ELEV : SUBTIRELU-BLEJAN V.

GEORGE STEFAN
PROFESOR :Ing. RADULESCU VASILE RELU
1
CUPRINS
1. Stadiul actual al cunoasterii in domeniu PAG 03
2. Studierea metodelor si mijloacelor de proiectare si constructie a CA la MU dotate
cu CNC PAG 07
3. Reproiectarea subansamblurilor specifice din compunerea MUCN pentru a le
compatibiliza cu cerintele CA si integrate cu calculatorul PAG 11
. Conducerea in timp real a operatiilor de lucru si teoriile de optimizare PAG 15
2
Cond!"#"$ $%o&$%$ $
'$()n)*o# n"*%"
1. Stadiul actual al cunoasterii in domeniu
Un obiectiv important al tranzitiei economiei romanesti catre economia de piata este
restructurarea tehnologica si manageriala a intreprinderilor constructoare de masini,
implementarea unei gandiri tehnice si economice orientate catre eficienta maxima a
efortului material si intelectual.
Atingerea acestui obiectiv este posibila doar printr-o abordare sistemica a
procesului tehnologic si a echipamentului tehnologic care are anumite elemente si o
anumita organizare a acestora, cu legaturi functionale bine precizate intre elemente si cu
un scop clar definit rentabilizarea oricarei activitati productive in general si in particular a
activitatilor din domeniul tehnologiei constructiilor de masini.
Tematica de cercetare este cantonata cu preponderenta in subdomeniul Masini-
unelte, sisteme flexibile de productie, aschiere si scule aschietoare. Fabricatia flexibila
este o stiinta multidisciplinara: tehnologie, inteligenta artificiala, computere, roboti, masini-
unelte si scule aschietoare, dispozitive, stiinta materialelor etc. acest fapt a facut ca
cercetarile in domeniu sa fie abordate in tarile dezvoltate economic in cadrul unor
!aboratoare "ationale de Fabricatie Flexibila, #nstitute "ationale de $obotica sau in
laboratoarele marilor si puternicelor firme transnationale, fiind constintizat faptul ca nu
marile investitii economico-financiare ci doar cercetarea asidua si la inalt nivel in domeniul
fabricatiei inteligente va putea inlocui calificarea operatorului uman, a carui cunostinte si
experienta sunt momentan indispensabile pentru a compensa uzura sculelor, erorile de
instalare a semifabricatului sau de programare a comenzilor numerice ale %U etc.
!a nivelul unei intreprinderi, fabricatia inteligenta trebuie sa creeze produsele dorite
de clienti , la o inalta calitate si la pretul cel mai scazut, ceea ce suprasolicita masinile-
unelte si celelalte echipamente tehnologice. &'a obtii ce este mai bun, mai corect si mai
ieftin de prima data( minimizand efortul fizic si intelectual al operatorului uman, sunt tinte
strategice ale economiei de piata din ultimii )* de ani care au indus in domeniul
constructiilor de masini-unelte schimbari dramatice, fara a se diminua substantial insa rolul
important al operatorului uman in industria prelucratoare, datorita multor situatii
incontrolabile inalnite: programarea %U+", corectia erorilor de scula, variatia
caracteristicilor de aschiere ale sculei si ale materialului semifabricatului etc. ,peratorul
uman -udeca si pondereaza alegerea corectiilor pe parcursul derularii procesului de
prelucrare folosindu-si in mod complex intreaga varietate a simturilor: vaz, auz, miros,
tactil, masoara si reevalueaza sculele, dispozitivele si alti parametri ai procesului- lucru
pentru care este nevoie de ani de invatare teoretica si practica, si cu toate acestea el
poate gresi. +oncluzia se impune ca neaparata si singulara: %U trebuie automatizate si
facute mai inteligente.
.rivite astfel, pe plan mondial %U continua sa fie in prezent un domeniu in care
noutatile de principiu , sau de solutie constructiva, sunt intr-o permanenta evolutie. Astfel,
%U aschietoare conventionale erau dotate initial doar cu echipamente tehnologice /0T1
3
care urmareau numai controlul dimensional al pieselor si atunci doar la operatiile de
finisare. Aparitia acum patru decenii a comenzii numerice /+"1 a constituit un moment
esential in evolutia constructiei de %U. Acest lucru a facut posibila rezolvarea
automatizarii deplasarilor la dimensiune prin asa numitul &ciclu al cotelor(, precum si
instalarea automata prin programul care contine cotele si a unor valori discrete ale
parametrilor regimului de aschiere /numit si regim de lucru al %U1 intr-o succesiune precis
anticipata. "ecesitatile practice din industriile aerospatiale, nucleare si de armament au
dus la o dezvoltare intensa a comenzilor numerice si la o mare diversitate a sistemelor
realizate si experimentate. Acestea si-au gasit aplicabilitate atat in comenzile %U cat si in
gestiunea datelor de comanda: programarea producerii datelor de comanda, programarea
pieselor, culegerea datelor pentru programarea pieselor, stocarea datelor etc.
