5 ar fi
fost sin#ur $e ume. -i*ar fi $utut foarte u-or ne#iCa $rocesu. admi7;nd c5 i*ar fi fost intentat. ceea ce
cu si#uran75 c5 nu se $utea ;nt;m$a ;ntr*un asemenea caz& Acum ;ns5G unc"iu ; -i dusese a avocat.
o!i#a7iie famiiae intrau ;n CocL situa7ia ui ;ncetase de*a mai fi cu totu inde$endent5 de evou7ia
$rocesuui. avusese e ;nsu-i im$ruden7a s5 e vor!easc5 unor cunoscu7i. cu o ine($ica!i5 satisfac7ie.
des$re cee ;nt;m$ateL a7ii afaser5. nu se -tie cumL rea7iie cu domni-oara 'iirstner $5reau r5mase ;n
sus$ensie. ca -i $rocesu L $e scurt. nu mai avea de aes dac5 s5 acce$te sau s5 refuze $rocesuL se afa
en#renat ;n e din $in -i tre!uia s5 se a$ereL dac5 o!osea. $utea s5 aCun#5 r5u&
Pentru moment. n*avea de ce s5 fie $rea ;n#riCorat& Iz!utise ;ntr*un tim$ reativ scurt -i f5r5 s5*-i cru7e
eforturie s5 ocu$e un $ost ;nsemnat a !anc5L -tiuse s5 se men7in5 ;n $ostu acesta ;nconCurat de stima
tuturor. -i acum nu tre!uia. deci. dec;t s5*i consacre $rocesuui o $arte din cait57ie care ;i ;nesniser5
ascensiuneaL -i atunci. f5r5 doar -i $oate c5 totu avea s5 se termine cu !ineL dac5 voia s5 aCun#5 a
7int5 era mai aes necesar s5 eimine a priori orice idee de cu$a!iitate& Nu e(ista deict. $rocesu nu
era atceva dec;t o mare afacere aidoma afacerior $e care e tratase adeseori ;n mod avantaCos $entru
!anc5. o afacere ;n cadru c5reia. ca de o!icei. te $;ndeau diferite $rimeCdii ce tre!uiau $arate& Prin
urmare. nu*i era ;n#5duit s5*-i fi(eze mintea a ideea c5 s*ar $utea s5 ai!5 vreo vin5. ci tre!uia s5 se
#;ndeasc5 numai a $ro$riu s5u interes& ;n $rivin7a aceasta era necesar s5*i retra#5 avocatuui dre$tu
de aG* re$rezenta -i. cu c;t ar fi f5cut*o mai cur;nd. $oate c"iar ;n seara aceea. cu at;t ar fi fost mai
!ineL fa$tu ;n sine ar fi constituit $oate. du$5 cum s$unea avocatu. un ucru nemaiauzit -i*un #est
e(trem de Ci#nitor. dar K& nu $utea admite ca eforturie $entru $roces s5 i se ciocneasc5 de o!stacoe
$rovenite de a $ro$riu s5u a$5r5tor& O dat5 descotorosit de avocat. tre!uia s5 de$un5
PROC/S)L H 9B+
u
r#ent ;nt;m$inarea -i s5 insiste "ot5r;t. c"iar zinic dac5 $utea. s5 fie uat5 ;n considerare& Pentru asta.
fire-te. n*o s5 fie deoc suficient s5 se a-eze ;n#5 ceia7i incu$a7i. $e #an#. -i sa*-i $un5 $55ria $e
!anc5L va tre!ui s5*i s;c;ie zinic $e func7ionari. s5*i asedieze cu aCutoru femeior sau a ator $ersoane.
s5*i constr;n#5 s5 se a-eze a !irou -i s5*i studieze ;nt;m$inarea. ;n oc s5 se uite ;n #an# $rintre #ratiie
de emn& N*avea dre$tu s5*-i cru7e nici o ci$5 eforturie. totu tre!uia or#anizat -i su$rave#"eat
$erfect& 4re!uia ca Custi7ia s5 ;nt;neasc5 odat5 un incu$at care -tia s5 se fooseasc5 de dre$turie ui&
6ar de-i K& avea destu5 ;ncredere ;n sine $entru ;nde$inirea acestui $ro#ram. dificut57ie ;ntocmirii
$rimei ;nt;m$in5ri ; co$e-eau& Cu o s5$t5Gm;n5 ;nainte mai ro-ea ;nc5 a #;ndu c5 ar $utea fi o!i#at
;ntr*o !un5 zi s5 scrie cu mina ui documentu. dar c5 o s5*i mai fie -i #reu s5* redacteze. nu se #;ndise
niciodat5& ;-i amintea c5G;ntr*o diminea75. c;nd avea enorm de ucru. 5sase totu !at5 -i. $e nea-te$*
tate. ;-i uase !ocnotesu ca s5 ;ncerce sc"i7area $anuui unei ;nt;m$in5ri destinate #reoiuui s5u
avocat. -i c5 e(act ;n ci$a aceea u-a se desc"isese -i directoru*adCunct intrase ;n !irou ui. r;z;nd cu
"o"ote&
R;su acesta fusese c;t se $oate de $eni!i $entru K&. de-i. fire-te. n*avea nici o e#5tur5 cu
;nt;m$inarea des$re care directoru*adCunct "a!ar n*avea. ci se datora unei anecdote des$re !urs5.
auzit5 tocmai atunci& Ca s5 fac5 ;n7eeas5 #uma fusese nevoie de*un desen -i directoru*adCunct.
a$ec;ndu*se $este masa de ucru a ui K& -i u;ndu*i creionu din m;n5. e(ecutase desenu $e ";rtia
$re#5tit5 $entru ;nt;m$inare&
Ast5zi. K& nu mai sim7ea nici $ic de ru-ineL ;nt;m$inarea tre!uia f5cut5& 6ac5 n*o iz!uti s5 #5seasc5
tim$ a !irou $entru ea. ceea ce $5rea foarte $ro!a!i. o s*o redacteze acas5. noa$tea& Iar dac5 nici
no$7ie n*au s5*i fie de aCuns. o s5 cear5 un concediu& Esen7ia era s5 evite Cum5t57ie de m5sur5. c5ci
metoda aceasta e cea mai rea. nu numai ;n afaceri. ci totdeauna -i $retutindeni& ;nt;m$inarea constituia.
nici vor!5. o munc5 a$roa$e intermina!i5& C"iar dac5 ai fi fost c;t se $oate de o$timist. tot 7i*ai fi dat
esne seama c5 o
s
U*7i fie cu ne$utin75 s*o duci vreodat5 a ca$5t& Nu din ene
s
au din ne;ncredere
Pasemenea motive $uteau s5* ;m$iedice doar $e maestru 1udQ. ci $entru c5. i#nor;nd cu totu natura
ii
99B H $ra!z ,af-a
deictuui -i a tuturor com$ica7iior $osi!ie. tre!uia s5*tC reca$ituezi ;ntrea#a via75. $;n5 a cee mai
mici am5nunte. -i s*o e($ui cu toate co7i-oaree ei. s*o discu7i su! toate as$ectee& Iar $e deasu$ra. c;t
de Canic5 era o asemenea munc5M Poate ar fi fost !un5 $entru mintea seni5 a unui $ensionar. c5ruia
s5*i aCute s5*-i treac5 ziee $rea un#i& 6ar acum. c;nd K& avea nevoie s5*-i adune toate for7ee
cere!rae $entru munc5. acum. c;nd fiecare or5 trecea $rea re$ede J c5ci era ;n $in5 ascensiune -i
;nce$use s5 re$rezinte un $erico $entru directoru*adCunct J acum. c;nd voia s5 se !ucure. ca orice
t;n5r. de serie -i de no$7ie $rea scurte. tocmai acum tre!uia s5 ;ncea$5 redactarea ;nt;m$in5riiM K&
;nce$u s5 se t;n#uie. ;n #;nd& Ni ca s5 $un5 ca$5t fr5m;nt5rior. a$5s5 f5r5 s5*-i dea seama $e !utonu
soneriei eectrice instaat5 ;n anticamer5& C;nd f5cu #estu acesta. d5du cu oc"ii de $endu5& Era ora
uns$rezeceD $ierduse deci dou5 ore. un tim$ enorm de $re7ios. #;ndindu*se -i vis;nd. iar acum fire-te
c5 se sim7ea mai o!osit dec;t ;nainte& 6ar. a urma urmei. nu*-i $ierduse tim$u de $oman5L ;n oree
acestea uase "ot5r;ri care $uteau s5*i fie foarte utie& Oamenii de serviciu ;i aduser5. o dat5 cu
cores$onden7a. -i dou5 c5r7i de vizit5 ae unor domni care ; a-te$tau de mut5 vreme $e K& Iar cei doi
domni f5ceau $arte dintre cien7ii cei mai im$ortan7i ai !5ncii. $e care K. n*ar fi tre!uit ;n nici un caz
s5*i ase s5Ga-te$te& 6e ce $icaser5 ;ntr*un moment at;t de ne$otrivit K Ni de ce J asta $5reau c5 ;ntre!5
-i ei. de dincoo de u-a ;nc"is5 J de ce s;r#uinciosu K& risi$ea cee mai !une ore de munc5.
ocu$;ndu*se de tre!urie ui $ersonae K Istovit de #riCie de $;n5 atunci -i $ictisit dinainte de cee care
aveau s5 urmeze. K& se ridic5 -Gi* ;nt;m$in5 $e $rimu vizitator&
Nou venit era un omue7 vioi. un industria- $e care ; cuno-tea !ine& Se scuz5 c5* deranCeaz5 $e K& de
a o munc5 at;t de im$ortant5. iar K& se scuz5. a r;ndu s5u. c5* 5sase s5 a-te$te& 6ar o f5cu at;t de
distrat -i cu un ton at;t de ne$otrivit. ;nc;t industria-u ar fi o!servat. f5r5 doar -i $oate. dac5 n*ar fi fost
$rea a!sor!it de $ro$riie ui $ro!eme& Industria-u ;nce$u s5 scoat5 de $rin toate !uzunaree ";rtii cu
cacue -i cu ta!ee -i e etaa ;n fa7a ui K& e($ic;ndu*i c;teva cifreL ;ndre$t5 a$oi o mic5 #re-ea5 de
cacu care*i s5rise ;n oc"i ;n ciuda e(amin5rii ra$ide -i. amintindu*i ui K& o afacere simiar5 ;nc"eiat5
cu e anu trecut. men7iona. ;n
PROC/S)L H 999
treac5t. c5 de data aceasta o at5 !anc5 7inea cu tot dinadinsu s5 se ocu$e de ea. du$5 care t5cu. vr;nd
s5 afe $5rerea ui fc& Acesta urm5rise a ;nce$ut cu mut interes cuvintee industria-uui L ;n7eesese
im$ortan7a afacerii -i ideea ;i a!sor!ise aten7ia. dar din $5cate $entru $rea $u7in5 vremeL cur;nd.
;ncetase s5 mai ascute -i ;nce$use s5 dea $ur -i sim$u din ca$ a fiecare e(cama7ie a ceuiat. a$oi
nu mai f5cu nici #estu acesta. ci se m5r#ini s5 $riveasc5 7easta c"ea5. a$ecat5 $este ";rtii. -i s5 se
;ntre!e c;nd o s5*-i dea seama omu din fa7a ui c5 vor!e-te ;n #o& 6e aceea. c;nd industria-u t5cu. K&
r5mase un tim$ convins c5 t5cerea aceasta n*avea at rost dec;t s5*i $ermit5 ui s5*-i recunoasc5
inca$acitatea de*a ascuta& 6ar du$5 $rivirea atent5 a industria-uui J vizi!i #ata a orice r5s$uns J
o!serv5. cu re#ret. c5 tre!uia s5 continue discu7ia& K& ;-i ;ncin5 deci fruntea. ca -i cum ar fi $rimit un
ordin.G -i ;nce$u s5*-i $im!e a#ae creionu $este ";rtii. o$rindu*se din c;nd ;n c;nd ca s5 $uncteze vreo
cifr5 oarecare& Industria-u ;ncerc5 s5*i #"iceasc5 o!iec7iieL $oate c5 cifree nu erau e(acte. $oate c5
nu erau convin#5toare. ;n orice caz aco$eri ";rtiie cu $ama -i. a$ro*$iindu*se foarte mut de K&.
re;nce$u e($unerea #enera5 a afacerii&
J E difici. s$use K& str;m!;nd din !uze&
Nemaiav;nd de ce s5 se a#ate. din moment ce ";rtiie erau acum aco$erite. se 5s5. istovit. s5 cad5 ;n
!ra7ee fotoiuui& Ni a!ia dac5 ridic5 $rivirea c;nd u-a direc7iei se desc"ise -iGdirectoru*adCunct se ivi.
nedesu-it. ca $rin cea75& O ci$5. K& ;-i uit5 $reocu$5rie. cu #;ndu numai a rezutatu imediat a
interven7iei acestuia care ; u-ura enorm. c5ci industria-u. ridic;ndGu*se dintr*un sat.G $ornise #r5!it ;n
;nt;m$inarea directoruui*adCunct& 4em;ndu*se ca directoru*adCunct s5 nu dis$ar5 a-a cum se ivise. K&
ar fi dorit ca industria-u s5 se #r5!easc5 de zece ori mai mut& 6ar teama ui se dovedi a fi
ne;ntemeiat5. c5ci cei doi domni se ;nt;nir5. ;-i str;nser5 m;inie -i se a$ro$iar5 ;m$reun5 de !irou ui&
Industria-u se $;nse de i$sa de interes a $rocuris*tuui fa75 de afacerea $ro$us5 -i ar5t5 s$re K&L
acesta se *ad;nci din nou ;n studierea ";rtiior. su! $rivirea directoruui*adCunct& C;nd cei doi domni se
$ecar5 $este masa ui de ucru -i c;nd industria-u se $orni s5*i e($ice directoruui*adCunct c;t de
interesante ;i erau $ro$unerie. ui K& i se $5ru
99@ H $ra!z ,af-a
c5 am;ndoi J -i*i vedea acum e(a#erat de mari J duc $e deasu$ra ui tratative $rivind $ro$ria*i
$ersoan5L de aceea. ridic;nd oc"ii $rudent -i ;ncerc;nd cu ;ncetu s5 vad5 ce se $etrece sus. u5 a
;nt;m$are una dintre ";rtiie de $e !irou. o $use $e atu $amei -i e*o ;ntinse. ridic;ndu*se domo -i
f5r5 #ra!5& 3estu nu cores$undea nici unei necesit57iL K& se su$unea $ur -i sim$u sentimentuui c5
a-a va tre!ui s5 fac5 atunci c;nd. ;n sfir-it. va termina marea ;nt;m$inare care avea s5*
dezvinov57easc5 tota& 6irectoru*adCunct. atent a discu7ie. a!ia dac5 arunc5 o $rivire distrat5 s$re
";rtie J ceea ce era im$ortant $entru K& n*avea mare im$ortan75 $entru e J u5 $ur -i sim$u ";rtia
din m;na ui K& -i s$useD E/u7umesc. -tiu des$re ce*i vor!aF. -i o $use ini-tit a ocu ei. $e mas5L
am5r;t. K ; $rivi $iezi-. dar directoru*adCunct nu o!serv5 nimic. sau. dac5 o!serv5. se sim7i ;ncuraCat.
c5ci r;se de c;teva ori cu "o"ote. ; $use ;n ;ncurc5tur5 $e industria- $rintr*un r5s$uns su!ti. a$oi ;
scoase imediat din ;ncurc5tur5 f5c;ndu*-i sin#ur o nou5 o!iec7ie. du$5 care ;-i invit5 cientu a e ;n
!irou ca s5 discute ;nc"eierea afacerii&G J E un ucru deose!it de im$ortant. ;i s$use e industria-uui.
;mi dau $erfect seama& 6omnu $rocurist J -i c"iar ;n momentu acea directoru*adCunct i se adres5
tot numai industria-uui J domnu $rocurist va fi. desi#ur. ;nc;ntat s5* sc5$5m de #riCa aceasta. c5ci
afacerea cere s5 fie #;ndit5 cu mintea im$ede. iar e $are ast5zi mai mut dec;t o!ositL de atfe. ; -i
a-tea$t5 ;n anticamer5 c;teva $ersoane. cam de mut5 vreme&
K& mai avu suficient5 $rezen75 de s$irit s5*-i ;ntoarc5 fa7a de a directoru*adCunct -i s5 nu*i adreseze
dec;t industria-uui un z;m!et destu de ama!i. de-i ;n#"e7atL atceva nu mai f5cu. ci r5mase a$ecat
;nainte. cu am;ndou5 m;inie s$riCinite de !irou. ca un func7ionar a masa de uau. -i*i $rivi $e cei doi
domni care uar5 ";rtiie de su! oc"ii ui. continu;nd s5 vor!easc5 -i dis$5r;nd ;n !irou direc7iei& La
u-5. industria-u se mai ;ntoarse o dat5 -i*i s$use c5 nu*-i ia ;nc5 r5mas !un fiindc5 avea de #;nd s5
revin5 ca s5* informeze $e domnu $rocurist des$re rezutatee ne#ocierii& 6e atfe. ad5u#5 e. avea
s5*i fac5 o mic5 comunicare&
K& r5mase. ;n sfir-it. sin#urL nu*i trecu nici o ci$5 $rin minte s5 $rimeasc5 a7i cien7i -i nu se #;ndi
dec;t va# a -ansa de care $rofitaD cei de afar5 credeau c5 e mai discut5 ;nc5 cu
T
PROC/S)L H 99)
industria-u. -i nimeni. nici c"iar omu de serviciu. n*avea s5*-i $ermit5 s5 intre& K& se ;ndre$t5 s$re
fereastr5. se a-ez5 $e $ervaz. 7in;ndu*se cu m;na de*un iv5r. -i $rivi $ia7a& 05$ada continua s5 cad5.
ceru nu se ;nseninase deoc&
Nezu a-a mut5 vreme. f5r5 s5 -tie e(act ce* neini-teaL nu se ;ntorcea dec;t din c;nd ;n c;nd. cu o
u-oar5 team5. s$re a-a vesti!uuui. atunci c;nd i se $5rea c5 aude vreun z#omot& 6ar. cum nu intr5
nimeni. se cam5. se duse a ava!ou. se s$55 cu a$5 rece -i reveni din nou a fereastr5. cu ca$u ceva
mai im$ede& 1ot5r;rea $e care o uase. de*a se a$5ra sin#ur. i se $5rea mut mai #rea dec;t ;-i
;nc"i$uise a ;nce$ut& At;ta vreme c;t e$5dase #riCa a$5r5rii $e s$inarea avocatuui. nu se sim7ise. de
fa$t. dec;t foarte $u7in atins de $rocesL ; $rivise de a distan75. f5r5 contact directL avusese tim$
suficient s5*i e(amineze ;n voie desf5-urarea sau s5 se dezintereseze de e& 6ar acum. c;nd ;-i asumase
e ;nsu-i sarcina de*a se a$5ra. tre!uia s5 se e($un5 sin#ur a toate oviturie tri!unauui. ce $u7in
$rovizoriu& Rezutatu urma s5 fie. mai a$oi. i!erarea tota5 -i definitiv5L $;n5 atunci ;ns5 tre!uia s5
fac5 fa75 unei $rimeCdii cu mut mai mari dec;t cee de $;n5 acum&G 6ac5 nu crezuse c5 va fi a-a.
;nt;nirea de ast5zi cu industria-u -i cu directoru*adCunct $utea s5*i dovedeasc5 din $in contrariu& Ni
e. cum se $urtase. !uim5cit numai a #"idu c5 uase "ot5r;rea de*a se a$5ra sin#urM Ce*o s5 mai fie K
Ce viitor ;-i $re#5tea K O s5 #5seasc5 oare caea cea !un5. caea care s5* scoat5 a iman. ;n ciuda
tuturor o!stacoeor K O a$5rare atent5 -i minu7ioas5 J atfe. nici n*ar fi avut sens J n*o s5*i cear5
nea$5rat s5 renun7e a orice fe de activitate K O s5 $oat5 face fa75 K Iar !anca ;n ce fe o s5 reac7ioneze
K Nu era vor!a numai de ;nt;m$inarea $entru care un concediu $oate c5 i*ar fi aCuns. de-i o cerere de
concediu i se $5rea riscant5 ;n momentu de fa75L era vor!a de*un ;ntre# $roces. cu o durat5 im$osi!i
de $rev5zut& Ce $iedic5. ivit5 $e nea-te$tate. ;n cariera ui K&M
Ni tre!uia s5 ucreze $entru !anc5M ;-i $rivi !irou& S5 $rimeasc5 acum cien7i -i s5 discute cu ei K ;n
tim$ ce $rocesu ui continua. ;n tim$ ce. sus. ;n $od. func7ionarii tri!unauui r5m;neau a$eca7i $este
dosaru $rocesuui. e tre!uia s5 ai!5 #riC5 de afacerie !5nciiM Nu era asta oare un fe de tortur5
a$ro!at5 de tri!una. ca un adaos a $roces K Ni*o s5 7in5 cineva seama. a !anc5. de situa7ia ui
s$ecia5. atunci
T
I in
99: H $ra!z ,af-a
c;nd ;i va a$recia munca K NimeniM Niciodat5M Procesu ui era mai mut sau mai $u7in cunoscut aici&
6ar de cine K Ni ;n ce m5sur5 K E(istau s$eran7e ca directoru*adCunct s5 nu = afat ;nc5 nimicL
atminteri. s5 fi v5zut numai cum *ar fi foosit ;m$otriva ui K&M F5r5 $ic de omenie sau de coe#iai*
tate& 6ar directoru K Si#ur. avea inten7ii !une fa75 de K&L dac5 zvonu des$re $roces ar fi aCuns $;n5 a
e. $ro!a!i c5 ar fi ;ncercat s5*i u-ureze munca. at;t c;t i*ar fi fost $osi!i. dar nici vor!5 c5 $;n5 a
urm5 n*ar fi r5z!itL c5ci acum c;nd contra#reutatea re$rezentat5 de K& ;nce$ea s5 s5!easc5. directoru
se afa din ce ;n ce mai mut su! infuen7a directo*ruui*adCunct. care e($oata ;n $rofitu ui starea
$recar5 a s5n5t57ii conduc5toruui !5ncii& Ce $utea deci s5 s$ere K& K Rume#;ndu*-i astfe #;ndurie.
$oate c5 nu f5cea dec;t s5*-i s5!easc5 $uterea de rezisten75L dar era c;t se $oate de necesar s5 nu se
am5#easc5 sin#ur -i s5 vad5 ucrurie c;t mai car cu
$utin75&
F5r5 nici un motiv s$ecia. ci $ur -i sim$u ca s5 mai z5!oveasc5 $u7in ;nainte de*a ;nce$e ucru. K&
;ncerc5 s5 desc"id5 fereastra& Iv5ru se 5s5 #reu -i tre!ui s5* a$uce cu am;ndou5 m;inie& 6e afar5
n5v5i v5u de cea75 amestecat5 cu fum -i r5s$;ndi ;n camer5 un u-or miros de ars& C;7iva fu#i de
z5$ad5 intrar5 -i ei. ;m$in-i de v;nt&
J Ur;t5 toamn5 M s$use. ;n s$atee ui K&. industria-u care intrase neo!servat. ;ntorc;ndu*se de a
directoru*adCunct&
K& a$ro!5 c5tin;nd din ca$ -i $rivi neini-tit servieta din care industria-u se $re#5tea s5*-i scoat5
";rtiie ca s5*i comunice rezutatu ne#ocierior cu directoru*adCunct& 6ar industria-u. care*i urm5rise
$rivirea. iz!i cu $ama ;n serviet5 -i s$use. f5r5 s*o desc"id5D
J 2re7i s5 -ti7i rezutatee K Am contractu #ata sau a$roa$e #ata& 6irectoru dumneavoastr5 adCunct e
un om ;nc;nt5tor& Numai c5 nu*i !ine s5 te ;ncrezi $rea mut ;n e&
Ni ;nce$u s5 r;d5. str;n#;ndu*i m;na ui K&. vr;nd s5* fac5 -i $e e s5 rida& 6ar K& #5si acum sus$ect
fa$tu c5 nu voia s5*i arate ";rtiieL iar ;n o!serva7ia industria-uui nu i se $5ru nimic de r;s&
J 6omnue $rocurist. ;i s$use acesta. cu si#uran75 c5 suferi7i din $ricina vremii& Ast5zi $5re7i cam
$rost dis$us&
PROC/S)L H 99A
J 6a. s$use K& duc;ndu*-i $amee a t;m$e. am dureri de ca$. necazuri famiiae&
J E(act. s$use industria-u care era un om ner5!d5tor -i nu iz!utea s5 ascute niciodat5 o fraz5 $;n5
a ca$5t& Fiecare om ;-i are de $urtat crucea&&&
F5r5 s5*-i dea seama. K& f5cu un $as s$re u-5 ca -i cum ar fi vrut s5*-i conduc5 vizitatoru. dar acesta
continu5 s5*i vor!easc5D
J A- mai avea ceva de s$us. domnue $rocurist& 4are m5 tem s5 nu v5 nec5Cesc vor!indu*v5 des$re
asta tocmai ast5zi. dar am mai trecut de dou5 ori $e aici ;n utima vreme -i am uitat de fiecare dat5& Iar
dac5 mai am;n. cine -tie dac5 o s5 mai ai!5 rost s5 v5 s$un vreodat5& Ni $oate ar fi $5cat c5ci. a urma
urmei. comunicarea mea s*ar $utea s5 ai!5 oarecare vaoare&
P;n5 s5 a$uce K& s5*i r5s$und5. industria-u se a$ro$ie de e c;t $utu mai mut. ; ovi cu atu de#etuui
$este $ie$t -i* ;ntre!5 ;ncetD
J Ave7i un $roces. nu*i a-a K K& se d5du ;na$oi stri#;nd D
J Asta v*a s$us*o directoru*adCunctM
J 6a de unde M r5s$unse industria-u& Cum ar $utea directoru*adCunct s5 afe K
J 6ar dumneavoastr5 K ;ntre!5 K&. mai st5$;n $e sine&
J /ie mi se mai ;nt;m$5 s5 afu. ici*coo. c;te ceva de a tri!una. s$use industria-u& 4ocmai ;n
e#5tur5 cu asta a- vrea s5 v5 s$un c;teva cuvinte&
J At;7ia oameni au e#5tur5 cu tri!unauM s$use K& $ec;ndu*-iG fruntea&
Ni ; conduse $e industria- s$re !irou& 6u$5 ce se a-ezar5 ca mai ;nainte. industria-u ;nce$uD
J 6in $5cate. ceea ce am s5 v5 comunic $oate c5 nu e $rea im$ortant& 6ar ;n asemenea c"estiuni.
nimic nu tre!uie ne#iCat& Ni a$oi. 7ineam -i eu s5 v5 fac un serviciu. oricit de ne;nsemnat ar fi e& Nu
ne*am ;n7ees oare noi doi totdeauna ;n afaceri K Ei !ine&&&
K& vru atunci s5*-i cear5 scuze $entru feu ;n care se $urtase. dar industria-u. neadmi7;nd nici o
;ntreru$ere. ;-i s5t5 servieta su! !ra7 ca s5 arate c5 era #r5!it -i continu5 D
J Am auzit vor!indu*se des$re $rocesu dumneavoastr5 de a un oarecare 4itorei& Un $ictor&
4itorei e
H
99= H $ra!z ,af-a
$seudonimu ui. "a!ar n*am cum ; c"eam5 ;n reaitate& 6ar de ani de zie vine din c;nd ;n c;nd s5 m5
vad5 a !irou -i*mi aduce ni-te mici ta!ouri J e a$roa$e cer-etor J -i*i dau totdeauna un fe de
$oman5& Atminteri. ta!ourie s;nt dr5#u7e. c;m$ii. $eisaCe. ;n sf;r-it. v5 ;nc"i$ui7i cum& 4;r#u 5sta. cu
care ne o!i-nuisem am;ndoi. mer#ea totdeauna c;t se $oate de !ineL $;n5 a urm5 ;ns5. $ictoru a
;nce$ut s5 m5 viziteze cam $rea des -i i*am s$us*o& A-a am ;nce$ut s5 discut5m L eram curios s5 -tiu
cum $oate tr5i numai din $ictur5. -i*atunci am afat. s$re marea mea mirare. c5 se ;ntre7ine mai aes
din $ortrete& /i*a s$us c5 ucreaz5 $entru tri!una& L*am ;ntre!at $entru care& Ni atunci a ;nce$ut s5
vor!easc5 des$re ucrurie acestea& 6umneavoastr5 s;nte7i mai ;n m5sur5 dec;t oricine s5 v5 da7i seama
c;t m*au uimit $ovestirie ui& 6e*atunci afu mereu. a fiecare vizit5 de*a ui. nout57i de a tri!una -i
;ncet. ;ncet. am c5$5tat o oarecare e($erien75 ;n $rivin7a aceasta& La dre$t vor!ind 4itorei e cam
$aavra#iu -i de mute ori tre!uie s5*i ;nc"id #ura nu numai fiindc5 e mincinos. ci mai aes $entru c5
un om de afaceri ca mine. care a!ia $oate s5*-i duc5 $ovara $ro$riior ui #riCi. n*are tim$ s5 se ocu$e
-i de $ove-tie atora& 6ar s5 5s5m asta& /i*am s$us c5 4itorei v*ar $utea fi de foosL cunoa-te mu7i
Cudec5tori -i cu toate c5 e. $ersona. nu $oate avea mare infuen75. v*ar $utea sf5tui asu$ra moduui ce
mai si#ur de*a aCun#e a unii ma#istra7i cu infuen75& Ni c"iar dac5 sfaturie ui n*ar fi "ot5r;toare.
$5rerea mea este c5 dumneavoastr5 tot a7i $utea tra#e mari fooase din ee& C5ci s;nte7i a$roa$e avocat&
Eu totdeauna am s$usD domnu $ro*curist K& e a$roa$e avocat& 05u. nu*mi fac deoc #riCi ;n $rivin7a
$rocesuui dumneavoastr5& 2re7i s5 v5 duce7i a 4itorei K Recomandarea mea o s5* decid5 s5 fac5 tot
ce*i va sta ;n $utin75& Cred c5 ar tre!ui. ;ntr*adev5r. s5 v5 duce7i& Nu nea$5rat ast5ziL c;nd dori7i.
ocaziona& 6e atfe. fa$tu c5 v5 sf5tuiesc eu nu v5 o!i#5 deoc s5 v5 duce7i a $ictor& 6ac5 socoti7i c5
e mai cuminte s5 v5 i$si7i de e. fire-te c5 e mai !ine s5* 5sa7i ;ncoo& Poate c5 v*a7i -i trasat un $an
$recis. $e care 4itorei ar $utea s5* strice& ;n cazu acesta. nu v5 duce7i a e. v5 ro#& 6e atfe. tre!uie
s5*7i ;nvin#i sia ca s5*i ceri sfaturi unei asemenea $ramatii& ;n fine. face7i cum dori7i& Iat5 o scrisoare
de recomandare -i adresa $ictoruui&
PROC/S)L H 997
6ezam5#it. K& u5 scrisoarea -i o v;r; ;n !uzunar& AvantaCu $e care i *ar fi $utut aduce recomandarea
;nsemna. ;n ce mai fericit caz. o nimica toat5 $e ;n#5 $ictiseaa $ricinuit5 de fa$tu c5 industria-u
afase des$re $roces -i c5 $ictoru $utea oric;nd s5 r5s$;ndeasc5 zvonu& 6e aceea.Ga!ia dac5 iz!uti s5*
-i ;nvin#5 sia -i s5*i mu7umeasc5. $rin c;teva cuvinte. industria-uui care se -i ;ndre$ta s$re u-5& f J
Am s5 m5 duc. s$use e $e c;nd ;-i ua. a u-5. r5mas !un de a industria-. sau am s5*i scriu s5 treac5 $e
a !irou s5 m5 vad5. c5ci s;nt $rea ocu$at ;n momentu de fa75&
J Ntiam c5 ve7i #5si sou7ia cea mai !un5. s$use industria-u& La dre$t vor!ind. credeam c5 a7i $refera
s5 evita7i venirea a !anc5 a unor oameni de tea$a ui 4itorei -i discu7iie cu ei. aici. des$re $roces& Ni
s5 -ti7i c5 nu e niciodat5 !ine s5 a-i scrisori ;n m;inie unor asemenea $ersonaCe& 6ar cu si#uran75 c5
a7i c;nt5rit totu -i -ti7i mai !ine ce tre!uie s5 face7i&
K* d5du din ca$ -i* conduse $e industria- $;n5 ;n anteca*mer5& 6ar. de-i $5rea ini-tit. ;nce$use s5
seGteam5& 6e fa$t. nu s$usese c5 o s5*i scrie ui 4itorei dec;t ca s5*i arate industria-uui c5*i a$recia
recomandarea si c5 7inea s5 se #;ndeasc5 $e oc a $osi!iitatea de a* ;nt;ini $e $ictorL dar. dac5 i s*ar fi
$5rut uti aCutoru $ictoruui. n*ar fi -ov5it s5*i scrie imediat& Ca s5*-i dea seama ;ns5 de $rimeCdiie a
care *ar fi $utut duce aceast5 scrisoare. fusese nevoie de remarca industria-uui& 4re!uia deci s5 ai!5
at;t de $u7in5 ;ncredere ;n $ro$ria ui $utere de Cudecat5 K 6ac5 era $osi!i s5 invite cu !un5 -tiin75 a
!anc5 un individ du!ios -i s5*i vor!easc5 des$re $roces. a doi $a-i de u-a directoruuiG*adCunct. nu era
$osi!i. !a c"iar foarte $ro!a!i. s5 treac5 -i $e ;n#5 ate $rimeCdii f5r5 s5 !a#e de seam5 -i s5 dea
!uzna ;n ca$cane invizi!ie K 6oar nu se afa totdeauna ;n#5 e c;te cineva care s5* $revin5& Ni tocmai
acum. c;nd voia s5*-i adune toate $uterie ca s5 intre ;n u$t5. tocmai acum ;nce$use. ca niciodat5. s5
ai!5 ;ndoiei asu$ra $ro$riei sae vi#ien7e& Era necesar ca dificut57ie ;nt;nite ;n munca $rofesiona5
s5 constituie $iedici -i $entru $roces K Nu mai ;n7ee#ea deoc cum de*i trecuse $rin minte s5*i scrie ui
4itorei -i s5* invite a !anc5&
K& mai c5tina ;nc5 din ca$ c;nd omu de serviciu se a$ro$ie de e ca s5*i atra#5 aten7ia asu$ra a trei
domni care
99, H $ra!z ,af-a
st5teau $e*o !anc"et5. ;n antecamer5& 6omnii a-te$tau demut s5 fie $rimi7i& 25z;nd c5 omu de
serviciu vor!e-te cu K&. se ridicar5 to7i trei. c5ut;nd fiecare $rieCu s5 se strecoare $rimu& Fiindc5
!anca ;i trata cu at;ta ne$5sare. f5c;ndu*i s5*-i $iard5 vremea $rin antecamere. nu mai voiau nici ei s5
7in5 seama de nimic&
J 6omnue $rocuristM ;nce$u s5 stri#e unu dintre ei& 6ar K& ceru servitoruui s5*i aduc5 $atonu -i e
r5s$unse ceor trei. $e c;nd se ;m!r5ca D
J 25 ro# s5 m5 ierta7i. domnior. ;mi $are foarte r5u c5 nu v5 $ot $rimi ;n ci$a de fa75& 25 cer mii de
scuze. dar am de rezovat ni-te tre!uri foarte ur#ente -i s;nt nevoit s5 $ec c"iar acum ;n ora-& A7i v5zut
sin#uri c;t am fost re7inut& 2re7i s5 fi7i ama!ii -i s5 reveni7i m;ine sau ;n at5 zi K 6ac5 nu cumva
$refera7i s5 aranC5m teefonic tre!urie& 6ac5 dori7i. $ute7i s5*mi s$une7i -i acum. ;n dou5 cuvinte.
des$re ce eG vor!a -i*am s5 v5 G trimit $rin $o-t5 r5s$unsurie am5nun7iteG& Fire-te. ce mai !ine ar
fi s5 trece7i iar $e aici&
Pro$unerie ui K& $rovocar5 at;ta uimire ;n r;ndurie domnior care afau c5 a-te$taser5 de#ea!a. ;nc;t
ace-tia se uitar5 unu a atu f5r5 s5 $oat5 scoate o vor!5&
J Atunci s;ntem de acord. nu*i a-aK ;ntre!5 K& ;ntorc;ndu*se s$re omu de serviciu care ;i aducea
$55ria&
Prin u-a desc"is5 a !irouui se vedea z5$ada care c5dea tot mai din !e-u#& 6e aceea K& ;-i ridic5
#ueru $atonuui -i*-i ;nc"eie nasturee de su! !5r!ie&
G 4ocmai atunci. directoru*adCunct ie-i din camera vecin5. $rivi z;m!ind cum K&. ;m!r5cat ;n $aton.
discuta cu domnii din antecamer5. -i* ;ntre!5D
J Peca7i acum. domnue $rocurist K
J 6a. s$use K& ;ndre$t;ndu*-i s$inarea. afacerie m5 c"eam5 ;n ora-&
6ar directoru*adCunct se -i ;ntoarse s$re cei trei domniD
J Ni dumneaor K ;ntre!5 e& Cred c5 v5 a-tea$t5 demut&
J Ne*am -i ;n7ees. s$use K&
6ar domnii $5reau cu totu nesatisf5cu7iL ; ;ncercuir5 to7i trei $e K& -i*i s$user5 c5 n*ar fi a-te$tat
at;tea ore dac5 tre!urie or n*ar fi fost ur#ente -i n*ar fi cerut s5 fie discutate imediat. $e ;ndeete -i
;ntre $atru oc"i& 6irectoru*adCunct ;i ascut5 o ci$5. a$oi ; $rivi $e K& Acesta r5m5sese
PROC/S)L H 99+
ocuui. 7in;ndu*-i $55ria ;n m;n5 -i -ter#;nd*o din c;nd ;n c;nd. $e ici. $e coo. de $raf&
J E(ist5 o sou7ie foarte sim$5. domnii mei. s$use ;n cee din urm5 directoru*adCunct& 6ac5 v5
mu7umi7i cu mine. ;mi iau !ucuros sarcina de*a v5 $rimi ;n ocu domnuui $rocurist& 4oate acestea
tre!uiesc rezovate imediat. fire-te& S;ntem oameni de afaceri. ca -i dumneavoastr5. -i -tim s5 $re7uim
tim$u& 2re7i s5 $ofti7i aici K
Ni e desc"ise u-a care d5dea ;n anticamera !irouui s5u&
Cum mai -tia directoru*adCunct s5 ia ;n $rimire tot ce se vedea siit s5 sacrifice K&M 6ar nu sacrifica
oare K& mai mut dec;t ar fi fost a!sout necesar K ;n tim$ ce e se $re#5tea s5 aer#e a un $ictor
necunoscut ca s5 satisfac5 cerin7ee unei S$eran7e nesi#ure -i minime. du$5 cum sin#ur tre!uia s5 re*
cunoasc5. $resti#iu ui suferea aici $a#u!e ire$ara!ie& F5r5 ;ndoia5 c5 ar fi f5cut mai !ine s5*-i
scoat5 $atonu -i s5*i rec;-ti#e de $artea ui m5car $e cei doi domni care $esemne mai a-te$tau ;nc5 ;n
odaia de a5turi& Ni K& $oate ar fi ;ncercat s*o fac5 dac5 nu *ar fi z5rit. c"iar ;n ci$a aceea. $e direc*
toru*adCunct care c5uta ceva ;n casor. ca -i cum ar fi um!at ;n ";rtiie ui& C;nd K& se a$ro$ie iritat de
u-5. directoru*adCunct ;i stri#5D
J A" M n*ai $ecat ;nc5 M
Ni ;ntoarse s$re K& o fa75 ae c5rei riduri $5reau s5 arate &nu v;rsta. ci for7a& 6u$5 care continu5 imediat
s5 scotoceasc5 $rintre ";rtii&
J Caut. e($ic5 e. co$ia unui contract care tre!uie s5 se afe a dumneavoastr5. du$5 cum s$une
re$rezentantu firmei& 2re7i s5*mi da7i o m;n5 de aCutor K
K& f5cu un $as. dar directoru*adCunct ;i s$useD
J /u7umesc. am -i #5sit*o&
Ni se ;ntoarse ;n !irou s5u. duc;nd un teanc de ";rtii care con7ineau nu numai co$ia contractuui. dar -i
mute ate acte&
EAcum nu m5 $ot m5sura cu ei. ;-i s$use K&. dar imediat ce voi termina cu necazurie $ersonae o s5
fie $rimu care o s5 simt5 de ce s;nt ;n stare. -i ;nc5 amarnic de tot&F
Oarecum camat de #;ndu acesta. K& ;i ceru omuui de Terviciu. care 7inea cam de muti-or u-a
desc"is5 $entru e. U5*i comunice directoruui. dac5 va avea ocazia. c5 e ie-ise ;n
9@B H $ra!z ,af-a
ora- $entru ni-te afaceri. -i $5r5si !anca a$roa$e fericit c5 se va $utea ocu$a un tim$ numai de
tre!urie ui $ersonae&
Afar5. u5 o ma-in5 -i $orni imediat s$re $ictoru care ocuia ;ntr*un cartier diametra o$us ceui ;n
care se afau !irourie tri!unauui& Cartieru acesta era -i mai s5r5c5cios dec;t ce a tri!unauui. cu
case -i mai ;ntunecoase. cu str5zi $ine de #unoaie care ;nne#reau z5$ada to$it5& Poarta mare a casei ;n
care ocuia $ictoru era desc"is5 numai $e Cum5tateL ;n zid se afa o s$5rtur5L c;nd se a$ro$ie K&. din
s$5rtur5 t;-ni $e nea-te$tate un ic"id ori!i. #a!en -i fu*me#;ndL ic"idu $use $e fu#5 c;tiva -o!oani
care se ;ndre$tar5 s$re canau din a$ro$iere& L;n#5 trea$ta de Cos a sc5rii $;n#ea un 7;nc. cucat cu
!urta a $5m;ntL dar $;nsetu ui a!ia dac5 seU auzea din $ricina z#omotuui asurzitor ie-it din ateieru
de tinic"i#erie afat $e ceaat5 $arte a #an#uui& U-a ateieruui era desc"is5L ;n5untru se $uteau vedea
trei ucr5tori #ru$a7i ;n semicerc ;n Curu nu se -tie c5rui o!iect $e care ; oveau cu ciocanee& O $ac5
mare de tinic"ea. at;rnat5 de $erete. arunca o umin5 $aid5 $rintre doi din cei trei tinic"i#ii.
umin;ndu*e fe7ee -i -or7urie de ucru& K& $rivi doar ;n treac5t ta!ou acestaL voia s5 termine c;t mai
re$ede cu $utin75. s5 sc"im!e c;teva cuvinte cu $ictoru. ;ncerc;nd s5 afe ;n ce m5sur5 i*ar $utea fi de
foos. -i s5 se ;ntoarc5 imediat a !anc5& Ce mai mic succes o!7inut aici i*ar fi infuen7at ;n !ine
;ntrea#a munc5 de a !anc5 din ziua aceea&
La etaCu trei se v5zu nevoit s5*-i ;ncetineasc5 $asu. ;nce$use s5 #;f;ie& Scara. ca -i etaCee. era
neo!i-nuit de ;nat5. iar $ictoru ocuia sus de tot. ;ntr*o mansard5& Aeru era ;n5!u-itorL nu e(ista curte
interioar5. scara. str;ns5 de am!ee $5r7i ;ntre ziduri. avea doar c;teva ucarne minuscue& bm$r5-tiate
ici*coo. $e $artea cea mai de sus a $ere7ior& In ci$a c;nd K& se o$ri. c;teva feti7e ie-ir5 ;n #oan5 $rin
u-a unui a$artament -i ;nce$ur5 s5 urce tre$tee. r;z;nd& K& e urm5 ;ncet. aCunse din urm5 o feti75 care
se ;m$iedicase -i o ;ntre!5. $e c;nd ceeate continuau s5 urce ;n #ru$D
J St5 ;n casa asta un $ictor 4itorei K
Feti7a. o $u-toaic5 de vreo treis$rezece ani. ni7eu- coco-at5. ; ovi u-ure cu cotu -i* $rivi #ae-.
dintr*o $arte& Nici v;rsta fra#ed5 -i nici infirmitatea nu $utuser5 s*o fereasc5 de cea mai com$et5
de$ravare& Acum nici nu z;m!ea
PROC/S)L H 9@9
m5car. ci. #rav5. ; e(amina $e K& $rivindu* fi( -i $rovocator& F5c;ndu*se c5 nu*i o!serv5 $urtarea. K&
o ;ntre!5 din nouD
J ; cuno-ti $e $ictoru 4itorei K
Feti7a d5du din ca$ afirmativ. -i ;ntre!5 a r;ndu eiD
J Ce trea!5 ai cu e K
K& se #;ndi c5 n*ar fi r5u s5 se informeze ra$id des$re 4itorei&
J 2reau s5*mi fac5 $ortretu&
J Portretu K ;ntre!5 feti7a desc"iz;nd #ura c;t $utea mai mare -i ovindu* $e K&. u-or. $este m;n5. de
$arc5 ar fi s$us un ucru deose!it de sur$rinz5tor sau de st;n#aciL a$oi ;-i s5t5 cu am;ndou5 m;inie
fusta. -i a-a destu de scurt5. -i $orni ;n #oan5 du$5 ceeate fetite. ae c5ror stri#5te ;nce$user5 s5 se
$iard5 ;n susu sc5rii& 6ar a $rimu cot a sc5rii K* e re#5si $e toate& Fuseser5. f5r5 ;ndoia5. informate
de coco-at5 asu$ra inten7iei ui. -i* a-te$tau acoo. de*o $arte -i de ata a sc5rii. i$indu*se de $ere7i. ca
s5*i fac5 oc s5 treac5 $rintre ee. -i netezindu*-i cu $amee cutee -or7urior& Fe7ee -i atitudinea or
e($rimau un amestec de $ueriitate -i de$ravare& R;z;nd. feti7ee se re#ru$ar5 ;n Curu ui K& -i $ornir5
du$5 e& ;n fruntea or mer#ea coco-at5. care uase comanda& 6atorit5 ei. K& #5si ;ndat5 drumu ce !unL
f5r5 ea. ar fi urcat dre$t ;nainteL dar coco-at5 ;i atrase aten7ia c5 tre!uie s5 a$uce $e*o scar5 atera5 ca
s5 aCun#5 a 4itorei& Scara aceasta. -i mai ;n#ust5. foarte un#5 -i a$roa$e drea$t5. vizi!i5 ;n toat5
un#imea ei. se o$rea direct a u-a $ictoruui& U-a. reativ uminat5. ;n contrast cu restu sc5rii. $rimea
umina $rintr*o ucarn5 str;m!5 -i era f5cut5 din sc;nduri nevo$site $e care se etaa numee ui
4itorei. $ictat ;n ro-u cu atu $ensuei& Nici n*a$ucase K& ;m$reun5 cu aaiu ui s5 aCun#5 a miCocu
sc5rii. c;nd u-a se desc"ise -i un !5r!at. ;m!r5cat numai ;ntr*o c5ma-5 deG noa$te -i atras f5r5 ;ndoia5
de tro$5itu at;tor $a-i. se ivi sus. a ca$5tu sc5rii&
J O"M stri#5 e d;nd cu oc"ii de ;ntrea#a mu7ime. -i dis$5ru imediat&
Coco-at5 cea mic5 !5tu din $ame de $5cere. iar ceeate feti7e se ;m!uzir5 ;n s$atee ui K& siindu*
s5 ;nainteze mai re$ede& Feti7ee nu a$ucaser5 ;nc5 s5 aCun#5 sus c;nd $ictoru desc"ise ar# u-a -i*
invit5 $e K& s5 intre. cu o ad;nc5 reveren75& A$oi e f5cu semn feti7eor s5 $ece -i nu
9@@ H $ra!z ,af-a
5s5 $e nici una ;n5untru. cu toate ru#5min7ie -i cu toate ;ncerc5rie or de a $5trunde ;n camer5 f5r5
voie& Numai coco-at5 cea mic5 reu-i s5 se strecoare ;n5untru trec;nd $e su! !ra7u $e care 4itorGei ;
;ntinsese de*a curmezi-u u-ii. dar $ictoru se re$ezi du$5 ea. o $rinse de fust5. o r5suci ;n Curu ui -i*o
duse afar5. ;n#5 ceeate feti7e. care nu ;ndr5zniser5. totu-i. s5 treac5 $este $ra# ;n tim$u scurtei ui
a!sen7e&
K& nu mai -tia ce s5 cread5 des$re scena aceastaD ;ntr*adev5r. $5rea c5 totu se $etrece ;n modu ce mai
amica din ume& 6in $ra#. feti7ee ridicau !5r!iie una ;n s$atee ateia -i*i adresau $ictoruui tot feu
de #ume din care K& nu ;n7ee#ea nimicL 4itorei r;dea -i e !aans;nd*o ;n !ra7e $e mica coco-at5&
A$oi ;nc"ise u-a. se mai ;ncin5 o dat5 ;n fa7a ui K&. ;iG;ntinse m;na -i*i s$useD
J Pictoru 4itorei&
K& ;i r5s$unse ar5t;ndu*i u-a ;n dosu c5reia feti7ee -u-oteauD
J Pari foarte a#reat ;n cas5&
J A". -tren#5ri7eeM s$use $ictoru -i ;ncerc5 zadarnic s5*-i ;nc"eie a #;t c5ma-a de noa$te&
Atminteri. era -i descu7 -i nu a$ucase s5*-i $un5 $e e dec;t o $erec"e de $GantaoniGar#i din $;nz5
#5!uie. $rin-i a !r;u cu un -iret. -i care i se !55!5neau $e ;n#5 c5c;ie. fiin*du*i $rea un#i&
J /on-trii 5-tia mici m5 istovesc. continu5 e re*nun7;nd s5*-i ;nc"eie c5ma-a de noa$te a c5rei
utim nasture se ru$se tocmai atunci&
A$oi c5ut5 un scaun -i* invit5 $e K& s5 se a-eze&
J Am f5cut odat5 $ortretu uneia dintre ee J azi nici m5car nu e aici J -i de*atunci se 7in toate scai
de mine& C;nd s;nt acas5. nu intr5G dec;t dac5 e dau voieL dar c;nd nu s;nt. atunci #5se-ti m5car una
;n5untru& Ni*au f5cut o c"eie de a u-a mea -i -i*o ;m$rumut5 una ateiaL nu v5 $ute7i ;nc"i$ui ce
$acoste e asta& 2in acas5. de e(em$u. cu o doamn5 c5reia tre!uie sa*i fac $ortretu. descui u-a. -i*o
#5sesc acoo. ;n#5 m5su75. $e coco-at5 care ;-i vo$se-teG !uzee cu $ensua. ;n tim$ ce fra7ii -i surorie
ei mai mici. $e care ;i are ;n #riC5. se z!en#uiescG$rin camer5 -i fac murd5rie $rin toate co7urie& Sau se
mai ;nt;m$5. ca ieri sear5. s5 m5 ;ntorc t;rziu acas5 J iat5 motivu $entru care. 7in;nd seama -i de
starea s5n5t57ii mee e at;ta dezordine aici. -i v5 ro# s5 m5 scuza7i J ieri sear5.