!a sfarsitul anilor 23 era de-a fezabila instalarea unor microcomputere pe %U astfel
incat aceasta putea fi programata operativ in procesul de productie. Acestea sunt %U
dotate cu CNC /controlate numeric prin computer1. #n ultimii ani a devenit posibila
programarea %U &direct( de la distanta prin intermediul unui panou. #n acest fel &comanda
numerica directa( /4"+1 a devenit un subsistem al productiei in care programatorii
creeaza programe intr-un spatiu centralizat si-l trimit catre una sau mai multe %U prin
intermediul circuitelor de legatura ale 4"+. .ana la celulele flexibile de fabricatie /F%+1 si
sistemele flexibile de fabricatie /F%'1 nu a mai fost decat un pas, pas ce a prefigurat
directiile viitoare de cercetare in domeniu, directii care converg catre sistemele de
fabricatie integrate /+#%1 visul tehnic al secolului urmator - care inglobeaza toate
cuceririle stiintifice si practice de pana acum dar si pe cele existente in stadiu de conceptie
/+A4, +A%, A.T, +A.., +A.', +'5, #'#', %A., %+!, $A.T, A#, A++, A+, etc.
+omanda dupa program, care a constituit un progres esential la timpul sau si a
deschis calea catre +#%, sufera inca de importante dezavanta-e care nu au putut fi
inlaturate si care pot fi rezumate astfel:
a1 pregatirea programului necesita un volum mare de calcule si operatii, acestea avand
la baza un important volum de informatii apriorice despre 'f, 'A, conditiile concrete de
lucru, volumul productiei, informatii economice etc.
b1 datele utilizate in calcule sunt stabilite cu inevitabile aproximari datorate coeficientilor
si exponentilor specifici relatiilor experimentale din teoria aschierii precum si diversitatii
cazurilor tehnologice concrete asociate necunoasterii exacte a proceselor si materialelor
c1 efectele uzurii normale a sculelor aschietoare provoaca variatia cotelor piesei, a
fortelor de aschiere etc., dar toate incercarile de predictie a uzurii, avand ca baza
cercetarile lui Ta6lor /78391 in domeniu, au un grad insuficient de incredere si
repetabilitate
d1 variatiile dimensiunilor semifabricatului sunt imprevizibile si deci neprogramabile,
motiv pentru care sunt luate in calcul dimensiuni maxime pentru adancimea de aschiere,
consimtind dintr-un inceput la rezultate economice neperformante.
4oar dezavanta-ele mai sus mentionate, precum si pericolul ca erorile sa conduca
la defecte sau rebuturi de prelucrare, determina de regula admiterea unor mari rezerve de
siguranta in stabilirea parametrilor regimului de aschiere. Aceste rezerve determina, in
cele mai multe cazuri, o incarcare a %U cu +" sau 4"+ mult inferioara celor
conventionale similare, cu efecte economice nesatisfacatoare.
#ntroducerea %U dotate cu sisteme de conducere automata a ciclului de lucru,
inlatura total sau partial dezavanta-ele de mai sus prin sistemul cu bucla inchisa pe care il
contin. Acest sistem de conducere automata numit comanda adaptiva /+A1 are rolul de a
4
calcula si a mentine in mod automat o combinatie optima de valori ale parametrilor de
aschiere, pe baza determinarii valorilor pentru toti parametrii sau numai pentru o parte
dintre acestia. Aceasta functiune este realizata de +A, in timpul desfasurarii .A, pe baza
masurarii parametrilor care asigura realizarea scopului propus. +a regim de prelucrare,
+A poate conduce .A fie la nivelul unei optimizari /A+, comanda adaptiva de
optimizare1, fie la cel de a mentine anumiti parametri in limite aprioric stabilite /A++
comanda adaptiva cu constrangeri1.
.rin functia sa, +A este deosebit de eficienta in cazul productiei individuale si de
serie mica, la prelucrari complexe cu o mare diversitate a incarcarii asa cum se intampla in
situatia centrelor de prelucrare /+.1 din compunerea F%+, F%' si deci a +#%. 4e fapt, pe
linia evolutiei constructiei de %U prezentata anterior, etapa urmatoare, care de-a se
contureaza, apartine +. cu +A inglobate in +#%, previzionate ca fiabile prin anii )3)3.
'tudierea +A pentru %U+" este oportuna pentru ca ea este capabila sa asigure %U o
utilizare mai intensiva si deci mai rationala, sa-i puna in valoare toate acumularile din
domeniul performantelor solutiilor constructive si-i da posibilitatea de a micsora erorile
dinamice. Faptul ca %U+" au de-a ciclul automatizat, actionari continuu reglabile si +"
pentru &ciclul cotelor(, usureaza in mare masura introducerea +A la aceste masini. #n
principiu insa, domeniul de aplicabilitate al +A este mult mai mare, deoarece acest gen de
sisteme sunt de-a folosite si la %U cu +"+ si 4"+, lucru care are ca rezultat cresterea
eficientei, a durabilitatii sculelor si a capacitatii de productie, in special in cadrul productiei
flexibile.
'isteme flexibile de fabricatie /'FF1
#n tara noastra preocuparile constructorilor de %U si in special a cercetatorilor in
domeniu se incadreaza in contextul general al efortului facut pe plan mondial in directia
introducerii +" - si mai recent a +A - in structura celor mai diverse utila-e si echipamente
tehnologice. Activitatea desfasurata in sensul realizarii de noi sisteme de +" si +A pentru
%U s-a bucurat de o atentie deosebita in perioada anilor 789:-78;*, cand contributia
autohtona in domeniu urmarea indeaproape realizarile pe plan mondial.