T
PROC/S)L H 9@)
deci. m5 ;ntorc t;rziu acas5 -i m5 v;r ;n a-ternut. c;nd simt c5 m5 ciu$e-te cineva de $iciorL m5 uit su!
$at -i scot de*acoo $e una dintre feti7ee astea& 6e ce m*or fi "5r7uind at;ta. "a!ar n*amL a7i $utut
o!serva c5 eu nu caut s5 e atra#& Fire-te c5 m5 deranCeaz5 -i ;n munc5& 6ac5 nu mi*ar fi fost $us a
dis$ozi7ie #ratuit ateieru acesta. m*a- fi mutat de mut&
E(act ;n ci$a aceea. de du$5 u-5 se auzi un #5scior suav care ;ntre!5 cu team5D
J 4itorei. $utem intra K
J Nu. r5s$unse $ictoru&
J Ni nici eu sin#ur5 n*am voie K ;ntre!5 din nou #5scioru&
J Nici tu. s$use $ictoru&
Si se duse s5 ;ncuie u-a cu c"eia&
Intre tim$. K& e(amina ;nc5$ereaL nu i*ar fi venit niciodat5 ideea c5 od5i7a aceasta s5r5c5cioas5 ar
$utea fi numit5 ateierL n*ai fi $utut face acoo nici m5car doi $a-i. ;n un# sau ;n at& 4otu era din
emn. $ere7ii. $odeee. tavanu& Fire su!7iri de umin5 str5!5teau $rin cr5$5turie dintre sc;nduri& ;n
fa7a ui K&. a $erete. se afa $atu. ;nc5rcat cu cear-afuri. $erne -i cuverturi de cuori diferite& ;n
miCocu od5i7ei. $e un -evaet. se afa un ta!ou aco$erit cu o c5ma-5 ae c5rei m;neci at;rnau $;n5 a
$odea& In s$atee ui K& era o fereastr5. dar din $ricina cetii nu se $utea vedea dec;t $;n5 a aco$eri-u
casei vecine. $in de z5$ad5&
Scr;-netu c"eii ;n !roasc5 ;i aminti ui K& inten7ia de a nu r5m;Gne mut a $ictorL de aceea. sco7;nd din
!uzunar !ietu industria-uui. i* ;ntinse ui 4itorei -i*i s$useD
J 2*am afat adresa de a domnu acesta $e care ; cunoa-te7i -i du$5 a c5rui sfat am venit s5 v5 v5d&
Pictoru citi scrisoarea ;n #ra!5 -i o arunc5 $e $at& 6ac5 industria-u n*ar fi afirmat cu at;ta si#uran75
c5* cuno-tea $e 4itorei -i n*ar fi vor!it des$re e ca des$re un nenorocit. siit s5 tr5iasc5 din $omeni.
ai fi $utut crede ;ntr*adev5r c5 4itorei nu* cuno-tea deoc sau ce $u7in c5 nu*-i aducea aminte de e&
Ni. ca o cume. $ictoru ;ntre!5D
J 6ori7i s5 cum$5ra7i ta!ouri sau s5 v5 fac $ortretu K
K& ; $rivi mirat& Oare ce scria ;n !iet K Fire-te. ;-i ;nc"i$uise c5 industria-u ;i e($ica ui 4itorei c5
e venea $entru $roces& A-adar. $rea se #r5!ise s5 vin5 aici -i nu c"i!zuise
9@: H $ra!z ,af-a
;nainte de*a $orni& 6ar tre!uia s5*i r5s$und5 $ictoruui -i. arunc;nd o $rivire s$re -evaet. ; ;ntre!5 D
J A7i ;nce$ut un nou ta!ou K
J 6a. s$use $ictoru arunc;nd $este scrisoare. $e $at. -i c5ma-a care aco$erea -evaetu& E un $ortret&
E o ucrare !un5. dar n*am terminat*o ;nc5&
Soarta $5rea c5* favorizeaz5 $e K&L n*ar fi $utut #5si ocazia mai favora!i5 s5 vor!easc5 des$re
tri!una. c5ci $ortretu era a unui Cudec5tor& 6e atfe. ta!ou sem5na #rozav cu ce $e care K& ;
v5zuse ;n ca!inetu maestruui 1ud& F5r5 ;ndoia5. aici era vor!a de*un cu totu at Cudec5tor Pun
!5r!at #ras. cu o !ar!5 nea#r5. stufoas5. care*i ;n#"i7ea o!raCiiQ. de asemenea. ;n tim$ ce ta!ou
avocatuui era o $ictur5 ;n uei. ce de aici nu era dec;t o sc"i75 f5cut5 din dteva tr5s5turi& 6ar restu era
asem5n5torD -i aici Cudec5toru $5rea #ata s5 se ridice amenin75tor de $e Ci7u c5ruia ;i -i a$ucase
!ra7ee& K& era c;t $e*aci s5 s$un5D EE un Cudec5torMF dar se st5$;ni o ci$5 -i se a$ro$ie de ta!ou ca -i
cum ar fi voit s5* studieze am5nun7it& S$5taru Ci7uui era ;m$odo!it cu siueta unui mare $ersonaC
ae#oric a c5rui sens nu -i* $utea e($ica& 6e aceea ; ;ntre!5 $e 4itorei& Pictoru ;i r5s$unse c5
$ersonaCu mai tre!uia finisat. se duse s5 ia o cret5 coorat5 de $e m5su75 -i su!inie cu ea. destu de
u-or. mar#inie siuetei. f5r5 ca $rin aceasta s*o fac5 mai e($icit5 $entru K&
J E Custi7ia. s$use e a$oi&
J ;ntr*adev5r. acum ;nce$ s*o recunosc. r5s$unse K& Iat5 e#5tura de a oc"i -i iat5 -i cum$5na& 6ar
$arc5 ar avea ari$i a c5c;ie -i*ar aer#a&
J E(act. s$use $ictoru& E o comand5 $e care a tre!uit s*o e(ecut a-aD mi s*a cerut s5 ;nf57i-ez ;n
acea-i tim$ -i Iusti7ia -i 2ictoria&
J E o aian75 difici5. s$use K& z;m!ind& Iusti7ia tre!uie s5 stea nemi-cat5. atfe cum$5na oscieaz5 -i
nu mai $oate c;nt5ri dre$t&
J Am f5cut*o cum a cerut cientu. s$use $ictoru&
J Fire-te. s$use K& 7in;nd s5 nu Ci#neasc5 $e nimeni& A7i $ictat ae#oria a-a cum e re$rezentat5 ea de
o!icei. st;nd $e Ci7u ei adev5rat&
PROC/S)L H 9@A
J Nu. s$use $ictoru. n*am v5zut niciodat5 nici ae#oria I -i nici Ci7u. am $ictat din ima#ina7ie. dar
du$5 unee indica7ii&
J CumK ;ntre!5 K& $ref5c;ndu*se dinadins c5 nu ;n7ee#e& Nu e. totu-i. un Cudec5tor ce care st5 $e
Ci7u acesta K
J 'a da. s$use $ictoru. dar nu e unu dintre cei mari -i n*a stat niciodat5 $e*un asemenea Ci7&
J Ni vrea s5 fie $ictat ;ntr*o atitudine at;t de soemn5 K Are 7inuta unui $re-edinte de tri!una&
J 6a. domnii ace-tia s;nt destu de vanito-i. s$use $ictoru& 6ar au a$ro!are de sus ca s5 fie $icta7i
a-a& Fiec5ruia i se $rescrie e(act cum are dre$tu s5 fie $ictat& 6in $5cate. ta!ou de fa75 nu $ermite
o!servarea detaiior costumuui -i nici a $odoa!eor Ci7uui& Pasteu nu $rea se $otrive-te #enuui
acestuia&
J Adev5rat. s$use K&. mi se $are curios c5 a7i foosit $asteu&
J A-a mi*a cerut Cudec5toru. s$use $ictoru& E destinat unei doamne&
E(aminarea ta!ouui $5rea c5*i desc"isese $ofta de ucru L 4itorei ;-i sufec5 deci m;necie si u5
c;teva creioane. iar K& v5zu form;ndu*se ;n Curu ca$uui Cudec5toruui. su! v;rfurie tremur5toare ae
creioaneor. o um!r5 ro-cat5. a c5rei aureo5 se $ierdea s$re mar#inea ta!ouui& ;ncetu cu ;ncetu.
Cocu acesta de um!re ;nconCura ca$u cu un fe de cunun5 sau de $odoa!5 de mare distinc7ie& ;n
sc"im!. cu o sa!5 diferen75 de ton. totu r5mase uminos ;n Curu ima#inii ae#oriceL din $ricina
aceasta ea c5$5t5 un reief deose!it. dar nu $rea mai sem5na nici cu zei7a Iusti7iei. nici cu zei7a
2ictorieiL acum sem5na $erfect cuGzei7a 2;n5torii& /unca $ictoruui ; atr5#ea $e K& mai mut dec;t ar
fi doritL $;n5 a urm5 ;-i re$ro-a fa$tu c5 z5!ovise at;ta f5r5 s5 ;ntre$rind5 nimic ;n e#5tur5 cu $ro$ria
ui afacere K
J Cum se nume-te Cudec5toru K ;ntre!5 e $e nea-te$tate&
fi J N*am voie s5 s$un. r5s$unse $ictoru&
A$ecat cu totu $este ta!ou. 4itorei ;-i ne#iCa ;n mod vizi!i oas$etee $e care a ;nce$ut ; $rimise
at;t de res$ectuos& K& ;i u5 $urtarea dre$t o toan5 -i se nec5Ci din cauza tim$uui $ierdut&
9@= H $ra!z ,af-a
J S;nte7i. desi#ur. un om de ;ncredere a tri!unauui nu*i a-a K ;ntre!5 e&
4itorei 5s5 imediat $asteurie a o $arte. se ridic5. ;-i frec5 m;inie -i* $rivi z;m!ind $e K&
J E !ine totdeauna s5 ;nce$i cu adev5ru. s$use e& A7i venit ca s5 v5 vor!esc des$re tri!una. du$5
cum scria -i ;n recomandare. si*a7i ;nce$ut $rin a m5 in#u-i. vor!indu*mi des$re ta!ourie mee& 6ar
nu v*o iau ;n nume de r5uL n*a*vea7i de unde s5 -ti7i c5 a mine asemenea ucruri nu $rind& Nu.Gv5 ro#M
ad5u#5 e ca s5 taie cate#oric o!iec7ia $e care K& se $re#5tea s*o fac5&
Ni continu5D
J 6e atfe. ave7i $erfect5 dre$tate& S;nt un om de ;ncredere a tri!unauui&
F5cu o $auz5 ca $entru a*i 5sa ui K& tim$ s5 se acomodeze cu acest fa$t& ;n dosu u-ii feti7ee se
f5cur5 din nou auzite& Pesemne c5 se ;n#"esuiau s5 se uite $rin #aura c"eiiL ;n camer5 $oate c5 se mai
vedea -i $rin cr5$5turie u-ii& K& nu se scuz5 deoc. ca s5 nu* a!at5 $e $ictor de a adev5ratu su!iect a
conversa7ieiL dar cum nu voia nici ca 4itorei s5 e(a#ereze -i s5 devin5 astfe inaccesi!i. ; ;ntre!5
sim$uD
J Postu dumneavoastr5 este recunoscut oficia K
J Nu. r5s$unse scurt $ictoru. ca -i cum ;ntre!area ui K& *ar fi ;m$iedicat s5 continue& 6ar K& nu
voia s5* ase s5 tac5L de aceea ad5u#5D
J Adeseori $osturie acestea nerecunoscute oficia s;nt mut mai infuente dec;t cee oficiae&
J A-a e -i cu $ostu meu. s$use $ictoru c5tin;nd din ca$ -i ;ncrun t;ndu*-i s$r;ncenee& Ieri. $e c;nd
discutam cu industria-u res$ectiv des$re cazu dumneavoastr5. e m*a ;ntre!at dac5 n*a- $utea s5 v5
aCutL i*am r5s$unsD EN*are dec;t s5 treac5 $e a mineF. -i s;nt fericit s5 constat c5 v*a7i #r5!it s5 veni7i&
C"estiunea $are s5 v5 a$ese $e inim5 -i asta fire-te c5 nu m5 mir5& 6ar n*a7i vrea mai ;ntii s5 v5
scoate7i $atonu K
6e-i avusese inten7ia s5 r5m;n5 c;t mai $u7in aici. K& socoti !inevenit5 invita7ia $ictoruui& Aeru
devenise din ce ;n ce mai ;n5!u-itor& P;n5 acum. K& $rivise de c;teva ori. mirat. so!i7a de tuciG afat5
;ntr*un co7 a od5iiD so!i7a aceasta n*a*vea foc ;n eaL z5$u-eaa din camer5 era ine($ica!i5& Pe
PROC/S)L H 9@7
@fal ;-i scotea $atonu J ;-i desc"eie $;n5 -i "aina J $ictoru ;i s$use ca s5 se scuzeD
J Am nevoie de c5dur5& E foarte $5cut aici. nu*i a-a K Pn $rivin7a asta. camera e foarte !ine a-ezat5&
K& nu*i r5s$unse nimicL de fa$t. nu c5dura ; Cena. ci mai de #ra!5 aeru #reu care a$roa$e ; ;m$iedica
s5 res$ireL odaia $ro!a!i c5 nu mai fusese aerisit5 de mut5 vreme& Ni ne$5cerea ui K& deveni -i mai
mare c;nd $ictoru ; ru#5 s5 ia oc $e $at ;n tim$ ce e ;nsu-i se a-ez5 ;n fa7a -evaetuui. $e sin#uru
scaun din ;nc5$ere& 4itorei $5ru c"iar c5 nu ;n7ee#e de ce K& r5m;nea $e mar#inea $atuuiL ;i s$use s5
nu se Ceneze. s5 se a-eze conforta!i -i. v5z;ndu* c5 ezit5. ; ;m$inse e ;nsu-i ;ntre $erne -i $iote&
A$oi se ;ntoarse a scaunu ui si $use ;n sf;r-it. $entru $rima dat5. o ;ntre!are a o!iect care ii f5cu $e
K& s5 uite de tot restuD
J S;nte7i nevinovat K ;ntre!5 e&
J 6a. s$use K&
Se sim7i fericit s5 r5s$und5 a ;ntre!area aceasta. cu at;t mai mut cu c;t nu se adresa unei $ersoane
oficiae -i deci nu se an#aCa cu nimic& P;n5 acum nimeni nu* ;ntre!ase at;t de desc"is& Ca s5*-i
savureze -i mai mut $5cerea. K& re$et5D f J S;nt com$et nevinovat. f J A-a M f5cu $ictoru $ec;nd
#;nditor ca$u&
A$oi ; ridic5 deodat5 -i s$useD I J 6ac5 s;nte7i nevinovat. c"estiunea e foarte sim$5&
Privirea ui K&Gse ;ncrunt5& Acest $resu$us om de ;ncredere a tri!unauui vor!ea ca un co$i ne-tiutor&
J Nevinov57ia mea nu sim$ific5 nimic. s$use K& A$oi. ne$ut;ndu*-i st5$;ni un z;m!et. d5du ;ncet
din ca$ si ad5u#5D E(ist5 at;teGa su!tiit57i ;n care se $ierde Custi7ia M Ni. $;n5 a urm5. desco$er5 o
crim5 acoo unde ini7ia n*a fost nimic&
J Fire-te. fire-te. s$use $ictoru. ca -i cum K& i*ar fi deranCat inuti -iru #;ndurior& 6ar s;nte7i
nevinovat K
J 6a. s$use K&
I J Acesta e esen7iau. s$use $ictoru&
O!iec7iie nu* infuen7au deoc. dar. de-i avea un ton at;t de "ot5r;tG. nu*7i $uteai da seama dac5 vor!ea
a-a din convin#ere sau numaiU din indiferen75&
6orind mai ;nt;i s5 eucideze $unctu acesta. K& ;i s$useD
9
J 6umneavoastr5. desi#ur. cunoa-te7i
tri!unau mut ftai !ine dec;t mineL eu nu -tiu niciodat5 dec;t ceea ce aud
9@, H $ra!z ,af-a
des$re e de a $ersoane cu totu diferite& 6ar toat5 umea de acord c5 nici o acuza7ie nu e adus5 f5r5 s5
fie !ine dnt5rit5 -i c5. atund dnd acuz5. Custi7ia e ferm convins5 de vinov57ia acuzatuuiL iar
convin#erea aceasta. $e dt se $are. e foarte #reu s5 i*o zdruncini&
J 3reu K ;ntre!5 $ictoru re$ezindu*-i o m;n5 ;n sus& Ai $utea s$une mai de#ra!5 c5 tri!unau nu
renun75 nid ;n ru$tu ca$uui a ea& 6ac5 i*as $icta aid $e to7i Cudec5torii. unu ;n#5 atu. -i te*ai a$5ra
;n fa7a $;nzei acesteia. cu si#uran75 c5 ai avea mai mut succes dec;t ;n fa7a adev5ratuui tri!una&
J 6a. s$use $entru sine. uit;nd c5 sin#uru ui sco$ fusese s5 afe dte ceva de a $ictor&
;n dosu u-ii. o feti75 ;nce$u iar s5 ;ntre!eD
J 4itoreiM N*are de #;nd s5 $ece o dat5 K
J 45ce7i din #ur5. stri#5 $ictoru s$re u-5& Nu vede7i c5 discut cu dumneaui K
6ar feti7a nu se mu7umi cu at;t -i ;ntre!5 iarD
J 2rei s5*i fad $ortretu K
Ni cum $ictoru nu*i r5s$unse. ad5u#5D
J 4e ro#. nu i* faceM E $rea ur;tM
Pe sc5ri se st;rni o adev5rat5 "5rm5aie de stri#5te a$ro!atoare& Pictoru se n5$usti a u-5. o desc"ise
$u7in J $rin cr5$5tur5 se vedeau m;inie feti7eor ;ntinse ru#5tor J -i s$useD
J 6ac5 nu sta7i ini-tite. v5 arunc $e toate Cos& A-eza7i*v5 aici. $e tre$te. -i sta7i cumin7i&
Feti7ee se vede c5 nu* ascutar5 imediat. c5d tre!ui s5 e mai ordone o dat5D
J 1ai. mai re$ede. a-eza7i*v5& A!ia atund se f5cu t5cere&
J 25 cer mii de scuze. s$use $ictoru revenind ;n#5 K&
6ar acesta a!ia dac5 se ;ntorsese s$re u-5L ;i 5sase $ictoruui de$in5 i!ertate de a*i ua sau nu
a$5rarea si de*a ae#e ce miCoace voia& Ni r5mase a fe de indiferent c;nd 4itorei se a$ec5 s$re e -i*
i -o$ti a urec"e. ca s5 nu fie auzi7i de*afar5D
J Feti7ee a$ar7in -i ee Custi7iei&
J Cum K ;ntre!5 K& ;ntordnd ca$u -i $rivindu* mirat& 6ar 4itorei se a-ez5 din nou $e scaun -i
s$use ;n #um5.
ca $entru a se e($icaD
PROC/S)L H 9@+
J 6oar totu $urcede de a Custi7ie M
J Asta n*o o!servasem ;nc5. r5s$unse K&. scurt& Caracteru #enera a o!serva7iei $ictoruui ;n5tura
tot
ce $utea fi neini-titor ;n remarca ui cu $rivire a feti7e& Cu toate acestea K& $rivi un# s$re u-a ;n
dosu c5reia feti7ee -edeau acum ini-tite& Numai una dintre ee v;r;se $rintr*o cr5$5tur5 un $ai $e care
; tot $im!a ;ncet c;nd ;n sus. dnd In Cos&
J S*ar $5rea c5 nu $rea cunoa-te7i !ine Custi7ia. s$use $ictoru P;-i de$5rtase mut $icioaree -i !5tea
cu v;ffu de#eteor ;n $odeaQ& 6e atfe. nici n*ave7i nevoie s5 o cunoa-te7i. din moment ce s;nte7i
nevinovatL numai eu am s5 v5 scot din ;ncurc5tur5&
J Cum ve7i $roceda K ;ntre!5 K& Nu s$unea7i mai adineauri c5 Custi7ia nu admite nici un fe de
$ro!e K
J Iusti7ia nu admite $ro!e ;n fa7a tri!unauui. s$use $ictoru rididndu*-i de#etu ar5t5tor ca $entru a*
face $e K& s5 remarce o su!ti5 deose!ireL dar ucrurie stau cu totu atfe dnd $ro!ee se $roduc
neoficia. ;n saa de dei!erare. $e cuoare sau. de $id5. aici. ;n ateier&
Ceea ce e($ica $ictoru acum nu i se $5rea neverosimi ui K&. dim$otriv5. se $otrivea $erfect cu cee
auzite de a a7ii& Ni era totodat5 foarte ;ncuraCator& 6ac5 Cudec5torii $uteau fi infuen7a7i $rin rea7ii
$ersonae at;t de u-or $e c;t s$usese maestru 1ud. atunci rea7iie $ictoruui cu ma#istra7ii vanito-i
$uteau fi e(trem deGim$ortanteL nu tre!uia ded s5 e treac5 cu vederea& 4itorei ;-i $utea #5si ocu fi*
resc $rintre aCutoaree $e care K& e str;n#ea ;ncet. ;ncet. ;n Curu ui&
Oare nu erau 5udate. a !anc5. taentee de or#anizator ae domnuui $rocurist K Iat5 c5 i se ivize
ocazia s5 e $un5 a ;ncercare. acum. c;nd nu se !izuia dec;t $e sine& Pictoru ;ncerc5 un tim$ s5*-i dea
seama de efectu $e care e($ica7iie ui ; f5cuser5 asu$ra ui K&L a$oi s$use u-or neini-titD
J 25 sur$rinde c5 vor!esc a$roa$e ca un Curist K E rezutatu contactuui meu $ermanent cu domnii
de a tri!una& 6e $e urma ui tra# mari fooase. dar ;mi -i $ierd ;ntr*o mare m5sur5 eanu artistic&
J Cum a7i intrat ;n rea7ii cu Cudec5torii K ;ntre!5 K& vr;nd s5 c;-ti#e ;ncrederea ui 4itorei ;nainte de
a* ua direct ;n suC!a ui&
9)B H $ra!z ,af-a
J C;t se $oate de sim$u. r5s$unse $ictoru& Am mo-tenit rea7iie& 4ata era -i e $ictor a tri!unauui&
Situa7ia aceasta se mo-tene-te totdeauna& Nou*veni7ii n*au ce c5uta ;n ea& gin;nd seamaG de #radee
ierar"ice. te afi. ;ntr*adev5r. c;nd e vor!a s5 $ictezi ma#istra7i. ;n fa7a unor re#ui at;t de diferite. de
muti$e -i mai aes at;t de secrete& ;nc;t nimeni nu e cunoa-te. ;n afara unor anumite famiii& In
sertaru $e care* vede7i acoo. Cos. de e(em$u. am re#uamentu mo-tenit de a tata -i $e care nu* ar5t
nim5nui& Ni tre!uie s5* cuno-ti c;t se $oate de !ine ca s5 fii autorizat s5 faci $ortretee Cudec5torior&
C"iar dac5 *a- $ierde. -tiu $e de rost at;tea ucruri. ;nc;t nimeni n*ar fi ;n stare s5*mi ia ocu& Orice
Cudec5tor. v5 da7i seama. vrea s5 fie $ictat ca marii Cudec5tori de odinioar5. -i numai eu -tiu s5 fac asta&
J Iat5 ceva de invidiat. s$use K. #;ndindu*se a $ostu ui de a !anc5& Ave7i deci o situa7ie de
necintit&
J 6a. de necintit. s$use $ictoru ;ndre$t;ndu*-i m;ndru s$inarea& 6e aceea ;mi $ot $ermite din c;nd
;n c;nd s5 aCut vreun !iet incu$at&
J Ni cum face7i asta K ;ntre!5 K& de $arc5 n*ar fi o!servat c5 e; era ce $e care $ictoru ; numise E!iet
incu$atF&
6ar 4itorei nu 5s5 discu7ia s5 se a!at5. ci s$useD
J ;n cazu dumneavoastr5. fiindc5 s;nte7i com$et nevinovat. iat5 ce*a- face&
Pe K& ;nce$use s5* su$ere fa$tu c5 se $omenea ;ntruna des$re nevinov57ia ui& I se $5rea uneori c5
$ictoru f5cea din ac"itare condi7ia unei coa!or5ri care devenea astfe inuti5 $rin ;ns5-i $remisa ei&
6ar se st5$;ni -i nu* ;ntreru$se& Nu voia s5 renun7e a aCutoru $ictoruui. era ferm "ot5r;t ;n $rivin7a
aceastaL de atfe. aCutoru ui 4itorei nu i se $5rea deoc mai $ro!ematic dec;t a avocatuui& 'a c"iar
; $refera ceuiat. fiindc5 i se oferea mai inocent -i mai $e fa75&
Pictoru ;-i trase scaunu ;n#5 $at -i continu5 ;n -oa$t5D
J Am uitat s5 v5 ;ntre! mai ;nt;i ce fe de ac"itare dori7i& E(ist5 trei $osi!iit57iD ac"itare rea5.
ac"itare a$arent5 -i t5r5#5narea a infinit& Ac"itarea rea5 este. fire-te. cea mai !un5. dar n*am $ic de
infuen75 $entru sou7ia aceasta& 6u$5 $5rerea mea nu e(ist5 nimeni care s5 $oat5 determina o ac"itare
rea5& Pro!a!i c5 numai nevinov57ia acuzatuui o $oate $rovoca& Ni cum dumneavoastr5 s;nte7i
nevinovat. ar fi ;ntr*adev5r $osi!i s5 v5 !izui7i numai $e factoru nevi*
PROC/S)L H 9)9
nov57iei& 6ar ;n acest caz n*ave7i nevoie nici de aCutoru meu. nici de a atcuiva&
La ;nce$ut. K& se sim7i com$et uuit de e($unerea aceasta metodic5. dar. reveninGdu*-i. s$use a fe de
;ncet ca -i $ictoruD
J Cred c5 v5 contrazice7i&
J Cum a-a K ;ntre!5 $ictoru. r5!d5tor&
Ni*-i 5s5 ca$u $e s$ate. z;m!ind& 0;m!etu ui trezi ;n K& sentimentu c5 ar tre!ui s5 desco$ere
contrazicerie nu ;n cuvintee $ictoruui. ci ;n ;nse-i $rocedeee Custi7iei& 4otu-i. nu d5du ;na$oi -i
s$useD
J /i*a7i atras aten7ia mai adineauri c5 Custi7ia nu admite $ro!e. mai a$oi a7i restr;ns vaa!iitatea
afirma7iei acesteia s$un;nd c5 nu e vor!a dec;t de tri!unau oficia. iar acum ati aCuns s5 s$une7i c5 un
nevinovat se $oate i$si de aCutor. tat5 o $rim5 contrazicere& ;n $us. a7i mai afirmat c5 Cudec5torii $ot
fi infuen7a7i $e caea rea7iior $ersonae. iar acum ne#a7i fa$tu c5 ac"itarea rea5. du$5 cum o numi7i.
ar $utea fi o!7inut5 $e caea rea7iiorD iat5 o a doua contrazicere&
J Am;ndou5 contrazicerie s;nt u-or de e($icat. s$use $ictoru& E vor!a de dou5 ucruri diferite. de
ceea ce s$une e#ea. $e de*o $arte. -i de ceea ce am afat eu. $ersona. $e de at5 $arteD feri7i*v5 s5 e
confunda7i& Le#ea. de-i n*am citit*o. $revede. fire-te. ac"itarea nevinovatuui. dar nu arat5 c5
Cudec5torii $ot fi infuen7a7i& Iar eu. unu. am afat tocmai contrariuD nu cunosc nici o ac"itare rea5.
dar cunosc. ;n sc"im!. numeroase cazuri de infuen7are& Evident. s*ar $utea ca ;n toate cazurie $e care
e cunosc s5 nu fi e(istat nici un nevinovat. dar o asemenea $resu$unere nu vi se$are neverosimi5 K
Nici un nevinovat. ;n at;tea cazuri K ;nc5 de $e c;nd eram co$i ; auzeam $e tata $ovestind acas5
des$re $roceseL Cudec5torii care veneau a ateier co$ortau int;m$5ri -i fa$te de a tri!unaL de
atfe. ;n mediu nostru nu se vor!e-te dec;t des$re asta& 6e cum am avut eu ;nsumi $osi!iitatea s5
mer# a tri!una. am foosit*o ;ntrunaL am asistat a toate dez!aterie mai im$ortante. am urm5rit. at;t
c;t s*a $utut. numeroase $rocese -i. tre!uie s5 v5 m5rturisesc. n*am v5zut niciodat5 o ac"itare rea5&
J A-adar. nici o ac"itare rea5 M s$use K& de $arc5 ar fi vor!it $ro$riior ui s$eran7e& Asta confirm5
$5rerea $e care
9)@ H $ra!z ,af-a
o -i aveam des$re Custi7ie& Ni ;n direc7ia aceasta nu e(ist5 nici o -ans5& Un sin#ur c55u arG$utea ;nocui
tot tri!unau&
G J Nu tre!uie s5 #eneraiza7i. s$use $ictoru nemu7umitL eu n*am vor!it dec;t des$re e($erien7a mea
$ersona5&
J Ni ea nu e de aCuns K s$use K& A7i auzit vor!indu*se cumva des$re ac"it5ri $ronun7ate ;n vremurie
de demut K
J Se s$une c5 ar fi e(istat asemenea ac"it5ri. r5s$unse $ictoru& 6ar e foarte #reu de -tiut $recisL
sentin7ee tri!unauui nu s;nt $u!icate niciodat5L Cudec5torii ;n-i-i n*au voie s5 e vad5. de aceea nu s*
au $5strat dec;t e#ende asu$ra Custi7iei din trecut& Ee vor!esc des$re ac"it5ri reae. ;n maCoritatea
cazurior. -i nimic nu ne ;m$iedic5 s5 e credemL dar. $e de at5 $arte. nimic nu e $oate dovedi
veracitatea& Cu toate acestea. nu se $oate s5 e ne#iC5m com$etL un $ic de adev5r tre!uie s5 fie ;n eeL
atminteri. s;nt foarte frumoase. eu ;nsumi am $ictat c;teva ta!ouri care aveau ca tem5 asemenea
e#ende&
J Ni-te sim$e e#ende. s$use K*. n*au s5*mi sc"im!e $5rerea& Nu e voie s5 a$eezi a ee ;n fa7a
tri!unauui. nu*i a-aK
Pictoru r;seD
J Nu. nu e voie&
J Atunci e inuti s5 mai vor!im de ee&
6eocamdat5. K& 7inea s5 acce$te toate $5rerie $ictoruui. c"iar dac5 i se $5reau neverosimie sau dac5
vedea cum contrazic ate $5reriL acum n*avea tim$ nici s5 verifice ce i se s$uneaL socotea c5 ar o!7ine
un mare succes dac5 *ar $utea "ot5r; $e $ictor s5* aCute ;n vreun fe oarecare. m5car $rintr*o
interven7ie cu rezutat ;ndoienic& 6e aceea s$useD
J S5 5s5m deci a o $arte ac"itarea rea5L a7i mai $omenit -i ate dou5 sou7ii&
J 6aD ac"itarea a$arent5 -i t5r5#5narea a infinit& Numai des$re ee $oate fi vor!a& 6ar n*a7i vrea s5
v5 scoate7i "aina. ;nainte de*a e discuta K Pro!a!i c5 v5 este foarte cad&
J Adev5rat. s$use K& P;n5 ;n ci$a aceea. atent numai a e($ica7iie $ictoruui. uitase de c5dur5L
acum ;ns5. c;nd i se amintea de ea. sim7i c;t de tare ;i trans$irase fruntea& Adev5rat. e o c5dur5
a$roa$e insu$orta!i5. ad5u#5 e&
Pictoru d5du din ca$. ca -i cum i*ar fi ;n7ees foarte !ine indis$ozi7ia&
PROC/S)L H 9))
J N*am $utea desc"ide fereastra K ;ntre!5 K&
J Nu. s$use $ictoruL acoo nu*i o fereastr5. ci un sim$u #eam $rins ;n ram5& Nu se $oate desc"ide&
K& ;-i d5du a!ia atunci seama c5 s$erase tot tim$u. de a ;nce$ut. s5* vad5 $e $ictor ridic;ndu*se -i
desc"iz;nd ar# fereastra L se #;ndise c"iar c5 ar $utea e s5 fac5 asta& Ar fi fost #ata s5 res$ire cu toat5
#ura $;n5 -i cea7a cea mai dens5& Senza7ia c5*i com$et i$sit de aer ;n ;nc5$erea aceea ;i $roducea
ame7ea5& Lovi deci u-or cu $ama $iota de ;n#5 e -i s$use cu #as sa! D
J E foarte ne$5cut -i foarte nes5n5tos&
J 6aG de unde. s$use $ictoru. dornic s5 se a$ereL de-i nu*i dec;t un sim$u #eam. fiindc5 nu $oate fi
desc"is niciodat5. c5dura e $5strat5 mut mai !ine dec;t cu o fereastr5 du!5& Iar5 dac5 vreau s5
aerisesc. ceea ce nu $rea e necesar. c5ci aeru $5trunde $rin toate cr5$5turie. n*am dec;t s5 desc"id
una din u-i. sau c"iar $e am;ndou5&
K&. $u7in consoat de e($ica7ia aceasta. se uit5 ;n Cur ca s5 #5seasc5 o a doua u-5& PictoruG ; o!serv5
-i*i s$use D
J E ;n s$atee dumneavoastr5L am fost nevoit s*o !o*c"ez cu $atu&
A!ia atunci v5zu K& u-a cea mic5 din $erete&
J 6a. totu e $rea mic aici $entru un ateier. s$use $ictoru ca -i cum ar fi vrut s5 $re;nt;m$ine o
mustrare din $artea ui K& A tre!uit s5 m5 instaez cum s*a $utut& Evident. $atu e foarte $rost $asat ;n
fa7a u-ii& 6e fiecare dat5 c;nd vine Cudec5toru $e care* $ictez acum. se iz!e-te de $at& I*am dat o c"eie
a u-ii acesteia ca s5 m5 $oat5 a-te$ta aici c;nd nu s;nt acas5L dar de o!icei vine cu noa$tea ;n ca$. c;nd
eu ;nc5 mai dorm -i fire-te c5 m5 smu#e din somnu ce mai ad;nc desc"iz;ndu*mi u-a a c5$5t;iu
$atuui& A7i $ierde orice res$ect fa75 de Cudec5tori dac5 a7i auzi ;nCur5turie cu care ; $rimesc c;nd
trece $este $atu meu. diminea7a& /i*ar fi u-or s5*i iau c"eia. dar cu asta a- ;nr5ut57i -i maiG mut si*
tua7ia& Aici. cu o ovitur5 de cot sco7i toate u-ie din 7;7;ni&
;nc5 de c;nd $ictoru ;nce$use s5*-i 7in5 discursu. K& se ;ntre!a dac5 s5*-i scoat5 sau nu "ainaGL ;n cee
din urm5 ;-i d5du seama c5 n*o s5 mai $oat5 rezista dac5 n*o scoate imediat L o dez!r5c5 deci. dar o
$5str5 $e #enunc"i ca s*o $oat5 $une imediat ce s*o termina convor!irea& A!ia r5m5sese ;n c5ma-5.
c;nd una dintre feti7e stri#5D
9): H $ra!z ,af-a
J Ni*a scos -i "aina&
Ni se auzi z#omotu tuturor feti7eor care se ;n#"esuiau a cr5$5turie u-ii ca s5 vad5 cu oc"ii or
s$ectacou&
J Feti7ee cred c5 v5 fac $ortretu -i c5 $entru asta v*am $us s5 v5 dez!r5ca7i. s$use $ictoru&
J A-a M f5cu K&. f5r5 c"ef. c5ci nu se sim7ea deoc mai !ine dec;t ;nainte. de-i era mai u-or ;m!r5cat&
Ni ;ntre!5. moroc5nosD
J Cum numea7i ceeate dou5 feuri de ac"itare K Uitase deCa termenii $ictoruui&
J Ac"itare a$arent5 -i t5r5#5nare a nes'r-it. r5s$unse 4itorei& R5m;ne ca dumneavoastr5 s5
ae#e7i& Eu v5 $ot aCuta $entru am;ndou5. dar. fire-te. nu f5r5 str5danieD sin#ura diferen75 din $unctu
acesta de vedere este c5 ac"itarea a$arent5 cere un efort $uternic -i concentrat. iar t5r5#5narea a
nesf;r-it cere un efort sa! -i continuu& S5 vor!im mai ;nt;i. dac5 dori7i. des$re ac"itarea a$arent5& 6ac5
$e ea o $refera7i. am s5Gv5 scriu $e*o coa5 de ";rtie o dovad5 de nevinov57ie& Formua dovezii mi*a
fost transmis5 de tata -i e tota inataca!i5& O dat5 scris5 dovada. dau o rait5 $e a to7i Cudec5torii $e
care ;i cunosc& ;nce$. de $id5. $rin a*i ar5ta ast5*sear5 dovada scris5 Cudec5toruui c5ruia ;i fac
$ortretu. c;nd va veni s5*mi $ozeze& ;i ;ntind ";rtia. ;i e($ic c5 s;nte7i nevinovat -i #arantez eu ;nsumi
$entru nevinov57ia dumneavoastr5& 3arantarea aceasta nu e un sim$u an#aCament forma. ci o
adev5rat5 cau7iune. un ucru care o!i#5&
Privirea $ictoruui e($rima un fe de re$ro- fa75 de omu care ; siea s5*-i ia $ovara unei asemenea
#aran7ii&
J Ar fi foarte ama!i din $artea dumneavoastr5. s$use K. dar ;n feu acesta Cudec5toru v*ar crede -i
totu-i nu m*ar ac"ita ;n mod rea K
J 6u$5 cum v5 s$uneam& 6e atfe nu e deoc si#ur c5 au s5 m5 cread5 to7i& C;7iva dintre ei s*ar $utea
s5*mi cear5 s5 v5 $rezint or mai ;nt;i& Si atunci va tre!ui s5 mer#e7i cu mine& La dre$t vor!ind. cind se
;nt;m$5 a-a cauza e $e Cum5tate c;-ti#at5. mai aes dac5 v5 ;nv57 dinainte cum tre!uie s5 v5 $urta7i
fa75 de ei& O s5 ne vin5G mai $u7in u-or cu cei care m5 vor refuza din $rinci$iu. -i f5r5 ;ndoia5 c5 vom
;nt;ni -i dintre ace-tia& 6e-i s;nt "ot5r;t s5 facem toate ;ncerc5rie $osi!ie. va tre!ui s5 renun75m a ei&
6e atfe. n*o s5 fie nimic #rav. c5ci c;7iva Cudec5tori izoa7i nu $ot s5
PROC/S)L H 9)A
decid5 ;ntr*o asemenea c"estiune& C;nd voi str;n#e semn5turi suficiente $e dovada de nevinov57ie. m5
voi duce s5* v5d $e
hCudec5toru care se ocu$5 $ersona de $rocesu dumneavoastr5& S*ar $utea ca $;n5 atunci s5 am -i
semn5tura ui $e
G dovad5L ;n acest caz ucrurie se vor desf5-ura -i mai ra$id& 6ar. ;n #enera. c;nd o$era7iie aCun#
acoo.G nu mai ;nt;ne-ti nici un fe de o!stacoeL e $erioada ;n care acuzatu ca$5t5
9 cea mai mare ;ncredere& C5ci J e ciudat s5 consta7i. dar nu se $oate s5 nu admi7i J oamenii au ;n
momentu acea mai mut5 ;ncredere dec;t du$5 ac"itare& O dat5 aCuns acoo. nu mai e mare ucru de
f5cut& Iudec5toru are $e dovad5 #aran7ia c;torva a7i Cudec5tori. -i $oate s5 v5 ac"ite f5r5 team5. ceea
ce va -i face. si#ur. du$5 ;m$inirea unor formait57i. de dra#u meu -i ca s5*i o!i#e $e ceia7i
cunoscu7i& C;t des$re dumneavoastr5. ve7i s$une adio tri!unauui -i ve7i fi i!er&
J Ni voi fi i!er K ;ntre!5 K& -ov5itor&
J 6a. s$use $ictoru. dar numai ;n a$aren75 sau. mai !ine zis. ;n mod $rovizoriu& 6e fa$t. Cudec5torii
inferiori. cum s;nt cei $e care ;i cunosc eu. n*au dre$tu s5 $ronun7e o ac"itare definitiv5L dre$tu
acesta nu a$ar7ine dec;t tri!unauui su$rem. care v5 e inaccesi!i -i dumneavoastr5. -i mie. -i oric5rei
ate $ersoane& Ce se $etrece acoo nu -tim -i. ;ntre noi fie vor!a. nici nu vrem s5 -tim& Iudec5torii $e
care vom ;ncerca s5*i $rindem ;n Coc n*au maree dre$t de a -ter#e acuzarea incu$atuui. ci numai $e
acea de a* ei!era& Cu ate cuvinte. modu acesta de ac"itare ;n5tur5 $rovizoriu acuzarea. dar n*o
;m$iedic5 s5 r5m;n5 mai de$arte at;rnat5 deasu$ra ca$uui dumneavoastr5. cu toate consecin7ee care
$ot surveni dac5 intervine un ordin de sus& Rea7iie mee ;mi $ermit s5 v5 e($ic cum se manifest5
$ractic deose!irea dintre cee dou5 moduri de ac"itare& Pentru o ac"itare rea5. toate actee $rocesuui
tre!uie distruse -i dis$ar tota din ar"ivee tri!unauuiL e distrus totu. nu numai actu de acuzare. ci -i
ceeate $iese ae $rocesuui. $;n5 -i actu de ac"itare& Nimic nu r5m;ne& ;n cazu ac"it5rii a$arente.
ucrurie stau cu totu atfe& 1ot5r;rea nu introduce ;n $roces nici o at5 modificare ;n afara ;m!o#57irii
dosaruui cu dovada de nevinov57ie. cu te(tu ac"it5rii -i cu temeiurie ui& ;n rest. $rocedura se
continu5& E ;naintat5 mai de$arte. s$re instan7ee su$erioare. e readus5 a cee inferioare. du$5 cum
cere continuitatea circuarii acteor ;n !irouri. -i nu ;nce*
I
9)= H $ra!z ,af-a
teaz5 s5 treac5 $rin tot soiu de urcu-uri -i co!or;-uri. cu oscia7ii mai mut sau mai $u7in am$e -i cu
sta#n5ri mai mut sau mai $u7in mari& Nu $o7i s5 -tii niciodat5 drumu $e care ; va urma& Privind
dinafar5. $o7i s5*7i ;nc"i$ui uneori c5 totu a fost uitat. c5 actee s*au $ierdutG-i c5 ac"itarea e defini*
tiv5 L dar cei ini7ia7i -tiu !ine c5 nu*Gi a-a& Nu e(ist5 ";rtie care s5 se $iard5.Giar Custi7ia nu uit5
niciodat5& Ni ;ntr*o !un5 zi J c;nd nimeni nu se mai a-tea$t5 J un Cudec5tor oarecare $rive-te cu mai
mut5 aten7ie actu de acuzare. vede c5 nu -i*a $ierdut vaa!iitatea. -i ordon5 imediat arestarea&
Fire-te. am $resu$us c5 ;ntre ac"itarea a$arent5 -i noua arestare s*a scurs tim$ destu de ;ndeun#at.
ceea ce e $osi!i. -i a- $utea cita c;teva asemenea cazuri. dar e a fe de $osi!iGca. ;n ziua c;nd se
;ntoarce de a tri!una. ac"itatu s5 -i #5seasc5 oamenii care ; a-tea$t5 $e trotuar s5* aresteze ;nc5 o
dat5& Atunci. evident. adio i!ertate&
J Ni $rocesu re;nce$e K ;ntre!5 K& a$roa$e ne;ncrez5tor&
J Fire-te. r5s$unse $ictoru. $rocesu re;nce$e. dar r5m;ne mai de$arte $osi!iitatea do!;ndirii unei
noi ac"it5ri a$arenteL atunci tre!uie s5 re;nce$i s5*7i aduni toate for7eeL nu tre!uie niciodat5 s5
ca$ituezi&
Poate c5 $ictoru rostise utimee cuvinte su! im$resia descuraC5rii care ;nce$use s5* co$e-easc5 $e
K&
J 6ar a doua ac"itare nu*i mai #reu de o!7inut dec;t $rima K ;ntre!5 K& vr;nd $arc5 s5 $re;nt;m$ine
anumite dest5inuiri eventuae ae $ictoruui&
J ;n $rivin7a asta nu se $oate s$une nimic $recis. r5s$unse $ictoru& 25 ima#ina7i cumva c5
Cudec5torii ar fi infuen7a7i ;n defavoarea acuzatuui $rin cea de*a doua arestareK Asemenea ucruri nu
se ;nt;m$5& ;n momentu ac"it5rii. Cudec5torii au -i $rev5zut cea de*a doua arestare& Ea nu*i
infuen7eaz5. deci& 6ar i se $oate sc"im!a dis$ozi7ia sufeteasc5. o mu7ime de ate motive $ot
modifica o$inia asu$ra acuza7iei. de aceea tre!uie s5 te ada$tezi noior circumstan7e ca s5 o!7ii a doua
ac"itareL de aceea 7i se cer eforturi a fei de mari ca -i $entru $rima&
J Ni nici ea nu e. totu-i. definitiv5 K s$use K&. ne#;nd e ;nsu-i $rintr*o c5tinare a ca$uui&
J Se ;n7ee#e c5 nu. s$use $ictoru& 6u$5 a doua ac"itare vine a treia arestare. du$5 a treia ac"itare a
$atra ares*
PROC/S)L H 9)7
e. -i a-a mai de$arte& Aceasta decur#e din natura ac"it5rii $areGnteM K& t5cu&
J Ac"itarea a$arent5. s$use $ictoru. s*ar $5rea c5 nu v5 convine $rea mut& Poate c5 $refera7i
t5r5#5narea a infinit& S5 v5 e($ic esen7a t5r5#5n5rii K
K& f5cu semn c5 da&
Pictoru se instaase comod $e scaun. cu c5ma-a de noa$te desf5cut5 a $ie$t -i. cu o m;n5 trecut5 $e
su! c5ma-5. ;-i m;n#;ia coastee&
J 45r5#5narea a infinit&&& s$use e o$rindu*se o ci$5 s5 $riveast5 dre$t ;nainte ca -i cum ar fi c5utat
o e($ica7ie $erfect intei#i!i5. t5r5#5narea a infinit men7ine $ermanent $rocesu ;n $rima ui faz5& Ca
s*o o!7ii. e necesar ca acuzatu -i a$5r5toru ui. dar mai aes a$5r5toru. s5 r5m;n5 ;n contact
$ermanent cu Custi7ia& Pentru aceasta. re$et. nu e nevoie s5 c"etuie-ti at;tea for7e ca $entru ac"itarea
a$arent5. dar e nevoie de-i mai mut5 aten7ie& N*ai voie s5 sca$i din vedere $rocesu. tre!uie s5 te
$rezin7i a intervae re#uate ;n fa7a Cudec5toruui. s5* mai vizitezi -i ;n ocazii s$eciae -i s5 cau7i tot
tim$u s5*i $5strezi !un5voin7aL dac5 nu* cuno-ti $ersona. tre!uie s5 faci $resiuni asu$ra ui $rin
Cudec5torii $e care*i cuno-ti. f5r5 a renun7a a convor!irie directe& 6ac5 nu ne#iCezi nimic. se $oate
s$une cu destu5 certitudine c5 $rocesu nu va ie-i din $rima faz5& Nu se stin#e. nici vor!5. dar
acuzatu $oate fi a$roa$e a fe de si#ur c5 n*o s5 fie condamnat $e c;t e atunci c;nd se af5 ;n i!ertate&
Fa75 de ac"itarea a$arent5. t5r5#5narea a infinit are avantaCu c5*i asi#ur5 incu$atuui un viitor mai
$u7in nesi#urL ea ; a$5r5 de s$aima unei arest5ri nea-te$tateL cu ea. acuzatu e ferit de teama de*a se
$omeni dinGtr*o dat5 siit s5 fac5 demersuri $eni!ie -i s5 ;ndure eforturie -i enerv5rie $e care e cere
totdeauna ac"itarea a$arent5. tocmai ;n momentee cee mai $u7in favora!ie ui& Evident. t5r5#5narea
a infinit are $entru incu$at -i unee dezavantaCe. care nu tre!uie su!a$reciate& Nu m5 #;ndesc a fa$tu
c5 e nu e niciodat5 i!er. c5ci i!er ;n adev5ratu sens a cuv;ntuui n*ar fi nici ;n cazu ac"it5rii
a$arente& E vor!a de atceva& ;n fa$t. $rocesu nu $oate fi sus$endat dec;t atunci c;nd e(ist5 un motiv
a$arent $entru asta& 6e aceea tre!uie s5 continue. teoretic& E necesar deci. din c;nd ;n c;nd. s5 fie date
unee dis$ozi7ii. s5 fie
9), H $ra!z ,af-a
or#anizate intero#atorii. ordonate $erc"ezi7ii etc. etc& ;ntr*un cuv;nt. tre!uie ca $rocesu s5 se
;nv;rteasc5 mereu ;n cer*cue7u restr;ns a care i*a fost imitat5 ;n mod artificia ac7iunea& Pentru
acuzat. fire-te. aceasta aduce du$5 sine unee ne$5ceri a c5ror #ravitate n*ar tre!ui nici dumneavoastr5
s*o e(a#era7i& 4otu r5m;ne doar sim$5 a$aren75L intero#atoriie. de e(em$u. s;nt foarte scurteL dac5
n*ai tim$ sau c"ef s5 te duci a ee. te $o7i scuza uneoriL cu unii Cudec5tori $o7i c"iar s5 aranCezi
dinainte ziee -i oree $e*o ;ntrea#5 $erioad5L ;n fond. e vor!a doar s5 treci din c;nd ;n c;nd $e a
Cudec5tor. ca s5*7i faci datoria de incu$at&
Pictoru nu terminase de vor!it c;nd K& ;-i $use "aina $e !ra7 -i se ridic5 s5 $ece&
J S*a ridicat de $e scaunM stri#ar5 feti7ee din dosu
u-ii&
J 25 -i #;ndi7i s5 $eca7i K ;ntre!5 $ictoru ridic;ndu* se -i e& F5r5G;ndoia5 c5 aeru v5 aun#5 de*aici.
-i asta m5 nec5Ce-te& A- mai avea ;nc5 o mu7ime de ucruri s5 v5 s$un& A tre!uit s5 m5 rezum $rea
mut. dar s$er c5 am fost destu de car&
J O. da M s$use K&
;nce$use s5* doar5 ca$u din $ricina aten7iei cu care se siise s5 ascute& ;n ciuda afirma7iei acesteia.
$ictoru mai re$et5 o dat5. rezum;nd ca -i cum ar fi vrut s5*i ase ui K& o consoareD
J Cee dou5 metode au comun fa$tu c5 au menirea s5 ;m$iedice condamnarea incu$atuui&
J 6ar ee ;m$iedic5 -i ac"itarea ui rea5. s$use K& ;ncet. de $arc5 i*ar fi fost ru-ine c5 a ;n7ees&
J A7i $rins miezu c"estiunii. s$use re$ede $ictoru&
K& $use m;na $e $aton. dar nu se $utu "ot5r; s5*si ;m!race "aina& 6ac5 -i*ar fi urmat dorin7a. ar fi uat
de*a vama ;n !ra7e -i "aina -i $atonu -i ar fi ie-it ;n strad5 numai ;n c5ma-5L nici feti7ee nu iz!utir5
s5* "ot5rasc5 s5 se ;m!race ca umea. de-i ;nce$user5 s5*-i stri#e. $rematur. una ateia. c5 musafiru
;-i $une "ainee& Pictoru. 7in;nd cu tot dinadinsu s5 dea o inter$retare atitudinii ui K&. s$useD
J ;nc5 nu v*a7i decis ;n $rivin7a ceor dou5 $ro$uneri $e care vi e*am f5cut& S;nt de acord cu
dumneavoastr5& Eu ;nsumi v*a- fi sf5tuit s5 nu v5 $ri$i7i cu ae#erea& AvantaCee -i dezavantaCee s;nt
#reu de cum$5nit& 4otu tre!uie #;ndit
.
PROC/S)L H 9)+
cu de*am5nuntu& 6ar. $e de at5 $arte. nici nu tre!uie $ierdut $rea mut tim$&
J Am s5 revin ;n cur;nd. s$use K& A$oi. "ot5r;ndu*se !rusc. ;-i ;m!r5c5 "aina. ;-i $use $atonu $e
umeri -i $orni #r5!it s$re u-a ;n dosu c5reia feti7ee ;nce$ur5 imediat s5 ure&
Lui K& i se $5ru c5 e -i vede $rin sc;ndurie cr5$ate ae u-ii&
J gine7i*v5 de cuv;nt. s$use $ictoru f5r5 s5* urmezeL atminteri am s5 vin a !anc5 s5 v5 ;ntre! eu
;nsumi&
J 6esc"ide u-aM stri#5 K& tr5#;nd de can7a $e care $ro!a!i c5 feti7ee ! 7ineau str;ns. c5ci nu se
mi-ca&
J 2re7i s5 v5 $ictiseasc5 feti7ee ;n tot un#u sc5rii K ;ntre!5 4itorei& 4rece7i mai !ine $Ge*aici& Ni*i
ar5t5 u-a care se afa ;n dosu $atuui&
K& acce$t5 invita7ia -i se ;ndre$t5 s$re $at& 6ar $ictoru. ;n oc s5*i desc"id5. se strecur5 su! $at -i*
;ntre!5 din str5fundurie unde se afa&
J Numai o ci$5 M N*a7i vrea s5 vede7i un ta!ou $e care vi *a- $utea vinde K
K& nu voia s5 fie ne$oiticos. c5ci $ictoru se ocu$ase ;ntr*adev5r de e -i c"iar ;i $romisese s5* aCute
;n continuare. de-i K&. distrat. uitase s5*i s$un5 c5*i va r5s$5ti osteneie& 6e aceea nu $utu s5*i refuze
invita7ia -i se o$ri s5 vad5 ta!ou. de-i ardea de ner5!dare s5 ias5Gdin ateier& Pictoru scoase de su! $at
un vraf de $;nze ne;nr5mate. aco$erite de*at;ta $raf. ;nc;t c;nd suf5 $este ta!ou afat deasu$ra. K&
r5mase c;tva tim$ ;nv5uit $arc5 ;ntr*un nor -i cu res$ira7ia t5iat5&
J E un $eisaC de c;m$ie. s$use $ictoru ;ntinz;ndu*i ta!ou&
4a!ou re$rezenta doi ar!ori sfriCi7i. $e*o iar!5 ;ntunecoas5. a mare distant5 unu e atu& ;n fund.
soaree amur#ea ;ntr*o mare de cuori&
J 'ine. s$use K&. ; cum$5r&
2or!ise $rea sec. de aceea se !ucur5 c;nd v5zu c5 $ictoru. ;n oc s5 se formaizeze. ;i ;ntinse un a
doiea ta!ou&
J Iat5 $erec"ea ceuiat. s$use 4itorei&
Poate c5 $eisaCu fusese !ine conce$ut ca $erec"e a ceuiat ta!ou. dar ;ntre ee nu se $utea o!serva
nici o deose*
9:B H $ra!z ,af-a
!ireL se afau -i aici co$acii. iar!a -i a$usu de soare& 6ar ui K& $u7in ;i $5sa de simiitudinea
$eisaCeor&
JG S;nt frumoase. s$use e& Le cum$5r $e am;ndou5 -i*am s5 e $un ;n !irou meu&
J 4ema $are s5 v5 $ac5. s$use $ictoru u;nd un a treiea ta!ou& S*a nimerit !ine. c5ci mai am aici o
$;nz5 ;n acea-i #en&
P;Gnza nu era ;n acea-i #en. ci identic5 cu ceeate dou5& Pictoru foosea $erfect ocazia ca s5*-i v;nd5
ta!ourie vec"i&
J ; iau -i $e acesta. s$use K& 2re7i s5*mi s$une7i ce $re7 au toate trei K
J 2or!im noi at5 dat5. doar r5m;nem ;n e#5tur5 unu cu atu. s$use $ictoru& Acum s;nte7i $rea
#r5!it& /5 !ucur c5 ta!ourie v5 $ac. am s5 vi e dau $e toate de aici& S;nt numai $eisaCe de c;m$ie&
Am $ictat mute de acest fe. $;n5 acum& Unora nu e $ac asemenea $eisaCe fiindc5 i se $ar cam
sum!reL dar e(ist5 oameni. ca dumneavoastr5. de $id5. care a$reciaz5 tocmai meancoia aceasta&
K& nu era deoc dis$us s5 se ocu$e de e($erien7ee $rofesionae ae $ictoruui*cer-etor&
J ;m$ac"eta7i*e $e toate. s$use e ;ntreru$;ndu* ;n $in av;nt oratoric& Omu meu de serviciu o s5
vin5 m;ine s5 e ia&
J Nu e nevoie. s$use $ictoru& S$er s5 #5sesc un "ama care s5 v5 $oat5 ;nso7i c"iar acum&
Ni desc"ise. ;n sf;r-it. u-a a$ec;ndu*se $e deasu$ra $atuui&G
J C5ca7i f5r5 #riC5 $e a-ternut. continu5 e& 4o7i c;7i intr5 aici a-a fac&
K& n*ar fi avut nevoie de ;ncuraCare ca s5 cace f5r5 mi5 $e a-ternutL $usese c"iar $icioru ;n miCocu
$iotei de $uf c;nd.G $rivind $rin u-a desc"is5. se d5du ;na$oi. mirat&
J Ce e asta K ;; ;ntre!5 e $e $ictor&
J 6e ce v5 mira7i K ;ntre!5 $ictoru. a fe de mirat& S;nt !irourie tri!unauui&G Nu -tia7i c5 tri!unau
are !irouri aici K A$roa$e ;n fiecare $od e(ist5 !irouri ae tri!unauuiL de ce n*ar e(ista -i aici K
Ateieru meu este de fa$t unu dintre !irouri. dar tri!unau mi *a $us a dis$ozi7ie&
Pe K& nu* s$eriase at;t fa$tu c5 d5duse -i ;n ocu acesta $este !irourie tri!unauui. c;t ;
;ns$5im;ntase constatarea totaei ui i#norante ;n e#5tur5 cu Custi7ia& I se $5rea c5.
T
PROC/S)L H 9:9
I $entru un incu$at. e#ea de !az5 a com$ort5rii const5 ;n a fi 7 totdeauna $re#5tit a orice. ;n a nu se
5sa niciodat5 sur$rins. Mj ;n a nu $rivi a drea$ta c;nd Cudec5toru se af5 a st;n#aL -i tocmai ;m$otriva
e#ii acesteia de !az5 $5c5tuia e mereu&
;n fa7a ui se ;ntindea un coridor un#D $rin coridoru
acesta venea un aer $e ;n#5 care ce din ateier $5rea
LL $roas$5t -i ;nvior5tor& 6e*o $arte -i de ata a coridoruui se
afau !5nci. ca ;n saa de a-te$tare a sec7iei de care 7inea
f $rocesu ui K& Instaarea !irourior $5rea f5cut5 $retutindeni
du$5 $rescri$7ii minu7ioase& ;n momentu acea. $e coridor
nu se afa $rea mut5 ume& Un !5r!at -edea. sau mai de#ra!5
$5rea c5 doarme. $e una din !5nci. cu o!raCii ;n#ro$a7i ;n
$amee i$ite de !anc5L un atu st5tea in $icioareG. a
ca$5tu coridoruui. ;n $enum!r5& K& se "ot5r; din nou -i
f trecu $este $at& Pictoru u urm5. cu $;nzee su! !ra7& Cur;nd.
;nt;nir5 un a$rod& K& -tia cum s5*i recunoasc5 du$5 nasturee
de aur $e care ; $urtau $rintre nasturii o!i-nui7i ai costu*
I inuui civi J -i $ictoru ;i d5du a$roduui dis$ozi7ie s5 duc5
I ta!ourie& K& mai mut se c5tina dec;t mer#ea& ;-i 7inea !atista
I a$5sat5 $e #ur5& ACunseser5 a$roa$e de ie-ireG. c;nd feti7ee
*se n5$ustir5 ;n caea orL coridoru din $od nu* scutiseG$e
fK de ;nt;nirea aceasta& Feti7ee v5zuser5 $ro!a!i c5 fusese
desc"is5 ceaat5 u-5 a ateieruui -i f5cuser5 un oco ca s5
aCun#5 ;n $artea aceasta&
J Nu mai $ot s5 v5 ;nso7esc M stri#5 $ictoru r;z;nd su! &asatu fetiteor& La revedereGM Nu $ierde7i $rea
mut tim$ $;n5 v5 "ot5r;7i&
K& nici nu se uit5 a e& ACuns ;n strad5. u5 $rima tr5sur5 ;nt;nit5 ;n cae& A!ia a-te$ta s5 sca$e de
a$rodu a c5rui nasture de aur ;i f5cea r5u a oc"i. de-i nimeni ;n afar5 de e $ro!a!i c5 nu *ar fi
o!servat& ;ndatoritor. a$rodu voise s5 se urce -i $e ca$r5. ;n#5 vizitiu. dar K& ; #oni imediat&
Amiaza trecuse de mut c;nd tr5sura se o$ri ;n fa7a !5ncii& K& ar fi 5sat !ucuros ta!ourie unde se
afau. dar se temea ca nu cumva vreo ocazie s5* o!i#e s5*i arate $ictoruui c5 e mai are& 6e aceea
ceru s5*i fie aduse ;n !irou -i e ;ncuie ;n sertaru ce mai de Cos a mesei ui de ucru ca s5 e ascund5.
m5car $entru c;teva zie. de $rivirea directoruui*adCunct&
NE3US4ORUL 'LOCK& K& RENUNg< LA SER2ICIILE A2OCA4ULUI
P;n5 a urm5 K& se "ot5r; totu-i s5 renun7e a serviciie avocatuui& La dre$t vor!ind nu se $utea
;m$iedica s5 se ;ntre!e dac5 f5cea !ine $roced;nd a-a. dar convin#erea c5 #estu acesta era necesar ;i
;nvinse ezit5rie& Efortu cerut de uarea "ot5r;rii ; consum5 ;ntr*at;t. ;nc;t ;n ziua c;nd tre!ui s5 mear#5
a avocat a!ia dac5 $utu s5 ucreze a !irou -i trecuse de ora zece c;nd aCunse ;n sf;r-it ;n fa7a u-ii
maestruui 1ud& ;nainte de a suna. K& se mai ;ntre!a ;nc5 dac5 n*ar fi fost mai !ine s5* anun7e $e
avocat c5 renun75 a serviciie ui. fie $rin teefon. fie trimi7;ndu*i o scrisoare& Se #;ndea c5 discu7ia va
fi cu si#uran75 $eni!i5& C"i!zuind !ine. $refer5 totu-i sou7ia convor!irii $ersonaeL oricum avocatu
n*ar fi r5s$uns dec;t $rin t5cere sau $rin c;teva cuvinte formae. iar K& n*ar fi $utut s5 -tie niciodat5 J
ce $u7in dac5 nu reu-ea Leni s5 afe c;te ceva J cum a $rimit maestru 1ud vestea c5 renun75 a
serviciie ui -i nici ce consecin7e ar $utea s5 ai!5 actu; renun75rii. du$5 datee $reviziunii acestui
e($ertL dac5 ;ns5 ; avea $e avocat ;n fa75 -i*i comunica vestea $e nea-te$tate. ar fi reu-it u-or s5
deduc5. du$5 fa7a -i reac7iie ui. tot ce voia s5 -tie. c"iar dac5 maestru 1ud ar fi r5mas z#;rcit a
vor!5& Ni n*ar fi fost e(cus atunci s5*-i sc"im!e "ot5r;rea. dac5 s*ar fi convins c5 e mai !ine a-a. -i s5
ase mai de$arte a$5rarea $e seama avocatuui&
Ca de o!icei. du$5 ce sun5 $rima dat5 nu se ivi nimeni& ELeni ar $utea s5 se mi-te ceva mai re$edeF. se
#;ndi K& 6ar tot era !ine c5 nu se amestecau ceia7i ocatari. cum f5ceau de o!icei. c5ci se #5sea
totdeauna ;n asemenea ocazii vreun vecin care ;nce$ea s5 $rotesteze. ca domnu ;n "aat de a $rima
vizit5& A$5s;nd $entru a doua oar5 $e !uton. K& se ;ntoarse s$re ceaat5 u-5. dar de data aceasta -i ea
r5mase ;nc"is5& ;n cee din urm5. doi oc"i se ivir5 a vizorL nu erau ;ns5 oc"ii ui Leni& Cineva r5suci
c"eia ;n !roasc5. r5m;n;nd totu-i $ro$tit ;n u-5. a$oi se ;ntoarse s$re interior -i stri#5D EE esteF. dar nu
desc"ise com$et dec;t du$5 aceea&
PROC/S)L H 9:)
K& ;nce$use s5 ;m$in#5 u-a. c5ci auzise c"eia r5sucindu*se ;n !roasca vecinuuiL c;nd u-a se desc"ise
de tot. n5v5i direct ;n vesti!u -i mai avu tim$ s*o vad5 $e Leni J c5ci ei i se adresase omu de a u-5
J fu#ind ;n c5ma-5 $rin coridoru afat ;ntre camere& 6u$5 ce*o urm5ri o ci$5 cu $rivirea. K& ;
cercet5 $e ce ce*i desc"iseseD un !5r!at m5runt. sfriCit. cu o !ar!5 un#5 -i care 7inea o um;nare ;n
m;n5&
J E-ti an#aCat aici K ; ;ntre!5 K&
J Nu. r5s$unse omu. nu s;nt de*a caseiL avocatu nu mi*e dec;t a$5r5torL m5 afu aici $entru o
afacere Curidic5&
J F5r5 "ain5 K ;ntre!5 K& ar5t;nd cu m;na ;m!r5c5mintea sumar5 a ceuiat&
J 25 cer scuze. s$use omu umin;ndu*se cu uminarea. ca -i cum $;n5 atunci n*ar fi o!servat cum
era ;m!r5cat&
J Leni e amanta dumitae K ;ntre!5 K&. scurt&
;-i de$5rtase $u7in $icioaree -i*7i 7inea $55ria a s$ate. cu m;inie cruci-& Patonu ui ;m!5nit ; f5cea
s5 se simt5 su$erior omuui acestuia m5runt -i uscat&
J O" M 6umnezeue M f5cuGomu ridic;nd o m;n5 ca s5*-i a$ere fa7a ;ns$5im;ntat5& Nu M Nu M Ce v5
;nc"i$ui7i K
J Pari un om cumsecade. s$use K&. totu-i. vino cu mine& ;i f5cu semn cu $55ria -i* 5s5 s5 treac5
;naintea ui&
J Cum te nume-ti K ;ntre!5 e din mers&
J 'ock. ne#ustoru 'ock. r5s$unse omue7u ;ntorc;ndu*se s$re K& cu #;nd s5 se $rezinte&
6ar K& nu*i d5du voie s5 se o$reasc5&
J E numee dumitae adev5rat K ;ntre!5 e&
J Si#ur. i se r5s$unse. de ce v*a7i ;ndoi de asta K
J /5 #;ndeam c5 ai $utea avea motive s5*7i ascunzi adev5rata identitate. r5s$unse K&
Se sim7ea at;t de i!er sufete-te cum e-ti numai $rintre str5ini. c;nd vor!e-ti cu oamenii f5r5
im$ortan75. $5str;nd $entru tine ceea ce te $rive-te -i nevor!ind dec;t cu senin5tate des$re interesee
ceora7i. ceea ce ;i ridic5 ;n oc"ii t5i. dar ;7i $ermite. ;n sc"im!. s5*i a-i s5 cad5 c;nd vrei&
La u-a camerei de ucru a maestruui 1ud. K& se o$ri. desc"ise -i*i stri#5 ne#ustoruui care continua s5
mear#5 mai de$arte. doci&
J /ai ;ncetM F5 umin5 aici&
3;ndindu*se c5 Leni s*ar fi $utut ascunde acoo. ; $use $e ne#ustor s5 scotoceasc5 $rin toate
un#"eree. dar camera
9:: H $ra!z ,af-a
era $ustie& C;nd aCunse ;n fa7a $ortretuui Cudec5toruui. ;-i o$ri ;nso7itoru a$uc;ndu* de !retee&
J ; cuno-ti K ;ntre!5 ridic;nd de#etu ar5t5tor&
La r;ndu s5u. ne#ustoru ridic5 um;narea. se uit5 o ci$5 ;n sus ci$ind din oc"i -i s$useD
J E un Cudec5tor&
J Un Cudec5tor de seam5 K ; ;ntre!5 K& -i se a-ez5 ;n a-a fe ;nc;t s5 $oat5 vedea ce im$resie ;i face
$ortretu& 6ar ne#ustoru ridic5 oc"ii. admirativ&
J E un Cudec5tor de seam5. s$use e&
J Nu $rea te $rice$i. s$use K& E ce mai ne;nsemnat dintre to7i Cudec5torii de instruc7ie inferiori&
J Acum ;mi aduc aminte. s$use ne#ustoru -i co!or; um;narea& /i s*a mai s$us asta&
J Si#urM stri#5 K& Uitasem M Cum s5 nu 7i se s$un5 M
J 6ar de ce K 6e ce K ;ntre!5 ne#ustoru ;n tim$ ce se a$ro$ia de u-5. ;m$ins de K&
Pe coridor. K& ; ;ntre!5D
J Ntii unde s*a ascuns Leni K
J AscunsK se mir5 ne#ustoru& Nu& 6ar s*ar $utea foarte !ine s5 fie a !uc5t5rie -i s5 $re#5teasc5
su$a $entru avocat&
J 6e ce nu mi*ai s$us asta imediat K ;ntre!5 K&
J 2oiam s5 v5 conduc acoo. dar m*a7i c"emat ;na$oi. r5s$unse ne#ustoru n5ucit $arc5 de ni-te
$orunci contradictorii&
J 4e crezi tare -iret. nu*i a-a K 1ai. condu*m5&
K& nu mai fusese $;n5 atunci ;n !uc5t5rie. o ;nc5$ere sur$rinz5tor de mare -i $in5 cu tot feu de
ustensieD numai $ita era de trei ori mai mare dec;t o $it5 o!i-nuit5. dar restu am5nunteor nu se
$uteau desu-i car. c5ci ;nc5$erea era uminat5 doar de*o 5m$i75 $rins5 a intrare& ;n fa7a $itei. Leni.
;n -or7 a! ca totdeauna. s$5r#ea ou5 ;nr*o crati75 $us5 $e*o s$irtier5&
J 'un5 seara. Iosef. s$use ea arunc;ndu*i o $rivire&
J 'un5 seara. s$use K& -i ar5t5 cu de#etu un scaun $e care ne#ustoru se a-ez5 imediat&
C;t des$re e. se a$ro$ie $e a s$ate de Leni. se $ec5 $este um5ru ei -i o ;ntre!5D
J Cine e 5staK
PROC/S)L H 9:A
Leni ; cu$rinse cu o m;n5 $e du$5 taie. ;n tim$ ce cu I ceaat5 m;n5 continua s5 !at5 ou5e. a$oi ;
f5cu s5 vin5 ;n fa7a ei -i*i s$useD
J Un om nec5Cit. un !iet ne#ustor. un oarecare 'ock& Uit5*te a eM
Se ;ntoarser5 am;ndoi ca s5* $riveasc5& Ne#ustoru. a-ezat $e scaunu $e care i* ar5tase K&. sufase ;n
um;narea a c5rei umin5 nu mai era necesar5. -i*i str;n#ea fitiu ;ntre de#ete ca s5 o$reasc5 fumu&
J Erai ;n c5ma-5. ;i s$use K& ui Leni. -i*i ;ntoarse ca$u cu m;na. s$re $it5&
Leni t5cu& 7 > E amantu t5u K ;ntre!5 e&
Leni vru s5 a$uce crati75. dar K& ;i $rinse am;ndou5 m;inie -i*i s$useD
J 1ai. r5s$unde& Leni r5s$unseD
J 2ino ;n !irou. am s5*7i e($ic totu&
J Nu. s$use K. vreau s5*mi e($ici aici&
I se a#575 de #;t ca s5* s5rute& 6ar K& o res$inse -i*i s$useD
J Nu vreau s5 m5 s5ru7i acum&
J Iosef. ;i s$use Leni cu #as ru#5tor dar $rivindu* dre$t ;n oc"i. doar n*oi fi #eos $e domnu
'ockM
A$oi se ;ntoarse s$re ne#ustor -i ad5u#5D
J 1ai. Rudi. aCut5*m5. vezi !ine c5 m5 !5nuie-te. as5 um;narea&
S*ar fi $utut crede c5 Rudi nu d5duse nici o aten7ie cuvinteor s$use de Leni. dar. de fa$t. e auzise
foarte !ine&
J Nu v5d de ce a7i fi #eos. s$use e f5r5 $rea mut5 $rom$titudine&
J Nici eu nu v5d. s$use ,, -i* $rivi z;m!ind&
Leni iz!ucni ;n r;s -i. $rofit;nd de neaten7ia ui K&. ; u5 de !ra7 -i*i -o$ti&
J Las5* acum. vezi !ine ce fe de !5r!at e& /*am ocu$at $u7in de e fiindc5 e un cient im$ortant a
avocatuui. at motiv nu e(ist5& Ni tu K 2rei s5*i vor!e-ti ast5zi K E foarte !onav. dar. dac5 vrei. am s5
te anun7. totu-i& Numai c5 noa$tea asta va tre!ui s5 r5m;i cu mine& E at;ta vreme de c;nd n*ai mai venit
s5 m5 veziM P;n5 -i avocatu a ;ntre!at de tine& Nu*7i ne#iCa $rocesu& Ni eu am s5*7i comunic c;teva Iu*
9:= H $ra!z ,af-a
cruri $e care e*am afat& 6ar mai ;nt;i de toate scoate*7i $a*
tonu&
Leni ; aCut5 s5 -i* scoat5. ;i u5 $55ria. aer#5 s5 e at;rne ;n vesti!u. a$oi se ;ntoarse #r5!it5 ca s5
vad5 ce s*a ;nt;m$at cu su$a&
J S5 te anun7 sau s5*i duc mai ;nt;i su$a K
J Anun75*m5&
K& era ;nciudatL $rima ui inten7ie fusese s5 discute mai ;nt;i am5nun7it cu Leni des$re ce*avea de #;nd
s5 fac5L $rezen7a ne#ustoruui ; ;m$iedicase -i*i t5iase c"efu& 6ar tre!urie ui i se $5reau totu-i $rea
im$ortante $entru a*i $ermite acestui mic ne#ustor s5 Coace ;n ee un ro ce ar fi $utut s5 fie decisiv& 6e
aceea o c"em5 ;na$oi $e Leni. care aCunsese $e coridor&
J 6u*i totu-i mai ;nt;i su$a. ordon5 e& 4re!uie s5 ca$ete for7e $entru ;nt;nirea care* a-tea$t5. o s5
ai!5 nevoie de ee&
J Ni dumneavoastr5 s;nte7i un cient a avocatuui. ;ntre!5 ;ncet. cu un ton de constatare. ne#ustoru.
din co7u unde se afa. dar nu #5si nici o ;n7ee#ere&
J Ce*7i $as5 K s$use K& Iar Leni ad5u#5D
J Ce*ar fi s5 taci K ;i duc su$a. s$use ea ;ntorc;ndu*se s$re K&L -i turn5 su$a ;ntr*o farfurie& N*o s5 te
mai $o7i teme dec;t c5 o s5* vezi adormind $rea cur;nd. c5ci du$5 ce m5n;nc5 adoarme imediat&
J Ce*am s5*i s$un eu o s5* 7in5 treaz. decar5 K& vr;nd s*o fac5 $e Leni s5 ;n7eea#5 c5 avea de #;nd
s5 discute ucruri foarte im$ortante cu avocatu&
K& ar fi vrut ca mai ;nt;i Leni s5* ;ntre!e des$re ce era vor!a -i a$oi e s5*i cear5 sfatu& 6ar ea se
mu7umea s5*i e(ecute or!e-te ordinee& 4rec;nd cu su$a $e ;n#5 e. Leni ; atinse inten7ionat -i*i -o$tiD
J CumGo m5n;nc5. te -i anun7. ca s5 ne ;nt;nim c;t mai cur;nd $osi!i&
J 6u*te. s$use K&
J Fii mai ama!i. ;i r5s$unse ea ;ntorc;ndu*se ;nc5 o dat5. din $ra#&
K& o urm5ri cu $rivireaL acum era ferm decis s5 renun7e a avocatL $oate c5 ar fi fost mai !ine s5 nu
discute des$re asta cu LeniL ea nu*i cuno-tea destu de !ine $ovestea -i cu
PROC/S)L H 9:7
si#uran75 c5 *ar fi sf5tuit s5 nu renun7e a avocatL iar dac5 mai ezita -i de data aceasta. K& ar fi r5mas
mai de$arte $rad5 neini-tii -i ;ndoieior -i*a$oi ar fi tre!uit s5 ia din nou totu de a ;nce$ut. c5ci
"ot5r;rea ui era definitiv5& Cu c;t avea s*o duc5 mai re$ede a ;nde$inire. cu at;t avea s5 fie mai $u7in
$5#u!itL ;n $rivin7a asta $oate c5 ne#ustoru i*ar fi $utut da un sfat&
6e aceea se ;ntoarse s$re 'ockL c;nd o!serv5 c5 se uit5 a e. ne#ustoru vru s5 se ridice ;n $icioare& i
J Stai Cos. ;i s$use K& tr5#;nd un scaun ;n#5 a ui& E-ti de mut5 vreme cientu avocatuui K
J 6a. s$use ne#ustoru. s;nt un cient foarte vec"i&
J 6e c;7i ani te asist5 K
J Nu -tiu a ce anume v5 referi7i. s$use 'ock& ;n c"estiunie e#ate de afaceri J am o im$ortant5
firm5 de comer7 cu #r;ne J m5 sf5tuiesc ;nc5 de a ;nfiin7area firmei. adic5 de vreo dou5zeci de ani.
iar ;n $rivin7aG $rocesuui J f5r5 ;ndoia5 c5 des$re e vre7i s5 v5 vor!esc J m5 asist5 de a ;nce$ut.
adic5 de $este cinci ani& 6a. de $este cinci ani. ad5u#5 e sco7;nd din !uzunar un $rotofe vec"i& Am
notat aici totuL dac5 dori7i. v5 $ot s$une data e(act5L e im$osi!i s5 7ii minte tot& Procesu meu
$ro!a!i c5 dureaz5 ;nc5 de -i mai mut tim$L a ;nce$ut cur;nd du$5 moartea so7iei mee. ;nt;m$at5
acum $este cinci ani -i Cum5tate&
X K& se a$ro$ie -i mai tare de 'ock&
J Avocatu se ocu$5 deci -i de c"estiuni de dre$t curente K ;ntre!5 e&
I Com!inarea aceasta a afacerior comerciae -i a ceor Curidice i se $5rea foarte ini-titoare& 7 J
Fire-te. s$use ne#ustoru& I A$oi ;i -o$tiD
J Se s$une c"iar c5 e mai ca$a!i ;n $ro!emee comerciae dec;t ;n ceeate&
6ar. $5r;nd c5 re#ret5 ce*a s$us. $use o m;n5 $e um5ru ui K& -i ad5u#5 D
J 25 ro# foarte mut s5 nu m5 tr5da7i&
K& ; !5tu $este coa$s5 ca s5* ini-teasc5 -i*i s$useD I J Nu. nu s;nt tr5d5tor& 7 J Nti7i. e foarte
ranc"iunos. s$use ne#ustoru& i J Unui cient at;t de credincios ca dumneata. $recis c5 n*o s5*i fac5
nimic. s$use K&
9:, H $ra!z ,af-a
J 'a da. s$use ne#ustoru. c;nd e ;nfuriat nu mai face deose!iriL de atfe. nu s*ar $utea s$une c5*i
s;nt credincios&
J Cum asta K ;ntre!5 K&
J S5 m5 dest5inui K ;ntre!5 a r;ndu s5u ne#ustoru. oarecum -ov5itor&
J Cred c5 $o7i s*o faci. s$use K
J Ei !ine. s$use ne#ustoru. am s5 v5 dest5inui o $arte din secretu meu. dar va tre!ui ca. a r;ndu
dumneavoastr5. s5 v5 dest5inui7i mie. ca s5 r5m;nem soidari ;n fa7a avocatuui&
J C;t5 $ruden75M s$use K& 6ar fie. am s5*7i dest5i*nuiesc un secret care o s5 te ini-teasc5 $e de$in&
;n ce const5 deci necredin7a dumitae K
J Am. s$use ne#ustoru -ov5ind -i cu acea-i ton cu care ar fi s$us un ucru necinstit. am -i a7i
avoca7i ;n afar5 de e&
J 6ar asta nu e ceva $rea #rav. s$use K& u-or dezam5#it&
J Aici. nu. s$use ne#ustoru care. de c;nd f5cuse dest5inuirea. res$ira tot mai #reu. dar du$5
o!serva7ia ui K& ;nce$use s5*-i mai reca$ete ;ncrederea& Numai c5 nu*i $ermis. -i e -i mai $u7in $ermis
c;nd e vor!a de avoca7i ie#ai& Iar eu tocmai asta am f5cut& Am cinci avoca7i de contra!and5&
J CinciM e(cam5 K& Num5ru ;i st;rnise mirarea& Cinci avoca7i ;n afar5 de maestru 1ud K
Ne#ustoru f5cu semn c5 da&
J S;nt ;n tratative cu a -aseea&
J 6ar de ce at;7ia avoca7i K ;ntre!5 K&
J Am nevoie de to7iM
J Ai $utea s5*mi e($ici de ce K
J E u-or. s$use ne#ustoru& ;nainte de orice. evident. nu vreau s5*mi $ierd $rocesu& 6e aceea n*am
voie s5 ne#iCez nimic din ce mi*ar $utea foosiL c"iar dac5 s$eran7a e foarte sa!5. n*am voie s5 nu*mi
;ncerc -ansa& Am $us deci ;n suC!a $rocesuui tot ce am& /i*am retras to7i !anii din afaceriL odinioar5.
!irourie mee ocu$au a$roa$e un etaC ;ntre#L ast5zi m5 mu7umesc cu o od5i75 mic5 -i dosnic5. ;n care
ucrez cu un sim$u ucenic& 6ec5derea aceasta nu mi*a $ricinuit*o numai retra#erea !anior ci. mai
aes. sc5derea $uterii mee de munc5& C;nd vrei s5 faci ceva $entru $rocesu t5u nu te mai $o7i ocu$a
de nimic&
PROC/S)L H 9:+
J Lucrezi deci c"iar dumneata $entru $roces K ;ntre!5 CC 4ocmai des$re asta mi*ar $5cea s5 te aud
vor!ind&
F J 6es$re asta nu v*a- $utea s$une mare ucru. f5s$unse ne#ustoru& La ;nce$ut. am ;ncercat. dar am
renun7at re$ede& E o munc5 istovitoare. din care nu te ae#i Ci$roa$e cu nimicL cur;nd. mi*a devenit cu
totu im$osi!i s5 muncesc -i s5 ;ntre$rind demersuri ;n !irourie tri!unauui& Numai statu $e*o !anc5
-i a-te$tatu acoo cer un efort 7uia-L dar dumneavoastr5 cunoa-te7i $ersona aeru #reu din !irouri&
Ih J 6e unde -tii c5 am fost acoo K ;ntre!5 K&
I J /5 afam ;n saa de a-te$tare c;nd a7i trecut&
I J Ce coinciden75 ciudat5M stri#5 K& e(trem de im$resionat -i uit;nd com$et. din $ricina asta. c;t de
ridico i se $5ruse $;n5 atunci ne#ustoru& Prin urmare. m*ai v5zut& Erai fn saa de a-te$tare ;n ci$a
c;nd am trecut K 6a. ;ntr*adev5r. am fost o dat5 acoo&
J Coinciden7a nu*i c"iar at;t de ciudat5. s$use ne#ustoru& Eu m5 afu a$roa$e zinic acoo&
J Acum. s$use K&. $esemne c5 va tre!ui s5 m5 duc -i eu mai des. dar $ro!a!i c5 voi fi $rimit cu mai
$u7in res$ect dec;t data trecut5& 4o7i se ridicaser5 ;n $icioare& /5 uaser5 $ro!a!i dre$t Cudec5tor&
f J Nu. s$use ne#ustoru. ne*am ridicat $entru a$rod& 6es$re dumneavoastr5 -tiam !ine c5 era7i
incu$at& Asemenea ve-ti se r5s$;ndesc ca fu#eru&
J Ntia7i K s$use K& ;n cazu acesta atitudinea mea tre!uie c5 vi s*a $5rut e(trem de aro#ant5& Nu s*a
discutat des$re astaK
L J Nu. s$use ne#ustoru& 6im$otriv5& 6ar astea s;nt $rostii&
J Ce $rostii K ;ntre!5 K&
J 6e ce m5 ;ntre!a7i asemenea ucruri K s$use ne#ustoru nec5Cit& S*ar $5rea c5Gnu*i cunoa-te7i ;nc5
$e cei de*acoo -i $oate c5*i ;n7ee#e7i #re-it& Nu tre!uie s5 uita7i c5 ;n decursu $rocedurior nesf;r-ite
se s$un adesea mute ucruri $e care o#ica nu e mai $oate controaL de mute ori e-ti $rea o!osit. sau
unee su!iecte nu te intereseaz5. -i*atunci. ca o com$ensa7ie. aCun#i a su$ersti7ii& 2or!esc des$re
ceia7i. dar. ;n fond. nici eu nu s;nt mai !reaz& Una dintre su$ersti7iie acestea const5 ;n credin7a c5 $o7i
citi deznod5*
9AB H $ra!z ,af-a
m;ntu $rocesuui $e fa7a acuzatuui. -i mai aes $e t5ietura !uzeor ui& Cei ce cred ;n astfe de
$reziceri au s$us deci c5. Cudecind du$5 !uzee dumneavoastr5. ;n cur;nd ve7i fi cu si#uran75
condamnat& 25 re$et. e o su$ersti7ie ridico5. $
e
care e($erien7a o dezminte cate#oric ;n maCoritatea
cazurior. dar c;nd tr5ie-ti ;ntr*un astfe de mediu. e #reu s5 sca$i d
e
asemenea idei& Nu v5 ;nc"i$ui7i
c;t5 for75 $oate avea su$ersti7ia aceasta& A7i ;ncercat acoo s5 vor!i7i cu un om. nu*i a-a K Ni e a!ia a
$utut s5 v5 r5s$und5& Fire-te. acoo $o7i avea mute motive s5 te tu!uri. dar unu dintre ee. ;n cazu de
fa75. era cu si#uran75 as$ectu #urii dumneavoastr5& Omu a $ovestit c"iar. ceva mai t;rziu. c5 i se
$5ruse c5 vede $e !uzee dumneavoastr5 semnu $ro$riei ui condamn5ri&
J Pe !uzee mee K ;ntre!5 K& sco7;nd o o#inCoar5 din !uzunar -i $rivindu*se ;n ea& Nu v5d nimic
neo!i-nuit $e !uzee meeG& 6umneata vezi K
J Nu. r5s$unse ne#ustoru. nici eu nu v5d a!sout nimic&
J Ce oameni su$ersti7io-iM e(cam5 K&
J Nu v*am s$us -i eu K ;ntre!5 ne#ustoru&
J Incu$a7ii se v5d at;t de des ;ntre ei K 6iscut5 -i sc"im!5 $5reriK Eu $;n5 acum m*am 7inut com$et
deo$arte&
J ;n #enera n*au rea7ii $rea str;nse unii cu a7iiL ar fi -i im$osi!i. s;nt $rea mu7i& 6e atfe. au -i
$u7ine interese comune& 6ac5 se ;nt;m$5 c;teodat5 ca mai mu7i s5*-i desco$ere vreun interes comun.