#nscriindu-se in efortul general al constructorilor din domeniul %U, activitatea
colectivului de %U din cadrul U... Timisoara a detinut o pozitie de varf chiar pe plan
mondial in anii 23 ca urmare a cercetarilor asupra +A la %U facute sub conducerea
regretatului prof.dr.ing. 0ugen 4odon . +ercetarile desfasurate de colectivul amintit /la
care toti membrii prezentului proiect de cercetare au participant 1 au urmarit printre altele:
5
solutionarea bazei tehnologice a +A, optimizarea regimului de lucru tinand cont de
limitarile date de durabilitatea sculelor si modul de incarcare a %U in diferite cazuri de
prindere a piesei, introducerea si definirea de noi notiuni / forta de referinta - F
ref
, forta de
strangere axiala a piesei F
st
etc.1, multe din ele netratate pana la acea data de literatura
de specialitate.
.reocuparile asemanatoare au existat si in alte +entre Universitare din tara
/<ucuresti, +lu--"apoca, #asi, +raiova, Targu-%ures, <rasov, 'ibiu1 dar acestea s-
aurezumat doar la cercetarea doctorala iar rezultatele obtinute nu au fost suficient
valorificate teoretic si industrial.
!n prezent sistemele de +A propuse de firmele constructoare si de cele de
cercetare in domeniul aschierii pe %U pornesc de la anumite valori initiale introduse de
regula prin programare. #ndiferent de numarul parametrilor procesului de aschiere / de
exemplu componenta fortei de aschiere F
c
1, valorile acestora sunt stabilite prin pregatirea
tehnologica efectuata anterior inceperii prelucrarii. , astfel de abordare a +A simplifica
intr-un grad insuficient munca tehnologului si a programatorului, nereusind decat o
cercetare a unor marimi de referinta stabilite de cele mai multe ori arbitrar sau in conditii
de insuficienta si reala cunoastere a fenomenului de aschiere.
"endintele la ni#el mondial pornesc de la faptul ca, %U fiind inima oricarui istem
de prelucrare, situarea ei in centrul atentiei cercetatorilor este pe deplin -ustificata, cu atat
mai mult cu cat ea reprezinta si componenta cea mai conservatoare-comparand de
exemplu cu industria computrelor-si cea mai scumpa. .entru urmatorii =3 de ani industria
masinilor-unelte va trebui sa aibe cea mai inalta rata de modernizare pentru a putea
ingloba noile cuceriri tehnice din domeniile: microcalculatoare, metode de programare,
limba-e de programare etc., cu alte cuvinte,va trebui sa se rezolve dilema intre
componentele hard>are si soft>are ale sistemului de prelucrare astfel incat pentru %U cu
+"+ si in special 4"+ sa se elimine monitorizarea directa umana precum si introducerea
manuala de la consola masinii a datelor de corectie-reminiscenta a a vechilor limba-e de
programare a %U.
4in studiul rezultatelor cercetatorilor in domeniu din 0uropa, America si Asia
prezentate la diferite +onferinte internationale /vina, <udapesta, %aribor, +incinati, To?io,
+hisinau, +racovia, @ena etc.1 se constata ca tendinta este de trecere de la descrierea
fenomenelor din timpul aschierii materialelor catre predictia acestora. +ele mai intense
cercetari vizeaza:
"oi metode de prelucrare a materialelor cu caracteristici superioare utilizand scule cu
insertii ceramice, nitrura cubica de bor sau diamant si %u cu viteze inalte de aschiere
#nvestigatii ale formarii aschiilor si monitorizarea zonei de aschiere
%odelarea si simularea proceselor de prelucrare
Achizitia si prelucrarea automata a datelor de aschiere in vederea dezvoltarii de <aze
de date sistematice
%onitorizarea fortelor de aschiere, a temperaturii si vitezei de uzura a sculelor
Adoptarea asanumitei filosofii +#% in fabricatia pieselor industriale dar si pentru
educatie in domeniul noilor concepte de fabricatie
.relucrarea de precizie la viteze inalte in regim de conducere si de evaluare automata
a procesului
0laborarea de recomandari practice la alegerea parametrilor de aschiere in fabricatia
integrata
4intre tendintele cercetarilor viitoare se pot aminti:
6
4ezvoltarea de metode si mi-loace de evaluare a calitatii suprafetelor aschiate in
conformitate cu indicatorii de performanta standardizate #',
4ezvoltarea cunostintelor si a bazelor de date necesare teoriei aschierii
4ezvoltarea de noi proceduri de cercetare : monitorizarea fortelor, vibratiilor, uzurii
sculei,modelarea formarii aschiilor folosind relatiile Usui-Airota
Utilizarea Analizei spectrale, a 0misiei acustice, a $etelelor .etri si neurale in studiul
uzurii sculelor dar si ca mi-loace de conducere in timp real a proceselor de aschiere
#nvestigarea indicatorilor calitativi, cantitativi si economici ai proceselor de aschiere cu
parametri de lucru variabili
0laborarea de legi, axiome si leme necesare crearii unei teorii unitare in ingineria
tehnologica +reatologia.
2. Studierea metodelor si mijloacelor de proiectare si constructie a CA la MU
dotate cu CNC
Un obiectiv important al tranzitiei economiei
romanesti catre economia de piata este restructurarea
tehnologica si manageriala a intreprinderilor constructoare
de masini, implementarea unei gandiri tehnice si economice
orientate catre eficienta maxima a efortului material si
intelectual.
Atingerea acestui obiectiv este posibila doar printr-o
abordare sistemica a procesului tehnologic, cu legaturi
functionale bine precizate intre elemente si cu un scop clar
definit rentabilizarea oricarei activitati productive.