;-i dau cur;nd seama c5 s*au ;n-eat. ;m$otriva tri!unauui nu se $oate face nimic ;n comun& Fiecare
caz e cercetat ;n $arteL nu e(ist5 tri!una mai minu7ios& Nu aCun#i a nimic unindu*te cu a7ii& Izoat.
mai iz!ute-ti s5 o!7ii ;n secret c;te ceva. iar ceia7i nu af5 dec;t du$5 aceea. -i nimeni nu -tie cum s*a
f5cut& Soidaritatea nu e(ist5 deciL oamenii se ;nt;nesc din c;nd ;n c;nd ;n s5ie de a-te$tare. dar acoo
se vor!e-te $u7in& Ideie su$ersti7ioase e(ist5 ;nc5 din vremurie de demut -i se ;nmu7esc $ur -i
sim$u de a sine&
J I*am v5zut $e domnii aceia f5c;nd anticamer5 acoo. s$use K&. -i a-te$tarea or mi s*a $5rut at;t de
inuti5 M
J A-te$tarea nu e inuti5. s$use ne#ustoru& Inuti e doar s5 te amesteci $ersona ;n $ro$riu t5u
$roces& 2*am s$us c5. ;n afar5 de maestru 1ud. mai am cinci avoca7i& S*ar
T
PROC/S)L H 9A9
$utea crede J a-a credeam -i eu a ;nce$ut J c5 as cu totu Wn seama or #riCa $rocesuui& Asta ar fi
;ns5 com$et #re-it& fi. fi o #re-ea5 -i mai mare dec;t dac5 a- avea unu sin#ur. $ar dumneavoastr5 nu
m5 ;n7ee#e7i. nu*i a-a K
J Nu. s$use K& $un;ndu*-i $ama $este m;na ne#ustoruui ca s5* cameze. c5ci se ;nfier!;ntase $rea
tare& 6ar te*a- Cu#a s5 vor!e-ti ceva mai rarL tot ce*mi s$ui e foarte im$ortant $entru mine -i nu
iz!utesc s5 te urm5resc&
f J Face7i !ine c5*mi aminti7i. s$use ne#ustoru. dumneavoastr5 s;nte7i un nou*n5scut.G un novice.
$rocesu dumneavoastr5 n*are dec;t -ase uni. nu*i a-a K
J 6a&
. J Am auzit des$re eL ce $roces t;n5rM 6ar mie. care C$n fr5m;ntat de mii -i mii de ori ucrurie
acestea. mi se $ar toate foarte fire-ti&
f J E-ti fericit c5 $rocesu e at;t de avansat K s$use K& nevr;nd s5* ;ntre!e direct ;n ce stadiu se afa&
6ar $rimi un r5s$uns a fe de ne$recis ca -i ;ntre!area&
J 6a. s$use ne#ustoru $ec;ndu*-i fruntea. s;nt $este cinci ani de c;nd ;mi tot duc $rocesu -i asta nu
;nseamn5 $u7in&
A$oi t5cu o ci$5& K& $;ndea ;ntoarcerea ui Leni& Pe de*o $arte nu i*ar fi $5cut s*o vad5 venind $rea
devreme. c5ci mai avea mute ;ntre!5ri de $us -i n*ar fi vrut s5 fie sur$rins ;n discu7ia confiden7ia5 cu
ne#ustoruL $e de at5 $arte ;ns5 ; enerva fa$tu c5 z5!ovea at;ta a avocat. -tiind c5 e se afa acoo&
Su$a nu Custifica o atare ;nt;rziere&
7 J ;mi mai aduc e(act aminte vremea. s$use ne#usto*ru J -i K& deveni imediat atent J ;mi mai
aduc e(act aminte vremea c;nd $rocesu meu era de v;rsta $rocesuui dumneavoastr5& Pe atunci ;
aveam ca avocat numai $e maestru 1ud. dar nu eram $rea mu7umit de e&
M EAm s5 afu totF. se #;ndi K&G -i c5tin5 vioi din ca$ ca -i $um #estu acesta *ar fi $utut ;ncuraCa $e
ne#ustor s5 s$un5 tot ce merita s5 fie -tiut&
J Procesu meu. continu5 domnu 'ock. nu avansa deocL mi se fi(au intero#atorii. -i nu i$seam
niciodat5 de a ee. adunam acte. $rezentam toate re#istree firmei J ceea ce nu era deoc necesar.
du$5 cum am afat mai t;rziu J veneam ;ntruna a avocat. avocatu ;naintase c"iar mai mute
;nt;m$in5ri c5tre tri!una&
9A@ H $ra!z ,af-a
J /ai mute ;nt;m$in5ri K ;ntre!5 K&
J Si#ur. f5cu ne#ustoru&
J Asta m5 intereseaz5 enorm. s$use K&. ;n cazu meu ;nc5 mai ucreaz5 a $rima& N*a f5cut nimic&
Acum v5d c5 m5 ne#iCeaz5 ;n mod ru-inos&
J S*ar $utea s5 ai!5 motive !ine ;ntemeiate ca ;nt;m$i*narea s5 nu fie ;nc5 #ata. s$use ne#ustoru& C;t
des$re ae mee. am $utut vedea mut mai t;rziu c5 nu serviser5 a!sout a nimic& Am $utut citi eu
;nsumi una. datorit5 unui func7ionar !inevoitor& ;nt;m$inarea era J tre!uie s5 m5rturisesc J $in5 de
erudi7ie dar. ;n fond. nu con7inea nimicL mut5 atin5. $e care de atfe n*o ;n7ee#. a$oi $a#ini -i $a#ini
cu a$euri c5tre tri!una. a$oi in#u-iri c5tre anumi7i ma#istra7i. f5r5 nume $recise. dar $e care ini7ia7ii
;i $uteau recunoa-teL $e urm5 $ro$riu eo#iu a avocatuui. un eo#iu ;n care e se t5v5ea ;n fa7a
tri!unauui cu umiin7a unui c;ine. -i ;n sf;r-it e(aminarea c;torva vec"i cazuri Cudiciare care.
c"i$urie. sem5nau cu a meu& Cinstit vor!ind. e(aminarea aceasta era f5cut5 cu cea mai mare #riC5. $e
c;t mi*am $utut da eu seama& O!serva7i c5 s$un;nd acestea nu $retind c5 Cudec munca avocatuuiL de
atfe. ;nt;m$inarea $e care am citit*o nu era dec;t una dintre cee mute. dar. -i aici e $unctu des$re
care vreau s5 v5 vor!esc. oricum. n*am $utut constata nici un fe de $ro#res ;n ceea ce $rive-te
$rocesu meu&
J Si ce fe de $ro#rese a7i fi vrut s5 constata7i K ;ntre!5 K&
J fntre!area dumneavoastr5 e foarte ;n7eea$t5. s$use ne#ustoru z;m!indL se $oate o!serva foarte rar
vreun $ro#res ;n asemenea $roceduri. dar $e*atunci eu ;nc5 nu -tiam asta& S;nt ne#ustor. iar ;n e$oca
aceea eram -i mai ne#ustor dec;t acumL a- fi dorit $ro#rese $a$a!ie. ar fi tre!uit ca totu s5 se
or#anizeze -i s5 se ;ndre$te c5tre un sf;r-it sau m5car s5 v5d $rocesu $ornit $e*o cae !un5& 6ar nu
aveau oc dec;t intero#atorii care sem5nau a$roa$e eit ;ntre eeL -tiam dinainte r5s$unsurie. e
cuno-team $e de rost ca $e ru#5ciuniL de c;teva ori $e s5$t5m;n5 c;7iva func7ionari de*ai tri!unauui
m5 c5utau fie a ma#azin. fie acas5. fie nu mai -tiu unde. -i asta era. fire-te. su$5r5tor P;n $rivin7a
aceasta e mai !ine ast5zi. teefonu deranCeaz5 mai $u7inQL -i a$oi zvonu des$re $rocesu meu ;nce$use
s5 se r5s$;ndeasc5. ne#ustorii. $rieteni de*ai mei. -tiau. rudee afaser5 -i eeL eram $5#u!it din toate
$5r7ie. dar nici un semn nu*mi ar5ta c5 ;n
T
PROC/S)L H 9A)
cur;nd au s5 ai!5 oc m5car $rimee dez!ateri& /*am dus deci s5 m5 $;n# avocatuui& E mi*a dat. ce e
dre$t. e($ica7ii ;nde*I un#i. dar a refuzat cate#oric s5 fac5 ce mai mic ucru ;n sensu dorit de mine.
s$un;nd c5 nimeni nu $oate infuen7a asu$ra datei dez!aterior -i c5 era a!sout de neima#inat s5 e i
#r5!e-ti $rintr*un memoriu. a-a cum a- fi vrut eu. $entru c5 un asemenea ucru nu s*a mai $omenit -i
n*ar $utea dec;t s5 ne $iard5. -i $e e -i $e mine& /*am #;nGdit c5 un atu $oate far vrea -i ar $utea s5
fac5 ceea ce e nu voia sau nu $utea& Am c5utat deci a7i avoca7i& 6ar e mai !ine s5 v5 s$un din ca$u
ocuuiD nici unu dintre ei. niciodat5. n*a cerut -i n*a o!7inut fi(area unui termen $entru dez!ateriL
ucru acesta Meste. cu o rezerv5 des$re care am s5 v5 vor!esc mai t;rziu. tCeamente im$osi!i de
o!7inutL ;n $rivin7a aceasta maestru 1ud nu m5 ;n-ease. deciL dar n*am avut nici de ce s5 re#ret
fa$tu c5 m5 adresam -i ator avoca7i& /aestru 1ud $ro!a!i c5 v*a vor!it des$re avoca7ii de
contra!and5 -i vi i*a /escris ca $e ni-te oameni demniGde dis$re7. ceea ce.G de at*Xfe. este e(act& 6ar
face. de c;te ori se com$ar5 cu ei. o mic5 Teroare asu$ra c5reia a- vrea s5 v5 atra# ;n treac5t aten7ia& Ca
s5*i deose!easc5 de ace-tia $e avoca7ii din cercu s5u. e ;i nume-te totdeauna Eavoca7ii cei mariF $e
cei care ;i s;nt cu*fnoscu7i& 4ermenu e ;ns5 fasL fire-te. oricine $oate s5 s$un5 c5 e EmareF dac5 a-a
are c"ef. dar ;n cazu de fa75 uzaCu Cudiciar e ce care decide& Iar uzaCu acesta arat5 car c5 e(ist5. ;n
afara avoca7ior de contra!and5. avoca7i mari -i avoca7i G. m5run7i& Iar maestru 1ud -i coe#ii s5i
nuGs;nt dec;t avoca7i m5run7iL marii avoca7i. $e care nu*i cunosc dec;t din auzite f7i $e care n*am iz!utit
niciodat5 s5*i v5d. s;nt de*un ran# in*Gcom$ara!i su$erior fa75 de avoca7ii m5run7i. cu mut mai $resus
dec;t s;nt ace-tia din urm5 fa75 de avoca7ii de contra!and5 $e care ei ;i dis$re7uiesc&
J /arii avoca7i K ;ntre!5 K& Cine s;nt K Cum $o7i laCun#e a ei K
J N*a7i auzit ;nc5 niciodat5 vor!indu*se des$re ei K s$use ne#ustoru& A$roa$e c5 nu e(ist5 acuzat
care. du$5 ce*a auzit $rima oar5 de e(isten7a or. s5 nu viseze c;t5va vreme s5 fie a$5rat de ei& Nu v5
5sa7i is$itit de s5!iciunea aceasta& Cine s;nt K 1a!ar n*am. iar ca s5 aCun#i a ei. este im$osi!i&
CNu cunosc nici un caz ;n care s5 se $oat5 afirma cu certitu*Kine c5 a intervenit un mare avocat&
A$5r5 -i ei c;7iva cien7i.
9A: H $ra!z ,af-a
dar asta nu de$inde de dorin7a incu$atuuiL marii avoca7i nu a$5r5 dec;t $e cine vor eiL iar ca s5 se
ocu$e de vreun $roces. tre!uie nea$5rat ca $rocesu acea s5 fi de$5-it com$eten7a micior tri!unae&
6e fa$t. e mai !ine s5 nu te #;nde-ti a eiL atminteri J -tiu asta din e($erien75 $ersona5 J
consuta7iie. eforturie -i aCutoru $e care e $rime-ti de a ceia7i avoca7i ;nce$ s5 7i se $ar5 at;t de
t;m$ite -i de inutie ;nc;t ;7i vine s5 dai dracuui tot. s5 te cuci -i s5 nu mai -tii de nimic.G ceea ce.
fire-te. ar fi o t;m$enie -i mai mareL -i*a$oi nici n*ai $utea s5 r5Gm;i mut5 vreme ini-tit ;n $at&
J 6umneata. deci. n*ai visat niciodat5 avoca7i mari K ;ntre!5 K&
J N*am visat mut5 vreme. s$use ne#ustoru re;nce$;nd s5 z;m!easc5& 6in $5cate. nu iz!ute-ti s5*i
ui7i de totL #;ndu a ei te c"inuie. mai aes noa$tea& Pe atunci ;ns5 voiam s5 o!7in rezutate imediate.
iat5 de ce am ;nce$ut s5 caut avoca7i de contra!and5&
G J Ce a$roa$e s;nte7i unu de atuM stri#5 Leni care se ;ntorsese cu farfuria -i st5tea ;n $ra#u u-ii&
Cei doi erau ;ntr*adev5r a$ro$ia7i unu de atuL a cea mai mic5 mi-care ca$etee i s*ar fi ciocnitL
ne#ustoru. care nu era numai m5run7e. ci -i foarte #"e!os. ; o!i#5 $e K& s5 se a$ece foarte mutGca
s5 aud5 ce*i s$une&
J ;nc5 o ci$5. stri#5 K& res$in#;nd*o $e Leni -i f5c;nd un #est de ner5!dare cu m;na $e care o mai
7inea ;nc5 $e m;na ne#ustoruui&
J A vrut s5*i $ovestesc des$re $rocesu meu. ;i s$use ne#ustoru ui Leni&
J Poveste-te. $oveste-te. s$use ea&
Leni ;i vor!ea ne#ustoruui $e un ton dr5#5stos. dar -i su$erior& Lucru acesta nu*i $5cu ui K& 6u$5
cum tocmai ;-i d5duse seama. omu nu era de e$5datL avea mai aes o e($erien75 des$re care -tia
foarte !ine s5 vor!easc5& Pesemne c5 Leni ; Cudeca #re-it& K& se uit5 m;nios cum Leni u5 din m;na
domnuui 'ock um;narea $e care acesta o 7inuse str;ns tot tim$u. cum ;i -terse de#etee cu un co7 a
-or7uui -i cum ;n#enunc"ease a$oi ;n#5 e ca s5*i cure7e cu un#"ia o $ic5tur5 de cear5 scurs5 $e
$antaoni&
J 4e $re#5teai s5*mi vor!e-ti des$re avoca7ii de contra!and5. s$use K&. -i f5r5 s5 mai adau#e atceva.
d5du a o $arte m;na ui Leni&
PROC/S)L H 9AA
J Ce vrei K ;ntre!5 Leni ovindu* u-or cu $ama ca s5 $oat5 continua cur57area $etei&
J Si#ur. des$re avoca7ii de contra!and5. s$use ne#ustoru -i*-i trecu m;na $este frunte ca -i cum ar fi
cu#etat&
2r;nd s5* aCute. K& ;i amintiD
J 2oiai s5 o!7ii rezutate imediate. de*asta ai ;nce$ut s5 cau7i avoca7i de contra!and5&
G J Si#ur. s$use ne#ustoru. -i t5cu&
EPoate c5 nu vrea s5 vor!easc5 fa75 de LeniF. se #;ndi K& -i. st5$;nindu*-i ner5!darea de*a afa ce se
;nt;m$ase mai de$arte. nu mai st5rui&
7 J /*ai anun7at K o ;ntre!5 e $e Leni&
J Fire-te. f5cu ea& 4e a-tea$t5& Acum as5* $e 'ock. o s5*i vor!e-ti mai t;rziu. e r5m;ne aici&
P K& -ov5ia ;nc5&
J R5m;i aici K ; ;ntre!5 e $e ne#ustor. c5ci voia s5 aud5 $ro$riu ui r5s$uns&
Lui K& i se $5rea inadmisi!i ca Leni s5 vor!easc5 des$re 'ock ca des$re un a!sentL ast5zi sim7ea o
$ornire tainic5 -i irezisti!i5 ;m$otriva eiL dar tot ea r5s$unse $entru ne#ustor&
J 'ock doarme de mute ori aici&
J 6oarme aici K stri#5 K&
Crezuse c5 ne#ustoru nu va r5m;ne acoo dec;t $;n5 va tezova e cu avocatu. c5 vor $eca a$oi
;m$reun5 -i vor $utea discuta $e ;ndeete. f5r5 s5*i tu!ure nimeni. des$re tot ce* interesa&
J 6a. s$use Leni. nu oricine $oate fi $rimit de avocat. a orice or5. ca tine. dra#u meu Iosef& Nu $rea
te mir5 fa$tu c5 te $rime-te a uns$rezece noa$tea. de-i e !onav& gi se $are cam $rea firesc. totu-i. ce
fac $rietenii t5i $entru tine& In sf;r-it&&& Prietenii t5i. -i mai aes eu. facem asta cu $5cere& Ni ca r5s$at5.
nu vreau -i n*am nevoie de nimic atceva dec;t s5 -tiu c5 m5 iu!e-ti&
EC5 te iu!esc K se #;ndi K& ;n $rima ci$5L -i a!ia a$oi ;-i s$useD a"M si#ur. o iu!esc&F 6ar ne#iC;nd tot
restu. s$useD
J Avocatu m5 $rime-te fiindc5 s;nt cientu ui& 6ac5 -i $entru a fi $rimit ar fi nevoie de aCutor
str5in. atunci nu s*ar mai $utea face un $as f5r5 s5 cer-e-ti -i s5 mu7ume-ti&
J C;t e de r5u ast5zi. nu*i a-a K ;G;ntre!5 Leni $e ne#ustor&
9A= H $ra!z ,a1-a
E6e data asta eu s;nt ce a!sentF. se #;ndi K& -i a$roa$e c5 se ;nfurie $e 'ock c;nd ; v5zu $reu;nd
im$oite7ea ui Leni -i r5s$unz;ndu*iD
J Avocatu ; $rime-te -i $entru ate motive& Cazu ui e mai interesant dec;t a meu& Ni*a$oi.
$rocesu ui e a!ia a ;nce$ut. nu $oate s5 fie #ata $ierdut ca a meu. -i avocatuui $esemne c5*i mai
face $5cere s5 se ocu$e de e& Cu tim$u. o s5 se sc"im!e&&&
J Ni d5*i -i d5*iM s$use Leni $rivindu* $e ne#ustor -i r;z;nd ironic& Ia te uit5 ce*i mai mer#e #uraM
Ntii. nu tre!uie s5 crezi nimic din ce s$une. ad5u#5 ea ;ntorc;ndu*se s$re K& Pe c;t e de dr5#u7. $e at;t
de mut ;i $ace s5 tr5nc5neasc5& Poate c5 5sta e unu dintre motivee $entru care avocatu nu $oate s5*
sufere& ;n orice caz. maestru nu* $rime-te dec;t dac5 are c"ef& /i*am dat toat5 siin7a s5 sc"im!
situa7ia. dar nu*i nimic de f5cut& 65*7i seama D se ;nt;m$5 s5* anun7 $e 'ock -i maestru ; $rime-te.
dar a!ia du$5 trei zie& Ni dac5 'ock nu*i aici c;nd i se s$une s5 vin5. totu e $ierdut -i tre!uie uat din
nou de a ca$5t& 6e*asta i*am $ermis s5 se cuce aici. c5ci mi s*a ;nt;m$at ca avocatu s5 m5 sune
noa$tea ca s5* $rimeasc5& Acum 'ock e #ata c"iar -i noa$tea& 6e fa$t. se mai ;nt;m$5 ca avocatu s5
revoce $rimirea c;nd o!serv5 c5 'ock e aici&
K& se uit5 ;ntre!5tor a 'ock& 6ar acesta se mu7umi doar s5 dea din ca$ -i s5 s$un5 a fe de cinstit ca
-i $;n5 acum J $ro!a!i c5 umiin7a ; tu!uraseD
J 6a. cu tim$u devii foarte de$endent de avocatu t5u&
J Se $;n#e numai de form5. s$use Leni& ;i $ace #rozav s5 se cuce aici. mi*a m5rturisit*o c"iar e.
adesea&
S$un;nd acestea. Leni se duse s$re o u-i75 -i o desc"ise&
J 2rei s5 vezi camera ;n care se cuc5 K ;ntre!5 ea&
K& se duse s5 vad5 -i desco$eri din $ra# o sin#ur5 ;nc5$ere Coas5 -i f5r5 ferestre. $e care un $at ;n#ust
o um$ea ;n ;ntre#ime& Ca s5 te $o7i urca ;n $at tre!uia s5 ;ncaeci t5!ia& ;n $erete. ceva mai sus de
c5$5t;i. se vedea o firid5 ;n care se afau. ainiate cu mare #riC5. o um;nare. o c5imar5. un toc -i un
teanc de ";rtii. $ro!a!i actee $rocesuui&
J 4e cuci ;n camera servitoarei K ;ntre!5 K& ;ntorc;ndu*se s$re ne#ustor&
J Leni mi*a oferit*o. r5s$unse 'ock& E foarte avantaCos&
PROC/S)L H 9A7
K& ; $rivi un#& Poate c5 $rima im$resie $e care i*o
f5cuse ne#ustoru fusese cea adev5rat5L 'ock avea. desi#ur.
e($erien75. c5ci $rocesu ui dura de foarte mut5 vremeL dar
C-i $5tise scum$ e($erien7a& Ni. deodat5. K& nu mai $utu su*
fC$orta s5* vad5&
J Cuc5* ;n $atM ;i stri#5 e ui Leni care $5rea c5 nu ;n7ee#e&
C;t des$re e. avea s5 intre a avocat -i s5 sca$e. re*nun7;nd a serviciie ui. nu numai de 1ud. ci -i de
Leni -i de ne#ustorL dar n*a$uc5 s5 aCun#5 !ine a u-5G c;nd 'ock ; c"em5 cu vocea ;nceat5D
J 6omnue $rocuristM
K& se ;ntoarse. cu un aer sever&
J 2*a7i uitat $romisiunea. s$use 'ock ;ntinz;nd s$re e o fa75 ru#5toare& Ar tre!ui s5*mi s$une7i -i
dumneavoastr5 un secret&
J Adev5rat. s$use K& uit;ndu*se a Leni care ; $rivea atent5& Ei !ine. ascut5*m5L de atfe. a$roa$e
c5 nu mai e un secret& /5 duc c"iar acum a avocat ca s5 renun7 a serviciie ui&
J Se duce s5 renun7e a serviciie uiM stri#5 ne#ustoruL T$oi. ridic;ndu*se dintr*un sat. ;nce$u s5
aer#e $rin !uc5t5rie cu !ra7ee ridicate s$re cer&
Ni re$eta ;ntrunaD
J Renun75 a serviciie avocatuuiM
Leni vru imediat s5 sar5 a K&. dar ne#ustoru ;i t5ie caeaL tea ; ;m$inse cu un !rtoci -i. cu $umnii ;nc5
str;n-i. se re$ezi du$5 K&L acesta ;ns5 avea un mare avans si intrase ;n camera avocatuui c;nd Leni ;
aCunse din urm5& K ;ncerc5 s5 ;nc"id5 LO-a du$5 eL Leni v;r; $icioru -i*o 7inu desc"is5L a$oi.
a$uc;ndu* $e K& de !ra7. ;ncerc5 s5* tra#5 ;na$oi& 6ar e ;i $tr;nse cu at;ta $utere $umnu. ;nc;t se
v5zu siit5 s5*i dea Wdrumu -i #emu de durere& Leni nu mai ;ndr5zni s5 intre -i K& ;ncuie u-a cu c"eia&
J 4e a-te$t de mut5 vreme. s$use avocatu. din fundu $atuui. 5s;nd $e no$tier5 actu $e care
tocmai ; citea a umina um;n5rii&
A$oi. $un;ndu*-i oc"earii. ; $rivi sever $e K& ;n oc de scuze. acesta ;i s$use D
J Am s5 $ec cur;nd&

9A, H $ra!z ,af-a

Cum ;ns5 cuvintee ui nu erau scuze. avocatu nu*; r5s$unse. ci se mu7umi s5 decareD
J Pe viitor. n*am s5 te mai $rimesc a o or5 at;t de t;rzie&
J 4ocmai asta doresc -i eu. s$use K& Avocatu ; $rivi mirat&
J Ia oc. s$use e&
J 6ac5 vrei. s$use K& tr5#;nd ;n#5 no$tier5 un scaun $e care se a-ez5&
J /i se $are c5 ai ;ncuiat u-a. s$use avocatu&
J 6a. s$use K&. din cauza ui Leni&
N*avea de #;nd s5 cru7e $e nimeni& 6ar avocatu ; ;ntre!5D
J Iar a fost neaocu ei K
J Neaocu ei K ;ntre!5 K&
J 6a. s$use avocatu r;z;ndL a$oi ; a$uc5 un acces de tuse. urmat de noi c"icotei& Ai o!servat.
totu-i. c5 nu e totdeauna a ocu ei. nu*i a-a K ;ntre!5 e ovindGu-or cu de#etee m;na $e care K&.
distrat. -i*o s$riCinise de no$tier5 -i $e care. a #estu avocatuui. -i*o retrase re$ede& Nu dai mare
im$ortan75 unor asemenea ucruri. continu5 maestru 1ud. ;n tim$ ce K& t5ceaL cu at;t mai !ineL
atminteri. ar fi tre!uit $oate s5*7i cer scuze& E o ciud57enie a ui Leni. $e care de atfe i*am iertat*o de
mut5 vreme -i nu 7i*a- fi vor!it des$re ea dac5 nu ;ncuiai u-a& Ciud57enia aceasta J dumneata e-ti
utimu c5ruia ar tre!ui s5 i*o e($ic. dar $ari at;t de !uim5cit ;nc;t am s*o fac. totu-i J ciud57enia
aceasta const5 ;n fa$tu c5 Leni ;i #5se-te frumo-i a$roa$e $e to7i acuza7ii. se a#a75 de to7i. ;i iu!e-te $e
to7i -i $are s5 fieG iu!it5. a r;ndu ei& Ca s5 m5 distreze. ;mi $oveste-te -i mie toate acestea. uneori. c;nd
;i dau voie& Eu nu s;nt at;t de mirat c;nd e afu $e c;t $ari dumneata ;n ci$a de fa75& 6ac5 -tii s5 vezi.
#5se-ti ;ntr*adev5r c5 to7i acuza7ii s;nt frumo-i& Evident. e un fenomen curios. de natur5 ;ntruc;tva
fizic5. dac5 m5 $ot e($rima a-a& Fire-te. acuza7ia nu $rovoac5 o sc"im!are car5 -i $recis5 a ;nf57i-5rii
acuzatuuiL ;n asemenea cazuri nu se ;nt;m$5 ca ;n ceeate afaceri CudiciareL maCoritatea cien7ior
no-tri ;-i $5streaz5 feu de trai o!i-nuit -i. dac5 au un avocat !un. care -tie s5 se ocu$e de ei cum
tre!uie. $rocesu nu $rea*i deranCeaz5& Cu toate acestea. c;nd ai destu5 e($erien75. recuno-ti un acuzat
din o mie de oameni& 6u$5 ce K
PROC/S)L H 9A+
ai s5 m5 ;ntre!iL r5s$unsu n*o s5 te satisfac5L tocmai du$5 fa$tu c5 acuza7ii s;nt cei mai frumo-i& Ni
$oate c5 nu vina ;i bnfrumuse7eaz5G. fiindc5 nu to7i s;nt vinova7i J ce $u7in a-a dtre!uie s5 s$un eu. ;n
caitatea mea de avocat J -i $oate c5 d$ici condamnarea ne$rimit5 ;nc5 nu e $une aureo5. c5ci nu
to7i s;nt destina7i condamn5riiL cauza nu $oate fi deci ac7iunea intentat5 ;m$otriva or. ae c5rei refe(e
ei e $oart5 ;ntr*un anumit fe& La dre$t vor!ind. $rintre cei frumo-i e(ist5 -i unii deose!it de frumo-i&
6ar to7i s;nt frumo-i. $;nG5 -i 'ock. fviermee 5sta nefericit&G
C;nd avocatu termin5. K& ;-i revenise com$et ;n fireL !a c"iar c5tinase vizi!i din ca$ a utimee
cuvinte ae maestruui 1ud ca s5*-i confirme $entru sine $5rerea J $e care o avea de mut5 vreme J
c5 avocatu c5uta totdeauna. de*!it;nd #enerait57i f5r5 nici o e#5tur5 cu $rocesu. s5*i a!at5 aten7ia de
a adev5rata $ro!em5 care consta ;n a -ti ce f5cuse $ractic maestru 1ud $entru e& Avocatu nu se
$utea s5 nu*-i fi dat seama c5 de data aceasta K& ;i o$unea mai aut5 rezisten75 dec;t de o!icei. c5ci
trecu un tim$ $;n5 s5* ase -i $e e s5 vor!easc5. a$oi. v5z;nd c5 nu scoate o vor!5. ; ;ntre!5D
. J Ai venit ast5zi a mine cu un sco$ anumit K L J 6a. s$use K& $un;ndu*-i m;na ;n fa7a umin5rii
ca s5* roriveasc5 mai !ine $e avocat& 2reau s5*7i s$un c5 de azi ;nainte te scutesc de osteneaa de*a m5
a$5ra&
J Am ;n7ees !ine K ;ntre!5 avocatu ridic;ndu*se $e Cum5tate. cu o m;n5 s$riCinit5 ;n $erne. ca s5*-i
sus7in5 #reutatea cor$uui&
J A-a ;mi ;nc"i$ui. s$use K& ;ntins $e scaunu ui ca un v;n5tor a $;nd5&
J Si#ur. e o $ro$unere $e care am $utea s*o discut5m. S$use avocatu du$5 o ci$5&
J Nu e numai o $ro$unere. s$use K&
J S*ar $utea. s$use avocatu& 4otu-i. s5 nu ne $ri$im& Foosea cuv;ntu EneF ca -i cum ar fi vrut s5*
i$seasc5
iC$e K& de i!eru ui ar!itru -i s5 i se im$un5 ca un sf5tuitor. dac5 nu*i mai era avocat&
J Nimic nu e $ri$it. s$use K& ridic;ndu*se ;ncet -i trec;nd du$5 scaunL totu e c"i!zuit ;ndeun# -i
$oate $rea ;ndeun#& 1ot5r;rea mea e definitiv5&
9=B H $ra!z ,af-a
J Atunci $ermite*mi doar c;teva cuvinte. s$use avocatu. d;nd a o $arte $iota ca s5 se a-eze $e
mar#inea $atuui&
Picioaree ui #oae. aco$erite de fire de $5r a!e. tremurau& /aestru ; ru#5 $e K& s5*i dea o cuvertur5
de $e cana$ea& K& i*o d5du -i*i s$useD
J 4e e($ui inuti a o r5cea5&
J Am motive destu de serioase. s$use avocatu. aco$e*rindu*-i umerii cu $iota -i $un;ndu*-i
cuvertura $este $icioare& Unc"iu dumitae ;mi e $rieten. iar dumneata. cu tim$u. mi*ai devenit dra#.
m5rturisesc cinstit -i n*am de ce s5 m5 ru-inez&
Cuvintee duioase ae !5tr;nuui ; $ictiseau cum$it $e K&. ee *ar fi $utut sii s5 se e($ice ;ndeun#
J ceea ce ar fi dorit s5 evite J !a ; mai -i ;ncurcau. du$5 cum tre!uia s5*-i m5rturiseasc5 desc"is.
de-i nu*i cinteau deoc "ot5r;rea&
J ;7i mu7umesc $entru sentimentee dumitae $rietene-ti -i recunosc c5 nu 7i*ai $recu$e7it eforturie&
4e*ai ocu$at de $rocesu meu c;tGai $utut -i ;n feu ;n care 7i s*a $5rut ce mai avantaCos $entru mineL
dar ;n utima vreme am c5$5tat convin#erea c5 eforturie acestea nu s;nt suficiente& Fire-te. n*am s5
;ncerc niciodat5 s5*mi im$un $5rerea unui om ca dumneata. care e-ti mut mai ;n v;rst5 -i ai mut mai
mut5 e($erien75 dec;t mineL dac5 am ;ncercat asta uneori. invountar. te ro# s5 m5 scuzi. dar $ro!ema
e. du$5 cum ai s$us*o -i dumneata. mut $rea im$ortant5 -i socotesc necesar s5 se intervin5 $entru
rezovarea ei cu mut mai mut5 ener#ie dec;t $;n5 ;n $rezent&
J 4e ;n7ee#. s$use avocatu. e-ti ner5!d5tor&
J Nu s;nt deoc ner5!d5tor. s$use K& $u7in atins -i $ierz;nd ;ntr*o m5sur5 controu cuvinteor& Ai
o!servat cred c5 a $rima mea vizit5. c;nd am venit aici cu unc"iu. $u7in ;mi $5sa de $rocesL dac5 nu
mi se aducea aminte de e cu for7a. ca s5 zic a-a. ; uitam com$et& 6ar unc"iu 7inea s5 te ocu$i
dumneata de a$5rare -i m*am su$us ca s5*i fac $5cere& /*a- fi a-te$tat du$5 aceea ca $rocesu s5 m5
$reocu$e mai $u7in ca oric;nd. c5ci. dac5*7i iei avocat. faci asta. totu-i. ca s5*7i mai u-urezi $u7in
$ovara o!i#a7iior& 6ar s*a ;nt;m$at tocmai invers& Niciodat5 $rocesu nu mi*a $ricinuit atitea #riCi
c;te am avut din ziua c;nd ai ;nce$ut dumneata s5 m5 a$eri& C;nd eram sin#ur. nu m5 ocu$am de e -i
a!ia dac5*i sim7eam $ovaraL a$oi. av;nd avocat. au fost create toate
PROC/S)L H 9=9
condi7iie ca s5 se ;nt;m$e. ;n sf;r-it. ceva -i am a-te$tat din ce ;n ce mai ner5!d5tor interven7ia
dumitae. dar nu s*a $etrecut niciodat5 nimic& Si#ur. mi*ai dat c;teva informa7ii des$re tri!una $e care
nimeni atu $oate c5 n*ar fi fost ;n stare s5 mi e dea& 6ar numai at;t nu*mi e de aCuns c;nd simt cum
$rocesu r5m;ne ;n !ezn5 tocmai c;nd devine din ce ;n ce mai imenin75tor&
K& d5duse scaunu a o $arte -i st5tea cu am;ndou5 m;inie ;n !uzunare. ;n fa7a avocatuui&
J 6u$5 un anumit tim$ de $ractic5 nu mai vezi $ro*Ifuc;ndu*se nimic nou. s$use avocatu cam -i
;ncet& C;7i
cien7i n*au stat a-a ;n fa7a mea. a aceea-i faz5 a $rocesuui. foi nu mi*au adresat aceea-i cuvinte M
J Asta nu ;nseamn5 c5 n*aveau tot at;ta dre$tate c;t5 iun -i eu. s$use K& Ar#umentee dumitae nu*mi
com!at afirma7ia&
J N*aveam inten7ia s5*7i com!at cuvintee. s$use avo*fcatu. dar a- vrea s5 adau# c5 m*a- fi a-te$tat
a mai mut5
Cudecat5 din $artea dumitae. mai aes dac5 7ii seama c5 7i*am
'at des$re tri!una -i des$re rou meu mai mute 5muriri
fdec;t ceora7i cien7i& Ni cu toate acestea tre!uie s5 constat
acum c5 n*ai suficient5 ;ncredere ;n mineM Nu*mi u-urezi
hdeoc sarcina&
Cum se mai umiea ;n fa7a ui K&M Nu mai 7inea deoc seama de onoarea $rofesiunii. at;t de
susce$ti!i5G;n $rivin7a demnit57iiM Ni de ce f5cea asta K Ca avocat. $5rea c5 are mut de ucruL ;n $us.
era !o#at. deci nu se $utea s5*i $ese $rea mut de $ierderea unor !ani -i nici de $ierderea unui cientL
dmai era -i !on5vicios -i*ar fi tre!uit s5 caute sin#ur s5 sca$e Oe*o $arte din munc5& Ni totu-i. ce
str;ns se 7inea de K&M 6e ce K Oare din sim$atie $ersona5 fa75 de unc"iu ui K&. sau mai de#ra!5
fiindc5 socotea ;ntr*adev5r $rocesu ui K& dre$t I o afacere senza7iona5 datorit5 c5reia $utea s$era s5
se eviden7ieze. fie fa75 de K&. fie J -i $osi!iitatea aceasta nu tre*$uie nici ea e(cus5 J fa75 de
$rieteni -i de tri!una K Cu foric;t5 !rutaitate *ar fi e(aminat K&. atitudinea maestruui CC1ud nu*i
s$unea nimic& A$roa$e s*ar fi $utut crede c5 avo*fcatu ;-i masca sentimentee dinadins. ca s5 a-te$te
efectu cuvinteorL u;nd ;ns5 t5cerea ui K& dre$t mai favora!i5 &dec;t era ;n reaitate. maestru 1ud
continu5D
9=@ H $ra!z ,af-a
J Nu se $oate s5 nu fi o!servat c5 de-i am un ca!inet at;t de mare. nu foosesc secretari& Pe vremuri.
era atfeL a fost un tim$ c;nd aveam an#aCa7i c;7iva tineri Curi-ti. dar ast5zi ucrez sin#ur& Asta se
datore-te ;n $arte modific5rii cienteei mee J c5ci m5 imitez din ce ;n ce mai mut a cazuri
asem5n5toare cu a dumitae J -i ;n $arte e($erien7ei $e care am do!;ndit*o ;n aceste $ro!eme& /i*
am dat seama c5 nu $uteam ;ncredin7a nim5nui #riCa de*a se ocu$a de ucr5ri f5r5 riscu de*a $5c5tui
;m$otriva cienteei mee sau a ;ndatoririor $e care mi e asumam& Pentru a face ;ns5 totu ei ;nsumi.
a-a cum "ot5r;sem. eram siit s5 res$in# a$roa$e toate soicit5rie oamenior veni7i s5 m5 caute -i s5 nu
cedez dec;t ceor $e care ;i sim7eam a$ro$ia7i sufete-teL dar s5 5s5mL nu*i nevoie s5 cau7i $rea de$arte
ca s5 #5se-ti at;7ia indivizi ;n stare s5 se re$ead5 a cea mai mic5 firimitur5& Ni totu-i. m*a ;m!on5vit
munca $rea intens5& Cu toate astea nu*mi re#ret "ot5r;reaL $oate c5 tre!uia s5 refuz -i mai mute
$rocese dec;t am refuzat. dar. oricum. am avut !ucuria s5 constat c5 nu #re-isem deoc d5ruindu*m5
ceor $e care e acce$tasemL eforturie mi*au fost ;ncununate de succes& Am citit ;ntr*o zi o fraz5 foarte
frumoas5. care caracterizeaz5 $erfect deose!irea dintre un avocat de $rocese o!i-nuite -i*un avocat de
$rocese cum s;nt cee de care m5 ocu$ eu acumD $rimu ;-i conduce cientu $e*un fir de a75. $;n5 a
sentin75L dar a doiea ; ia $e umeri de a !un ;nce$ut -i* duce ;n s$inare. f5r5 s5* ase. $;n5 a sentin75
-i dincoo de ea& Ni c"iar a-a este& 6ar $oate c5 m5 ;n-eam $u7in s$un;nd c5 nu re#ret niciodat5 munca
asta uria-5& C;nd ea nu e ;n7eeas5 cum tre!uie. ca ;n cazu dumitae.Gatunci da. a$roa$e c5 ;nce$ s5 re*
#ret&
Cuvintee avocatuui iz!utir5 mai mut s5 s$oreasc5 ner5!darea ui K&. dec;t s5* convin#5D du$5 tonu
maestruui 1ud $utea s5 !5nuiasc5 ce *ar fi a-te$tat dac5 cedaL aveau s5 re;ncea$5 ;ncuraC5rie. s5 i se
s$un5 din nou c5 ;nt;m$inarea $ro#reseaz5. c5 func7ionarii tri!unauui $ar mai !inevoitori. dar c5
e(ist5 de asemenea -i mari dificut57i care se $un ;n cae&&& ;ntr*un cuv;nt. avea s5*i fie scos din nou a
ivea5. $entru a suta oar5. tot ce -tia $;n5 a satura7ieL aveau s5*i fie din nou e#5nate s$eran7ee
am5#itoare. avea s5 fie din nou c"inuit de amenin75ri tainice -i nesi#ure& Ni $entru c5 tre!uia s5
termine o dat5. K& s$useD
PROC/S)L H 9=)
J Ce*7i $ro$ui s5 faci dac5 vei continua s5 te ocu$i de $rocesu meu K
Avocatu se mu7umi c"iar -i cu ;ntre!area asta Ci#ni*sare -i*i r5s$unseD
* Am s5 continui demersurie $e care e*am ;nce$ut entru dumneata&
J Asta ;mi -i ;nc"i$uiam. s$use K& Inuti s5 mai insi-ti&
J Am s5 mai fac o ;ncercare. s$use avocatu. ca si cum fe ar fi avut de suferit necazurie de care se
$;n#ea K& totr*a*
dev5r. cred c5 dac5 ai aCuns nu numai a a$recierea #re-it5 a
asisten7ei mee Curidice. ci c"iar s5 te $or7i a-a cum te $or7i
ftn #enera fa75 de $roces. de vin5 e fa$tu c5 ai fost $rea !ine
tratat. a-a acuzat cum e-ti. sau mai de#ra!5 c5 ai fost tratat
fcu ne#iCen75. o ne#iCen75 a$arent5. se ;n7ee#e& Un motiv a
e(istat. evident. dar de mute ori e mai !ine s5 fii ;n an7uri
idec;t i!er& 6ac5 7i*a- ar5ta cum s;nt trata7i ceia7i acuza7i.
fte*ai ae#e $oate cu o ;nv575tur5& Ai s5 veziL ; c"em acum $e
MM 'ock. desc"ide u-a -i a-az5*te aici. ;n#5 no$tier5&
J Cu $5cere. s$use K& -i f5cu ce ;i ceruse avocatu&
S5 ;nve7e era dis$us oric;nd& 6ar. ca s5 nu ase nimic a voia ;nt;m$5rii. ; mai ;ntre!5 $e maestru
1udD
J Ntii c5 renun7 a serviciie dumitae K
J 6a. s$use avocatu. dar e o "ot5r;re asu$ra c5reia $o7i s5 revii c"iar ast5zi&
/aestru 1ud se ;ntinse iar $e $at. se aco$eri cu $iota $;n5 a #enunc"i. se ;ntoarse cu fa7a a $erete.
a$oi sun5&
Leni a$5ru imediat -i arunc5 ! $rivire ra$id5. ;ncerc;nd s5 vad5 ce se ;nt;m$aseL fa$tu c5* v5zu $e K&
st;nd ini-tit fa c5$57;iu avocatuui o f5cu s5 cread5 c5 totu era ;n ordine&
9
K& o $rivea fi(L ea ;i z;m!i&
J Caut5* $e 'ock. s$use avocatu&
6ar ;n oc s5 se duc5 du$5 'ock. Leni se mu7umi s5 stri#e din $ra#D
J 'ock M La avocatM
A$oi. $rofit;nd $ro!a!i de fa$tu c5 avocatu st5tea me*Greu cu fa7a a $erete f5r5 s5*i $ese de ce se
;nt;m$a. se strecur5 du$5 scaunu ui K& 6in ci$a aceea. ; enerv5 ;ntruna . a$ec;ndu*se $este s$5tar
sau m;n#;indu*i $5ru -i o!raCii. cu mut5 duio-ie -i. ;n orice caz. cu mut5 $ruden75&
Scos din s5rite. K& ;ncerc5 s*o ;m$iedice -i*i a$uc5 m;na $e care $;n5 a urm5. du$5 oarecare
rezisten75. ea i*o 5s5&
9=: H $ra!z ,af-a
'ock sosise imediat ce fusese c"emat. dar r5m5sese ;n $ra# -i $5rea c5 se ;ntrea!5 dac5 s5 intre sau
nu& ;-i ridica ;ntruna s$r;ncenee -i*-i ;ncina ca$u de $arc5 ar fi $;ndit ceva. a-te$t;nd. f5r5 ;ndoia5.
s5 fie re$etat ordinu& K& ar fi vrut s5* ;ncuraCeze s5 se a$ro$ie. dar "ot5r;se s*o ru$5 definitiv nu
numai cu avocatu. ci -i cu to7i c;7i se afau ;n casa uiL de aceea r5mase necintit& Leni t5cea -i ea&
25z;nd $;n5 a urm5 c5 nu* aun#5 nimeni. 'ock intr5 $e v;rfu $icioareor. ;n#riCorat. cris$;ndu*-i
$umnii $e care ;i 7inea a s$ate& U-a o 5sase desc"is5 ca s5 $oat5 fu#i a $rimu semn de $erico&
Pe K& nu* v5zu& N*avea oc"i dec;t $entru $iota ;nat5 su! care nu $utea nici m5car s5* z5reasc5 $e
avocatu c"ircit ;n#5 $erete& 6ar maestru 1ud f5cu s5 i se aud5 #asuD
J 'ock e aici K ;ntre!5 e&
;ntre!area aceasta ; iz!i $e 'ock J care f5cuse Cum5tate din drum J ;n $in $ie$t. a$oi ;n $in s$ateD
ne#ustoru se c5tin5 -i. o$rindu*se cu s$inarea ;ncovoiat5. s$useD
J La ordinee dumneavoastr5&
J Ce dore-ti K ;ntre!5 avocatu& 2ii ;ntr*un moment cu totu ne$otrivit&
J N*am fost c"emat K ;ntre!5 'ock mai mut $entru sine dec;t $entru avocat& Ni. ridic;nd m;inie ca
s5 se a$ere. se $re#5ti s5 fu#5 afar5 din camer5&
J Ai fost c"emat. s$use avocatu. dar asta nu te ;m$iedic5 s5 vii ;ntr*un moment c;t se $oate de
ne$otrivit&
Ni du$5 o ci$5 de t5cere. ad5u#5&
J 2ii totdeauna ;n momente ne$otrivite&
6e c;nd ;nce$use avocatu s5 vor!easc5. 'ock nu se mai uita s$re $atL "o!a oc"ii s$re nu -tiu care
co7 a camerei -i ascutaL din c;nd ;n c;nd ;ns5 arunca s$re $at o $rivire furi-5. de $arc5 f5$tura
avocatuui ar fi fost $rea ori!i5 ca s*o $oat5 su$orta& 6ar nici de ascutat nu $utea s5 ascute $rea u-or.
c5ci maestru 1ud vor!ea cu fa7a a $erete. ;ncet -i foarte re$ede&
J 2re7i s5 $ec K ;ntre!5 'ock&
J 6ac5 tot e-ti aici. $o7i s5 r5m;i. s$use avocatu&
PROC/S)L H 9=A
S*ar fi $utut crede c5 maestru 1ud. ;n oc s5 ;nde$ineasc5 dorin7a cientuui. *ar fi amenin7at cu
!5taia. c5ci 'ock ;nce$u s5 tremure cu adev5rat&
J Am fost ieri s5* v5d $e*a treiea Cudec5tor. care ;mi e $rieten. s$use avocatu. -i. ;ncet. ;ncet. am
adus vor!a des$re tine& 2rei s5 -tii ce mi*a s$us K
J O. da. v5 ro#M s$use 'ock&
Ni cum avocatu nu se $re#5tea s5*i s$un5. ;-i re$et5 ru#5mintea a$ec;ndu*se ;nainte ca -i cum ar fi
vrut s5 ;n#enunc"eze& 6ar K& s5 r5sti furios&
J Ce faci acoo K stri#5 e&
Ni cum Leni ;ncerc5 s5* ;m$iedice s5 stri#e. K& ;i a$uc5 -i ceaat5 m;n5. cu un #est deoc dr5#5stos.
iar Leni ;nce$u s5 #eam5. c5ut;nd s5 sca$e din str;nsoare&
6ar ce care $rimi $edea$sa $entru stri#5tu ui K& fu 'ock. c5ci maestru 1ud ; ;ntre!5D
J Cine e avocatu t5u K
J 6umneavoastr5&
J Ni ;n afar5 de mine K ;ntre!5 avocatu&
J Nimeni. s$use 'ock&
J Atunci nu te mai su$une nim5nui ;n afar5 de mine& 'ock $5ru cu totu de acordL ;i arunc5 ui K& o
$rivi
>;nveninat5 -i c5tin5 din ca$ s$re e& 6ac5 #estu i*ar fi fost t5m5cit ;n cuvinte. s*ar fi $utut auzi o
serie de inCurii foarte
I#rosoane& Ni cu un asemenea om voise K& s5 discute $rietene-te des$re $ro$riu ui $roces M
J N*am s5 te mai deranCez. ;i s$use K&. s$riCinindu*se de l s$5taru scaunuui& Cazi ;n #enunc"i.
t;r5-te*te ;n $atru a!e.
f5 ce $ofte-ti& /ie nu*mi mai $as5&
6ar 'ock avea sim7u onoarei. ce $u7in fa75 de K&L de L aceea se re$ezi s$re e a#it;ndu*-i $umnii -i
ridic;nd #asu. at;ta c;t ;ndr5znea ;n fa7a avocatuuiD
J 6umneata n*ai dre$tu s5*mi vor!e-ti a-a. asta nu 7i*e $ermis M 6e ce m5 Ci#ne-ti K Ni. cumea. aici.