+onsiderand procesul tehnologic ca sistem si analizandu-l
in conformitate cu legile generale ale cercetarii sistemice,
rezulta ca structura sistemului tehnologic de prelucrare
fig.7 - este formata din doua componente subsistemice:
subsistemul om /,%1 si subsitemul tehnologic /TA1 care are
in componenta doua subsisteme, unul tehnic /Th1 - masina-unealta /%U1, scula
aschietoare /'A1 si dispozitive de orientare si fixare a semifa-bricatului /4,F1 - si celalalt
al semifabricatului /'f1.
+reatie tehnica a omului, masina este realizata dintr-un ansamblu de elemente
mecanice componente /organe1, inlantuite cinematic, cu miscari strict determinate. "ici o
masina nu poate fi realizata fara cunostinte tehnice despre organelle sale complnente.
.e plan mondial %U continua sa fie in prezent un domeniu in care noutatile de
principiu , sau de solutie constructiva, sunt intr-o permanenta evolutie. Aparitia acum patru
decenii a comenzii numerice /+"1 a constituit un moment esential in evolutia constructiei
de %U. Acest lucru a facut posibila rezolvarea automatizarii deplasarilor la dimensiune
prin asa numitul &ciclu al cotelor(, precum si instalarea automata prin programul care
contine cotele si a unor valori discrete ale parametrilor regimului de aschiere intr-o
succesiune precis anticipata. +" si-au gasit aplicabilitate atat in comenzile %U cat si in
gestiunea datelor de comanda: programarea producerii datelor de comanda, programarea
pieselor, culegerea datelor pentru programarea pieselor, stocarea datelor etc.
!a sfarsitul anilor 23 era de-a fezabila instalarea unor microcomputere pe %U astfel
incat aceasta putea fi programata operativ in procesul de productie /%U dotate cu +"+-
7
Fig.7
'tructura sistemului tehnologic
de productie din constructia de
masini
STP
OM
TH
Th
Sf
MU SA
DO
F
controlate numeric prin computer1. #n ultimii ani a devenit posibila programarea %U &direct(
de la distanta prin intermediul unui panou. #n acest fel &comanda numerica directa( /4"+1
a devenit un subsistem al productiei in care programatorii creeaza programe intr-un spatiu
centralizat si-l trimit catre una sau mai multe %U prin intermediul circuitelor de legatura ale
4"+. .ana la celulele flexibile de fabricatie /F%+1 si sistemele flexibile de fabricatie /F%'1
nu a mai fost decat un pas, pas ce a prefigurat directiile viitoare de cercetare in domeniu,
directii care converg catre sistemele de fabricatie integrate /+#%1 visul tehnic al secolului
urmator - care inglobeaza toate cuceririle stiintifice si practice de pana acum dar si pe cele
existente in stadiu de conceptie /+A4, +A%, A.T, +A.., +A.', +'5, #'#', %A., %+!,
$A.T, A#, A++, A+, etc.
+omanda dupa program sufera inca de importante dezavanta-e care pot fi
rezumate astfel:
a1 pregatirea programului necesita un volum mare de calcule, acestea avand la baza
informatii apriorice despre 'f, 'A, conditiile concrete de lucru, volumul productiei,
informatii economice etc.
b1 datele de calcul sunt stabilite cu aproximari datorate coeficientilor si exponentilor
specifici relatiilor experimentale din teoria aschierii precum si diversitatii cazurilor
tehnologice concrete
c1 efectele uzurii normale a sculelor aschietoare provoaca variatia cotelor piesei, a
fortelor de aschiere etc. iar incercarile de predictie a uzurii au un grad insuficient de
incredere si repetabilitate
d1 variatiile dimensiunilor semifabricatului sunt imprevizibile si deci neprogramabile,
motiv pentru care sunt luate in calcul dimensiuni maxime pentru adancimea de aschiere.
4ezavanta-ele mentionate si pericolul ca erorile sa conduca la rebuturi de
prelucrare, determina admiterea unor rezerve de siguranta in stabilirea parametrilor
regimului de aschiere, fapt care duce la o subincarcare a %U cu +" sau 4"+ comparativ
cu cele conventionale similare.
#ntroducerea %U dotate cu sisteme de conducere automata in timp real a ciclului de
lucru, inlatura total sau partial dezavanta-ele de mai sus prin sistemul cu bucla inchisa pe
care il contin. Acest sistem de conducere automata numit comanda adaptiva /+A1 are rolul
de a calcula si a mentine in mod automat o combinatie optima de valori ale parametrilor de
aschiere, pe baza determinarii valorilor pentru toti parametrii sau numai pentru o parte
dintre acestia. Aceasta functiune este realizata de +A, in timpul desfasurarii .A, pe baza
masurarii continue a parametrilor care asigura realizarea scopului propus. +a regim de
prelucrare, +A poate conduce .A fie la nivelul unei optimizari /A+, comanda adaptiva
de optimizare1, fie la cel de a mentine anumiti parametri in limite aprioric stabilite /A++
comanda adaptiva cu constrangeri1.
.rin functia sa, +A este deosebit de eficienta in cazul productiei individuale si de
serie mica, la prelucrari complexe cu o mare diversitate a incarcarii asa cum se intampla in
situatia centrelor de prelucrare /+.1 din compunerea F%+, F%' si deci a +#%. 4e fapt, pe
linia evolutiei constructiei de %U prezentata anterior, etapa urmatoare, care de-a se
contureaza, apartine +. cu +A inglobate in +#%, previzionate ca fiabile prin anii )3)3.