;n fa7a domnuui avocat care ne toreeaz5 -i $e dumneata -i $e mine. din mi5M Nu*mi e-ti cu nimic
su$erior. c5ci -i dumneata e-ti acuzat. -i dumneata ai un $roces& Iar dac5G r5m;i totu-i in domn. s5 -tii
c5 -i eu s;nt un domn. dac5 nu c"iar mai mare dec;t dumneata& Ni vreau. c;nd vor!e-te cineva cu mine.
s5 mi se adreseze ca unui domn. mai aes dumneata& 6ac5 te consideri $referat. fiindc5 aici 7i se d5
voie s5 stai Cos -i s5 ascu7i
9== H $ra!z ,af-a
ini-tit $e c;nd eu m5 t;r5sc ;n $atru a!e Pca s5 foosesc e($resia dumitaeQ. ;7i amintesc vec"iu dicton
CuridicD EPentru un sus$ect mi-carea e mai !un5 dec;t re$ausu. c5ci ce care st5 ocuui risc5
totdeauna. f5r5 s5 -tie. s5 se afe $e un taer a !aan7ei -i s5 fie c;nt5rit cu #reutatea $5cateor saeF&
K& nu s$use nimicL r5mase acoo. mirat. ;n fa7a tu!ur5rii cientuui& 6e c;te ori nu*-i sc"im!ase 'ock
atitudinea numai de*o or5 ;ncoace M Oare $rocesu s5u ; arunca a-a. de coo*coo. -i* ;m$iedica s5
vad5 cine*i e $rieten -i cine*i e du-man K Nu vedea c5 avocatu ; umiea inten7ionat. numai ca s5 se
aude fa75 de K&. s5*i arate c;t5 $utere are -i. $oate. s5 ;ncerce astfe s5* su!Cu#e -i $e e K 6ar dac5
'ock nu e ;n stare s5*-i dea seama. sau dac5 se teme at;t de mut de maestru 1ud ;nc;t nici
;n7ee#erea situa7iei nu*i foose-te a nimic. cum se face c5 r5m;ne. totu-i. destu de vicean sau de
curaCos ca s5* ;n-ee $e avocat. t5inuindu*i fa$tu c5*-i mai uase -i a7i a$5r5tori ;n afer5 de e K Ni
cum de ;ndr5znea s5* atace $e K& de-i -tia foarte !ine c5 acesta $utea s5 tr5deze ;n orice moment
$rimeCdioasa ui tain5 K 6ar 'ock ;ndr5zni -i mai mut c5ci. ;ndre$t;ndu*se s$re $atu maestruui
1ud. ;nce$u c"iar s5 se $;n#5 de K&D
J 6omnue avocat. s$use e. a7i auzit cum ;mi vor!e-te omu acesta K 6urata $rocesuui s5u mai
$oate fi ;nc5 socotit5 cu oree -i e ar vrea de $e acum s5*mi dea sfaturi. mie care am un $roces de
cinci ani& 'a are c"iar curaCu s5 m5 insute& Nu -tie nimic -i m5 insut5. $e mine care. $e c;t mi*au
$ermis sa!ee mee $uteri. am studiat. cu toat5 seriozitatea -i !una*cuviin75. datoria -i tradi7iie
Curidice&
J S5 nu*7i $ese de nimeni. s$use avocatu& F5 ce 7i se $are Cust&
J Si#ur. s$use 'ock ca $entru a se ;ncuraCa sin#urL -i ;ndr5znind s5 arunce o $rivire s$re avocat.
;n#enunc"e ;n#5 $atu ui&
J S;nt ;n #enunc"i. avocatu meu M stri#5 e&
6ar avocatu t5cu& 'ock m;n#;ie $rudent cu o m;n5 $iota. ;n t5cerea care domnea. Leni. smu#;ndu*se
din m;inie ui K&. s$use cu #as tareD
J /5 doare. as5*m5& 2reau s5 m5 duc a 'ock&
Ni. ;ndre$t;ndu*se s$re 'ock. se a-ez5 $e mar#inea $atuui& 'ock. fericit de venirea ei. o ru#5 imediat
$rin #esturi e(trem de a#itate. s5 intervin5 $entru e $e ;n#5 avocat&
PROC/S)L H 9=7
?5dit ucru. avea nevoie ur#ent5 de comunic5rie maestruui ;ud. dar $oate c5*i tre!uiau numai ca s5 e
$un5 $ur -i sim*C$u a dis$ozi7ia ceora7i a$5r5tori& Leni $ro!a!i c5 -tia . cum tre!uie uat avocatuL
ar5t5 m;na maestruui 1ud -Gi*-i I7u#uie !uzee ca $entru s5rut& 'ock s5rut5 imediat m;na I
avocatuui. !a c"iar. a ;ndemnu ui Leni. re$et5 #estu aces*I ta ;nc5 de dou5 ori& 6ar avocatu t5cea
;ntruna& Atunci Leni I se $ec5 $este e J -i ;n mi-carea aceasta i se v5zur5 minu*I natee forme ae
tru$uui JG a$oi. ;ncinat5 ad;nc $este fa7a t maestruui 1ud. ;i m;n#;ie $5ru un# -i a!& 3estu ei ; f
o!i#5 $e !5tr;n s5*i r5s$und5D
J /5 tem s5*i s$un&
Iar ceia7i ; v5zur5 mi-c;nd din ca$. $oate ca s5 simt5 9mai !ine m;n#;ierea m;inii femeie-ti& 'ock
ascuta. cu frun*D tea $ecat5. ca -i cum ar fi f5cut un ucru interzis&
J 6e ce te temi K ;ntre!5 Leni&
K& avea im$resia c5 asist5 a un diao# $re#5tit dinainte. fun diao# care $esemne c5 mai fusese re$etat
-i se va mai re*f $eta ;nc5 de mute ori. un diao# care nu $utea s5*-i $5streze noutatea dec;t $entru
'ock&
J Cum s*a $urtat ast5zi K ;ntre!5 avocatu. ;n oc s5 r5s$und5&
;nainte de*a vor!i. Leni se uit5 a 'ock -i* 5s5 o ci$5 s5*-i ;ntind5 !ra7ee s$re ea -i s5*-i fr;n#5
de#etee ;ntr*un #est de ru#5& ;n cee din urm5 c5tin5. serioas5. din ca$L a$oi se ;ntoarse s$re avocat -i
s$useD
J A fost cuminte -i s;r#uincios&
Acoo se afa un ne#ustor ;n v;rst5. un om cu !ar!5 mareL -i
omu acea se ru#a de*o fat5 s5*i dea not5 !un5 a $urtareM
f Orice inten7ii ascunse ar fi avut. nimic nu $utea s5* Custifice
fe75 de cei care asistau a scena aceasta& K& nu $utea $rice$e
1 cum de*i trecuse $rin minte avocatuui c5 *ar $utea c;-ti#a -i
Ci $e e d;ndu*i o asemenea re$rezenta7ie& 6ac5 nu *ar fi
t& convins $;n5 atunci s5 se des$art5 de e. Gar fi iz!utit acum s*o
fac5& Scena a care asista a$roa$e c5* ;nCosea $e s$ectator&
Iat5 deci rezutatu metodei avocatuui a care. din fericire.
K& nu fusese e($us $rea mut5 vremeD datorit5 ei. cientu
sf;r-ea $rin a uita de ;ntrea#a ume -i a nu mai s$era dec;t s5
se t;rasc5 $;n5 a ca$5tu $rocesuui $rin a!irintu acesta
ru-inos& Nu mai era un cient. ci un c;ine a avocatuui& Iar
9=, H $ra!z ,af-a
dac5 avocatu i*ar fi $oruncit s5 se t;rasc5 su! $at -i s5 atre de*acoo ca din fundu unui cote7. ar fi
f5cut*o cu $5cere&
K& ascuta -i c;nt5rea cuvintee. r5m;n;nd totodat5 deasu$ra scenei. ca -i cum ar fi avut sarcina s5
;nre#istreze e(act tot ce se s$unea acoo. ca s5 ra$orteze mai sus&
J Ce*a f5cut toat5 ziua K ;ntre!5 avocatu&
J L*am ;ncuiat ;n camera servitoarei. unde st5 de o!icei. ca s5 nu m5 deranCeze. r5s$unse Leni& 6in
c;nd ;n c;nd am $utut s5 v5d $rin ucarn5 ce f5cea& A stat tot tim$u ;n #enunc"i. $e $atL $usese $e
mar#inea ferestrei scrierie $e care i e*ai ;m$rumutat -i e citea de zor& /i*a f5cut o im$resie !un5.
c5ci fereastra d5 numai s$re curtea interioar5. de aerisire. -i $rin ea a$roa$e c5 nu $5trunde umina&
6ar cum e citea. totu-i. mi*am dat seama c;t e de ascut5tor&
J Asta m5 !ucur5. s$use avocatu& 6ar citea ;n mod intei#ent K
Pe c;nd Leni -i avocatu vor!eau. 'ock ;-i mi-ca necontenit !uzeeL f5r5 ;ndoia5 c5 formua
r5s$unsurie $e care ar fi dorit s5 e dea Leni&
J N*a- $utea s5 r5s$und cu toat5 certitudinea. s$use Leni& ;n orice caz. am v5zut c5 studia
s;r#uincios& A citit toat5 ziua una -i aceea-i $a#in5. urm5rind r;ndurie cu de#etu& 6e c;te ori ;
$riveam ofta de $arc5 ectura i*ar fi $ricinuit mari #reut57i& Pesemne c5 scrierie $e care i e*ai
;m$rumutat s;nt #reu de ;n7ees&
J 6a. s$use avocatu. a-a s;ntL -i nici nu cred c5 ;n7ee#e mare ucru din ee& N*au at rost dec;t s5*i
dea o idee des$re dificut57ie u$tei $e care o duc ;n a$5rarea ui& Ni $entru cine m*am aruncat eu ;n
u$ta aceasta #rea K Pentru&&& e a$roa$e ridico s5 s$un J $entru un oarecare 'ock& 4re!uie s5 ;nve7e
s5 ;n7eea#5 ce ;nseamn5 asta& A studiat f5r5 ;ntreru$ere K
J A$roa$e f5r5 ;ntreru$ere. r5s$unse Leni& O sin#ur5 dat5 m*a ru#at s5*i dau a$5 de !5ut& I*am ;ntins
un $a"ar. $rin ucarn5& A$oi. a o$t. i*am dat drumu -i *am $us s5 m5n;nce&
'ock ; $rivea $e K& dintr*o $arte. de $arc5 s*ar fi $ovestit des$re e c5 s5v;r-ise cine -tie ce fa$te
#orioase. care nu se $uteau s5 nu*i im$resioneze $e cei ce e ascutau& P5rea acum $in de s$eran7e. ;-i
mai rec5$5tase ;ncrederea ;n sine.
PROC/S)L H 9=+
hse mi-ca. din c;nd ;n c;nd. ;n #enunc"i& 6e aceea se o!serv5 f -i mai car cum ;ncremeni c;nd maestru
1ud s$useD
J 4u ; auzi. -i tocmai din $ricina asta ;mi vine mai #reu s5 vor!esc& C5ci Cudec5toru nu s*a
$ronun7at favora!i nici des$re e. nici des$re $rocesu ui&
J Nu s*a $ronun7at favora!i K s$use Leni& Cum se $oate K
'ock o $rivi at;t de ;ncordat. ;nc;t ai fi crezut c5*i atri*!uia ui Leni $uterea de*a mai ;ntoarce ;nc5 ;n
favoarea ui I cuvintee $e care Cudec5toru e rostise totu-i de mut5 vreme&
J Nu. s$use avocatu. nu s*a $ronun7at favora!i& 'a c"iar a $5rut ne$5cut sur$rins c;nd am ;nce$ut
s5*i vor!esc
f des$re 'ock& ENu*mi vor!i7i des$re 'ockF. mi*a s$us e& EE f cientu meuF. i*am r5s$uns& E; 5sa7i
s5 a!uzeze de dumneavoastr5F. a mai s$us e& ENu cred c5 $rocesu ui e $ierdutF. i*am re$icat& E;
5sa7i s5 a!uzeze de dumneavoastr5F. a re$etat e& ENu cred. i*am r5s$uns eu& 'ock ucreaz5 cu mut5
s;r#uin75 $entru $rocesu s5u. se ocu$5 tot tim$u de eL a$roa$e c5 ocuie-te a mine. ca s5 fie mereu a
curent& O asemenea s;r#uin75 nu se #5se-te $e toate drumurie& Fire-te. I ca $ersoan5. e cam ne$5cutL
are maniere ur;te -i. $e deasu*I$ra. mai e -i murdar. dar din $unct de vedere $rocesua e LG;ntr*adev5r
ire$ro-a!i&F S$un;nd ire$ro-a!i e(a#eram. inten7ionat& 6ar e mi*a r5s$uns D E'ock e un -mec"er -i
at;ta ftot& A acumuat mut5 e($erien75 -i -tie cum s5*-i t5r5#5neze I$rocesu& 6ar i#noran7a ;i e -i mai
mare dec;t vicenia& Ce*ar I zice dac5 ar afa c5 $rocesu ui n*a ;nce$ut ;nc5 -i nici n*a sunat m5car
co$o7eu de ;nce$ut KF Lini-te. 'ock. ad5u#5 maestru 1ud. c5ci 'ock ;nce$use s5 se ridice $e
#enunc"ii ui nesi#uri. f5r5 ;ndoia5 ca s5 cear5 o 5murire&
Era $entru $rima oar5 c;nd avocatu i se adresa direct. f%or!indu*i mai $e ;ndeete& /aestru 1ud
$rivea cu oc"i o!osi7i Cum5tate ;n #o. Cum5tate s$re 'ock. care se 5s5 din nou s5 cad5 ;n #enunc"i
su! im$resia $rivirii acestuia&
J 6ecara7iie Cudec5toruui. continu5 maestru 1ud. n*au nici o im$ortan75 $entru tine& Nu te mai
s$eria de fiecare cuv;nt& 6ac5 mai v5d c5 faci a-a. nu*7i mai s$un niciodat5 nimic& Nu $ot sc5$a o fraz5
f5r5 s5 $rive-ti ca -i cum 7i s*ar rosti condamnarea definitiv5& Ar tre!ui s5 ro-e-ti c5 te $or7i a-a ;n fa7a
cientuui meu& ;i zdruncini ;ncrederea $e
97B H $ra!z ,af-a
care o are ;n mine& Ce ai vrea K Nu e-ti ;nc5 viu K Nu e-ti ;nc5 su! ocrotirea mea K Stu$id5 s$aim5M Ai
citit nu mai -tiu unde c5 sentin7a de condamnare vine ;n mute cazuri cu totu $e ne$rev5zute -i $oate
fi rostit5 de indiferent ce #ur5& Cu mute rezerve. evident. ucru acesta e adev5rat. dar a fe de
adev5rat. e c5*mi e si5 de s$aima ta -i v5d ;n ea o re#reta!i5 i$s5 de ;ncredere& ;n definitiv. ce 7i*am
s$us K Am re$etat cuvintee unui Cudec5tor& Ntii !ine c5 ;n Curu iti#iior se adun5 o$iniie cee mai
feurite& Iudec5toru acesta. de $id5. consider5 ;nce$utu $rocesuui a un at moment dec;t ; consider
eu& 6iver#en75 de $5reri. at;ta tot& O vec"e tradi7ie cere ca a un anumit moment a $rocesuui s5 sune
co$o7eu. ;n oc"ii Cudec5toruui. ucrurie a!ia atunci ;nce$. NF*o s5*7i ;n-ir toate ar#umentee care
infirm5 $5rerea aceasta. de atfe nici n*ai ;n7ee#e mare ucruL mu7ume-te*te doar s5 afi c5 e(ist5
numeroase ar#umente ;m$otriva ei&
;ncurcat. 'ock ;nce$u s5 scar$ine !ana a-ternut5 ;n fa7a $atuui& S$aima $ricinuit5 de s$usee
Cudec5toruui ; f5cea s5*-i uite din c;nd ;n c;nd scavaCu ;n care era 7inut de maestru 1ud. -i atunci
nu se mai #;ndea dec;t a sine -i r5sucea $e toate $5r7ie cuvintee Cudec5toruui&
J 'ock. s$use Leni cu un ton de doCana. tr5#;ndu* u-or ;n sus de #ueru "ainei. acum as5 !ana -i
ascut5* $e avocat&&&
9 ;n edi7ia 'rod se $recizeaz5 tn finaD EAcest ca$ito n*a fost terminat
bN CA4E6RAL<
Lui K& i se ;ncredin7a misiunea de a*i ar5ta c;teva monumente artistice unui cient itaian foarte uti
!5ncii. venit tentru $rima oar5 ;n ora-& At5dat5. misiunea aceasta *ar fi morat f5r5 doar -i $oate.Gdar
acum. c;nd ;-i $5stra numai cu ari eforturi $resti#iu a !anc5. o acce$t5 ;n si5& Fiecare ira $etrecut5 ;n
afara !irouui ; um$ea de #riCi c"inuitoareL nu mai $utea s5*-i fooseasc5 tim$u de ucru d;nd acea-i
d randament ca mai ;nainteL unee ore nu iz!utea s5 -i e $e*I treac5 dec;t $ref5c;ndu*se c5 ucreaz5L
dar neini-tea ;i s$o*' rea -i mai mut c;nd nu se afa a !anc5& Atunci i se $5rea c5* fi vede $e
directoru*adCunct. care st5tea ve-nic a $;nd5. I intr;nd s5 fac5 o scurt5 vizit5 ;n !irou ui. a-ez;ndu*se
a mas5. $erc"ezi7ion;ndu*i ";rtiie. $rimind cien7i cu care K& I era de mut5 vreme ;n rea7ii a$roa$e
amicae. ademenindu*i I s5 renun7e a sf5tuitoru or o!i-nuit -i c"iar desco$erind ;n munca domnuui
$rocurist #re-eie de care K& se sim7ea acum amenin7at din toate $5r7ie. f5r5 s5 e mai $oat5 evita& 6e
aceea. de c;te ori i se cerea s5 viziteze vreun cient sau c"iar s5 fac5 vreo scurt5 c55torie J ucru care.
;nt;m$5tor. se re$eta destu de des ;n utimu tim$ J K& !5nuia totdeauna. oric;t de onora!i5 i*ar fi
fost misiunea. c5 nu urm5reau dec;t s5* ;nde$5rteze $entru o vreme de a !irou. fie ca s5*i controeze
munca. fie socotind c5 se $uteau i$si u-or de e& 6e atfe. nu i*ar fi fost #reu s5 refuze maCoritatea
sarcinior. dar nu ;ndr5znea c5ci. oric;t de $u7in Custificate i*ar fi fost temerie. refuzu ar fi ;nsemnat
recunoa-terea or& 6e aceea acce$ta totdeauna cu $ref5cut5 ne$5sare ie-irie acestea& ;n $reaCma unei
c55torii o!ositoare. de dou5 zie. ascunsese c"iar fa$tu c5 r5cise destu de #rav. ca s5 evite $ericou
de*a fi ;nocuit su! $rete(tu vremii $oioase. de toamn5& Iar a ;ntoarcerea din c55torie. c;nd
nevra#iie c5$5tate $e drum ; ;nne!uneau. afase c5 a fost numit s5* ;nso7easc5 a doua zi $e
im$ortantu cient itaian& 6e data aceasta is$ita de*a refuza fusese mare. cu at;t mai mut cu c;t nu era
vor!a de o munc5 strict $rofesiona5L o!i#a7ia monden5 $e care tre*
97@ H $ra!z ,af-a
!uia s*o ;nde$ineasc5 avea. desi#ur. mare im$ortan75. dar nu $entru e& K& -tia !ine c5 nu se $utea
men7ine dec;t $rin succesee o!7inute ;n afaceri -i c5. dac5 nu e o!7inea. nimeni n*ar fi uat ;n seam5
eventuaa ;nc;ntare $e care i*ar fi $utut*o $roduce cientuui venit din ItaiaL K& 7inea s5 nu ias5 nici o zi
m5car din domeniu ui de activitate. tem;ndu*se foarte tare c5 n*o s5 mai fie re$rimitL ;-i d5dea sin#ur
seama c5 teama aceasta era e(a#erat5. dar ea ; a$5sa. ;n ciuda ucidit57ii ui& Ni totu-i. nu iz!uti s5
#5seasc5 nici un $rete(t acce$ta!i& Cuno-tin7ee ui de itaian5. f5r5 s5 fie $rea mari. erau suficienteL
dar marea nenorocire consta mai aes ;n fa$tu c5 a !anc5 se -tia des$re cee c;teva cuno-tin7e $e care
e avea ;n domeniu istoriei artei. -i c5rora i se e(a#erase im$ortan7a L cei de a !anc5 -tiau c5 fusese
un tim$ mem!ru ;n Comitetu de $rotec7ie a monumenteor artistice ae ora-uui J ce*i dre$t. numai
din motive de afaceri& Af;ndu*se c5 itaianu era mare amator de art5. ae#erea ;nso7itoruui ;n
$ersoana ui K& $5rea deci foarte fireasc5&
;n diminea7a aceea. c;nd K& sosi a !irou su$5rat dinainte $entru ziua care ; a-te$ta. vremea era ur;t5 -i
$oioas5& K& venise de a -a$te ca s5 $oat5 termina totu-i m5car c;teva ucr5ri ;nainte de sosirea
oas$eteui& Ni se sim7ea foarte o!osit. c5ci ;-i $etrecuse Cum5tate din noa$te cu studiu unei #ramatici
itaiene vec"i. ca s5*-i mai re;m$ros$5teze c;teva no7iuniL fereastra a care se o!i-nuise s5 stea cam
$rea des ;n utima vreme ; is$itea mai mut dec;t !irou. dar K& rezist5 is$itei -i ;nce$u s5 ucreze& 6in
nefericire omu de serviciu intr5 c"iar ;n ci$a aceea ca s5* anun7e c5 domnu director ; trimisese s5
vad5 dac5 domnu $rocurist se afa acoo -i c5* ru#a. ;n caz c5 sosise. s5 fie ama!i -i s5 vin5 ;n
saonu de $rimire. unde a-te$ta domnu din Itaia&
J 2in imediat. s$use K&
Ni. du$5 ce*-i v;r; ;n !uzunar un mic dic7ionar. u5 su! !ra7Gun a!um cu monumentee mai im$ortante
ae ora-uui. $re#5tit $entru str5in. -i se ;ndre$t5 s$re !irou directoruui. trec;nd $rin ce a
directoruui*adCunct& K& se feicit5 ;n #;nd c5 venise devreme -i c5 se $utea $une astfe imediat a
dis$ozi7ia !5ncii. c5ci nimeni nu s*ar fi a-te$tat ;n mod serios s5* #5seasc5 acoo a ora aceea&
PROC/S)L H 97)
Fire-te. !irou directoruui*adCunct era a fe de $ustiu ca tim$u no$7iiL omu de serviciu intrase
$ro!a!i -i aici s5* caute $e -ef. dar nu #5sise nici 7i$enie de om&
C;nd K& intr5 ;n saon. cei doi domni se ridicar5 din fotoiie moi -i ad;nci ;n care st5tuser5L directoru
z;m!i $rietenos. vizi!i ;nc;ntat de sosirea ui K& -i f5cu $rezent5rieD itaianu str;nse ener#ic m;na ui
K& -iG#umi $e socoteaa cuiva care se treze-te a $rimu c;ntat a coco-ior& K& nu ;n7eese e(act a cine
se referea auzia aceastaL itaianu foo*isise un cuv;nt neo!i-nuit. a c5rui sens nu* $rinse dec;t du$5 L
c;teva ci$e& 6e aceea r5s$unse -i e $rin c;teva formue de $oite7e. $e care itaianu e $rimi tot r;z;nd.
$e c;nd ;-i m;n#;ia nervos musta7a cenu-ie*a!astr5& /usta7a aceasta era. se vede. $arfumat5. te sim7eai
a$roa$e is$itit s*o atin#i cu m;na -i s*o miro-i& 6u$5 ce se a-ezar5 to7i trei -i ;nce$ur5 discu7iie
$reiminarii. K& ;-i d5du seama.Gs$re marea ui ne$5cere. c5 nu ;n7ee#e dec;t fr;nturi din frazee
itaianuui& C;nd oas$etee vor!ea rar. ;n7ee#ea a$roa$e totL dar asemenea momente nu e(istau $rea
desL ;n maCoritatea tim$uui cuvintee cur#eau ca dintr*un izvor din #ura itaianuui care c5tina din
ca$. ca -i cum ar fi fost ;nc;ntat c5 vor!e-te a-a& C;nd vor!ea cu vitez5. oas$etee foosea totdeauna un
diaect care nu mai avea $entru K& nimic itaienesc. dar $e care directoru nu numai c5* ;n7ee#ea. dar
; -i vor!ea curent. ceea ce K& ar fi tre!uit s5 $revad5. c5ci cientu era din sudu Itaiei. unde directoru
$etrecuse c;7iva ani& K& ;-i d5du a$oi seama c;t de #reu o s5*i fie s5 se ;n7eea#5 cu str5inu. c5ci -i
fran7uzeasca acestuia era a fe de ;nc;cit5 ca -i itaiana L -i*a$oi musta7a -i !ar!a ;i aco$ereau
mi-c5rie !uzeor. care $oate ar fi ;nesnit ;n7ee#erea cuvinteor rostite&
K& ;nce$u deci s5 $revad5 o mu7ime de ne$5ceri. dar $;n5 una ata. renun75 s5 mai ;ncerce s5
;n7eea#5 J ;n $rezen7a directoruui c5ruia ;i era at;t de u-or> efortu ar fi fost Xcu totu inuti J -i se
mu7umi s5 $riveasc5 ;nciudat c;t de i!er ;n mi-c5ri reu-ea s5 r5m;n5 itaianu. de-i se afundase ;n
fotoiuL oas$etee ;-i ;ndre$ta mereu "5inu7a scurt5 -i strimt5. !a c"iar. o dat5. ridic;nd !ra7ee -i
mi-c;ndu*-i $ai*mee ;n aer. ;ncerc5 s5 re$rezinte ceva $eG care K& nu iz!uti 5* $ricea$5. de-i se
a$ecase ;nainte ca s5 $riveasc5 mai Patent& P;n5 a urm5. r5$us de o!osea5. K& nu*i mai urm5ri dec;t
$asiv Cocu cuvinteor. o!serv;ndu*i distrat mi-c5rie
97: H $ra!. ,af-a
oc"ior -i. s$re marea ui s$aim5. se sur$rinse tocmai ;n ci$a c;nd. f5r5 voia ui. se $re#5tea s5 se
ridice. s5 ;ntoarc5 s$atee -i s5 $ece. ;ntr*at;t era de neatent -i de o!osit& 6ar itaianu. uit;ndu*se ;n
sf;r-it a ceas. s5ri ;n $icioare -i. du$5 ce*-i u5 r5mas !un de a director. se a$ro$ie at;t de mut de K&.
;nc;t acesta tre!ui s5*-i ;m$in#5 fotoiu ;na$oi ca s5*-i $oat5 $5stra i!ertatea mi-c5rior& 3"icind din
$rivirea ui K&. f5r5 ;ndoia5. c;t de stin#"erit se sim7ea acesta fa75 de itaian. directoru se amestec5
atunci ;n discu7ie cu at;ta fine7e. ;nc;t ai fi zis c5 d5 ni-te mici sfaturi. $e c;nd ;n reaitate ;i e($ica $e
scurt ui K& tot ce s$unea cientu care ; ;ntreru$ea ;ntruna&
K& af5 astfe c5 itaianu mai avea c;teva tre!uri de rezovat -i c5. din i$s5 de tim$. renun7ase a
inten7ia de*a vedea toate curiozit57ie ora-uuiL de aceea $refera s5 se imiteze J dac5. fire-te. K& era
de acordD utimu cuv;nt i* 5sa ui J a vizitarea catedraei. dar f5cut5 am5nun7it& S$unea c5 e o mare
fericire $entru e s5 $oat5 vizita catedraa ;n com$ania unui om at;t de ama!i -i de erudit J
com$imentu i se adres5 ui K&. de-i acesta f5cea. din $5cate. tot ce $utea ca s5 nu* aud5 $e itaian -i
s5 $rind5 din z!or cuvintee directoruui J -i* ru#a. dac5 n*avea nimic ;m$otriv5. s5 vin5 a catedra5
$este vreo dou5 ore. adic5 a$ro(imativ $e a zece& La ora aceea s$era s5 $oat5 fi ne#re-it acoo&
K& r5s$unse ;n sensu doritL itaianu str;nse m;na directoruui. a$oi $e*a ui K&. a$oi din nou $e*a
directoruui. -i $ec5 ;nso7it de am;ndoiL din mers. ;ntors numai $e Cum5tate s$re ei. oas$etee continua
s5 e vor!easc5L a u-5. K& mai r5mase o ci$5 cu directoru. care ;n ziua aceea $5rea foarte !onav -i se
sim7i o!i#at s5 se scuzeD !a c"iar ;i s$use ui K& Pst5teauG$rietene-te unu ;n#5 atuQ c5 a ;nce$ut avu*
sese inten7ia s5* ;nso7easc5 e ;nsu-i $e itaian. dar c5 J -i nu d5du at motiv maiG $recis J se "ot5r;se
a$oi s5* trimit5 mai de#ra!5 $e K&
6ac5 deocamdat5 K nu *a ;n7ees $rea !ine $e itaian. s5 nu*-i $iard5 cum$5tu. cur;nd o s5 vin5 -i
asta. iar dac5 n*o s5 ;n7eea#5 tot. n*o s5 fie nici o nenorocire. c5ci itaianu nu d5G $rea mare
im$ortan75 fa$tuui c5 e ;n7ees sau nu& 6e atfe. K& vor!ea minunat itaiene-te -i*avea s5 se descurce
dt se $oate de !ine& Acestea fiind zise. K& $ec5& 4im$u r5mas i!er -i* $etrecu c5ut;nd ;n dic7ionar -i
co$iind ;ntr*un carnet cuvintee mai rare de care avea s5 ai!5 nevoie $entru
1.
PROC/S)L H 97A
e($ica7iie din catedra5& 4rea!a aceasta era e(trem de $icticoas5L oamenii de serviciu aduceau
cores$onden7a. func7ionarii veneau s5*i $un5 diverse ;ntre!5ri -i. v5z;ndu* ad;ncit ;n munc5. se o$reau
;n $ra#. dar nu se mi-cau de*acoo $;n5 dnd nu erau ascuta7iL iar directoru*adCuGnct. vr;nd s5 fnu
$iard5 cumva $rieCu de a* deranCa $e K&. intr5 de ne*num5rate ori. ;i u5 de fiecare dat5 dic7ionaru
din m;n5 -i* r5sfoi. vizi!i f5r5 nici un motivL de c;teG ori se desc"idea u-a. ;n $enum!ra anticamerei se
iveau cien7ii care se ;ncinau st;n#ad J voiau s5 atra#5 aten7ia J. f5r5 s5 fie si#uri c5 vor fi v5zu7i&
Universu acesta m5runt. a c5rui centru era K&. se mi-ca ;n Curu ui. $e c;nd e aduna cuvintee de care
avea s5 ai!5 nevoie. e c5uta a$oi ;n dic7ionar. e co$ia. ;ncerca s5 e $ronun7e corect -i a$oi s5 e
;nve7e $e de rost& 6ar memoria ui. at5dat5 at;t de !un5. $5rea c5* $5r5siseL si* cu$rindea din c;nd ;n
c;nd o furie at;t de cum$it5 ;m$otriva itaianuui care*i d5duse asemenea !5taie de ca$. ;nc;t ;-i
;n#ro$a dic7ionaru su! dosare cu "ot5r;rea ferm5 de a nu se mai $re#5tiL dar ;-i d5dea imediat seama
c5 n*ar fi $utut totu-i s5 se $im!e $ur -i sim$u $rin fa7a o$ereor de art5 din catedra5. a5turi de un
str5in. f5r5 s5 scoat5 o vor!5. -i*atund scotea cu -i mai mut5 furie dic7ionaru&
E(act ;n ci$a dnd se $re#5tea s5 $ece J se f5cuse nou5 -i Cum5tate J sun5 teefonuL era Leni. care
voia s5*i s$un5 !un5 diminea7a -i s5* ;ntre!e cum se mai simte& K& ;i hmu7umi #r5!it -i ad5u#5 c5 nu
$utea s5*i vor!easc5 mai mut fiindc5 tre!uie s5 se duc5 a catedra5&
J La catedra5 K se mir5 Leni&
J Si#ur. a catedra5. s$use K&
J Ni de ce a catedra5 K ;ntre!5 Leni&
K& ;ncerc5 s5*i e($ice ;n #ra!5. dar de*a!ia ;nce$use c;nd Leni s$use !ruscD
J 4e"5r7uiescM
Com$5timirea aceasta. $e care n*o cerea -i n*o a-te$tase. nu*i $5cu ui K&L de aceea ;-i u5 r5mas !un
;n dou5 cuvinteL dar $e c;nd $unea rece$toru a oc s$use. Cum5tate $entru sine. Cum5tate $entru fata
care nu mai $utea s5* aud5D
J 6a. m5 "5r7uiescM
6ar tim$u trecuse -i K&. v5z;ndu*se ;n $erico s5 ;nt;rzie. u5 o ma-in5L ;n utima ci$5. mai avu tim$
s5*-i aduc5 aminte de a!umu $e care n*avusese ocazia s5* d5ruiasc5 de
97= H $ra!z ,af-a
diminea75 itaianuui -i* u5 cu e& 4ot drumu 7inu a!umu $e #enunc"i -i !5tu to!a cu de#etee.
nervos. ;n co$ert5& 6e-i $oaia se mai domoise. vremea r5m5sese rece. umed5 -i ;ntunecoas5L ;n
catedra5 a!ia dac5 se vedea a un $as -i. din $ricina statuui $e es$ezie ca de #"ea75. r5ceaa ui K&G
avea s5 se ;nr5ut57easc5 enorm&
Pia7a ;n#ust5 a catedraei era com$et $ustieL K& ;-i aminti c5 ;nc5 de co$i o!servase c5 toate casee
din Cunii $ie7ei aveau totdeauna $erdeee trase& Pe*o vreme at;t de ;ntunecoas5 ca ast5zi. ucru acesta
era -i mai de ne;n7ees& Catedraa $5rea #oa5. ca -i $ia7aL nu*i trecuse $rin minte nim5nui s5 vin5 aici.
a ora aceea& K& str5!5tu #r5!it cee dou5 nave aterae -i nu ;nt;ni ;n cae dec;t o !5tr;n5 ;nfofoit5 ;ntr*
un -a c5duros -i ;n#enunc"eat5 ;n fa7a unei statui a Fecioarei& 05ri de asemenea. de de$arte. un
$araciser -c"io$ care dis$5ru $rintr*o u-5 ;ntr*un $erete& K& fusese $unctuaD c;nd intrase e. !5tea ora
zece. dar itaianu nu se afa ;nc5 acoo& K& se ;ntoarse a intrarea $rinci$a5. unde mai z5!ovi c;teva
ci$e. ne-tiind ce s5 fac5. a$oi d5du oco catedraei. $rin $oaie. ca s5 vad5 dac5 nu cumva. din
;nt;m$are. cientu !5ncii ; a-te$ta a o at5 u-5& 6ar nu* v5zu nic5ieri& S5 se fi ;n-eatGdirectoru ;n
$rivin7a oreiK Cine s*ar fi $utut ;n7ee#eai un asemenea om K Oricum. K& tre!uia $;n5 una ataG s5* mai
a-te$te ce $u7in o Cum5tate de or5& Cum era o!osit. vru s5 stea Cos -i intr5 din nou ;n catedra5. unde
#5si. $e*o trea$t5. o zdrean75 de covor $e care o ;m$inse cu v;rfu $icioruui $;n5 ;n#5 !anca cea mai
a$ro$iat5L a$oi se ;nf5-ur5 mai str;ns ;n $aton. ;-i ridic5 #ueru -i se a-ez5& Ca s5 se distreze. desc"ise
a!umu -i ;nce$u s5* r5sfoiasc5. dar renun75 cur;nd. c5ci era at;t de ;ntuneric. ;nc;t nu $utea s5
distin#5 nici m5car am5nuntee navei ceei mai a$ro$iate&
6e$arte. $e ataru $rinci$a. str5ucea un triun#"i de um;n5ri a$rinse& K& n*ar fi $utut s$une dac5 e
mai v5zuse $;n5 atunci& Poate c5 fuseser5 a$rinse c"iar ;n ci$a aceea& Paraciserii s;nt discre7i. datorit5
meseriei or. -i trec f5r5 s5*i o!servi& ;ntorc;ndu*se din ;nt;m$are. K& z5ri ;na$oia ui. a c;7iva $a-i. o
uminare ;nat5. a$rins5 -i ea. fi(at5 $e*un st;$& Oric;t de frumos ar fi fost ucru acesta. umina
r5m;nea insuficient5 $entru scu$turie afate a$roa$e toate ;n um!ra naveor. iar umin5rie nu f5ceau
dec;t s5 s$oreasc5 -i mai
7

ci
PROC/S)L H 977
Uut ;ntunericu& Itaianu se $urtase deci $e c;t de ne$oiticos $e*at;t de cuminte i$sind de a ;nt;nireD
n*ar fi $utut s5 vad5 nimic& Ar fi fost siit s5 se mu7umeasc5 doar cu e($orarea c;torva statui.
centimetru cu centimetru. a umina anternei ui K&
Ca s5 ;ncerce dac5 metoda aceasta $utea s5 dea rezutate. K& se ;ndre$t5 s$re o ca$e5 atera5 din
a$ro$iere. urc5 a$oi c;teva tre$te -i. a$ec;ndu*se $este !austrada de marmur5. umin5 !asoreiefu
ataruui& Lumina ta!ernacuuui se o$unea uminii anternei& Primu ucru $e care ; z5ri. sau ; #"ici.
fii un cavaer uria-. ;m!r5cat ;n armur5 -i scu$tat $e una din mar#inie !asoreiefuui&
Cavaeru se rezema de s$ada ;nfi$t5 ;n $5m;ntu #o J din care nu ie-ea dec;t ici*coo c;te un fir de
iar!5 J -i $5rea c5 $rive-te atent o scen5 care tre!uia s5 se $etreac5 su! oc"ii ui& Era de mirare s5*
vezi st;nd a-a. necintit. f5r5 s5 se a$ro$ie& Poate c5 st5tea de $az5& Fiindc5 nu mai v5zuse de mut5
vreme un !asoreief. K& z5!ovi ;n fa7a cavaeruui. $ri*vindu*. de-i era mereu nevoit s5 ci$easc5 din
oc"i. c5ci nu $utea s5 su$orte umina verde a anternei& Pim!;nd Osia de raze $e restu ataruui.
desco$eri o co!or;re ;n morm;nt de o conce$7ie o!i-nuit5 -i. atminteri. de factur5 recent5& 6u$5 aceea
;-i v;r; anterna ;n !uzunar -i se ;ntoarse a ocu s5u&
Pro!a!i c5 n*avea nici un rost s5* mai a-te$te $e itaian. dar afar5 cu si#uran75 c5 $oua cu #5eata -i
cum !iserica i se $5rea acum mai $u7in rece dec;t a ;nce$ut. K& se "ot5r; s5 r5m;n5 acoo deocamdat5&
L;n#5 e se ;n57a amvonu ce mare& Pe aco$eri-u mic -i rotund a amvonuui fuseser5 $use $iezi-
dou5 cruci de aur. sim$e. ae c5ror v;rfuri se atin#eau unu de atu& ;nvei-u e(terior a !austradei -i
$artea care o des$5r7ea de cooan5 erau ;m$odo!ite cu #"irande verzi $urtate de ;n#era-i. afa7i ;n
atitudini fie de mi-care. fie de re$aus&
K& se a$ro$ie de amvon -i* e(amina din toate $5r7ie& Scu$tura $ietrei era e(trem de ;n#riCit5. um!ra
ad;nc5 dintre frunzee #"irandeor $5rea ;ncrustat5 ;n reief& K& v;r; m;na ;ntr*un astfe de #o -i $i$5i
$rudent $iatraL $;n5 atunci nu o!servase e(isten7a acestui amvon& ;n ci$a aceea z5ri din bnt;m$are. ;n
dosu $rimuui r;nd de !5nci. un $araciser ;m!r5cat ;ntr*un soi de ve-m;nt ne#ru. cu $iuri ar#iL $ara*
97, H $ra!z ,af-a
ciseru st5tea ;n $icioare $rivindu* -i 7in;nd ;n m;na stin#5 o ta!ac"er5 cu tutun de $rizat&
ECe*o fi vr;nd omu 5sta K se #;ndi K& ;i $ar sus$ect K 2rea cumva !ac-i- KF
6ar c;nd $araciseru v5zu c5 se uit5 a e. ;i ar5t5 s$re un co7 nedefinit. cu m;na drea$t5D ;ntre dou5
de#ete 7inea o $riz5 de ta!ac& 3estu ui era a$roa$e de ne;n7eesL K& mai a-te$t5 o ci$5. dar
$araciseru ;-i continu5 #estu -i su!i& nie. c5tin;nd din ca$. c5*i arat5 ceva&
J Ce*o fi vr;nd K se ;ntre!5 K&. ;ncet&
A$oi. ne;ndr5znind s5 vor!easc5 tare ;n catedra5. ;-i scoase $ortofeu -i travers5 $rimu r;nd de !5nci.
cu #;ndu s5 vin5 ;n#5 $araciser& 6ar omu f5cu semn c5 nu. cu m;na. ridic5 din umeri -i $ec5
-c"io$5t;nd& /ersu ui sem5na eit cu -c"io$5tarea ra$id5 $e care K& o foosea ;n co$i5rie c;nd
;ncerca s5 imite mi-c5rie unui c55re7 ;n -a&
EUn !5tr;n co$i5ros M se #;ndi K& Are minte e(act c;t5*i tre!uie ca s5*-i fac5 suC!a aici& Cum se
o$re-te c;nd m5 o$resc -i euM Ni cum m5 $;nde-te c;nd $ornescMF
Ni* urm5ri z;m!ind de*a un#u unei ;ntre#i nave aterae. a$roa$e $;n5 ;n dre$tu ataruui $rinci$a&
'5tr;nu ;i ar5ta ;ntruna ceva. dar K& refuza s5 se uite. #;ndindu*se c5 #estu ui n*avea at rost dec;t s5*i
a!at5 urm5rirea& 6ar cum nu voia s5* s$erie $rea tare. ; 5s5 ;n $aceL dac5 itaianu avea s5 mai vin5.
nu tre!uie s5* #5seasc5 $e !5tr;n s$eriat&
4rec;nd din nou $rin nava $rinci$a5 ca s5 aCun#5 a ocu unde ;-i 5sase a!umu. K& o!serv5. ;n#5 o
cooan5 care a$roa$e atin#ea !5ncie coruui. un mic amvon su$imentar. foarte sim$u. t5iat ;n $iatr5
a!5 -i f5r5 scu$turi& Amvonu era at;t de mic. ;nc;t de de$arte $5rea o ni-5 ;nc5 #oa5. destinat5 s5
$rimeasc5 statuia vreunui sf;nt& Predicatoru n*ar fi avut oc s5 se de$5rteze nici m5car cu un $as de
!austrad5. ;n $us. !ota de $iatr5 a amvonuui ;nce$ea foarte de Cos -i se ;n57a. f5r5 nici o $odoa!5.
dar urm;nd o astfe de cur!5 ;nc;t un om de statur5 miCocie n*ar fi $utut s5 stea dre$t acoo. ci ar fi fost
siit s5 r5m;n5 tot tim$u a$ecat $este !austrad5. ;ntre#u amvon $5rea f5cut dinadins $entru c"inuirea
$redicatoruuiL era de ne;n7ees a ce*ar fi $utut suCi un asemenea amvon. c;nd a c;7iva $a-i se mai
afau atee at;t de mari -i ;m$odo!ite cu at;ta art5&
PROC/S)L H 97+
6e atfe. K& nici n*ar fi o!servat amvonu acesta dac5 deasu$ra ui n*ar fi fost a$rins5 o 5m$i75 de
feu ceor care se a$rind ;nainte de*a ;nce$e o $redic5& Avea s5 ;ncea$5 o $redic5 K ;n catedraa
#oa5 K K& $rivi scara amvonuui care urca ;n s$ira5 ;n Curu cooanei -i era at;t de ;n#ust5 ;nc;t $5rea
c5 nu fusese f5cut5 ca s5 fie foosit5 de oameni. ci numai ca sim$u motiv ornamenta a cooanei& Ni
totu-i. $e $rimee tre$te J K& z;m!i de mirare v5z;nd aceasta J* se afa ;ntr*adev5r un $reot. 7in;nd o
m;n5 $e ram$5. #ata s5 urce $e scar5. cu $rivirea ;ndre$tat5 s$re K& Preotu c5tin5 c"iar. u-or. din ca$.
iar K& ;-i f5cu cruce -i se ;ncin5. a-a cum ar fi tre!uit s5 fac5 ceva mai ;nainte& Preotu ;-i u5 un mic
av;nt -i ;nce$u s5 urce cu $a-i m5run7i -i re$ezi& Avea s5 ;ncea$5. ;ntr*adev5r. o $redic5 K Paraciseru
de adineauri era mai $u7in nerod dec;t f5cea im$resia K Avusese de #;nd s5* aduc5 $e K& a $redicator.
ceea ce. fire-te. era e($ica!i ;ntr*o !iseric5 $ustie K 6ar. $e de at5 $arte. acoo. ;n fa7a unei statui a
Fecioarei. nu se afa oare -i o !5tr;n5 care ar fi tre!uit de asemenea adus5 K Iar dac5 avea s5 ;ncea$5 o
$redic5. de ce nu se auzeau $reudiie de or#5 K 6ar or#a t5cea -i ic5rea sa!. ;n ;n57imea !eznei care
o ad5$ostea. su! !ot5&
K& se ;ntre!a de n*ar fi !ine s5 $ece c;t mai cur;ndL dac5 nu f5cea asta imediat. tre!uia s5 r5m;n5 acoo
tot tim$u $rediciiL ar fi fost o!i#at s5 r5m;n5 -i s5 $iard5 at;ta tim$ M St5tuse destu -i a-a. $utea
demut s5G considere c5 nu mai e dator s5* a-te$te $e itaian& Se uit5 a ceasD uns$rezece& 6ar se $utea
;ntr*adev5r 7ine o $redic5 acum K Putea K& sin#ur s5 re$rezinte ;ntrea#a turm5 de credincio-i K Ni dac5
e n*ar fi fost dec;t un str5in. venit doar s5 viziteze !iserica K ;n fond. nici nu era atceva& Fa$tu c5
avea s5 se 7in5 o $redic5. acum. ;ntr*o zi de ucru. a ora uns$rezece. $e cea mai ;n#rozitoare vreme.
$5rea de neima#inat& Preotu J c5ci t;n5ru acea oac"e-. cu fa7a ras5. nu $utea fi dec;t $reot J cu
si#uran75 c5 se urca numai ca s5 stin#5 am$a. a$rins5 din #re-ea5&
6ar nu se ;nt;m$5 a-aL dim$otriv5. du$5 ce e(amina Tm$a -i*i ridic5 fitiu. $reotu se ;ntoarse ;ncet
s$re !austrad5. se $rinse cu am;ndou5 m;inie de mar#inea ei -i U,mase o ci$5 ;n $ozi7ia aceasta
$rivind ;n $reaCm5 f5r5 s5*-i Ctti-te ca$u& K& se trase ;na$oi. st5tea acum s$riCinit ;n coate. FV fa7a
$rimei !5nci& 6e*acoo z5ri. undeva. ca $rin cea75.
9,B H $ra!z ,af-a
cum $araciseru se #"emuia $e vine. cu s$inarea ;ncovoiata> ca un om care -i*a terminat munca& Ni ce
ini-te domnea acum ;n catedra5 M 6ar K tre!uia totu-i s*o tu!ureL nu in& ten7iona deoc s5 r5m;n5L
dac5 $reotu avea o!i#a7ia s5 vin5 -i s5 $redice a o anumit5 or5. indiferent de $u!ic. era i!er s*o
fac5L o s5 reu-easc5 e -i f5r5 aCutoru ui. c5ci $rezen7a unui sin#ur om nici vor!5 c5 nu $utea s$ori
efectu $redicii& K& ;nce$u deci s5 se mi-te. ;ncet. str5!5tu nava ;n un#m !5ncior. $i$5ind drumu cu
v;rfurie $icioareor. aCunse a s$a7iu i!er dintre !5nci -i co!or; a$oi nestin#"eritL at;ta doar c5 daee
de $iatr5 r5sunau a ce mai u-or $as -i !o7ie ;i re$etau z#omotu mersuui. tot mai ;ncet. du$5 e#ie
unei $ro#resii ne;ntreru$te. cu variate ecouri&
C;nd. urm5rit $ro!a!i de $rivirea $reotuui. travers5 un#ie -iruri de !5nci #oae. K& se sim7i a$roa$e
$ierdutL m5rimea catedraei i se $5rea imita e(act5 a ceea ce omu era ;n stare s5 su$orte& Iar c;nd
trecu $rin fa7a fostuui s5u oc. a$uc5 din mers a!umu. f5r5 s5 se o$reasc5 o ci$5&
A$roa$e c5 ie-ise din zona !5ncior -i se a$ro$iase de s$a7iu i!er care e se$ara de ie-ire. c;nd auzi
$entru $rima dat5 vocea $reotuui& Era o voce $uternic5 -i cutivat5& Ni cum mai r5suna ;n catedraa
#ata s*o $rimeasc5 M 6ar nu $e credincio-i ;i c"ema $reotu. ;n $rivin7a aceasta nu e(ista nici o ;ndoia5
si nici o $utin75 de sc5$areL #asu ui stri#aseD EIosefK&F G
Ce c"emat ;ncremeni ocuui. cu oc"ii ;n $5m;nt& /ai era ;nc5 i!er. mai $utea ;nc5 s5 ;nainteze -i s5
sca$e $rin una din cee trei u-i7e de emn. ;ntunecoase. $e care e vedea a c;7iva $a-i de eG& Asta ar fi
;nsemnat c5 nu ;n7eesese sau c5. dac5 ;n7eesese. $u7in ;i $5sa de cuvintee $reotuui& Pe c;t5 vreme
dac5 se ;ntorcea. totu era sf;r-it. se 5sa $rins. m5rturisea c5 ;n7eesese im$ede. c5 e era ce stri#at -i
c5 era #ata s5 se su$un5&
6ac5 $reotu ar fi re$etat c"emarea. K& nici vor!5 c5 ar fi $ecat. dar cum t5cerea dur5 c;t dur5 -i
a-te$tarea ui. K& ;ntoarse u-or ca$u. c5ci voia s5 vad5 ce f5cea $reotu& Preotu r5m5sese ;n amvon. a
fe de cam ca -i ;nainte. dar se vedea car c5 o!servase #estu ui K&
E6e*acum ar fi o co$i5rie dac5 nu m*a- ;ntoarceF. se #;ndi K& Ni se ;ntoarse $e Cum5tate. iar $reotu ;i
f5cu semn cu de#etu s5 vin5 mai a$roa$e& Cum totu era car. K& se
PROC/S)L H 9,9
;ndre$t5 cu $a-i mari s$re amvon J m;nat -i de curiozitate. dar -i de dorin7a de*a termina c;t mai
re$ede& ACuns ;n dre$tu $rimeor !5nci. se o$riL distan7a i se $5ru ;ns5 $rea mare $reotuui. care cu
v;rfu de#etuui ar5t5tor. ;ntinz;nd !ra7u. # indic5 un oc foarte a$ro$iat de amvon& K& se su$useL a
ocu ar5tat se v5zu siit s5*-i dea ca$u mut $e s$ate. ca s5* $oat5 vedea $e ce care ; c"emase&
I* J 4u e-ti Iosef K&. s$use $reotu -i ridic5 o m;n5 $e !austrad5 ;ntr*un #est de o semnifica7ie
ne5murit5&
I J 6a. s$use K&. #;ndindu*se cu c;t5 senin5tate ;-i rostea odinioar5 numee&
6e c;t5va vreme. dim$otriv5. asta ;nsemna un adev5rat c"in $entru eL de*acum toat5 umea. c"iar -i
cei cu care venea $entru $rima oar5 ;n contact. ;i cuno-teaGnumee&
C;t de !ine e s5 nu fii cunoscut dec;t du$5 ce te*ai $rezentat M
f J E-ti acuzat. ;i s$use $reotu e(trem de ;ncet&
J 6a. s$use K&. mi s*a anun7at ucru acesta&
f J Atunci tu e-ti ce $e care* caut. s$use $reotu& Eu Stat $reotu ;nc"isorii&
I J A-aM s$use K&
I J Eu te*am f5cut s5 vii aici. s$use $reotu. ca s5*7i vor!esc&
tJ Nu -tiam. s$use K& Eu venisem ca s5*i ar5t catedraa unui itaian&
I J Las5 nimicurie. s$use $reotu& Ce 7ii ;n m;n5 K O tarte de ru#5ciuni K
f J Nu. r5s$unse K&. e un a!um cu monumentee de art5 ae ora-uui&
J Arunc5*. ;i s$use $reotu&
Ni K& ; arunc5. dar cu at;ta $utere. ;nc;t a!umu trosni -i se rosto#oi "uruind $este dae&
f J Ntii c5 $rocesu t5u mer#e $rost K ;ntre!5 $reotu&
f J A-a mi se $are -i mie. s$use K& /i*am dat mut5 ostenea5. dar $;n5 acuma a fost zadarnic& 6e
fa$t. ;nt;m$ina*rea mea nu*i ;nc5 #ata&
f J Ni cum crezi c5 o s5 se termine K ;ntre!5 $reotu&
J ;nainte m5 #;ndeam c5 $rocesu o s5 se termine !ine. dar acum m5 ;ndoiesc uneori. s$use K& Nu
-tiu cum o s5 se termine& Ntii tu. cumva K
9,@ H $ra!z ,af-a
J Nu. s$use $reotu. dar mi*e team5 c5 o s5 se termine r5u& E-ti socotit vinovat& Procesu t5u n*o s5
ias5 $oate din resortu unui tri!una inferior& 6eocamdat5. ce $u7in. vina 7i se socote-te dovedit5&
J 6ar nu s;nt vinovatM s$use K&. e o eroare& 6e atfe. cum ar $utea un om s5 fie vinovat K 6oar to7i
s;ntem oameni aici. -i unu -i ce5at&
J Asta e adev5rat. s$use $reotu. dar de o!icei a-a vor& !esc vinova7ii&
J Ni tu ai $5reri $reconce$ute ;m$otriva mea K ;ntre!5 K&
J Eu n*am $5reri $reconce$ute ;m$otriva ta. r5s$unse $reotu&
J ;7i mu7umesc. s$use K& 6ar to7i cei care se ocu$5 de $roces au $5reri $reconce$ute ;m$otriva mea&
Ni e transmit -i ceor care n*au nici un amestec ;n toate acestea. iar situa7ia mea devine din ce ;n ce
mai #rea&
J ;n7ee#i #re-it fa$tee. s$use $reotu& Sentin7a nu vine dintr*o dat5. $rocedura aCun#e a ea ;ncetu
cu ;ncetu&
J 2ezi deci unde am aCuns. s$use K& a$ec;ndu*-i ca$u&
J Ce ai de #;nd s5 faci acum $entru $roces K ;ntre!5 $reotu&
J 2reau s5 mai caut aCutor. s$use K& ridic;nd ca$u ca s5 vad5 ce $5rere are $reotu& /ai e(ist5 unee
$osi!iit57i $e care nu e*am e($oatat ;nc5&
J 4u cau7i $rea mut aCutoru atora. -i mai aes $e ce a femeior. ;i r5s$unse $reotu cu un aer
deGdeza$ro!are& Nu o!servi c5 ee nu*7i s;nt un aCutor adev5rat K
J Uneori. -i c"iar adesea. a- $utea s5*7i dau dre$tate. dar nu totdeauna. s$use K& Femeie au o mare
for75& 6ac5 a- iz!uti s5 "ot5r5sc c;teva femei $e care e cunosc s5*-i dea m;na -i s5 ucreze $entru
mine. a- scoate*o a ca$5t. $;n5 a urm5& /ai aes cu Custi7ia asta ;n care nu #5se-ti dec;t vm5tori de
fuste& Arat5*i o femeie. de de$arte. Cudec5toruui de instruc7ie -i e. ca s5 aCun#5 a tim$ a ea. o s5
r5stoarne masa tri!unauui -i $e acuzat&
Preotu ;-i co!or; ca$u s$re !austrad5L a!ia acum. $entru $rima dat5. $5rea c5 simte a$5sarea
aco$eri-uui amvonuui& Ce vreme o mai fi afar5 K Nu mai era zi $osomorit5. ci noa$te ad;nc5& Nici
una dintre cuorie marior vitraii n
u
mai iz!utea s5 taie. cu vreo sci$ire c;t de u-oar5. um!ra zidurior&
PROC/S)L H 9,)
Ni tocmai acum $araciseru ;nce$u s5 stin#5 umin5rie de a ataru $rinci$a. una c;te una&
J E-ti su$5rat $e mine K ;ntre!5 K& Poate nu -tii ce Custi7ie suCe-ti&
& 6ar nu $rimi nici un r5s$uns&
I J N*am vor!it dec;t des$re e($erien7ee mee. s$use K&
I 6e sus ;ns5. tot nu $rimi nici un r5s$uns&
f J N*am vrut s5 te Ci#nesc. s$use K&
f Atunci $reotu ;i stri#5 de susD
I J Nu vezi oare nici $;n5 a doi $a-i K
Stri#ase m;nios. dar ;n acea-i tim$ ca un om care. v5z;ndu* $e atu cum cade. 7i$5 e ;nsu-i. f5r5 s5
vrea -i im$rudent. fiindc5 se simte ;ns$5im;ntat&
Ni acum t5ceau am;ndoi& Si#ur. $reotu nu $utea s5* vad5 $e K& ;n !ezna care domnea a $oaee
amvonuui. dar K& ; vedea car ;n umina 5m$i7ei& 6e ce nu co!ora $reotu din amvon K 6oar nu
7inuse o $redic5. ci numai ;i d5duse ui K& ni-te indica7ii care $uteau s5*i fac5 $ro!a!i mai mut r5u
dec;t !ine dac5 7inea seama ;ntocmai de ee& Ni totu-i. !una inten7ie a $reotuui $5rea ne;ndoienic5&
7 6ac5 ar fi co!or;t din amvon. K& s*ar fi $utut ;n7ee#e cu e -i n*ar fi fost deoc im$osi!i ca $reotu
s5*i dea vreun sfat "ot5r;tor -i acce$ta!i care s5*i arate. de $id5. nu cum s5 infuen7eze $rocedura. ci
cum s5 ias5 din ;ncercuirea $rocesu*ui. cum s5* evite -i s5 tr5iasc5 ;n afara ui& O asemenea
$osi!iitate tre!uia s5 e(iste. nea$5rat. -i K& se #;ndise de mute ori a ea ;n utima vreme& 6ar dac5
a!atee o cuno-tea. i*ar fi ar5tat*o c;nd *ar fi ru#at K Nu a$ar7inea -i e tri!unauui K Nu*-i e$5dase -i
e firea ui !;nd5 ca s5* dezmint5 cu as$rime $e K& atunci c;nd acesta atacase Custi7ia K
f J Nu vrei s5 co!ori K ;ntre!5 K& N*ai de 7inut nici o $redic5& 2ino a mine&
f J 6a. acum $ot s5 vin. s$use $reotu&
Se caia $oate c5 ridicase #asu& Ni. des$rinz;nd am$a din c;ri#. s$useD
f J Eram o!i#at s5 vor!esc mai ;nt;i de a distan75 cu toe& C;nd nu fac a-a. m5 as $rea u-or infuen7at
-i*mi uit /uC!a&
f K& ; a-te$t5 a $icioru sc5rii& Preotu ;i ;ntinse m;na. din niers. ;nainte c"iar de*a aCun#e Cos&
I J Ai $u7in tim$ -i $entru mine K ; ;ntre!5 K&
9,: H $ra!z ,af-a
T
PROC/S)L H 9,A
J Oric;t dore-ti. s$use $reotu ;ntinz;ndu*i 5m$i7a ca s*o 7in5 e& 6ar -i de a$roa$e. ;ntrea#a ui
f5$tur5 mai $5stra o anumit5 soemnitate&
J E-ti foarte !un cu mine. s$use K&
/er#eau de coo*coo. unu ;n#5 atu. $rin !ezna navei&
J 4u e-ti o e(ce$7ie $rintre oamenii Custi7iei& Am ntai mut5 ;ncredere ;n tine dec;t ;n oricare dintre
ei. de-i cunosc at;7ia& Cu tine. $ot vor!i desc"is&
J Nu te am5#i. s$use $reotu&
J ;n ce $rivin75 m*a- $utea am5#i K ;ntre!5 K&
J 4e am5#e-ti ;n $rivin7a Custi7iei. s$use $reotuL iar ;n $rivin7a aceasta Scri$turie care $reced Le#ea
s$unD un $aznic a $or7ii st5 dinaintea Le#iiL a $aznicu acesta vine un om de a 7ar5. s5*i cear5
;n#5duin7a de*a $5trunde ;n5untru& 6ar $aznicu ;i s$une c5 nu $oate s5* ase s5 intre ;n ci$a aceea&
Omu c"i!zuie-te -i ;ntrea!5 dac5 i se va ;n#5dui s5 intre mai t;rziu& ES*ar $utea J s$une $aznicu J
dar nu acum&F Paznicu se d5 a o $arte din fa7a $or7ii. desc"is5 ca totdeauna. iar omu se a$eac5 -i
$rive-te ;n5untru& Paznicu vede ce face. r;de -i*i s$uneD E6ac5 7ii at;ta. intr5. cu toat5 o$rei-tea mea&
6ar s5 nu ui7i c5 eu s;Gnt $uternic& Ni cu toate astea. nu s;nt dec;t utimuGdintre $aznici& La u-a fiec5rei
;nc5$eri ai s5 #5se-ti $aznici din ce ;n ce mai $uterniciL ;nce$;nd de a a treiea. nici eu nu mai s;nt
destu de tare ca s5 e $ot su$orta $rivirea&F Omu nu se a-te$tase a asemenea stavi5. se #;ndise c5
Le#ea tre!uia s5 fie ;n#5duit5 tuturor. ;ntotdeauna. dar acum. c5t;nd mai !ine a $aznicu $or7ii. a
"aina ui de !an5. a nasu ui ascu7it. a !ar!a ui nea#r5. rar5 -i un#5. ca de t5tar. se "ot5r5-te s5
a-te$te totu-i $;n5 c;nd i se va da voie s5 intre& Paznicu ;i d5 un sc5une -i*i ;n#5duie s5 se a-eze ;n#5
$oart5& Omu r5m;ne acoo. ani ;ndeun#a7i& Ni face tot mai mute ;ncerc5ri ca s5 ca$ete ;n#5duin7a de a
intra. -i* o!ose-te $e $aznic cu ru#5min7ie ui& Paznicu ; su$une uneori a mici intero#atorii. ;
;ntrea!5 des$re satu ui -i des$re mute atee. dar toate nu s;nt dec;t ;ntre!5ri indiferente. a-a cum $un
domnii cei mari. iar a sf;r-it ;i s$une mereu. invaria!i. c5 nu* $oate 5sa s5 intre& Omu. care -i*a uat
din !e-u# tot feu de $rovizii $entru c55toria ui. foose-te tot. oric;t de $re7ios ar fi. ca s5* mituiasc5
$e $aznic& Ni $aznicu $or7ii ia tot. dar s$un;ndu*iD EIau numai ca s5 nu te $o7i tu #;ndi c5 ai ne#i*
Cat cevaF& Ni*n decursu anior aceora ;ndeun#a7i. omu nu ;nceteaz5 o ci$5 s5* o!serve $e $aznic&
Ni*i uit5G $e ceia7i $aznici. -i i se $are c5 $rimu este sin#uru care* ;m$iedic5 s5 $5trund5 ;n Le#e&
Ni*n $rimii ani !esteam5 cu #as tare cruzimea soarteiL iar mai t;rziu. c;nd ;m!5tr;ne-te. morm5ie doar&
Ni cade ;n mintea co$i5rieiL iar fiindc5 ;n un#u anior *a cercetat at;t $e $aznic ;nc;t ;i cuno-tea -i
$uricii din !an5. ;i roa#5 $;n5 -i $e $urici s5* aCute ca s5* ;ndu$ece $e $aznic& P;n5 a urm5. vederea
;i s5!e-te -i e nu mai -tie dac5 se ;ntunec5 ;n $reaCm5 cu adev5rat sau dac5 ; ;n-a5 oc"ii. $ar atunci
desu-e-te ;n !ezn5 ic5rirea unei umini care r5z!ate $rin $or7ie Le#ii& 6e*acum. nu mai are mut de
tr5it& Iar ;nainte de*a muri. toate i se ;m!uzesc ;n creier ca s5* sieasc5 s5 $un5 o ;ntre!are $e care n*a
mai $us*o ;nc5 niciodat5 $aznicuui& Ni. nemai$ut;nd s5*-i ridice tru$u ;n7e$enit. ;i face semn
$aznicuui s5 se a$ro$ie& Iar $aznicu $or7ii se vede siit s5 se a$ece foarte tare s$re e. c5ci acum
statura ui -i a omuui s;nt foarte deose!ite& ECe mai vrei s5 -tii K ; ;ntrea!5 $aznicu $or7iiL tare mai
e-ti nes57iosMF E6ac5 to7i oamenii caut5 s5 cunoasc5 Le#ea. s$une omu. cum se face c5 de*at;ta amar
de vreme nimeni ;n afar5 de mine nu 7i*a mai cerut s5 intre KF Paznicu $or7ii vede c5 omu e a ca$5tu
zieor -i vr;nd ca vocea s5 mai aCun#5 $;n5 a tim$anu mort. ;i ur5 ;n urec"eD ENimeni. ;n afar5 de
tine. n*avea dre$tu s5 intre aici. c5ci $oarta asta era f5cut5 numai $entru tineL acum $ec. -i o ;ncui&F
J 6eci. $aznicu $or7ii *aG;n-eat $e om. s$use imediat K&. $e care $ovestea ; interesase e(trem de
mut&
J Nu te #r5!i s5 Cudeci. s$use $reotu. -i nici nu*7i ;nsu-i $5reri str5ine. f5r5 s5 cu#eti asu$ra or& gi*
am s$us $ovestea du$5 te(tu Scri$turii& Acoo. nu se $omene-te nimic des$re ;n-e5ciune&
J 6ar e car. s$use K&. -i $rima ta t5m5cire era c;t se $oate de e(act5& Paznicu n*a vor!it dec;t
atunci c;nd nu*i mai $utea aCuta omuui&
J Paznicu $or7ii nu fusese $;n5 atunci ;ntre!at. s$use $reotuL #;nde-te*te c5 era doar un sim$u
$aznic -i c5 -i*a f5cut ;ntrea#a datorie&
J 6e ce crezi c5 -i*a f5cut ;ntrea#a datorie K ;ntre!5 K& ]Nu -i*a f5cut*o deoc& O fi fost $oate datoria
ui s5*i aun#e
9,= H $ra!z ,af-a
$e str5ini. dar $e omu acesta. c5ruia ;i era "5r5zit5 $oarta. tre!uia s5* ase s5 intre&
J 4u nu res$ec7i ;ndeaCuns Scri$tura -i sc"im!i $ovestea. s$use $reotu& ;n ceea ce $rive-te intrarea.
$ovestea con7ine dou5 5muriri im$ortante ae $aznicuui $or7ii. una a ;nce$ut. ata a sf;r-it& Prima
s$une c5 nu* $utea 5sa $e om s5 intre ;n momentu acea. iar ceaat5D EPoarta asta este f5cut5 numai
$entru tineF& 6ac5 ar e(ista o contradic7ie ;ntre aceste dou5 5muriri $oate c5 ai avea dre$tate. $aznicu
*ar fi ;n-eat $e om& 6ar nu e(ist5 nici o contradic7ie& 6im$otriv5. $rima 5murire o anun75 c"iar $e
cea de*a doua& S*ar $utea s$une a$roa$e c5 $aznicu $or7ii ;-i de$5-ea datoria. ;n#5duindu*i omuui s5
;ntrez5reasc5 $osi!iitatea de*a intra mai t;rziu& La vremea aceea. datoria ui era doar s5 nu* ase $e
om ;n5untru -i. de fa$t. mu7i comentatori ai Scri$turii se mir5 c5 $aznicu $or7ii a $utut 5sa s5*i sca$e
o asemenea auzie. c5ci $5rea s5 iu!easc5 e(actitatea -i s5*-i fac5 datoria cu str5-nicie& Paznicu
ve#"eaz5 ani -i ani f5r5 s5*-i $5r5seasc5 $ostu -i nu ;ncuie $oarta dec;t a urm5 de totL e con-tient de
im$ortan7a misiunii sae. c5ci s$uneD ES;nt $uternicF. -i*-i res$ect5 su$eriorii c5ci s$uneD EEu nu s;nt
dec;t utimu dintre $azniciF& Nu e fecar fiindc5 nu $une. ;n decursu anior. dec;t E;ntre!5ri
indiferenteF cum e define-te te(tu Scri$turiiL -i nu se as5 mituit. fiindc5 s$une c;nd $rime-te daruriD
E;au numai ca s5 nu te $o7i tu #;ndi c5 ai ne#iCat cevaFL $aznicu $or7ii nu se as5 nici ;nduio-at. nici
enervat c;nd e vor!a de ;nde$inirea datoriei. $entru c5 des$re om se s$uneD ENi* o!ose-te $e $aznic
cu ru#5min7ie uiFL ;n sf;r-it. -i ;nf57i-area ui arat5 un caracter $edant. nasu ui mare -i ascu7it. !ar!a
un#5. rar5 -i nea#r5. ca de t5tar& Poate e(ista oare $aznic mai credincios K 6ar caracteru ui mai are -i
ate tr5s5turi. e(trem de favora!ie $entru ce care cere s5 intreL iar tr5s5turie acestea arat5 ;n orice caz
c5 $aznicu $or7ii -i*a de$5-it datoria 5s;nd s5 se ;ntrevad5 auzia des$re careG ;7i vor!eam. cu $rivire
a $osi!iit57ie viitoare ae omuui de a $5trunde ;n inima Le#ii& Nu s*ar $utea t5#5dui c5 $aznicu
$or7ii e oarecum nerod -i ;n#;mfat J ceea ce. ;ntr*o anumit5 m5sur5. e tot urmarea neroziei& Oric;t de
e(acte i*ar fi s$usee $rivind $uterea ui -i a ceora7i $aznici. des$re care e ;nsu-i afirm5 c5 nu ie*ar
$utea su$orta $rivirea. oric;t de e(acte. zic. ar fi aceste cuvinte. tonu cu care e s$une arat5
PROC/S)L H 9,7
CC feu ui de*a vedea e um!rit de nerozie -i de ;n#;mfare& ;n e#5tur5 cu aceasta. comentatorii s$un c5
E$o7i s5 ;n7ee#i un uau -i totodat5 s5 te ;n-ei ;n $rivin7a uiF& ;n orice caz. te vezi nevoit s5 admi7i c5
oric;t de sa! s*ar manifesta ;n#;mfarea T nerozia. ee reduc eficacitatea $5zirii $or7ii -i s;nt i$suri fn
caracteru $aznicuui& La aceasta mai tre!uie ad5u#at c5 Taznicu $or7ii $are !inevoitor din fire. c5 nu
r5m;ne totdeauna o $ersoan5 oficia5& E #ume-te ;nc5 de a ;nce$ut. $oftindu* $e om s5 intre ;n ciuda
o$rei-tii $e care o men7ineL a$oi. ;n oc s5* aun#e. se s$une c5*i d5 c"iar un sc5une -i c5* as5 s5 se
a-eze ;n#5 $oart5& R5!darea cu care ;n#5duie ani de zie st5ruin7ee omuui ; arat5 mios din fire. ca -i
micie intero#atorii $eGcare e ;nce$e. darurie $e care e acce$t5 -i #enerozitatea cu care ;i $ermite
omuui s5 !esteme f fa7a ui cruzimea destinuui $e care ; re$rezint5 acoo tocmai e. $aznicu& Nu
orice $aznic ar fi $rocedat a-a& Iar a urm5. nu se a$eac5 e ad;nc s$re om numai a un semn a
acestuia. ca s5*i dea $osi!iitatea s5 $un5 utima ;ntre!are K tn cuvintee ui nu e(ist5 dec;t o u-oar5
urm5 de enervare. atunci c;nd s$uneD E4are mai e-ti nes57ios MF dar -i cuvintee acestea $aznicu $or7ii
e roste-te atunci c;nd -tie c5 totu s*a sf;r-itL unii mer# mai de$arte -i s$un c5 aceste cuvinte E4are mai
e-ti nes57ios MF e($rim5 un fe de admira7ie amica5. din fare n*ar i$si. fire-te. o anumit5 !un5voin75
;n#5duitoare& ;n frice caz. fi#ura $aznicuui $or7ii se contureaz5 cu totu tfe dec;t crezi tu&
J 4u cuno-ti $ovestea mai !ine dec;t mine -i de mai mut5 vreme. s$use K&
45cur5 am;ndoi o vreme. a$oi K& ;ntre!5D I J Crezi deci c5 omu n*a fost ;n-eat K
J Nu m5 ;n7ee#e #re-it. r5s$unse $reotu& Eu m5 mu7umesc doar s5*7i e($un diversee $5reri care
e(ist5 ;n $rivin7a aceasta& Nu da $rea mut5 im$ortan75 comentariior& Scri$tura e invaria!i5 -i
comentariie nu s;nt. adeseori. #ec;t e($resia dezn5deCdii comentatorior& ;n cazu $e care* discut5m.
e(ist5 c"iar comentatori care sus7in c5 $aznicu $or7ii ar fi fost ce ;n-eat&
J Comentatorii ace-tia mer# cam $rea de$arte. s$use K& Ni cum ar#umenteaz5 ei K
J Afirma7ia or. s$use $reotu. se !izuie $e nerozia $az*Zcuui& Se s$une c5 e nu cuno-tea interioru
Le#ii. ci numai
9,, H $ra!z ,af-a
T
drumu $e care tre!uia s5* fac5 ;ntruna. ;n fa7a $or7ii& Comentatorii socotesc dre$t $ueri5 $5rerea ui
des$re interior -i consider5 c5 $aznicu ;nsu-i se teme de ucrurie cu care vrea s5* ;ns$5im;nte $e omL
!a s$un c5 se teme c"iar mai mut dec;t omu. c5ci acesta nu cere dec;t s5 intre. c"iar du$5 ce i s*a
vor!it des$re cum$i7ii $aznici ai $or7ior din5untru $e c;nd $aznicu $or7ii de afar5 nu vrea s5 intre.
sau ce $u7in nu ni se vor!e-te des$re o asemenea dorin75& A7ii s$un. cc*i dre$t. c5 e $ro!a!i a intrat.
din moment ce*a fost $rimit ;n suC!5 -i c5 numirea ui nu $utea s5 se fac5 dec;t ;n interior& 6ar i se
$oate r5s$unde. $e !un5 dre$tate. c5 $utea a fe de !ine s5 fie numit din interior f5r5 ca e s5 fi intrat
vreodat5 -i c5. oricum. n*ar fi $utut s5 mear#5 $rea de$arte. fiindc5 nu $utea su$orta $rivirea ceui de*
a treiea $aznic& 6e atfe. nu se s$une nic5ieri c5 ;n decursu numero-ior ani c;t a a-te$tat omu.
$aznicu $or7ii ar fi $ovestit vreodat5 ceva des$re interioru Le#ii. cu e(ce$7ia cuvinteor des$re
$aznicii din5untru& Fire-te. s*ar $utea s5 nu fi avut voie s5 vor!easc5. dar nici des$re interdic7ia aceasta
nu ni se $omene-te nimic& Se $oate deci conc"ide c5 e nu cunoa-te nici ;nf57i-area. nici semnifica7ia
interioruui -i c5 se ;n-a5 ;n $rivin7a or& 6ar se ;n-a5 -i ;n $rivin7a omuui de a 7ar5. c5ci ;i este
inferior. f5r5 s5 -tie& C5 e ; trateaz5 ca $e un inferior. se vede car din numeroasee $asaCe $e care 7i e
mai aminte-ti& 6ar c5 ;n reaitate ;i este inferior. se vede a fe de car din $5rerea $e care o e($rim aici&
/ai ;nt;i. omu i!er e su$erior ceui constr;ns& Iar omu care a venit. e ;ntr*adev5r i!er. $oate s5 se
duc5 unde ;i $aceL numai $oarta Le#ii ;i este o$rit5. dar -i aceasta numai de*o sin#ur5 $ersoan5. de
$aznic& 6ac5 se a-az5 $e sc5une. ;n#5 $oart5. -i r5m;ne acoo toat5 via7a ui. face asta vountarL
$ovestea nu $omene-te nic5ieri c5G ar fi fost constr;ns& Pe c;t5 vreme $aznicu $or7ii. dim$otriv5. e
e#at de $ostu s5u $rin suC!a $e care o areL e n*are dre$tu s5 se ;nde$5rteze ;n e(terior -i. du$5 c;t se
$are. nici s5 $5trund5 ;n interior. c"iar dac5 ar vrea& Iar $e deasu$ra dac5. ce e dre$t. e ;n suC!a Le#ii.
n*o suCe-te dec;t ;n e#5tur5 cu $oarta de afar5L deci. efectiv numai $entru omu c5ruia ;i e destinat5
$oarta& Iat5 ;nc5 un motiv ca s5 vedem ;n e un su!atern& Ni e de $resu$us c5 ani ;ntre#i a f5cut o
munc5 de-art5 J o via75 de om cum se zice J c5ci e s$us c5 vine un om. $rin urmare un !5r!at ;n
toat5 firea. ceea ce
PROC/S)L H 9,+
$resu$une c5 $aznicu $or7ii a tre!uit s5 a-te$te mut5 vreme $;n5 s5*-i ;nde$ineasc5 suC!a sau. mai
$recis. at;t c;t C*a $5cut omuui care a venit c;nd a vrut& Ni $;n5 -i sf;r-itu suC!ei ui de$inde de omu
venit. c5ci ea nu ;nceteaz5 dec;t a sf;r-itu vie7ii omuuiL iat5 deci c5 ;i r5m;ne su!ordonat $;n5 a
sfr-it& Iar te(tu accentueaz5 ci$5 de ci$5 c5 $aznicu $or7ii $are s5 i#nore com$et toate acestea&
Comentatorii nu v5d nimic de mirare ;n asta. c5ci $aznicu $or7ii. du$5 $5rerea or. se ;n-a5 ;nc5 -i
mai #rav asu$ra unui a" $unct. adic5 asu$ra $ro$riei sae suC!e& ;ntr*adev5r. nu s$une e oare. a
sf;r-itD EAcum $ec -i ;ncuiF K 6ar a ;nce$ut se s$une c5 $oarta Le#ii era desc"is5 ca totdeauna. -i*
atunci. dac5 e desc"is5 EtotdeaunaF. adic5 inde$endent de durata vie7ii omuui c5ruia ;i era "5r5zit5.
nici $aznicu ;nsu-i n*o $oate ;nc"ide& ;n $rivin7a aceasta $5rerie se ;m$art& Unii s$un c5 $aznicu.
c;nd decar5 c5 va ;nc"ide $oarta. nu vrea s5 dea dec;t un r5s$uns. a7ii c5 vrea s5*-i su!inieze
;ndatorirea serviciuui. a7ii. ;n sf;r-it. c5 vrea s5*i st;rneasc5 omuui o utim5 remu-care. un utim
re#ret& 6ar un mare num5r de comentatori s;nt de acord c5 e nu va $utea s5 ;nc"id5 $oarta& Ei cred
c"iar c5. a sf;r-it ce $u7in. $aznicu $or7ii ;i r5m;ne taferior omuui -i ;n ceea ce $rive-te cunoa-terea.
c5ci omu vede str5ucirea care r5z!ate $rin $or7ie Le#ii. $e c;nd $aznicu r5m;ne mereu cu s$atee
s$re $oart5. ;n caitatea ui de $aznic. -i nu m5rturise-te $rin nici un cuv;nt c5 ar fi o!servat vreo
sc"im!are&
h J 4oate aceste s;nt !ine Custificate. s$use K du$5 ce urm5rise unee $asaCe din e($ica7iie $reotuui.
re$et;ndu*e oi Cum5tate #as& 4oate acestea s;nt !ine CustificateL acum Cred -i eu c5 $aznicu e ce
;n-eat& 6ar ee nu ;n5tur5 $rima mea $5rere. care c"iar coincide $ar7ia cu cea do!;ndit5 acum& ;ntr*
adev5r. $u7in im$ort5 dac5 $aznicu $or7ii vede car sau nu& Eu s$uneam c5 omu e ;n-eat& 6ac5
$aznicu vede car. ar $utea e(ista anumite ;ndoieiL dar dac5 $aznicu e ;n-eat. atunci ;n-earea ui se
r5sfr;n#e inevita!i -i asu$ra Omuui& Atunci $aznicu ;nceteaz5 de*a mai fi un ;n-e5tor. far $are at;t
de nerod. ;nc;t ar tre!ui aun#at imediat din suC!5& 3;nde-te*te c5 dac5 eroarea ;n care se af5 nu*i d5u*
neaz5 ui cu nimic. ;n sc"im! ea e de*o mie de ori mai $ericuoas5 $entru om&
9+B H $ra!z ,aflca

PROC/S)L H 9+9
J Cu asta te ove-ti de $5rerea contrarie. s$use $reotu& Unii sus7in c5 $ovestea nu*i d5 nim5nui
dre$tu s5* Cudece $e $aznic& Oricum ne*ar $5rea. e r5m;ne tot un suCitor a Le#ii. a$ar7ine deci Le#ii
-i e scos de su! Cudecata omeneasc5& Ni ;n cazu acesta tre!uie. de asemenea. s5 nu* mai socote-ti
inferior omuui& C5ci numai fa$tu c5 e e#at $rin suC!a sa de*o $oart5 a Le#ii J fie ea una sin#ur5 J
; a-aza incom$ara!i mai sus dec;t omu care tr5ie-te ;n ume. oric;t de i!er ar fi e& Omu a!ia vine a
Le#e. $e c;t5 vreme $aznicu se af5 mai demut acoo& E e $us ;n suC!5 de Le#eL a te ;ndoi de
demnitatea $aznicuui ;nseamn5 a te ;ndoi de Le#e&
J Eu nu s;nt de acord cu $5rerea aceasta. s$use K& -i c5tin5 din ca$& C5ci. dac5 o acce$7i. tre!uie s5
iei dre$t adev5r tot ce s$une $aznicu& Ni mi*ai ar5tat tu ;nsu7i. $e ar#. motivee $entru care un
asemenea ucru nu e $osi!i&
J Nu. s$use $reotu. nu tre!uie s5 iei dre$t adev5r tot ce s$une $aznicu. e de aCuns s5 socote-ti c5 e
necesar&
J Ianic5 $5rere. s$use K&L ea face din minciun5 o e#e a umii&
K& ;nc"eie astfe discu7ia. dar f5r5 s5*-i s$un5 -i utima $5rere& Era $rea o!osit ca s5 $oat5 ad;nci toate
consecin7ee $ove-tii. -i*a$oi ea ;i ;m$in#ea mintea $e c5i neo!i-nuite. ; ;ndemna s$re ocuri
fantastice. mai $otrivite $entru discu7iie tri!unauui dec;t $entru e& Povestea ini7ia5 se deformase.
devenise de nerecunoscut. -i e nu dorea dec;t s*o uiteL $reotu ; su$ort5 cu mut tact -i*i acce$t5
;nc"eierea f5r5 s5 s$un5 un cuv;nt. de-i nu se $otrivea deoc cu $ro$ria ui $5rere&
Continuar5 c;teva ci$e s5 se $im!e am;ndoi. t5cu7i& K& se 7inea $as cu $as de $reot. c5ci !ezna ;
;m$iedica s5 recunoasc5 drumu& L5m$i7a $e care o avea ;n m;n5 se stinsese de mut& O ci$5 K& v5zu
ic5rind. c"iar ;n fa7a ui. statuia de ar#int a unui sf;nt care $ieri imediat ;n ;ntuneric& Ca s5 nu de$ind5
cu totu de $reot. K& ; ;ntre!5 D
J Am aCuns cumva ;n#5 intrarea $rinci$a5 K
J Nu. s$use $reotu. s;ntem foarte de$arte de ea& 2rei s5 $eci de $e acum K
6e-i ;n ci$a aceea se #;ndea a cu totu atceva. K& r5s$unse imediatD
f J Si#ur. tre!uie s5 $ec& S;nt $rocuristu unei !5nci -i
s
;nt a-te$tat acooL am venit doar ca s5*i ar5t
catedraa unuia dintre cien7ii no-tri str5ini&
J 'ine. du*teG atunci. s$use $reotu -i*i ;ntinse m;na&
J 6ar nu m5 $ot descurca sin#ur ;n !ezna aceasta. s$use K&
J Caut5 s5 aCun#i a $eretee din st;n#a. s$use $reotu. -i mer#i de*a un#u ui. f5r5 s5* $5r5se-tiL ai
s5 #5se-ti o ie-ire&
A!ia se de$5rtase $reotu cu c;7iva $a-i. c;nd K& ;i stri#5 cu #as tareD
J /ai a-tea$t5. te ro#M I J A-te$t. s$use $reotu&
J Nu mai dore-ti nimic de a mine K ;ntre!5 K&
J Nu. s$use $reotu&
J Adineauri erai at;t de !inevoitor. s$use K& ;mi e($icai tot. -i acum m5 a-i. de $arc5 nici nu 7i*ar
$5sa de mine&
J 6ar tu mi*ai s$us c5 tre!uie s5 $eci. r5s$unse $reotu&
J Si#ur. s$use K&. dar ;n7ee#e&
J /ai ;nt;i ;n7ee#e tu ;nsu7i cine s;nt eu. s$use $reotu&
J E-ti $reotu ;nc"isorii. s$use K& a$ro$iindu*se de e& Acum nu mai avea nevoie s5 se ;ntoarc5 a
!anc5 at;t de
re$ede $e c;t s$useseL $utea foarte !ine s5 mai r5m;n5&
J A$ar7in. deci. Custi7iei. s$use $reotu& Ce*a- mai $utea s5 vreau de a tine K Iusti7ia nu vrea nimic de
a tine& Ea te $rime-te c;nd vii -i te as5 c;nd $eci&
T
SFbRNI4UL
;n aCunu ziei ;n care K& ;m$inea treizeci -i unu d
e
ani J era cam $e a nou5 seara. ora ini-tii $e str5zi
J doi domni se $rezentar5 a ocuin7a ui& ;n redin#ot5. $aizi -i #ra-i. cei doi domni $urtau 7iindre
;nate care $5reau 7intuite $e 7estee or& Fiecare dintre ei voia s5* ase $e ce5at s5 treac5 $rimuL
domnii sc"im!ar5 a intrarea a$artamentuui c;teva $oite7i m5runte. reu;ndu*e -i am$ific;ndu*e ;n
fa7a u-ii de a odaia ui K&
6e-i vizita nu*i fusese anun7at5. K&. ;m!r5cat -i e ;n ne#ru. st5tea $e*un scaun. ;n#5 u-5. cu atitudinea
unui domn care a-tea$t5 $e cineva. -i*-i $unea ;n momentu acea o $erec"e de m5nu-i noi aeGc5ror
de#ete se muau $e de#etee ui& E se ridic5 imediat. ;i $rivi curios $e cei doi domni -i s$useD
J A-adar. dumneavoastr5 mi*a7i fost trimi-i&
Cei doi domni a$ro!ar5 d;nd u-or din ca$ -i ar5t;nd unu s$re atu cu 7iindru $e care fiecare dintre ei
; 7inea acum ;n m;n5& K& ;-i m5rturisi c5 nu vizita aceasta o a-te$ta. se duse a fereastr5 -i mai $rivi o
dat5 strada mo"or;t5& Pe $artea ceaat5. a$roa$e toate ferestree erau ;ntunecate ca -i a uiL mute
dintre ee aveau $erdeee trase& La o fereastr5 uminat5 de a etaC se Cucau c;7iva co$ia-iL str;n-i
aoat5 du$5 un #riaC -i inca$a!ii ;nc5 s5*-i $5r5seasc5 ocurie. co$ia-ii ;-i ;ntindeau unu s$re atu
m;nu7ee&
E/i*au trimis ni-te actori !5tr;ni -i de m;na a doua. ;-i s$use K& ;ntorc;ndu*se s$re cei doi domni ca s5
se mai convin#5 o dat5& ;ncearc5 s5 sf;r-easc5 ieftin cu mine&F
A$oi. ;ntorc;ndu*se !rusc s$re ei. ;i ;ntre!5D
J La ce teatru Cuca7i K
J 4eatru K ;ntre!5 unu dintre domni cer;ndu*i sfat ceuiat. cu o contrac7ie a #urii&
Ce5at se $urta ca un mut care u$ta ;m$otriva or#anismuui s5u re!e&
ENu s;nt $re#5ti7i s5 fie ;ntre!a7iF. ;-i s$use K& Ni se duse s5*-i ia $55ria&
PROC/S)L H 9+)
;nc5 de $e scar5 cei doi domni vrur5 s5*i a$uce !ra7ee. Car e s$useD
J Pe strad5. $e strad5. nu s;nt !onav&
Imediat ce aCunser5 ;n strad5. cei doi ; ;n"57ar5 ;n modu ce mai ciudat& K& nu se mai $im!ase a-a
niciodat5. cu nimeni& Cei doi ;-i i$iser5 umerii $e du$5 ai ui. -i. ;n oc s5*i dea !ra7u. ;nco5ciser5
!ra7ee ui K& ;n toat5 un#imea or. CCen7in;ndu*e cu $amee ;n Cos $rintr*o str;nsoare metodic5.
irezisti!i5. rod a unui antrenament ;ndeun#& K& mer#ea 7ea$5n ;ntre eiL to7i trei formau acum un
astfe de !oc Cnc;t ar fi fost im$osi!i s5* strive-ti $e unu f5r5 s5*i zdro!e-ti -i $e ceia7i doi&
Reaizau ;m$reun5 o coeziune care. ;n #enera. nu $oate fi o!7inut5 dec;t cu materia moart5& i 6e
c;teva ori. c;nd treceau $e su! vreun feinar. K& ;ncerc5. oric;t de #reu ;i venea cu oamenii ace-tia care
; str;n#eau ;ntre ei. s5*-i vad5 ;nso7itorii mai !ine dec;t $utuse a umina sa!5 a camerei ui& EPoate c5
s;nt tenoriF. se #;ndi e v5z;ndu*e #u-ie du!e& Cur57enia de $e fe7ee or ;i f5cea #rea75& Se mai
vedeau ;nc5 urmee m;inii s5$unite care i se $im!ase $e a co7urie $eoa$eor. care e frecase !uzee
de sus -i e r;c;ise cutee din !5r!ie&
25z;nd acestea. K& se o$riL cei doi f5cur5 -i ei a feL se afau acum a mar#inea unei $ie7e $ustii.