'tudierea conducerii in timp real a sistemelor de prelucrare este oportuna pentru ca ea
este capabila sa asigure %U o utilizare mai intensiva si deci mai rationala, sa-i puna in
valoare toate acumularile din domeniul performantelor solutiilor constructive si-i da
posibilitatea de a micsora erorile dinamice. Faptul ca %U+" au de-a ciclul automatizat,
8
actionari continuu reglabile si +" pentru &ciclul cotelor(, usureaza in mare masura
introducerea sistemelor de conducere in timp real la aceste masini.
#n prezent sistemele de conducere in timp real /+T$1 propuse de firmele
constructoare si de cele de cercetare in domeniul aschierii pe %U pornesc de la anumite
valori initiale introduse de regula prin programare. #ndiferent de numarul parametrilor
procesului de aschiere / de exemplu componenta fortei de aschiere F
c
1, valorile acestora
sunt stabilite prin pregatirea tehnologica efectuata anterior inceperii prelucrarii si mai
recent apeland baza de date tehnologice /<4T1. , astfel de abordare simplifica intr-un
grad insuficient munca tehnologului si a programatorului, nereusind decat o cercetare a
unor marimi de referinta stabilite de cele mai multe ori arbitrar sau in conditii de
insuficienta si reala cunoastere a fenomenului de aschiere. $ezulta deci ca, in realitatea
actuala, problema fundamentala a unei +T$ o constituie stabilirea unei marimi de referinta
care sa asigure functionarea %U in domeniul permis acesteia.
Faptul ca relatiile utilizate in algoritmii de +T$ sunt in marea lor ma-oritate
experimentale iar valorile tabelate pentru constantele si exponentii aferenti nu pot modela
intregul complex de factori care intervin aleator in proces, face ca acest mod de abordare
sa aiba un grad de incredere scazut. 4e asemenea, eficienta unei astfel de conduceri, fara
posibilitatea de a calcula si de a rea-usta in timp real parametrii de proces, este scazuta
din punct de vedere economic.
+alculul regimului de aschiere este dificil intrucat intervin o serie de factori aleatori
ca:
- parametri care caracterizeaza scula si semifabricatul cu un grad mare de
dispersie
- piesele au o configuratie complexa si dimensiuni variabile
- 'T0 este complex, caracteristicile sale variind in timpul prelucrarii in functie de
regimul de lucru utilizat si de pozitia momentana a contactului scula-piesa
- costurile partiale sunt practic necunoscute sau greu de determinat.
+a atare, procesul de aschiere la strun-ire este asimilabil unui sistem multivariabil
care cuprinde marimi de intrare B
ai
/
rpi
,
rsi
, A$+
i
etc.1 si intermediare U
ai
/d
i
, n
i
, f
i
, l
i
etc.1,
care se pot ingloba in categoria marimilor de stare.
4in cadrul B
ai
de intrare trebuie sa faca parte si alti factori de influenta asupra
procesului de aschiere, care desi sunt cunoscuti, ei nu sunt cuantificati direct si ca atare,
pentru simplificare de multe ori acestia se considera factori perturbatori sau se ignora
total. 4intre acestia amintim:
- geometria initiala a asculei /unghiurile constructive de aschiere1
- geometria din timpul fazelor de aschiere /unghiurile efective1
- gradul de uzura initial al sculei si evolutia acesteia in timpul prelucrarii
- frecarile dintre aschii si scula respectiv piesa
- temperatura de aschiere
- influenta lichidului de racire-ungere asupra durabilitatii sculei
- vibratii si autovibratii care apar in proces.
+a urmare a multitudinii de factori aleatori, unii dintre ei nedeterminabili direct,
pentru cunoasterea procesului de aschiere la strun-ire va trebui sa se adopte un model
matematic complex, dar elastic in ceea ce priveste pla-a de variatie a marimilor din proces,
in baza caruia sa se stabileasca un algoritm operational pe mi-loacele de calcul din
dotarea strungurilor moderne /microprocesoare1. Adoptarea unui astfel de model
matematic operational, rezolva in mare masura cunoasterea procesului de aschiere. #n
9
vederea conducerii acestui proces, se impune optimizarea parametrilor procesului lucru
care se face in baza unuia dintre cele trei mai importante criterii: al pretului de cost minim,
al capacitatii maxime de aschiere sau al durabilitatii maxime a sculei aschietoare, functie
de tipul productiei in cadrul liniilor si sistemelor tehnologice flexibile.
.ompele imersibile 5rundfos sunt proiectate special pentru circularea lichidelor de
rCcire Di lubrifianEilor pentru maDini unelte, transferul de condens Di alte scopuri specifice
unde folosirea unei pompe imersibile prezintC un avanta- cum ar fi sisteme de spClare Di
echipamente de curCEare a componentelor.
.rivite prin prisma acestui mare deziderat, modelele matematice de descriere ale
procesului de aschiere prezinta nea-unsuri de esenta dar si cateva informatii demne de
remarcat:
7. Aplicarea oricaror teorii de optimizare are ca rezultat obtinerea de anumite
corelatii, de obicei intre doi dintre cei trei parametri ai schierii v, f, a
p
a caror valori, in
general, depasesc limitele impuse de anumite restrictii si care nu tin cont de numarul de
treceri si de miscarile in gol.
). 'e recomanda in general un numar minim de treceri in aschiere, solutie care
nu intotdeauna asigura precizia sau nu este si economica, desi asigura un timp minim de
prelucrare.
=. - %iscarile a-utatoare si in special cele legate de cursele in gol nu sunt studiate
cu optimizare desi ele au o pondere insemnata in economia operatiei.
:. - #n general si mai ales la strun-irea de finisare cu scule armate cu placute din
carburi metalice sau ceramice este economic avanta-os /scade consumul energetic
specific1 sa se mareasca avansul f in detrimentul adancimii de aschiere a
p
fapt in
opozitie cu recomandare ca a
p
FA
p
.
*. Guasitotalitatea metodelor de optimizare cunoscute nu trateaza operatia in
ansamblul ei ci doar anumite faze ale ei, astfel ca rezultatele obtinute nu corespund
realitatilor practice.
2. +onceptul de durabilitate utilizat in dezvoltarea teoriilor de optimizare nu
corespunde vitezei de uzura a sculei si este neoperant la calculul automatizat.
Avand in vedere nea-unsurile semnalate in abordarea calculului automat cu
optimizare in timp real a parametrilor regimului de aschiere, pentru o completa solutionare
a problemei, se impun initial ca prioritare urmatoarele directii de cercetare:
a1 5asirea variantei optime de proces tehnologic si a schemei de aschiere
optime
b1 Alcatuira ecuatiei de cost a intregii operatii care sa cuprinda ca variabile atat
numarul de treceri cat si timpii necesari miscarilor a-utatoare, pe langa celelalte variabile:
a
p
, f, v etc.
c1 4in conditia costului minim al operatiei pe %U considerata, sa se faca
optimizarea nu numai a regimului de aschiere ci si a regimului trecerilor prealabile si a
curselor in gol
d1 0xpresia criteriului de optimizare sa aibe valori de extrem pentru marimi ale
variabilelor de regim de lucru care respecta toate restrictiile impuse de caracteristicile
sistemului de prelucrare, inclusiv acelea privind calitatea suprafetei prelucrate
e1 +onsiderarea geometriei efective a sculelor aschietoare
f1 +onsiderarea vitezei de uzura a sculei ca si criteriu de durabilitate al acesteia
g1 Acordarea capacitatii de productie in cazul sistemelor flexibile si a liniilor
tehnologice
10
h1 'tabilirea automata a adancimii de aschiere si a ciclului cotelor
i1 Utilizarea pe cat posibil a intregii puteri a masinii-unelte
-1 %entinerea fortelor de aschiere in limitele admise de rigiditatea 'T0.
4atorita volumului mare de calcul pe care il presupune rezolvarea problemei +T$,
este necesara utilizarea unui calculator electronic. .osibilitatea de calcul practic
instantaneu si continuu este deosebit de importanta pentru conducerea optima a
procesului de aschiere, cu atat mai mult cu cat conditiile de lucru sunt continuu variabile,
ca si parametrii de intrare de intrare de altfel.
+el putin la fel de complexa este si problema cunoasterii caracteristicilor 'T0 in
timpul desfasurarii procesului de aschiere. !a strun-ire, de exemplu, ma-oritatea strategiilor
de +T$ analizate nu iau in considerare deloc acest aspect sau fac abstractie de o serie de
aspecte care definesc situatia in care se gaseste piesa si portscula cum ar fi:
- modul de prindere al semifabricatului: in universal, intre varfuri sau combinat
- tipul constructiv al pinolei cu sau fara blocare
- modul in care piesa este efectiv solicitata
- consecintele variatiei diametrului la arborii in trepte in stabilirea valorii fortei de
aschiere
- modul de variatie a deformatiei elestice a 'T0 functie de pozitia portsculei pe axa
,z
#n consecinta, sistemul de aschiere este un sistem dinamic compus din 'T0 si
procesul de aschiere, considerate in interactiunea lor. 0cuatia unui astfel de sistem
dinamic inchis care are factori externi f/t1, marime de iesire x
e
/t1 si marimi de reglare 6/t1,
este o ecuatie diferentiala neliniara a carei rezolvarea reclama tehnica de calcul electronic,
cu atat mai mult cu cat solutiile trebuiesc gasite in timp real, pentru a se putea interveni in
proces in sensul dorit prin optimizare.
+ele mai sus prezentate duc la concluzia ca numai prin introducerea automata a
datelor de intrare si calculul parametrilor aschierii, problema gasirii optimului nu este
rezolvata. $ezulta clar necesitatea masurarii continue a parametrilor variabili si utilizarea
rezultatelor pentru gasirea optimului printr-un calcul, practic simultan, cu a-utorul unor
componente electronice specializate, in baza unor algoritmi care deservesc strategia de
optimizare adoptata.
3. Reproiectarea subansamblurilor specifice din compunerea MUCN pentru a
le compatibiliza cu cerintele CA si integrate cu calculatorul
'ingura solutie, de a depasi numeroasele omisiuni si inexactitati ale metodelor de
optimizare off-line, este introducerea in sistemul de comanda al procesului de aschiere a
unei bucle de reactie inversa. #n felul acesta procesul de aschiere nu va mai fi comandat
de marimile de intrare, ci de marimea sau marimile de actionare &a(, care sunt efecte ale
procesului de prelucrare. 'chema bloc functionala a unui sistem de reglare automata este
redata in figura ).