;m$odo!it5 cu s$a7ii de iar!5 -i de fori&
I J 6e ce v*au trimis tocmai $e dumneavoastr5 K ;ntre!5 K& mai mut stri#;nd dec;t vor!ind&
h Cei doi domni $esemne c5 nu -tiau ce s5 r5s$und5 -i r5maser5 ;n a-te$tare. 5s;nd s5 e at;rne !ra7u
i!er. cum iac infirmierii and !onavu $e care* $im!5 vrea s5 se odi"neasc5&
I J N*am s5 mer# mai de$arte. s$use K&. vr;nd s5*i ;ncerce&
I 6e data aceasta. cei doi domni n*aveau nevoie s5 r5s$und5L era de aCuns s5 nu*si s5!easc5
str;nsoarea -i s5 caute s5* mi-te $e K& din oc ridic;ndu*L dar K& rezist5& .fN*o I5 mai am nevoie de
mut5 $utereL am s*o foosesc acum. $e toat5F. ;-i s$use e& Ni se #;ndi a mu-tee care ;ncearc5 s5*si
smu#5 $icioru-ee c;nd vor s5 sca$eGde $e ";rtia i$icioas5& T6umneaor au s5 ai!5 de furc5 cu mineF.
;-i s$use e&
;n ci$a aceea. domni-oara 'urstner se ivi !rusc. urc;nd tre$tee unei uicioare Coase care d5dea ;n
$ia75& Poate c5 a CCrma urmei n*o fi fost c"iar ea. dar asem5narea era. f5r5 ;ndoia5. foarte mare& 6e
atfe. ui K& $u7in ;i $5sa dac5 era
9+: H $ra!z ,af-a
;ntr*adev5r domni-oara 't(rstnerL acum. e nu se mai #;ndea dec;t a inutiitatea rezisten7ei& Nimic nu
mai $utea fi eroic nici dac5 rezista. nici dac5 e f5cea #reut57i ceor doi domni -i nici dac5. a$5r;ndu*se.
mai ;ncerca s5 se !ucure de*o utim5 ic5rire de via75& Porni deci din nou. -i !ucuria $e care o $ricinui
astfe ceor doi domni se refect5 -i $e fa7a ui& Cei doi domni ; 5sau acum s5 aea#5 e direc7ia -i K& ;i
duse $e drumu urmat de domni-oara 'iirstner. nu caGs*o aCun#5 din urm5 -i nici fiindc5 ar fi vrut s*o
vad5 c;t mai mut tim$ cu $utin75. ci $ur -i sim$u ca s5 nu uite avertismentu $e care ea ; re$rezenta
$entru e&
ESin#uru ucru $e care ; mai $ot face acum. ;-i s$unea K& J -i sincronismu $a-ior ui -i a ceor doi
domni ;i confirma #;ndurie J. sin#uru ucru $e care ; mai $ot face acum este s5*mi $5strez $;n5 a
ca$5t caritatea min7ii& 4otdeauna am vrut ca ;n umea asta s5 duc a iman dou5zeci de ucruri deodat5
-i. ca o cume. $entru un sco$ care nu era totdeauna 5uda!i& A fost o #re-ea5D s5 dovedesc oare acum
c5 n*am ;nv57at nimic nici dintr*un an de $roces K S5 $ec oare ca un im!eci care n*a fost niciodat5 ;n
stare s5 ;n7eea#5 nimic K S5 as s5 se s$un5 des$re mine c5 a ;nce$utu $rocesuui voiam s5* sf;r-esc
-i c5 a sf;r-it nu voiam dec;t s5* re;nce$ K Nu vreau s5 se s$un5 asta& S;nt fericit c5 mi s*au dat astfe
domnii ace-tia $e Cum5tate mu7i. inca$a!ii s5 ;n7eea#5 ceva. -i c5 a fost 5sat5 $e seama mea #riCa de
a*mi s$une mie ;nsumi ceea ce tre!uie&F
;ntre tim$. t;n5ra du$5 care mer#eau trecuse $e*o str5du75 atera5. dar K&. $ut;nd acum s5 se i$seasc5
de ea. se 5s5F cu totu ;n voia ;nso7itorior s5i& Com$et de acord to7i trei de*acum ;nainte. trecur5
;m$reun5 $este un $od sc5dat ;n umina uniiL cei doi domni se su$uneau docii ceor mai ne;nsemnate
mi-c5ri ae ui K&L a un moment dat. c;nd K& se ;ntoarse s$reG $ara$et. ei ;i urmar5 indica7iie -i f5cur5
front cu fa7a s$re r;u& A$a care ucea -i tremura ;n umina unii se desf5cea ;n Curu unui mic ostrov $e
care se ;n#"esuia verdea7a ar!orior -i a tufeor& Pe su! ar!ori se ;ntindeau. nev5zute acum. aei de
$ietri-. m5r#inite de !5nci comode. $e care K& se odi"nise -i se desf5tase adesea ;n tim$u verii&
J Nu voiam s5 m5 o$resc. e s$use e ceor doi ;nso7itori. oarecum ru-inat de dociitatea or&
PROC/S)L H 9+A
;n s$atee ui K&. unu dintre ei $5ru s5*i fac5 ceuiat un mn de re$ro- ;n e#5tur5 cu $o$asu care ar fi
$utut s5 fie #re-it ;n7ees. a$oi ;-i continuar5 drumu&
6u$5 un tim$. aCunser5 $e ni-te str5zi ;n $ant5 unde. ici*coo. se z5rea c;te un $oi7ist st;nGd ocuui sau
f5c;ndu*si $atruarea o!i-nuit5L $oi7i-tii erau c;nd de$arte. c;nd foarte a$roa$e& Unu dintre ei avea o
musta75 stufoas5 -i*-i 7inea in;na $e m;neru s5!ieiL se a$ro$ie inten7ionat de #ru$u ceor trei. care i se
$5ruse sus$ect& ;nso7itorii ui K& se o$rir5. $oi7istu $5rea #ata s5 desc"id5 #ura.Gdar K& ;i duse ;nainte
cu for7a $e cei doi domni& Ni se ;ntoarse de mai mute ori. $rudent. ca s5 vad5 dac5 nu erau urm5ri7iL
imediat ce trecu fns5 $e du$5 un co7 care ;i ascundea de $oi7i-ti. ;nce$u s5 aer#e c;t ; 7ineau
$icioaree. iar cei doi fur5 o!i#a7i s5 fac5 acea-i ucru. #;f;ind din #reu&
A-a ie-ir5 din ora- c5ci. ;n $artea aceea. a ca$5tu str5zior. c;m$ia ;nce$ea !rusc& O carier5 de $iatr5.
mic5. $ustie -i $5r5sit5. se desc"idea ;n a$ro$ierea unei case cu as$ect ;nc5 foarte ur!an& Acoo cei doi
domni se o$rir5. fie $entru c5 ocu acea fusese de a !un ;nce$ut 7inta or. fie $entru c5 se sim7eau
$rea istovi7i ca s5 $oat5 aer#a mai de$arte& Ni*i d5dur5 drumu ui AL E a-te$t5 f5r5 s5 s$un5 un
cuv;nt. Giar cei doi domni ;-i scoaser5 7iindree -i*-i -terser5 cu !atista sudoarea de $e frunte. cercet;nd
;n acea-i tim$ cariera& Lumina unii sc5da totu cu ini-tea aceea fireasc5. ned5ruit5 nici unei ate
umini&
6u$5 ce f5cur5 ;ntre ei c;teva sc"im!uri de $oite7i ca s5 "ot5rasc5 cine s5 ai!5 $rec5dere a
;nde$inirea misiunii J cei doi domni $5reau s5 fi $rimit o misiune comun5 J. unu dintre ei se
a$ro$ie de K& -i*i scoase "aina. vesta -i c5ma-a& Pe K& ; trecur5. f5r5 s5 vrea. fioriiL domnu ;i d5dii o
u-oar5 $am5 de ;ncuraCare. $e s$ate. a$oi ;i ;m$5turi cu #riC5 "aina. vesta -i c5ma-a. ca $e ni-te ucruri
de care avea s5 mai fie nevoie. c"iar dac5 nu foarte cur;ndL a$oi. ca s5 nu* e($un5 $e K& nemi-cat
aeruui rece a no$7ii. ; u5 de !ra7 -i ;nce$u s5 um!e de coo*coo cu e. $e c;nd ce5at domn c5uta
$rin carier5 un oc $otrivit& C;nd ocu fu #5sit. ce care c5utase ;i fieu semn coe#uui s5u care ;
aduse $e K& acoo& Locu se afa c"iar a mar#inea cariereiL a $icioaree or se mai vedea toc5 o $iatr5
de cur;nd smus5& Cei doi domni ; a-ezar5 Cos $e K&. ; $ro$tir5 de $iatr5 -i*i $user5 ca$u deasu$ra& ;n
ciuda siin7ei $e care -i*o d5deau am;ndoi -i a !un5voin7ei ui K& Pozi7ia Iui r5m;nea totu-i e(trem de
for7at5 -i de neverosi*
9+= H $ra!z ,af-a
mi5& 6e aceea unu dintre domni ; ru#5 $e ce5at s5*i ias
e
$e seama ui. $entru o ci$5. #riCa de a*
a-eza $e K&. dar iu& crurie tot nu merser5 mai !ine& P;n5 a urm5 ; 5sar5 ;ntr*o $ozi7ie care nu era cu
nimic mai !un5 dec;t cee o!7inute mai ;nainte& Unu dintre domni ;-i desc"eie a$oi redi#!ta si scoase
dintr*o teac5 $rins5 de centura $e care o $urta ;n Cu& ru vestei un cu7it de m5cear. un# si su!7ire. cu
dou5 t5i-uri ; 7inu c;teva ci$e ;n sus si*i cercet5F ama a umin5& Urmar5 aceea-i #roaznice
sc"im!uri de $oite7i ca -i mai ;nainteL unu dintre ei. ;ntinz;nd m;na $e deasu$ra u; K&. ;i d5du ceG
uiat cu7itu. iar ce5at i* ina$oie in acea-i fe& K& -tia foarte !ine c5 datoria ui ar fi fost s5 ia e
;nsu-i cu7itu. c;nd ;i trecea $e deasu$ra. -i s5 -i* ;nfi#5 ;n tru$& 6ar nu f5cu asta ci. dim$otriv5. ;-i
;ntoarse #;tu ;nc5 i!er -i $rivi ;n Curu ui& 6ac5 nu $utea s5*-i sus7in5 rou $;n5 a ca$5t. dac5 nu $u*
tea s5 scuteasc5 autorit57ie de toat5 munca. r5s$underea $entru aceast5 utim5 vin5 o $urta ce care ;i
refuzase restu for7eor necesare ca s*o fac5& Privirea ;i c5zu $e utimu etaC a casei de ;n#5 carier5&
Acoo. sus. cee dou5 Cum5t57i ae unei ferestre se desc"iser5 $e nea-te$tate. ca o umin5Gcare 7;-ne-te
;n ;ntunericL un om J atit de su!7ire -i de -ters a distan7a -i a ;n57imea aceea J se $ec5G !rusc ;n
afar5. arunc;ndu*-i !ra7ee ;nainte& Cine $utea s5 fie K Un $rieten K Un sufet !un K Un om care
$artici$a a nenorocirea ui K Cineva care voia s5* aCute K Era unu sin#ur K Erau to7i K /ai e(ista
acoo un aCutor K E(istau o!iec7ii care nu fuseser5 ;nc5 ridicate K Fire-te c5 da& Lo#ica. c"iar -i cea mai
de necintit. nu rezist5 ;n fa7a unui om care vrea s5 tr5iasc5& Unde era Cudec5toru $e care nu* v5zuse
niciodat5 K Unde era tri!unau su$rem a care nu aCunsese niciodat5 K K& ;-i ridic5 m;inie -i*-i
r5sc"ira de#etee&
6ar unu dintre cei doi ; a$uc5 tocmai atunci de #;t. $e c;nd ce5at ;i ;nfi$se cu7itu adine ;n inim5 -i
i* r5suci acoo de dou5 ori& Cu oc"ii care i se stin#eau. K& ;i mai v5zu $e cei doi domni. a$eca7i $este
fa7a ui. cum $riveau dez*nod5m;ntu. o!raz ;n#5 o!raz&
J Ca un c;ineM s$use e. -i era ca -i cum ru-inea ar fi tre!uit s5*i su$ravie7uiasc5&
1
FRAGMENE
PRIE4ENA 6O/NINOAREI 'URS4NER
;n ziee urm5toare. ui K& ;i fu im$osi!i s5 sc"im!e m5car un cuv;nt cu domni-oara 'urstnerL ;ncerc5
s*o vad5. foosind toate metodee cu $utin75. dar ea -tiu s5 fac5 ;n a-a fe ;nc;t s5 evite mereu ;nt;nirea&
K ;ncerc5 s5 vin5 direct acas5 imediat ce ie-ea de a !irou -i s5 su$rave#"eze vesti!uu. st;nd ;n
;ntuneric $e cana$eaua din camera ui& 6ac5 servitoarea. crez;nd c5 nu*i acas5. ;nc"idea din treac5t
u-a. e se ridica du$5 c;teva ci$e -i*o desc"idea iar& 6iminea7a se scua cu o or5 mai devreme dec;t de
o!icei. cu #;nd s*o ;nt;neasc5 $e domni-oara 'urstner sin#ur5. c;nd $eca a ucru& 6ar nici una dintre
;ncerc5rie acestea nu*i reu-i& Atunci K& ;i scrise domni-oarei dou5 scrisori. una $e adresa de a !irou -i
ata $e adresa de acas5L ;n am;ndou5 scrisorie ;ncerca o dat5 ;n $us s5*-i Custifice $urtarea. se oferea
s5*i dea orice satisfac7ie ar fi dorit. f5#5duia s5 nu treac5 niciodat5 $este imitee $e care domni-oara
'urstner i e*ar fi im$us -i nu*i cerea dec;t s5*i ofereG $osi!iitatea unei ;ntrevederi. ad5u#;nd c5 nu
$utea s5 stea de vor!5 cu doamna 3ru!ac" $;n5 c;nd nu se sf5tuia mai ;nt;i cu eaL -i. ca ;nc"eiere. o
anun7a c5 duminica viitoare va a-te$ta toat5 ziua ;n camer5 un semn din $artea ei care s5*i $ermit5 s5
s$ere c5 ru#5mintea i*a fost ascutat5 sau c5 i se vor e($ica m5car motivee refuzuui. motive
inima#ina!ie. $entru c5 ;i f5#5duia s5 fac5 tot ce ar fi vrut ea& Scrisorie nu*i venir5 ;na$oi. dar nici nu
$rimi r5s$uns a ee& ;n sc"im!. duminica urm5toare se ;nt;m$5 ceva care ar5ta destu de car cum
st5teau ucrurieD de diminea75. $rivind $rin #aura c"eii. K& ;-i d5du seama c5 ;n vesti!u se $etrece
ceva neo!i-nuitL cur;nd ;ns5 i se 5muri totu& o t;n5r5 care d5dea ec7ii de francez5 J de fa$t era
nem7oaic5 -i se numea Nfonta# J fiin75 de!i5. $aid5 -i $u7inte -c"ioa$5. care $;n5 atunci avusese
$ro$ria ei camer5. se muta ;n odaia domni-oarei 'urstnerL ore ;ntre#i t;n5ra aceasta ;-i t;r-;i $icioaree
$rin vesti!u. aduc;nd ;ntruna fie o ruf5. fie un -erve7e. fie o carte uitat5 -i care tre!uiau nea$5rat
mutate ;n noua ocuin75&
@BB H $ra!z ,af-a
C;nd doamna 3ru!ac" ;i aduse micu deCun J de c;nd ;i ;nfuriase $e K& ; servea ea ;ns5-i ;n ocu
servitoarei. cu tot ce avea nevoie J K& nu se $utu st5$;ni s5 nu*i vor!easc5. $entru $rima dat5. a cinci
zie du$5 ;nt;m$area aceea de $omin5&
J 6e ce e ast5zi at;ta z#omot ;n vesti!u K ;ntre!5 e ;n tim$ ce*-i turna cafeauaL nu s*ar $utea face
ini-te K 4ocmai duminica a7i aes*o $entru cur57enie K
6e-i K& nu se uita a doamna 3ru!ac". ;-i d5du seama totu-i c5 ea res$ir5 u-urat5& 3azda socotea $;n5
-i ;ntre!5rie ui as$re dre$t un fe de iertare. sau ce $u7in dre$t un fe de ;nce$ut de iertare&
J Nu se face cur57enie. domnue K&. s$use eaL domni-oara /onta# se mut5 a domni-oara 'urstner
-i*-i car5 ucrurie acoo&
6oamna 3ru!ac" nu mai ad5u#5 nimic. a-te$t;nd s5 vad5 cum va reac7iona K& -i dac5*i va $ermite s5
vor!easc5 mai de$arte& 6ar K& o 5s5 mai ;nt;i s5 se fr5m;nte. ;nv;rtind #;nditor in#uri7a ;n cafea -i
t5c;nd& A$oi se uit5 a ea -i s$useD
J A7i renun7at a vec"ie !5nuiei ;n $rivin7a domni-oarei 'urstner K
J 2ai. domnue K&. stri#5 doamna 3ru!ac". care tocmai ;ntre!area aceasta o a-te$ta de a !un
;nce$ut. -i*-i ;ntinse s$re e m;inie ;m$reunate a ru#5 J vai. domnue K&. a7i uat deun5zi ;n serios o
vor!5 s$us5 ;ntr*o doar5M 6e$arte de mine #;ndu de*a v5 su$5ra $e dumneavoastr5 sau $e oricare at5
$ersoan5L doar m5 cunoa-te7i de*at;ta amar de vreme. domnue K&. si $ute7i fi convins de asta& Nu -ti7i
c;t am suferit ;n utimee ziGe& 4ocmai eu s5*mi !;rfesc c"iria-ii K Ni dumneavoastr5. domnue K&. m*
a7i crezut ;n stare -i mi*a7i s$us s5 v5 anun7 c;nd tre!uie s5 v5 muta7iM 6umneavoastr5. s5 v5 muta7iM
Lacrimie ;i ;n5!u-ir5 utimu stri#5t& 6oamna 3ru!ac" ;-i duse -or7u a oc"i -i oft5 din ad;ncu inimii&
J Nu $;n#e7i. doamn5 3ru!ac". s$use K&. -i se uit5 $e fereastr5. c5ci nuGse #;ndea dec;t a
domni-oara 'urstner -i a fa$tu c5*-i uase o fat5 str5in5 ;n camer5& Nu $;n#e7i. re$et5 e ;ntorc;ndu*
se s$re $ro$riet5reas5&
Ni v5z;nd c5 doamna 3ru!ac" continua s5 $;n#5 ad5u#5D
$RA+5/N;/ H @B9
J Nici eu n*am vor!it atunci at;t de serios $e c;t v5 Cnc"i$ui7iL ne*am ;n7ees #re-it unu $e atu. asta
se $oate tnt;m$a -i ;ntre vec"i $rieteni&
6oamna 3ru!ac" ;-i co!or; $u7in -or7u de a oc"i. ca s5 vad5 dac5 c"iria-u se ;m$5case cu adev5rat&
J 6a. da. a-a e. s$use K&
Ni cum du$5 $urtarea doamnei 3ru!ac" $utea conc"ide c5 ne$otu ei. c5$itanu. nu divu#ase nimic.
;ndr5zni s5 adau#eD
J Crede7i c"iar c5 m*a- $utea certa cu dumneavoastr5 $entru o str5in5 K
J 4ocmai asta e. domnue K . s$use doamna 3ru!ac" care. de cum se sim7ea ;ndemnat5 a vor!5.
f5cea #re-eaa s5 s$un5 ce n*ar fi tre!uit s$us& /*am tot ;ntre!atD de ce i*o fi $urt;nd domnu K& at;ta
#riC5 domni-oarei 'urstner K 6e ce s*o fi certat. din cauza ei. cu mine. c;nd -tie !ine c5*mi $ierd
somnu a ce mai mic cuvin7e $e care mi* s$une K 6oar n*am s$us des$re domni-oaraG 'urstner dec;t
ucruri v5zute cu oc"ii mei&
K& nu*i r5s$unse nimic. c5ci a $rimu cuv;nt rostit nu s*ar mai fi $utut st5$;ni -i*ar fi dat*o $e u-5
afar5. ceea ce nu voia deoc s5 se ;nt;m$e& Se mu7umi deci s5*-i !ea cafeaua -i s*o fac5 $e doamna
3ru!ac" s5 simt5 c5 $rezen7a ei este de $risos&
Afar5 ;nce$ur5 s5 se aud5 din nou $a-ii t;r-;i7i ai domni-oarei /onta# care traversa vesti!uu&
J Auzi7i K ;ntre!5 K& ar5t;nd cu de#etu s$re u-5&
J Si#ur. oft5 doamna 3ru!ac"& Am vrut s*oG aCut. !a c"iar s5*i ;m$rumut servitoareaL dar e foarte
;nc5$57;nat5. a 7inut mor7i- s5*-i care sin#ur5 toate ucrurie& /5 mir ce*o fi #5sit*o $e domni-oara
'urstnerD eu. de mute ori. s;nt s5tu5 $;n5 $este ca$ s*o mai 7in ;n cas5 $e domni-oara /onta#. -i iat5
c5 domni-oara 'urstner si*o ia acum c"iar a ea ;n camer5&
I J Ce v5 $as5 K s$use K& strivind resturie de za"5r din cea-c5& 25 $5#u!e-te cu ceva K
J Nu. s$use doamna 3ru!ac". mutarea ;n sine e !inevenit5. c5ci ;mi ei!ereaz5 o camer5 $e care $ot
s*o dau ne$otuui meu. c5$itanu& /*am tot temut s5 nu v5 deranCeze ziee astea c;t a ocuit ;n saon.
unde am fost nevoit5 s5* #5zduiesc& Ne$otu meu nu $rea 7ine seama de nimeni&
@B@ H $ra!z ,af-a
T
$RA+5/N;/ H @B)
J Ce ideeM s$use K&. ridic;ndu*seL nu des$re asta e vor!a ] $esemne c5 m5 crede7i #rozav de nervos.
fiindc5 nu $ot su&M $orta coindu domni-oarei /onta# M Ia te uit5 M Acum iar se ;ntoarceM
6oamna 3ru!ac" se sim7i tare ne$utincioas5&
J S5*i s$un. domnue K&. s5*-i am;ne $entru mai t;rziu restu mutatuui K 6ac5 vre7i. $ot s5 fac asta
imediat&
J 4re!uie s5 se mute a domni-oara 'iirstner. nu*i a-a K
J 6a. s$use doamna 3ru!ac". ne;n7ee#;nd $rea !ine inten7ia ui K&
J Atunci tre!uie s5*-i care -i ucrurieM
6oamna 3ru!ac" se mu7umi s5 catine din ca$& Ne$utin7a ei mut5. care $5rea !ravad5. ; enerva -i
mai mut $e K&. de aceea ;nce$u s5 um!e de coo*coo. de a u-5 a fereastr5 -i iar a u-5. ;m$iedic;nd*
o astfe s5 $ece $e doamna 3ru!ac" careG$ro!a!i ar fi ie-it dac5 n*ar fi o$rit*o naveta aceasta
continu5&
K& tocmai aCunsese din nou a u-5 c;nd cineva cioc5ni& Era servitoarea venit5 s5* anun7e c5
domni-oara /onta# ar dori s5 sc"im!e c;teva cuvinte cu domnu K& -i ; roa#5 s5 vin5 ;n sufra#erie.
unde ; a-te$ta& K& ascut5 #;nditor mesaCu servitoarei. a$oi se ;ntoarse -i arunc5 o $rivire a$roa$e
ironic5 doamnei 3ru!ac". care se s$erie& Ironia ui $5rea ;ntr*adev5r s5 s$un5 c5 $rev5zuse de mut
invita7ia domni-oarei /onta# -i c5 fa$tu ;n sine era firesc du$5 toate $ictiseie $e careG tre!uise s5 e
;ndure ;n diminea7a aceea de duminic5 din $artea c"iria-ior doamnei 3ru!ac"& K& o trimise deci $e
servitoare cu r5s$unsu c5 va veni imediat -i se ;ndre$t5 s$re dua$ ca s5*-i sc"im!e "ainaL $ro$riet5re*
sei. care se v5ita ;nceti-or c5 domni-oara /onta# ; nec5Ce-te din nou. ;i d5du un sin#ur r5s$uns.
ru#;nd*o s5 str;n#5 farfuriie ;n care adusese micu deCun&
J 6ar a$roa$e c5 nu v*a7i atins de nimic. ;i s$use ea&
J Lua7i*e. totu-i. stri#5 K&
I se $5rea c5 domni-oara /onta# era amestecat5 $;n5 -i ;n vesea aceasta -i c5 $rin $rezen7a ei ;i
otr5vea m;ncarea&
Pe c;nd traversa vesti!uu. K arunc5 o $rivire s$re u-a ;nc"is5 a camerei domni-oarei 'iirstnerL dar
nu acoo fusese invitat. ci ;n sufra#erie. unde intr5 !rusc. f5r5 s5 !at5 a u-5&
Sufra#eria. o ;nc5$ere un#5. ;n#ust5 -i cu o sin#ur5 fereastr5. avea e(act atita s$a7iu c;t s5 $ermit5
a-ezarea c;te
unui !ufet. $us o!ic. de*o $arte -i de ata a u-ii. restu ;nc5$erii fiind ocu$at de*o mas5 un#5 care
;nce$eaG;n#5 u-5 Ti aCun#ea $;n5 a fereastra devenit5. din $ricina aceasta. a$roa$e inaccesi!i5& /asa
era #ata $us5 $entru mai mute $ersoane. c5ci duminica a$roa$e to7i ocatarii m;ncau a $r;nz aici&
end K& intr5. domni-oara /onta# $ec5 de ;n#5 fereastr5 -i veni de*a un#u mesei s5* ;nt;m$ineL se
sautar5 ;n t5cereL a$oi. 7in;nd ca$u dre$t. ca ;ntotdeauna. ea s$useD
J Nu -tiu dac5 m5 cunoa-te7i& K& o $rivi ;ncruntatD
J Cum s5 nu v5 cunoscL doar ocui7i de mut5 vreme a doamna 3ru!ac"&
J E adev5rat. r5s$unse domni-oara /onta#. dar $ensiunea nu cred c5 v5 intereseaz5 $reaG mut&
J Nu. s$use K&
J Nu vre7i s5 ua7i oc K ;ntre!5 domni-oara /onta#& ;-i traser5 t5cu7i c;te un scaun a ca$5tu mesei
-i se
a-ezar5 unu ;n fa7a ceuiat& 6ar domni-oara /onta# se ridic5 imediat -i se duse s5*-i ia $o-eta. uitat5
$e $ervazu ferestreiL a$oi se ;ntoarseG$e in#5 mas5. e#5nmd u-or $o-eta cu v;rfu de#eteor. -i s$useD
J 2oiam s5 v5 comunic c;teva cuvinte din $artea $rietenei mee& 6omni-oara 'iirstner ar fi dorit s5
vin5 $ersona. dar fiindc5 ast5zi se simte $u7in cam o!osit5 v5 roa#5 s*o scuza7i -i s5 m5 ascuta7i $e
mine ;n ocu ei& 6e atfe. nici ea nu v*ar fi $utut s$une atceva dec;t v5 voi s$une eu& 'a cred c"iar c5
eu am s5 v5 $ot s$une mai mut dec;t ea. $entru c5 s;nt oarecum o!iectiv5& Nu s;nte7i de aceea-i
$5rere K
J Ce s*ar mai $utea s$une K r5s$unse K& $ictisit s5 tot vad5 $rivirea domni-oarei /onta# fi(at5 $e
!uzee ui&
A-adar. domni-oara /onta# $5rea c5*-i aro#5 dre$tu de suveranitate $;n5 -i asu$ra cuvinteor $e care
urma s5 e rosteasc5 e&
J E car c5 domni-oara 'iirstner nu vrea s5*mi acorde convor!irea $ersona5 $e care i*am cerut*o&
J A-a e. s$use domni-oara /onta#. sau mai de#ra!5 nu C c"iar a-aL dumneavoastr5 v5 e($rima7i
$rea !ruta& ;n #enere. o convor!ire nici nu se acord5. nici nu se refuz5& 6ar se $oate ;nt;m$a s5 fie
considerat5 inuti5. ca ;n cazu de fa75& Acum. fiindc5 a7i s$us ce*a7i s$us. $ot s5 v5 vor!esc desc"isL i*
a7i cerut $rietenei mee. ver!a sau $rin scris. o discu7ie e($icativ5 L dar ea cunoa-te J a-a $resu$un.
ce $u7in JG tema
@B: H $ra!z ,af-a
7
$RA+5/N;/ H @BA
acestei discu7ii. -i e convins5. din motive $e care eu e i#nor. c5 o asemeneGa discu7ie n*ar foosi a
nimic& 6e atfe. ea mi*a $ovestit ieri. foarte ;n treac5t. des$re ce e vor!aL mi*a mai s$us c5 nici
dumneavoastr5 $esemne nu da7i $rea mare im$ortan75 unei convor!iri J ideea aceasta v*a venit
;nt;m$5tor J -i c5 ve7i recunoa-te cur;nd. dac5 n*a7i -i recunoscut cumva.Gf5r5 nici o e($ica7ie
s$ecia5. inutiitatea ;nt;nirii cerute& Eu i*am r5s$uns c5 s*ar $utea s5 ai!5 $erfect5 dre$tate. dar c5.
$entru de$ina im$ezire a situa7iei. ar fi $refera!i s5 v5 r5s$und5 car& /*am oferit s5 facU eu aceasta.
;n numee ei& 6u$5 oarecari ezit5ri. $rietena mea a acce$tat& S$er c5 am $rocedat ;n sensu vederior
dumneavoastr5. c5ci cea mai mic5 incertitudine e totdeauna $eni!i5. c"iar ;n ucrurie cee mai
m5runte. -i c;nd $o7i s5 e ;n5turi cu u-urin75. ca ;n cazu de fa75. atunci e mai !ine s5 faci asta
imediat&
J 25 mu7umesc. ;i r5s$unse K&
Ni. ridic;ndu*se ;ncet. o $rivi mai ;nt;i $e domni-oara /onta#. a$oi $rivi masa. fereastra J casa de
$este drum era sc5dat5 ;n soare J -i $orni s$re u-5& 6omni-oara /onta# ; urm5 c;7iva $a-i. ca si
cum n*ar fi avut ;ncredere de$in5 ;n e. dar c;nd aCunser5
7
;n fa7a u-ii. 7re!uir5 s5 se dea ;na$oi
am;ndoi. c5ci u-a se desc"ise -i c5$itanu Lanz intr5 ;n sufra#erie& P;n5 acum. K& nu* v5zuse de
a$roa$e $e c5$itan& Acesta. un !5r!at de $atruzeci de ani. ;nat. cu o fa75 c5rnoas5 si ars5 de soare.
f5cu o $ec5ciune c5tre am;ndoi. a$oi se ;ndre$t5 s$re domni-oara /onta# -i*i s5rut5 res$ectuos m;na&
C5$itanu LanzG avea mut5 dezinvotur5 ;n mi-c5riL $oite7ea ui fa75 de domni-oara /onta# contrasta
iz!itor cu feu ;n care se $urtase K&GL totu-i. domni-oara /onta# nu $5rea deoc su$5rat5 $e K&. !a
dim$otriv5. ar fi vrut. du$5 cum i se $5ru ui K*. s5* $rezinte c5$itanuui& 6ar K& nu 7inea defe s5 fie
$rezentatL oricum. n*ar fi reu-it s5 fie ama!i nici fat5 de ea. nici fa75 de c5$itanL s5rutatu tn;inii o
asociase ;n oc"ii ui $e domni-oara /onta# #ru$uui ceor care. vr;nd s5 $ar5 c;t mai inofensivi -i mai
dezinteresa7i. ucrau ;n tain5 ca s5* 7in5 de$arte de domni-oara 'urstner& Ni nu numai asta v5zu K&D
mai o!serv5 de asemenea c5 domni-oara /onta# ;-i aesese o metod5 !un5. de-i cu dou5 t5i-uriL ea
e(a#era im$ortan7a rea7iior dintre K& -i domni-oara 'urstner. si mai aes im$ortan7a convor!irii
cerute. -i ;ntorcea ucrurie in a-a fe ;nc;t K& s5 $ar5 c5 ar fi ce ce e(a#ereaz5 totuL tre!uia s5 i se
arate c5 se ;n-a5L K& nu voia s5 e(a#ereze
nimicD e -tia c5 domni-oara 'urstner era o mic5 dactio#raf5 care nu $utea s5*i Greziste mut5 vreme&
4otodat5. nu voia dinadins s5 7in5 seama de cee afate des$re ea de a doamna 3ru!ac"& La toate
acestea se #;ndea K& $e c;nd ie-ea din sufra#erie. du$5 ce a!ia dac5 ;i saut5 $e cei doiL voia s5 se duc5
imediat ;n camera ui. dar auzind*o $e domni-oara /onta# c"icotind. ;-i s$use c5 ar fi $osi!i s5 e
fac5 oG sur$riz5. at;t ei c;t -i c5$itanuui Lanz& 6e aceea $rivi -i ascut5. cu oc"ii -i cu urec"ie a $;nd5.
ca nu cumva s5*G tu!ure vreun z#omot din cameree vecine& 6ar $retutindeni domnea ini-tea& Nu se
auzeau dec;t discu7ia ceor doi din sufra#erie -i vocea doamnei 3ru!ac" venind de $e cuoaru care
ducea a !uc5t5rie& Ocazia $5rea favora!i5& K& se duse deci a u-a domni-oarei 'urstner -i cioc5ni
;nceti-orL cum nu se mi-ca nimic. mai cioc5ni o dat5. dar nici de data aceasta nu $rimi vreun r5s$uns&
Oare dormea domni-oara 'urstner sau era ;ntr*adev5r o!osit5 K Sau se $ref5cea doar c5 nu e acas5.
!5nuind c5 numai K& $utea fi ce care !5tea at;t de ;ncet K Cu #;ndu a aceast5 din urm5 aternativ5. K&
!5tu mai tare -i. v5z;nd c5 nu*i r5s$unde nimeni. desc"ise ;n cee din urm5 cu mut5 $ruden75 -i nu
f5r5 senza7ia c5 face o #re-ea5. !a mai mut. ceva inuti& ;n camer5 nu era nimeniL deGatfe. nimic nu
mai sem5na acoo cu cee -tiute de K& Acum. ;n#5 $erete se afau dou5 $aturi. $use unui ;n#5 atuL
;n#5 u-5 se vedeau trei scaune ticsite cu ;m!r5c5minte -i ruf5rieL un dua$ era ar# desc"is& Pesemne
c5 domni-oara 'urstner $ecase c;nd domni-oara /onta# ; 7inuse de vor!5 $e K& ;n sufra#erie& K& nu
se sim7i $rea dezam5#it. c5ci nu se a-te$ta deoc s*o mai ;nt;neasc5 at;t de esne $e domni-oara
'urstner& F5cuse tentativa aceasta numai ca s*o ;nfrunte $e domni-oara /onta#L de aceea situa7ia i se
$5ru cu at;t mai $eni!i5 cu c;t. $e c;nd ie-ea din odaia domni-oarei 'urstner. ;i v5zu $rin u-a desc"is5
a sufra#eriei. $e domni-oara /onta# -i $e c5$itan st;nd ini-ti7i de vor!5L $oate c5 Gei se afau acoo -i
;n ci$a c;nd K& desc"isese u-a camerei domni-oarei 'urstnerL evitau am;ndoi s5 $ar5 c5* o!serv5.
vor!eau ;ncet si*i urm5reau #esturie $rivind distra7i ;n Curu or. de $arc5 af fi fost cu totu a!sor!i7i de
discu7ie&G6ar $e K& $rivirie acestea ; a$5sau cum$itL de aceea. mer#;nd $e ;n#5 $erete. de*a un#u
cuoaruui. se #r5!i s5 aCun#5 ;n camera ui&
PROCURORUL
;n ciuda cunoa-terii oamenior -i a e($erien7ei do!;ndite ;n tim$u ;ndeun#atuui s5u serviciu a !anc5.
ui K& i se $5ruse totdeauna foarte stima!i cercu cunoscu7ior ;nt;ni7i a masa rezervat5 a !er5rieL nu*
-i ascundea niciodat5 c5 $entru e era o mare onoare s5 a$ar7in5 unei asemenea societ57i& Aceasta era
format5 a$roa$e e(cusiv din Cudec5tori. $rocurori -i avoca7iL totodat5 erau admi-i -i func7ionari -i
asisten7i Curidici foarte tineriL dar ei se Ga-ezau a ce5at ca$5t a mesei. considerat inferior. -i nu
$uteau s5 intervin5 ;n discu7ii dec;t dac5 i se adresau ;ntre!5ri numai or& ;n cee mai muite cazuri
asemenea ;ntre!5ri aveau ca sco$ doar s5 ;nveseeasc5 societatea&
/ai aes $rocuroruui 1asterer. care de o!icei era vecinu de mas5 a ui K&. ;i $5cea s5*i umieasc5
astfe $e tinerii domni& Ori de c;te ori ;-i r5-c"ira ;n miCocu mesei m;na ui mare -i foarte $5roas5G-i
se ;ntorcea s$re ca$5tu inferior. to7i ;si ciueau deCa urec"ieL iar c;nd unu $rimea ;ntre!area. dar fie
nu $utea s*o descifreze. fie $rivea #;nditor ;n $a"aru ui cu !ere. fie doar ;-i ;nce-ta f5cie ;n oc s5
vor!easc5. fie J iar acesta era ucru ce mai #rav J e($rima. dus de vau discu7iei. o $5rere #re-it5
sau f5r5 aco$erire. atunci domnii mai ;n Gv;rst5 se r5suceau z;m!ind $e ocurie or -i a!ia din ci$a
aceea $5reau s5 se simt5 !ine& Numai ei ;si rezervau dre$tu s5 $oarte discu7ii cu adev5rat serioase. de
s$eciaitate&
K& fusese introdus ;n acest cerc de c5tre un avocat. re$rezentantu Curidic a !5ncii& Fusese un tim$ c;nd
K& avusese de discutat ;ndeun#. $;n5 noa$tea t;rziu. cu acest avocat -i a$oi se ;nt;m$ase ca de a sine
s5 cineze a masa rezervat5 avocatuui. ;m$reun5 cu acesta. -i s5 constituie o com$anie $5cut5& K& a
v5zut aici numai domni cutiva7i. res$ecta!ii. $uternici. ;ntr*un anumit sens&
Ini7ia. c5ut;nd s5 sou7ioneze c"estiuni dificie. care nu aveau $rea mare e#5tur5 cu via7a o!i-nuit5.
#5seau un $rieC de destindereL dar f5c;nd aceasta. osteneau& Fire-te. c"iar dac5 nu $utea s5 intervin5
dec;t ;n mic5 m5sur5. K& avea totu-i $osi!iitatea s5 afe mute ucruri de care s*ar fi suCit
$RA+5/N;/ H @B7
mai devreme sau mai t;rziu c"iar a !anc5L ;n $us $utea s5 e#e rea7ii $ersonae. ;ntotdeauna utie. cu
oamenii Custi7iei&
La r;ndu or. cunoscu7ii din cercu acesta $5reau s5 fie ;n#5duitori cu e& Cur;nd ;L fu recunoscut ca
om de afaceri. iar o$inia sa ;n $ro!eme de s$eciaitate r5m;nea de nezdruncinat. c"iar dac5 nu $utea
s5 sca$e cu totu de o!serva7ii ironice&
Adesea se ;nt;m$a ca atunci c;nd doi domni a$reciau ;n mod diferit o $ro!em5 Curidic5 s5*i soicite
aCutoruL ;n acest caz. numee ui K& revenea ;n toate afirma7iie -i o!iec7iie. #5sindu*-i ocu $;n5 -i ;n
investi#a7iie cee mai a!stracte. de-i $e acestea e nuG mai reu-ise demut s5 e urm5reasc5& 4otu-i. cu
tim$u K& se 5muri asu$ra mutor ucruri. ;n s$ecia de c;nd avea a5turi un consiier !un si ama!i ca
$rocuroru 1asterer. $e care adesea ; -i ;nso7ea noa$tea $;n5 acas5& /ut5 vreme nu se sim7ise ;ns5 ;n
stare s5 mear#5 a !ra7 cu acest uria- su! a c5rui $eerin5 s*ar fi $utut ascunde a!sout neo!servat&
Cu tim$u ;ns5 cei doi se #5sir5 at;t de a$ro$ia7i. ;nc;t se -terser5 toate diferen7ee de educa7ie. $rofesie
-i v;rst5& Ei comunicau ca -i c;nd -i*ar fi a$ar7inut dintotdeauGna. iar dac5 uneori. v5z;nd din afar5
e#5tura aceasta. unu dintre ei ar fi $utut s5 $ar5 su$erior ceuiat. nu 1asterer era acea. ci K&D
e($erien7a ui $ractic5 ; f5cea s5 ai!5 frecvent dre$tate. fiind ;ntotdeauna mai direct5 dec;t e($erien7a
care $oate fi do!;ndit5 dintr*un !irou de tri!una&
6esi#ur. aceast5 $rietenie deveni cur;nd cunoscut5 de to7i cei care se ;nt;neau a !er5rie. iar avocatu
care ; adusese $e K& a mas5 fu a$roa$e dat uit5rii& ;n orice caz $e K& ; $roteCa acum 1astererD dac5 s*
ar fi $us su! semnu ;ntre!5rii ;ndre$t57irea ui K& de a se a-eza a masa Curi-tior. e se $utea !izui f5r5
#riC5 $e 1asterer& Astfe K& o!7inu o $ozi7ie $rivie#iat5. c5ci 1asterer era $e c;7 de !ine v5zut $e at;t
de temut&bntr*adev5r. #;ndirea ui Curidic5. vi#uroas5 -i a!i5. era admira!i5. dar ;n aceast5 $rivin75
mu7i domni nu*i erau deoc inferiori&
4otu-i nimeni nu* e#aa ;n ferocitatea cu care ;-i a$5ra o$iniie& K& avea im$resia c5 adversaruui $e
care nu $utea s5* convin#5. 1asterer reu-ea m5car s5*i $rovoace team5 -i mu7i !5teau ;n retra#ere
c"iar -i numai c;nd ;i vedeau ar5t5toru ridicat amenin75tor& Atunci se ;nt;m$a ca -i cum adversaru ar
fi uitat c5 se afa ;n com$ania unor !uni cunoscu7i ;-i coe#i. c5 totu-i nu era vor!a dec;t des$re
$ro!eme teoretice
@B, H $ra!z ,af-a
-i c5 oricum nu i se $utea ;nt;m$a ;n reaitate ceva J adversaru amu7ea -i sim$a c5tinare din ca$
re$rezenta deCa o $ro!5 de curaCU& Un s$ectaco a$roa$e $eni!i se derua c;nd adversaru -edea a
mas5 de$arte. iar 1asterer -tia c5 de a acea distan75 nu s*ar $utea ;n7ee#e cu eL atunci $rocuroru
;m$in#ea farfuriie cu m;ncare. se ridica ;ncet -i $ornea s5*i ia a ;ntre!5ri& Cei din a$ro$iere ;-i
;ntorceau ca$etee $entru a*i cerceta fa7a& Asemenea incidente se $roduceau totu-i reativ rar. c5ci $e
1asterer ; tu!urau a$roa$e e(cusiv $ro!emee Curidice. -i anume ;n s$ecia cee $rivitoare a
$rocesee $e care e condusese sau e conducea e ;nsu-i&
C;nd nu erau ;n Coc astfe de $ro!eme. era $rietenos -i ini-tit. r;su s5u era ama!i -i toat5 $asiunea -i*
o consacra m;nc5rii -i !5uturii& Se $utea ;nt;m$a ca nici m5car s5 nu ascute conversa7ia ceora7iD
atunci se ;ntorcea s$re K&. ;-i $unea !ra7u $e s$5taru scaunuui acestuia. ; descosea cu voce stins5 ;n
e#5tur5 cu !anca. a$oi vor!ea des$re $ro$ria ui munc5 sau c"iar ;i $ovestea des$re femeie $e care e
cuno-tea -i care ;i d5deau a$roa$e tot at;ta !5taie de ca$ ca -i tri!unau&
Cu nimeni de a mas5 nu fusese v5zut discut;nd astfe& Ce care avea s5*i adreseze o ru#5minte ui
1asterer J mai aes c;nd era vor!a des$re o conciiere cu un coe# J venea adesea mai ;nt;i a K&
soicit;ndu* ;n rou de miCocitor $e care acesta ; ;nde$inea totdeauna cu $5cere -i cu u-urin75& 6e
atminteri. f5r5 a e($oata ;n aceast5 $rivin75 rea7ia ui cu 1asterer. K& era modest -i se ar5ta foarte
$oiticos cu to7i& ;n acea-i tim$. -tia s5 deimiteze e(act ierar"ia domnior -i ;n7ee#ea s5* trateze $e
fiecare $otrivit ran#uui s5u. ucru care se dovedea -i mai im$ortant dec;t modestia -i $oite7eaL totu-i.