H marimi programate i marimi de intrare 0+ element de comparatie a marimi de
actionare $A regulator automat u marimi de comanda 00 element de executie m
11

Fig. )
'chema bloc functionala a unui sistem de reglare automata
Tr.I
q
EC
RA EE OR
Tr. R
p
+ _
r
marimi de executie p perturbatia la iesire ,$ obiectul reglarii 6 marimi de iesire
Tr# traductorul de intrare Tr$ traductorul de reactie > perturbatia pe calea de
reactie r marimi de reactie.
0ste cert ca realizarea unei comenzi adaptive a procesului de aschiere necesita
studii amanuntite pentru toate variabilele din proces. Acest studiu se poate executa doar
cu referire la marimile de iesire din proces si anume la acelea considerate de referinta, cu
implicatii ma-ore asupra scopului prelucrarii prin aschiere forte, momente, calitatea
suprafetei, precizia dimensionala, durabilitatea si uzura sculelor etc. %arimile de referinta
se culeg din proces prin intermediul traductoarelor care trebuie sa indeplineasca anumite
conditii: rigiditate, sensibilitate, domeniu de masurare cat mai extins, fiabilitate,
promtitudinea semnalului, continuitatea semnalului si gabarit redus. Aceste traductoare
vor echipa dispozitive de masurare ale marimilor de referinta de tipul portcutitelor
dinamometrice, ale caror forme si constructii vor diferi functie de constructia masinii-
unelte, de locul de culegere a informatiei etc.
.ana in prezent, sistemele de comanda adaptiva la strun-ire au considerat
urmatoarele marimi controlabile in procesul de aschiere:
a1 .uterea absorbita de actionarea principala.
%asurarea acestui parametru are drept scop determinarea in mod indirect a fortei
tangentiale de aschiere si are ca rezultat o marime foarte aproximativa, care eroneaza
mult interpretarea starii
procesului de aschiere.
'olutiile moderne de
actionare a strungurilor
cu %0 cu frecventa
variabila, in pla-a
)37*3 Az, prezinta
variatii ale
randamentului
em
si
mai importante, fapt
care face masurarea
.
em
si mai putin
relevanta.
b1 .uterea la
arborele motorului
electric al arborelui
principal.
%asurarea are
acelasi scop ca
precedenta si poate da
in anumite conditii
rezultate care indica
corect starea
procesului. .rincipala conditie de aplicabilitate este ca sa se poata determina relativ usor
si sa se poata mentine aproximativ constanta puterea pierduta in actionarea principala de
la arborele motorului electric de actionare pana la elementul de aschiere.
c1 %omentul la arborele principal /A.1.
Aceasta marime caracterizeaza direct procesul de aschiere la gaurire si honuire
12


,@F)
,@F7
RE
SA PE
PA SE
SESE
EM
Alimentare
+atre sistem
.
a
r
t
e

f
i
x
a
.
a
r
t
e

m
o
b
i
l
a
Fig. =.
%asurarea momentului la A. cu traductoare rezistive
dar se poate utiliza si pentru determinarea indirecta a fortei de aschiere la strun-ire. Arborii
care transmit momentele fiind in miscare de rotatie, este necesar ca metodele de
masurare sa evite folosirea contactelor electrice de curent intre partea in miscare si cea
statica. 'unt cunoscute cateva solutii de masurare:
- cu traductoare rezistive sistemul realizat de firma .hilips /fig.=1 in care
alimentarea se face prin primarul
stationar .A si secundarul rotitor 'A,
dupa care redresorul $0 alimenteaza
oscilatoarele de -oasa frecventa ,@F7-
). Traductoarele rezistive din puntea
.T determina variatia frecventei
oscilatorului, conform cu variatia
momentului la arborele principal, iar
semnalul modulat este transmis prin
primarul de iesire .0 la secundarul de
iesire '0 si de la acesta in sistem prin
elementul 0%. 'olutia s-a dovedit a fi
complicata comparativ si scumpa.
- cu traductoare magneto-
elastice - se masoara indirect mometul
de torsiune prin fortele tangentiale la
angrenarea cu o roata dintata intermediara z
i
/fig. :1, lagaruita fata de parghia 7 care este
articulata fata de arborele principal prin etalonari rezulta echivalenta intre forta in lagar si
momentul la arborele principal. %etoda se poate aplica si la centre de prelucrare prin
strun-ire daca prin etalonari se gaseste echivalenta intre forta in lagarul intermediar si forta
tangentiala in aschiere.
- cu traductoare magneto-elastice montate direct pe arborele principal al actionarii
principale. 'olutia afecteaza constructia arborelui principal si ca atare este mai puntin
recomandata.
d1 Fortele de aschiere.
Acestea caracterizeaza direct si fidel procesul de lucru si permit diri-area corecta a
acestuia.
Faptul ca exista in literatura de specialitate multe solutii de dinamometre pentru
masurarea fortelor si momentelor, inseamna ca fiecare constructie are limitele ei si
raspunde doar la conditiile de cercetare impuse. 4atorita acestui fapt, s-a optat pentru
constructia unui dinamometru propriu care sa poata masura toate cele trei componente
ale fortei de aschiere totale: F
c
, F
p
si F
f
/figura *1.
#deea de baza a acestui
dinamometru este preluarea celor
trei componente ale fortei totale
de aschiere, pe trei grupuri
distincte de elemente traductoare
electrotensometrice rezistive cu fir
de tip +0A-32-=9*UI =*3 %icro-
%easurements %#+A#5A".