;n $rivin7a aceasta era sf5tuit mereu de 1asterer& 6e atfe aceasta era sin#ura $rescri$7ie de a care
$rocuroru nu se a!5tea c"iar -i ;n tim$u ceor mai a#itate discu7ii& 6e aceea tinerior afa7i a ca$5tu
ce5at a mesei -i care nu aveau ;nc5 vreun ran# nu e adresa niciodat5 atceva dec;t cuvinte #enerae.
$rivindu*i nediferen7iat. ca $e o sim$5 mas5 inform5& 6ar tocmai ace-ti domni ;i ar5tau ce mai mare
res$ect -i c;nd. $e a uns$rezece. se ridica s5 $ece acas5. se #5sea de ;ndat5 cineva dintre ei care s5*
aCute s5*-i ;m!race $eerina #rea. ;n vreme ce atu. ;ncin;ndu*se ad;nc. ;i desc"idea u-ie -i e 7inea
fire-te a-a $;n5 c;nd K& $5r5sea ;nc5$erea ;n urma ui 1asterer&
^^^~
$RA+5/N;/ H @B+
La ;nce$ut. K& ; ;nso7ea $e $rocuror o !ucat5 de drum cau c"iar se $utea ;nt;m$ia ca 1asterer s5*
conduc5 $e K&L mai t;rziu deveni o o!i-nuin75 ca astfe de seri s5 se ;nc"eie cu ru#5mintea $rocuroruui
de a mer#e acas5 a e -i de a r5m;ne ;m$reun5 c;teva ci$e& 6ar ;nt;rziau -i un ceas !;nd rac"iu -i
fum;nd 7i#5ri de foi& Aceste seri ;i $5ceau at;t de mut ui 1asterer ;nc;t n*a vrut s5 renun7e a ee nici
m5car c;nd. vreme de c;teva s5$t5m;ni. ocuise a e o muiere $e nume 1eene&
Era o femeie #ras5. !5tr;ioar5. cu $ieea #5!uie -i c;rion7i ne#ri ;n Curu frun7ii& K& o v5zu mai ;nt;i
doar ;n $atD o!i-nuia s5 zac5 acoo f5r5 ru-ine. citind un roman ;n fascicue. indiferent5 a conversa7ia
domnior& A!ia atunci c;nd se f5cea t;rziu. 1eene se ;ntindea. c5sca -i. dac5 nu $utea s5 atra#5 atfe
aten7ia asu$ra ei. arunca s$re 1asterer cu o fascicu5 de roman& Acesta se ridica z;m!ind -i K& ;-i ua
r5mas !un& /ai t;rziu ;ns5. c;nd 1asterer ;nce$use s5 se $ictiseasc5 de 1eene. ea e tu!ura
inten7ionat ;ntanirieD ;i a-te$ta $e cei doi domni mereu com$et ;m!r5cat5. de o!icei ;ntr*o roc"ie $e
care o considera $ro!a!i foarte $reten7ioas5 -i coc"et5. dar care nu era ;n reaitate dec;t o vec"e roc"ie
de !a. $in5 de zorzoane -i care -oca e(trem de ne$5cut $rin c;teva -iruri de franCuri un#i. at;rnate ca
$odoa!5& K& nici nu -tia adev5ratu as$ect a roc"iei $entru c5 refuza s*o $riveasc5 atent $e 1eene -i
st5tea $e scaun ore
I ;ntre#i cu oc"ii $e Cum5tate ;nc"i-i. ;n vreme ce ea mer#ea e#5n;ndu*se $rin odaie sau se a-eza ;n
a$ro$ierea uiL uterior. c;nd ;-i sim7ise $ozi7ia tot mai amenin7at5. 1eene ;-i
f manifest5 $referin7a $entru K&. ;ncerc;nd. dis$erat5. s5* fac5
GG#eos $e 1asterer&G Era doar dis$erare. nu r5utate c;nd se a$eca $este mas5 cu s$atee #o. rotunCor si
#ras sau c;nd ;-i a$ro$ia fa7a de K&. vr;nd astfe s5* sieasc5 s5*-i ridice $rivirea& Nu reu-i ;ns5 dec;t
s5* determine s5 nu* mai viziteze $entru
; un tim$ $e 1asterer. iar c;nd K& reveni. 1eene fusese deCa aun#at5 $entru totdeauna& K& $rimi vestea
aceasta ca $e ceva firesc& ;n seara aceea ei doi r5maser5 foarte mut ;m$reun5L a $ro$unerea
$rocuroruui !5ur5 !rudersaft -i K se sim7i $e drumu s$re cas5 $u7in ame7it de at;ta fum -i !5utur5&
C"iar ;n diminea7a urm5toare. ;n cursu unei discu7ii de afaceri. directoru !5ncii ;i s$use c5 i se $5rea
s5* fi v5zut $e K& ieri sear5& 6ac5 nu se ;n-ease. K& eraD mer#ea a !ra7 cu $rocuroru 1asterer&
6irectoru #5sea $esemne at;t de me*
@9B H $ra!z ,af-a
T
mora!i acest fa$t. ;nc;t ;i aminti c"iar !iserica de*a un#u c5reia. ;n#5 f;nt;n5. avusese oc acea
;nt;nire& O!serva7ia aceasta cores$undea de atfe e(actit57ii ce* caracteriza ;ndeo!-te $e director&
6ac5 ar fi vrut s5 descrie un miraC nu s*ar fi $utut e($rima atfe& Atunci K& ; 5muri c5 $rocuroru era
$rietenu ui -i c5 trecuser5 ;ntr*adev5r ;n seara $recedent5 $e ;n#5 !iseric5& 6irectoru ;i z;m!i -i*i
ceru ui K s5 ia oc&
Era unu dintre acee momente ;n care K& ; ;ndr5#ea nes$us $e director. c5ci omu acesta sa! -i
!onav. care tu-ea u-or -i era ;m$ov5rat de o munc5 de cea mai mare r5s$undere. v5dea o anumit5
#riC5 $entru !inee -i viitoru ui K& 4otu-i. $otrivit ator func7ionari care tr5iser5 ci$e asem5n5toare ;n
$reaCma directoruui. o astfe de #riC5 $utea fi numit5 su$erficia5 -i rece. nefiind atceva dec;t un !un
miCoc de a atra#e $entru ani de zie func7ionari vaoro-i. cu $re7u minim a $ierderii a dou5
minute&GOricum ar fi fost. k& se sim7ea ;nfrint de director ;n acee momente& Poate c5 directoruGvor!ea
-i $u7in atfe cu K& dec;t cu ceia7i& Nu*-i uita. ce*i dre$t. $ozi7ia su$erioar5. ca s5 se tra#5 de -ireturi
cu K& J mai de#ra!5G$roceda astfe de fiecare dat5 ;n rea7iie curente de afaceriL ;n sc"im!. acum
$5rea s5 fi uitat tocmai $ozi7ia ui K& -i*i vor!ea ca unui co$i sau unui t;n5r ne-tiutor care de*a!ia
as$ir5 a un $ost -i treze-te dintr*un motiv o!scur sim$atia directoruui& Cu si#uran75. du$5 cum n*ar fi
;n#5duit un asemenea mod de adresare din $artea atcuiva. K& nu *ar fi su$ortat nici din $artea
directoruui ;nsu-i dac5 $rotec7ia acestuia i s*ar fi $5rut nesincer5 sau dac5 nu *ar fi ;ncantat de*a
dre$tu m5car $osi!iitatea unei asemenea $rotec7ii. a-a cum i se ar5ta ea ;n astfe de momente&
K& ;-i cuno-tea s5!iciuneaL $oate c5 ea se Custifica $rin fa$tu c5 ;n $rivin7a aceasta. efectiv. mai
r5m5sese ;n e ceva de co$i. c5ci nu avusese $arte niciodat5 de $rotec7ia $ro$riuui tat5. mort foarte
t;n5r. iar de acas5 $ecase cur;nd du$5 aceeaL iar mama J care mai tr5ia. $e Cum5tate oar!5. ;ntr*un
or5-e de $rovincie nesc"im!at -i $e care o vizitase utima oar5 cu vreo doi ani ;n urm5 J ;i ar5ta. ce*i
dre$t. afec7iune. dar K& mai de#ra!5 o res$insese ;ntotdeauna dec;t se sim7ise atras de ea&
J 6es$re aceast5 $rietenie nu -tiam a!sout nimic. ;i s$use directoru ;m!;nzind severitatea acestor
cuvinte cu un z;m!et ama!i. dar a!ia sc"i7at&
LA ELSA
;ntr*o sear5. c"iar ;nainte de a $eca de a !anc5. K& fu anun7at teefonic c5 tre!uie s5 se $rezinte ur#ent
a !irourie tri!unauui& 4otodat5 fu avertizat ;n e#5tur5 cu nesu$unerea ui& Remarcie sae
nemaiauzite J c5 intero#atoriie s;nt inutie. c5 nu au nici o finaitate -i nici nu $ot conduce a un
rezutat. c5 va refuza s5 se mai $rezinte a ee. va i#nora invita7iie teefonice sau scrise. iar $e trimi-ii
tri!unauui ;i va arunca $e u-5 afar5 J toate acestea fuseser5 ;nre#istrate ;ntr*un $roces*ver!a -i
;nce$user5 s5 ucreze serios ;n defavoarea ui& 6e ce oare nu vrea s5 se su$un5 K Nu se fac oare toate
eforturie. cu risi$5 de tim$ -i de !ani. s5 se $un5 ordine ;n com$icata ui $ro!em5 K2rea s5 $rovoace
tu!ur5ri cu rea*voin75 -i s5 determine uarea unor m5suri de for75 de care a fost cru7at $;n5 acum K
Cita7ia de fa75 era o L utim5 ;ncercare& E $oate s5 $rocedeze cum vrea. dar dL tre!uie s5 ia seama c5
;natu 4ri!una nu va admite s5 devin5 !atCocura ui&
;n acea sear5 K& ;-i anun7ase vizita a Esa -i din acest
C motiv nu se $utea duce a tri!unaL se !ucura c5 $oate Custi*
7 fica astfe a!sen7a sa a tri!una. c"iar dac5. fire-te. nimeni
nu 7inea cont de o asemenea motivareL oricum.Gera foarte
$ro!a!i c5 tot n*ar fi mers a tri!una. c"iar -i s5 nu fi avut
fin seara aceea nici o at5 o!i#a7ie. oric;t de m5runt5& 4otu-i.
f $entru a fi cu con-tiin7a ;m$5cat5. ;ntre!5 a teefon ce se va
;nt;m$a dac5 nu va veni&
J 2om -ti s5 d5m de tine. i se r5s$unse&
J Ni voi fi $ede$sit $entru c5 nu m*am $rezentat de h!un5voie K mai ;ntre!5 K& -i z;m!i a-te$t;ndu*se
s5 aud5 f orice&
J Nu. veni r5s$unsu&
J E(ceent. zise K&. dar ce motiv s5 mai am atunci s5 au curs cita7iei de azi K
J Renun75 a o!iceiu de a asmu7i instrumentee $uterii ;m$otriva ta. s$use vocea stin#;ndu*se
tre$tat&
@9@ H $ra!z ,af-a
T
EEste foarte im$rudent dac5 nu faci a-a. se #;ndi K& $
e
$icior de $ecare. tre!uie m5car s5 ;ncerci s5
cuno-ti instru mentee $uterii&F
F5r5 s5 -ov5ie. u5 o tr5sur5 $;n5 a Esa& K& $rivi anima7ia str5zior. instaat comod $e $ernee din
s$ate. cu m;inie ;n !uzunaree mantaei J ;nce$use s5 se fac5 r5coare& Se #;ndi cu oarecare
mu7umire c5 f5cea #reut57i deoc ne#i*Ca!ie tri!unauui ;n cazu ;n care acesta ucraG cu adev5rat Nu
s$usese car c5 va mer#e sau nu a tri!unaL a-adarC Cudec5toru a-te$ta. $oate c5 ; a-te$ta c"iar
;ntrea#a adunare> dar e nu*-i va face a$ari7ia. mai aes s$re dezam5#irea #aerieiM Netu!urat de
tri!una. mer#ea unde voia&
Pentru o ci$5 nu fu si#ur dac5 nu cumva. din neaten7ie. indicase vizitiuui adresa tri!unauuiL de
aceea ;i stri#5 7are adresa Esei& 2izitiu d5du din ca$D nu i se s$usese at5 adres5& 6e*acum ;nce$u s5
uite tre$tat de tri!una -i #;ndu*rie des$re !anc5 $rinser5 iar5-i s5* n5$5deasc5G asa ca at5dat5&
LUP4A CU 6IREC4ORUL*A6IUNC4
;ntr*o diminea75 K& se sim7i mut mai $roas$5t -i mai rezistent dec;t de o!icei& La tri!una a!ia dac5 se
mai #;ndeaL dar c;nd ;i veni ;n minte i se $5ru c5 aceast5 or#aniza7ie mare. nem5r#init5 ar $utea fi u-or
$rins5. sf;-iat5 -i zdro!it5. cu condi7ia ;ns5 de a di!ui un $rieC !un. c"iar dac5 acesta era ascuns ;n
;ntuneric& Starea neo!i-nuit5 ;n care se #5sea ; bndemn5 $e K& s5* invite ;n !irou s5u $e directoru*
adCunct ca s5 discute ;m$reun5 o c"estiune de afaceri care ; $resa de mai mut5 vreme& ;n astfe de
ocazii directoru*adCunct se $urta ca -i cum ra$orturie ui cu K& nu ar fi avut a!sout nimic de suferit ;n
utimee uni& 2enea ini-tit. ca ;n $erioada c;nd se afa ;ntr*o $ermanent5 com$eti7ie cu K&L tot ini-tit
;i ascuta e($ica7iie -i ;-i dovedea ata-amentu $rin c;teva mici o!serva7ii famiiare -i coe#iae&
Un sin#ur ucru ; deruta $e K&. de-i nu s*ar fi $utut i s$une c5 directoru*adCunct ; f5cea inten7ionatD
nimic nu* a!5tea de a c"estiunea ;n discu7ie. era $ur -i sim$u dis$oni!i s5 $reia ;ntrea#a $ro!em5
din tot sufetuL ;n sc"im!. ;n fa7a acestei $ide de ;m$inire a datoriei. #;ndurie ui K& ;nce$eau
imediat s5 z!oare ;n toate $5r7ie -i s5* constr;n#5 s5 a!andoneze toat5 afacerea. a$roa$e f5r5 s5 o$un5
rezisten75. directoruui*adCunct&
La un moment dat situa7ia fusese at;t de #rav5 ;nc;t K& de*a!ia avusese tim$ s5 o!serve c5 directoru*
adCunct se ridicase !rusc -i se ;ntorsese mut ;n !irou s5u& K& nu -tia ce se ;nt;m$ase. era $osi!i ca
discu7ia s5 se fi ;nc"eiat norma. dar a fe de $osi!i era ca directoru*adCunct s5 fi curmat*o ;ntruc;t K&
; ofensase f5r5 s5*-i dea seama sau s$usese o aiurea5& Poate $entru directoru*adCunct era acum mai
$resus de orice ;ndoia5 c5. fiind $reocu$at cu ate ucruri. K& nici nu* mai ascuta& 4otodat5 ;ns5 era
$osi!i ca acesta s5 fi uat o decizie ridico5 sau $oate c"iar directoru*adCunct ; determinase s*o ia -i
acum se #r5!ea s5 treac5 a a$icarea iei ;n detrimentu ui K& 6e atfe nu se mai revenise asu$ra
c"estiunii acesteiaL nici K& nu voia s*o aminteasc5. iar di*
@9: H $ra!z ,af-a
rectoru*adCunct $5stra t5cereaL ;n orice caz nu e(istau deocamdat5 urm5ri vizi!ie&
Oricum ;ns5 incidentu nu* descuraCase $e K& -i cum se ivi o ocazie $otrivit5 -i e mai $rinse ceva
$uteri. se -i ;nfiin7a a u-a directoruui*adCunct #ata s5 intre a acesta sau s5* invite ;n !irou ui& K& nu
mai avea tim$ s5 se ascund5 de e. asa cum f5cuse mai ;nainte& Nu mai $utea s$era ;ntr*un succes
#ra!nic -i "ot5r;tor care s5* ei!ereze dintr*o dat5 de toate #riCie -i s5 resta!ieasc5 de a sine vec"ie
ra$orturi cu directoru*adCunct& K& ;n7ee#ea c5 nu tre!uia s5 se ase $5#u!a-. s5 !at5 ;n retra#ere a-a
cum $oate c5 i*o im$unea situa7iaL ;n $us e(ista $ericou s5 nu mai $oat5 avansa niciodat5&
6irectoru*adCunct nu tre!uia 5sat s5 cread5 c5 e este terminat. nu tre!uia s5 stea ini-tit ;n !irou s5u
cu aceast5 credin75. ci tre!uia s5*-i fac5 #riCi. s5 afe ori de c;te ori este $osi!i c5 e tr5ie-te -i. ca tot ce
e viu. va $utea ;ntr*o zi s5* sur$rind5 $e directoru*adCunct cu noi dis$oni!iit57i. oric;t de incerte i se
$5reau acestea ;n ci$a de fa75& Uneori K& ;-i s$unea c5 $rin metoda aceasta nu u$ta dec;t $entru
onoarea sa. c5ci fooase nu $utea s5 tra#5 din fa$tu c5 se o$unea mereu directoruui*adCunct cu
$recaritatea sa. c5 ;i ;nt5rea acestuia sentimentu $uterii -i ;i d5dea $osi!iitatea s5 o!serve atent ca s5
ia e(act m5surie im$use de ra$orturie actuae& 6ar K& nu*-i $utea sc"im!a deoc com$ortamentu.
r5m5sese victima $ro$riior iuziiL uneori era si#ur c5 se $utea m5sura c"iar atunci. f5r5 #riCi. cu
directoru*adCunct. nu ;nv57ase nimic din e($erien7ee cee mai nefericite. iar ceea ce nu*i reu-ise de
zece ori i se $5rea c5 va $utea iz!uti din a uns$rezecea ;ncercare. de-i toate se deruaser5 f5r5 e(ce$7ie
;n defavoarea ui& C;nd. e$uizat du$5 o asemenea ;nt;nire. r5m;nea sc5dat ;n sudoare -i cu ca$u #o
de #;nduri. nu mai -tia dac5 s$eran7a sau dis$erarea ; ;m$inseser5 s5 mear#5 a directoru*adCunctL dar
data viitoare numai s$eran7a ; f5cea s5 se #r5!easc5 s$re u-a acestuia&
A-aG era -i ast5zi& 6irectoru*adCunct intr5 imediat -i r5mase a$roa$e de u-5L $otrivit unui o!icei mai
nou ;-i cur575 $ince*nez*uL mai ;nt;i se uit5 fi( a K&. a$oi. $entru a nu 5sa im$resia c5 se ocu$a $rea
mut de acesta. cercet5 ;ntrea#a ;nc5$ere& P5rea c5 $rofit5 de ocazie ca s5*-i verifice for7a de $enetra7ie
a $rivirii& K& ;i rezist5. z;m!i c"iar $u7in -i ; invit5 $e directoru*adCunct s5 se a-eze& E ;nsu-i se
arunc5
T
$RA+5/N;/ H @9A
;n fotoiu s5u. ; ;m$inse c;t $utu de a$roa$e de ce ;n care st5tea directoru*adCunct. ;-i u5 de ;ndat5
de $e !irou ";rtiie necesare -i*-i ;nce$u ra$ortu& Ini7ia. directoru*adCunct $5rea a$roa$e c5 nu*
ascut5& Paca de $e !irou ui K& era ;nconCurat5 de o mic5 !austrad5 scu$tat5&
'irou era ;n ;ntre#ime o o$er5 e(ce$7iona5. iar !austrada era !ine fi(at5 ;n emn& 6ar directoru*
adCunct $5ru s5 o!serve acoo. tocmai atunci. un $unct sa! -i ;ncerc5 s5 ;ndre$te defectu ovind cu
ar5t5toru ;n !austrad5& Atunci K& vru s5*-i ;ntreru$5 ra$ortu. dar directoru*adCunct nu*i $ermise
;ntruc;t. du$5 cum m5rturisi. auzea -i ;n7ee#ea totu e(act& 6ar ;n tim$ ce $e moment K& nu $utea s5*i
smu#5 vreo o!serva7ie a o!iect. !austrada $5rea s5 necesite m5suri s$eciae. c5ci directoru*adCunct
;-i scoase acum !ricea#u. u5 inia ui K&. $e care o foosi ca $;r#"ie. -i ;ncerc5 s5 ridice !austrada.
$ro!a!i ca s5 $oat5 a$oi mai u-or s*o ;nfi#5 -i mai ad;nc&
;n ra$ortu s5u. K& indusese o $ro$unere cu caracter de noutate a!sout5 -i tr5#ea n5deCde c5 aceasta va
avea un efect deose!it asu$ra directoruui*adCunct& Acum. c;nd aCunse a aceast5 $ro$unere. nu $utu
face m5car o $auz5. ;ntr*at;t ; ca$tiva $ro$ria*i munc5 sau. mai cur;nd. ;ntr*at;t ;i f5cea $5cere s5
constate c5 mai avea de s$us un cuv;nt a
G !anc5 -i ideie ui mai aveau for7a s5*i Custifice e(isten7a. de-i ;n utima vreme con-tiin7a ;nsemn5t57ii
ui era tot mai $u7in $rezent5& Poate c5 tocmai aceast5 metod5 de a$5rare era cea mai nimerit5 nu
numai a !anc5. dar -i a $rocesL era. $oate.
i
mut mai !un5 dec;t orice at5 a$5rare $e care o $5nuia sau c"iar o ;ncercase&
3r5!indu*se cu e($ica7iie. K& nu avea tim$ s5* a!at5 ;n mod e($res $e directoru*adCunct de a
;ndeetnicirea acestuia cu !austrada& ;n tim$u ecturii ra$ortuui trecu ;ns5 de dou5*trei ori cu m;na
i!er5 $este !austrad5& ;ncerca astfe. a$roa$e invountar. s5* ini-teasc5 $e directoru*adCunct -i s5*i
arate c5 !austrada nu avea nici un defectL c"iar dac5 e(ista vreunu. $entru moment era mai im$ortant
-i c"iar mai cuviincios s5* ascute $e K& dec;t s5 se ocu$e de restau*r5rea !austradei& 6ar. a-a cum se
;nt;m$5 adesea cu oame*
i nii vioi dar activi numai din $unct de vedere inteectua. directoru*adCunct se a!andonase $in de ze
acestei ;ndeetniciri me-te-u#5re-ti& O $arte a !austradei era deCa ridicat5
@9= H $ra!z ,af-a
-i acum se $unea $ro!ema reintroducerii cooneteor ;n #5urie cores$unz5toare& Or acest ucru era
mai difici dec;t tot ce f5cuse $;n5 atunci& 6irectoru*adCunct tre!ui s5 se ridice ;n $icioare. c5ut;nd s5
a$ese cu am;ndou5 m;inie !austrada ;n $ac5& ;n ciuda tuturor eforturior nu reu-i& ;n tim$u ecturii
J $e care de atfe o ;ntreru$ea frecvent $entru a vor!i i!er J K& o!servase doar va# c5 directoru*
adCunct se scuase& Cu toate c5 nu s5!ise niciodat5 com$et din vedere ocu$a7ia secundar5 a
directoruui*adCunct. K& $resu*$usese totu-i c5 mi-carea acestuia era $ricinuit5 de e($unerea saL se
ridic5. a-adar. -i e -i. 7in;ndu*si de#etu su! o cifr5. ;i ;ntinse directoruui*adCunct o ";rtie& Intre tim$
acesta ;n7eesese ;ns5 c5 nu era suficient s5 a$ese cu m;inie -i. "ot5r;t. se $ro$ti ;n !austrad5. cu toat5
#reutatea cor$uui& Ce*i dre$t. acum reu-iD coonetee intrar5 sc;r7;ind ;n #5uri. dar ;n #ra!5 una se
fr;nse -i fra#ia stin#"ie de deasu$ra se ru$se ;n dou5& J Prost emnM e(cam5 directoru*adCunct -i se
de$5rta su$5rat de !irou&
T
CASA
F5r5 a fi avut mai ;nt;i o anumit5 inten7ie. K& ;ncercase cu diferite $rieCuri s5 afe unde*-i avea sediu
instan7a unde se $rodusese $rimu denun7 ;n cazu s5u& ; af5 f5r5 #reutate. c5ci at;t 4itorei c;t -i
Oof"art ;i s$user5 c"iar de a $rima ;ntre!are num5ru e(act a casei& Afi-;nd un z;m!et $e care* avea
totdeauna $re#5tit $entru $anurie secrete care nu fuseser5 su$use avizuui s5u. 4itorei ;-i com$et5
uterior informa7ia ar5t;nd c5 aceast5 instan75 nu avea nici cea mai mic5 ;nsemn5tateL ea comunicase
numai ceea ce fusese autorizat5 s5 transmit5L ;n fine. nu era dec;t or#anu ce mai m5runt a marii
autorit57i acuzatoare ;nse-i. iar aceasta era. oricum. inaccesi!i5 $;r;G7ior& 6eci. dac5 dorea ceva de a
autoritatea acuzatoare J fire-te. totdeauna e(ist5 mute dorin7e. dar nu totdeauna este ;n7ee$t s5 e
e($rimi J. atunci tre!uia s5 se adreseze instan7ei inferioare amintite. de-i nici a-a nu va $5trunde $;n5
a autoritatea acuzatoare $ro$riu*zis5 -i nici dorin7a sa nu va aCun#e vreodat5 s5 fie cunoscut5 de
aceasta&
K& se famiiarizase deCa cu firea $ictoruuiL de aceea nu i se ;m$otrivi. dar nici nu mai ceru ate
informa7ii. ci d5du din ca$ -i u5 a cuno-tin75 cee s$use& Ca de mai mute ori ;n utima vreme i se
$5ruGc5 4itorei 7inea at;t de tare s5* a#aseze ;nc;t ; ;nocuia cu succes $e avocat& 6eose!irea era c5
$e 4itorei nu* a!andonase -i. c;nd i*ar fi convenit. s*ar fi $utut dez!5ra de e f5r5 mut5 vor!5L ;n
$us 4itorei avea mima desc"is5 -i era vor!5re7. c"iar dac5 o dat5 cu trecerea tim$uui se dovedea tot
mai $u7in comunicativL ;n fine. -i K& $utea a r;ndu ui s5* a#aseze foarte !ine $e 4itorei&
Ni ;n $rivin7a aceasta c"iar a-a f5ceaD de mute ori vor!ea des$re casa aceea ca -i cum i*ar fi ascuns
ceva ui 4itorei. ca -i cum ar fi sta!iit e#5turi cu acea instan75. dar n*ar fi aCuns ;nc5 ;n stadiu de a
e $utea face cunoscute f5r5 a se e($une unor riscuri& 6ar c;nd 4itorei ;ncerca s5* determine s5*i
ofere am5nunte. K& sc"im!a !rusc su!iectu -i mut5 vreme nu mai vor!ea des$re casa aceea& ;i f5ceau
$5cere asemenea
@9, H $ra!z ,af-a
T
mici succese -i credea c5 acum ;i ;n7ee#ea deCa mut mai !ine $e oamenii din mediu Custi7iei. c5 $utea
s5 se Coace cu eiL a$roa$e c5 intrase e ;nsu-i ;n r;ndu or -i do!;ndise ce $u7in $e moment o ima#ine
de ansam!u mai !un5. aceea-i ima#ine care ;ntruc;tva e faciita acestora accesu $e $rima trea$t5 a
Custi7iei -i e $ermitea s5 r5m;n5 acoo& Ce s*ar ;nt;m$a dac5 $;n5 a urm5 e -i*ar $ierde $ozi7ia
aceasta inferioar5 K Acoo mai era o $osi!iitate de savareD tre!uia doar s5 se strecoare $rintre ace-ti
oameni& 6ac5 nu* $utuser5 aCuta a $roces din cauza ne;nsemn5t57ii or sau din ate motive. $uteau
m5car s5* acce$te ;n r;ndu or -i s5* ascund5. !a c"iar. dac5 e f5cea totu suficient de c"i!zuit -i
discret. nici nu se $uteau o$une s5* suCeasc5 ;n acest modGL mai cu seam5 4itorei nu i se $utea
;m$otrivi. c5ci acum K& devenise totu-i a$ro$iatu -i !inef5c5toru $ictoruui&
Cu astfe de s$eran7e sau cu unee asem5n5toare K& nu se nutrea zinic& ;n #enera ;-i $5stra
discern5m;ntu -i evita s5 i#nore sau s5 omit5 o dificutate. dar c;teodat5 J mai aes seara. c;nd era
com$et e$uizat du$5 oree $etrecute a !anc5 J ;-i #5sea o consoare ;n cee mai m5runte -i. ;n $us.
mai ec"ivoce ;nt;m$5ri ae ziei&
6e o!icei se ;ntindea $e cana$eaua din !irou fiindc5 nu mai $utea $5r5si !irou f5r5 a*-i reveni o or5
$e cana$ea& Atunci ;n #;nd i se ;ns5ia constatare du$5 constatare& E nu se imita strict a oamenii
afa7i ;n e#5tur5 cu Custi7iaL aici. $e Cum5tate treaz fiind. to7i se amestecauL atunci uita de uria-a munc5
a Custi7iei. i se $5rea c5 este unicu acuzat -i to7i ceia7i. func7ionari -i Curi-ti. mer#eau de*a vama $e
coridoaree unui tri!unaL c"iar -i cei mai t;m$i ;-i $useser5 !5r!ia ;n $ie$t. cu !uzee r5sfr;nte. -i
aveau $rivirea fi(5 ca semn a unei medita7ii $ine de r5s$undere&
A$oi intrau mereu. ;ntr*un #ru$ com$act. c"iria-ii doamnei 3ru!ac"L -edeau aoat5. a5tur;ndu*-i
ca$etee -i desc"iz;ndu*-i #urie ca un cor a acuz5rii& Printre ei erau mu7i necunoscu7i. deoarece de o
!un5 $erioad5 $e K& nu* mai interesa c;tu-i de $u7in ceea ce se ;nt;m$a a $ensiune& 6ar din cauza
at;Gtor necunoscu7i. K&. indis$us. $re#eta s5 se a$ro$ie de #ru$& Uneori ;ns5. c;nd o c5uta $e
domni-oara 'urstner. tre!uia s5 fac5 cevaD arunca. de $id5. o $rivire #r5!it5 #ru$uui -i deodat5 ;
;nt;m$inau sticind doi oc"i com$et str5ini care* o$reau ocuui& Pe domni-oara 'urstner
$RA+5/N;/ H @9+
n*o mai #5seaL mai t;rziu ;ns5. c;nd. $entru a evita orice eroare. o c5uta din nou. o #5sea tocmai ;n
miCocu #ru$uui. cu$rinz;ndu*i cu !ra7ee $e doi domni care*i st5teau a5turi& /ai aes $entru c5 nu
era ceva nou. o asemenea ima#ine ; tu!ura e(trem de $u7in ;n ra$ort cu amintirea de neuitat a unei
foto#rafii f5cuteG $e $aC5 -i $e care o v5zuse odat5 ;n camera domni-oarei 'urstner& Oricum. aceast5
ima#ine ; ;nde$5rta $e K& de #ru$L c"iar dac5 mai revenea de c;teva ori. str5!5tea ;n #ra!5. cu $a-i
mari. c5direa tri!unauui ;n un# -i*n at&
Permanent -tia foarte !ine rostu tuturor ;nc5$erior. iar coridoaree $5r5site. $e care nu avusese cum
s5 e vad5 niciodat5 aievea. i se $5reau famiiare ca -i c;nd ar fi a$ar7inut dintotdeauna $ro$riei sae
ocuin7e& Am5nuntee i se ;nti$5reau ;n creier mereu. cu cea mai dureroas5 caritateD de $id5. un str5in
se $im!a $rintr*o sa5 de a-te$tareL era ;m!r5cat ca un toreador. taia ;i era $arc5 t5iat5 cu cu7itu.
vesta foarte scurt5 si danteee #5!ui. cu fire #roase. ;i d5deau un aer ri#id& [5r5 a*-i ;ntreru$e vreo
ci$5 $im!area. omu acesta se 5sa $rivit cu uimire. ne;ncetat. de c5tre K& Acesta se furi-a a$ecat ;n
Curu str5inuui -i* $rivea cu oc"ii o!osi7i -i "o!a7i& K& -tia toate desenee danteeor. toate
im$erfec7iunie franCurior. toate cur!ee vestei -i totu-i nu se mai s5tura s5 se uite& Sau mai de#ra!5 se
s5turase demut s5 mai $riveasc5. sau. mai e(act. nu vrusese niciodat5 s5* vad5. dar toreadoru nu*i
d5duse $ace&
ECe mascarad5 ne ofer5 str5in5tateaF. #;ndi K& -i*-i "o!5 -i mai tare oc"ii& Iar ima#inea acestui om ;
urm5rea $;n5 c;nd. r5sucindu*se $e cana$ea. ;-i ;n#ro$a fa7a ;n $ieea acesteia&
T
C<L<4ORIA LA /A/A
6intr*o dat5. a masa de $r;nz. ui K& ;i veni ;n minte s5*-i viziteze mama& Prim5vara era $e sf;r-ite -i.
o dat5 cu ea. se ;nc"eia a treiea an de c;nd nu*-i mai v5zuse mama& ; ru#ase atunci s5*i fac5 o vizit5
de ziua ui de na-tereL ;n ciuda unor im$edimente e cedase acestei ru#5min7i -i c"iar ;i $romisese
mamei c5 aveau s5 $etreac5 ;m$reun5 fiecare aniversare& 6eCa de dou5 ori nu*-i 7inuse $romisiunea&
6ar acum nu mai voia s5*-i a-te$te aniversarea. de-i $;n5 atunci nu mai erau dec;t $ais$rezece zieL
voia s5 $eceG imediat&
;-i s$use. ce*i dre$t. c5 nu e(ista nici un motiv s$ecia s5 $ece tocmai acumL dim$otriv5. ve-tie care*i
$arveneau re#uat. a fiecare dou5 uni. de a v5ru s5u care se ocu$a cu ne#ustoria ;n or5-eu acea -i
administra !anii $e care K& ;i trimitea $entru mama sa. ve-tie deci erau mai ini-titoare ca oric;nd& Ce*
i dre$t. $e mama o 5sase umina oc"ior. dar du$5 consutu medicior. K& se a-te$ta de ani de zie a
acest ucru& ;n sc"im!. starea ei #enera5 se ameiorase. diversee neaCunsuri ae !5tr;ne7ii ;n oc s5 se
am$ifice se diminuaser5 sau. oricum. ea e acuza mai $u7in& 6u$5 o$inia v5ruui. acest fenomen era
determinat. $oate. de fa$tu c5 devenise $este m5sur5 de evavioas5 ;n utimii ani J ;nc5 de a utima
vizit5 K& remarcase. a$roa$e cu dez#ust. u-oare semne ;n acest sens& ;ntr*o scrisoare v5ru ;nf57i-ase
foarte $astic cum !5tr;na. care mai ;nainte de*a!ia se t;ra. $5-ea acum f5r5 $ro!eme a !ra7u ui c;nd
o ;nso7ea duminicaGa !iseric5& ;n $us. asemenea ve-ti erau demne de crezare. c5ci ;n mod o!i-nuit
v5ru ui era fricos. iar ;n scrisorie sae avea tendin7a s5 e(a#ereze mai cur;nd r5u dec;t !inee&
6ar oricum ar fi fost. K& se "ot5r;se acum s5 $eceL $rintre ate ucruri ne$5cute constatase mai nou c5
avea o anumit5 sensi!iitate. o ;ncina7ie a$roa$e f5r5 temei de a ceda $ro$riior dorin7e& Ei !ine. ;n
cazu de fa75. acest defect suCea m5car unui sco$ no!iM
Se duse a fereastr5 s5*-i adune $u7in #;ndurie -i ceru ca masa s5 fie str;ns5 de ;ndat5& A$oi ; trimise
$e servitor a
$RA+5/N;/ H @@9
doamna 3ru!ac" s*o anun7e c5 domnu $rocurist $eac5 -i s5*i aduc5 a$oi vaiCoara ;n care doamna
3ru!ac" $usese ce credea de cuviin75&
A$oi ;i d5du domnuui Ku"ne c;teva ;ns5rcin5ri de afaceri $entru $erioada ;n care va fi a!sent. dar de
data aceasta ; nec5Ci doar va# fa$tu c5 domnu Ku"ne $rimi ;ns5rcin5rie cu o im$oite7e care
devenise deCa o!icei. ;ntorc;ndu*-i atera fa7a. ca -i cum ar -ti foarte $recis ce avea de f5cut -i ar
su$orta aceast5 comunicare a sarcinior numai ca $e o ceremonie&
;n fine. K& se duse a director& C;nd ;i soicit5 acestuia un concediu de dou5 zie ;ntruc;t tre!uia s5
mear#5 a mama sa. directoru ; ;ntre!5 fire-te dac5 mama ;i era cumva !onav5&
J Nu. s$use K& f5r5 at5 e($ica7ie&
St5tea ;n $icioare ;n miCocu camerei. cu m;inie a s$ate& Se #;ndi ;ncrunt;ndu*seD Nu se #r5!ise oare
cu $re#5tirie $entru c55torie K Nu era mai !ine s5 r5m;n5 aici K Ce c5uta acoo K Peca oare din
sentimentaism K Poate din sentimentaism rata aici ceva im$ortant. ocazia unei interven7ii care s*ar
$utea $roduce -i acum. ;n fiecare zi. ;n fiecareG ceas. du$5 ce $rocesu sta#nase a$arent s5$t5m;ni de*a
r;ndu -i a$roa$e c5 nici o ;n-tiin7are cert5 nu aCunsese $;n5 aK&KG
;n $us. n*ar mai s$eria*o nici $e !5tr;n5. ucru $e care fire-te c5 nu inten7iona s5* fac5. dar care se
$utea ;nt;m$a foarte u-or. ;m$otriva voin7ei ui. c5ci acum mute se ;nt;m$au ;m$otriva voin7ei ui&
Iar mama nici nu*-i e($rimase dorin7a s5* vad5& ;nainte vreme se re$etaser5 re#uat ;n
scrisorieGv5ruui c"em5rie insistente ae mameiL acum. -i c"iar de mai mut tim$ ;ncoace. nici vor!5
des$re a-a ceva& A-adar. nu din cauza mamei $ecaL acest ucru era car&
6ac5 $eca ;ns5 cu vreo s$eran75 ;n ceea ce* $rivea. era com$et ne!un. iar acoo. ;n dis$erarea fina5
;-i va $rimi r5s$ata ne!uniei& 6ar ca -i cum toate ;ndoieie acestea n*ar fi fost ae ui. ci ca -i cum
a7ii ar fi c5utat s5 i e v;re ;n ca$. r5mase. dezmeticindu*se doar a$arent. a decizia de a $eca&
;n tim$u acesta directoru se a$ecase $este un ziar ;n mod ;nt;m$5tor sau. ceea ce era mai $ro!a!i.
dintr*o considera7ie deose!it5 fa75 de K&L acum a!ia. directoru ;-i ridic5 $rivirea -i. scu;ndu*se ;n
$icioare. ;i ;ntinse m;naL a urm5. f5r5 a mai $une vreo ;ntre!are. ;i ur5 drum !un&
@@@ H $ra!z ,af-a
/er#;nd de coo*coo. K& ; mai a-te$t5 ;n !irou $e servitor. ; res$inse a$roa$e mut $e direcGtoru*
adCunct care intr5 de mai mute ori s5 se intereseze de motivu c55toriei ui K&. -i c;nd $rimi ;n sf;r-it
vaiCoara. se #r5!i imediat s5 co!oare a tr5sura deCa re7inut5& Nu terminase de co!or;t c;nd. ;n utimu
moment. a$5ru ;n ca$5tu de sus a sc5rior func7ionaru Kuic" 7in;nd ;n m;n5 o scrisoare ;nce$ut5.
$entru care voia evidentGs5 o!7in5 de a K& o indica7ie& K& ;i f5cu un semn de refuz cu m;na. dar tont
cum era. acest om !ond cu ca$u mare nu ;n7eese refuzu -i #oni du$5 K&. futur;nd ";rtia -i e(ecut;nd
ni-te s5rituri care i*ar fi $utut fi fatae& K& era at;t de e(as$erat;nc;t. atunci c;nd Kuic" ; aCunse din
urm5 $e scara e(terioar5. ;i u5 scrisoarea din m;n5 -i o f5cu !uc57i& A$oi. c;nd K& se r5suci ;n tr5sur5.
; v5zu $e Kuic". care $ro!a!i c5 nu*-i ;n7ee#ea deoc #re-eaa. st;nd ;n acea-i oc -i $rivind ;n
urma tr5surii. ;n vreme ce ;n#5 e $ortaru ;-i trase c"i$iu $este oc"i&
A-adar. K era totu-i unu dintre cei mai ;na7i func7ionari ai !5nciiL dac5 e ar t5#5dui acest ucru.
$ortaru *ar contrazice& Iar mama. ;n ciuda tuturor evenimenteor. ; considera c"iar directoru !5ncii
-i ;-i $5stra convin#erea aceasta de ani de zie& 6u$5 $5rerea ei. K& nu se $utea $r5!u-i. oric;te
$reCudicii i se aduseser5 $resti#iuui s5u& Poate era un semn !un ;n fa$tu c5 tocmai ;naintea $ec5rii se
convinsese c5 mai era ;n stare s5 smu#5 o scrisoare din m;na unui func7ionar care avea c"iar e#5turi
cu tri!unau -i a$oi s5 ru$5 scrisoarea f5r5 nici o scuz5& Numai ceea ce i*ar fi f5cut cea mai mare
$5cere nu $utuse s5 fac5D s5*i dea ui Kuic" doi $umni zdraveni ;n o!raCii rotunzi -i $aizi&
RAO INTERNATIONAL PUBLISHING
ttM
COMPAN S.A.
S!"i# $O%!"! &&'
R!g"# Ma#ti$ %u GAR& A$t!i$" %" SA'N-E(UPER) Al*"#t CAMUS
Al*"#tCAMUS
A$%#+ MALRAU( A$%#+ MALRAU( A$%#+ MALRAU( A$%#, MALRAU( F#a$- KAFKA
Familia Thibault ./ 0!i.1 Citadela
Strinul, Ciuma, Cderea, Exilul i mpria
Faa si reversul, Nunta, Mitul lui Sisif, mul rev!ltat, "ara
C!ndiia uman
Sperana
#ntimem!rii $2 %linda limburil!r
#ntimem!r& $$2 Frn%hia i !arecii
'r!cesul
S())!*! Int!"n#ti+n#l! ,! (lti-. +".
P.&. 3AMES R!*"#t'NE Paul ER&MAN L!uis4O5ON 6i7t!# OSRO6SK) 8illia9 &'E:L 3!;$ SAUL 3!s"p; AM'EL C!li$
FOR4ES Si9!$ 8'ESEN:AL C!li$ FOR4ES 3!;$ GR'S:AM Alistai#MACLEAN Alistai#MACLEAN G%#a#% MA3A( Ma#7ia
MULLER Ma$! PU5O :"#9a$ 8E'SS 3"++#"< ARC:ER
3!;$ SAUL Ri%l"<PEARSON A.E. 0a$ 6OG A$%#"i AMALR'K 3!;$ GR'S:AM
(ustul m!rii
'ururea ttnr
Filiera elveian
Femeia vieii mele2Mariene
)eul din $udeea
Fiina rului
&mbr
*!vada
peraiunea + Sh!c,-ave.
Calea speranei
Crucea de f!c
Firma
peraiunea Sea-itch
Ter!are la #msterdam
Ma%icienii
Tr!fee i lucruri m!arte
#rena sumbr
peraiunea /essica
Nici un ban n plus, nici un ban n minus
'r!tect!rul
'rbuirea
$mperiul marelui 0udect!r
1asputin
Ca2ul 'elican
Ro!ert 3UILLAIN LaZrence SAN6ERS Io"n 3RIS1A/ /arcia /ULLER A&E&van2O34 4edALL'EUR\ P&6& IA/ES
Laura 1AS4IN3S LaZrence SAN6ERS Ieffre% ARC1ER Pau ER6/AN Coin FOR'ES P&6& IA/ES
Ant"on%/ANCINI A&E&van2O34 Iames O1I4AKER Iose$" OA/'AU31 Iose$" OA/'AU31 Io"n 3RIS1A/ Io"n
SAUL P&6& IA/ES Ieffre% ARC1ER Iuie 3AROOO6 G Iames 'airLO2ELL Neson 6E/ILLE
S!r%e
Secretul lui McNalf3
4445i vreme e ca s uci2i
)upul din umbr
*estinaia &nivers
#rat6mi un er!u
'lanuri i d!rine
Secretul !imului
1eversul medaliei
chestiune de !n!are
&ltimele 2ile ale #mericii
Cacealmaua
M!artea unui expert
Naa
Cartea lui van "!%t
*iana vs4 Charles
N!pile fu%arului
Execuia
Clientul
Creatura
m!arte ciudat
'rimul ntre e%ali
/!hanna
#nastasia
C!asta de aur
C"er% 'I33S Ia%mi CRIS4OL Unda 3USS Susan K\LE Laura IOR6 AN
C+l!)/i# $L+0!St+"1'
Tradiii de familie Trei d!rine #n!timpuri Escapada Trandafiri $n 2!ri
O 1 APR 2!!" * 2 APR 2!!" # APR 2!!"
12. 3(ni 4556 $CT
3(li 4557
89.88888
a m
789
Pentru a o!7ine oricare din aceste c5r7i trimite7i comanda dumneavoastr5 $e adresa 'ucure-ti CP& )7*+,& Comand;nd
J 1 7a#t" !eneficia7i de #ratuitatea trans$ortuui
J @ 7=#>i !eneficia7i de 9B : reducere -i de #ratuitatea trans$ortuui
J %" la / 7=#>i ;n sus !eneficia7i de 9A k reducere -i de #ratuitatea trans$ortuui. devenind mem!ru a Cu!uui C5r7ii RAO.
$rimu Cu! a C5r7ii din Romania&