13
l
1
l
2
F
c
z
1
1 2 z
2
F
t 2
F
t
F
t 1
F
!
t2
F
!
t1
"
l
AP
"
i
"
1
#
##
Fig.: %asurarea momentului la A. cu traductoare magneto-
elastice
Fig. * 'chema elementelor elastice ale dinamometrului rezistiv
+arcateristicile timbrelor tensometrice sunt: lungimea bazei de masurare = mm,
rezistenta electrica =*3 3,=J, factorul de sensibilitate ),323,*J.
4in scurta analiza a marimilor masurabile in proces si a tehnicilor de masurare
prezentate, dar mai ales din practica utilizarii comenzii adaptive la strun-ire si studiile
detaliate ale unor autori, se detaseaza net concluzia ca pentru comanda adaptiva la
strun-ire, marimea masurabila in proces cea mai avanta-oasa este componenta fortei
totale de aschiere.'chema principiala a unui sistem de comanda adaptiva la strun-ire cu
masurarea fortei F
c
este redata in fig. 2.
%a-oritatea deficientelor pe care le-am sesizat anterior in posibilitatea de
programare tehnologica, chiar si a masinilor-unelte dotate cu comanda numerica, sunt
diminuate prin introducerea
comenzii adaptive. +a obiectiv
functional, comanda adaptiva
trebuie sa instaleze parametrii
regimului de aschiere a
p
, f, v care
sa faca procesul optim din punct
de vedere economic sau al
capacitatii de aschiere.
4in studiul efectuat s-au
desprins urmatoarele concluzii
finale:
- toate teoriile de
optimizare tehnologica considerate
nu se refera la sisteme cu
comanda adaptiva
- aplicarea teoriilor de
optimizare in sisteme cu comanda
adaptiva presupune modificari
care sa le faca compatibile cu principiile de functionare ale acestora.
- nici una din teoriile de optimizare nu expliciteaza functia obiectiv sau parametrii de
executie din proces functie de o marime controlabila in procesul de aschiere si deci
utilizabila la conducerea cu comanda adaptiva
- dintre marimile posibile de a fi masurate in procesul de aschiere doar componenta
fortei totale de aschiere- F
c
si temperatura sau tensiunea termoelectromotoare 0 pot fi
incluse in ecuatiile functiei obiectiv, ele redand cel mai fidel procesul de aschiere
- orice algoritm pentru comanda adaptiva care sa raspunda posibilitatilor de
optimizare a procesului de aschiere sufera de imposibilitatea instalarii unui parametru.
Acest parametru este adancimea de aschiere a
p
care deocamdata nu poate fi introdusa
prin +A, fiind un parametru independent.
+onstructia unui stand experimental pentru conducerea intimp real a procesului de
aschiere la strun-ire, dupa schema de functionare de baza din figura 2, in limita fondurilor
disponibile pana in prezent, a inceput in -urul strungului '" 723-2:* +"+ pentru care:
- s-a proiectat si executat un dinamometru ca cel prezentat in figura *
- s-a proiectat si executat o interfata A4K4A pentru achizitia automata a
semnalelor de la traductorul de forte se pot &citi( 733 de dateK secunda prin mi-locirea unei
punti tensometrice cu 2 canale
14
Fig.2 'istem de +A la strun-ire cu masurarea fortei Fc
- s-a echipat un
stand integrat pentru
verificarea calitatii pieselor
prelucrate /fig.91
- s-a achizitionat o
unitate de calcul electronic
fara periferice /monitor, boxe,
etc.1.
- s-a conceput un
algoritm de conducere in
timp real cu optimizare a
operatiei de strun-ire dupa o
strategie originala.
#n felul acesta s-au
creat premizele reale pentru atingerea scopului temei de cercetare si chiar mai mult, s-au
pus bazele pentru crearea unui !aborator operational pentru monitorizarea si conducerea
in timp real a proceselor de prelucrare, cu posibila extensie catre aplicatii +A4K+A%
+#%.
. Conducerea in timp real a operatiilor de lucru si teoriile de optimizare.
%a-oritatea deficientelor pe care le-am sesizat anterior in posibilitatea de programare
tehnologica, chiar si a masinilor-unelte dotate cu comanda numerica, sunt diminuate prin
introducerea unui sistem cu bucla de reactie inversa in vederea conducerii in timp real
uneori numita si comanda adaptiva . +a obiectiv functional, comanda adaptiva trebuie sa
instaleze parametrii regimului de aschiere a
p
, f, v care sa faca procesul optim din punct de
vedere economic sau al capacitatii de aschiere.
Bom examina in continuare care dintre teoriile de optimizare studiate sunt
compatibile cu rigorile impuse de principiile conducerii in timp real a proceselor de
fabricatie.
a1 calculul uzual al regimului de aschiere, in afara deficientelor semnalate ca si
teorie in sine, prezinta incovenientul ca relatiile de calcul nu contin marimi posibile de
masurat in procesul de aschiere de catre comanda adaptiva ramane in atentie
sistematizarea sub forma unor inegalitati matematice a unui numar insemnat de restrictii
ale domeniului in care se desfasoara procesul de aschiere.
b1 teoriile 4uca 7 si 4uca ), valabile numai pentru durata aschierii, nu pot fi
combinate cu comanda adaptiva intrucat desi relatiile pentru a
p
, f si v pot fi aduse sub
forma dependentei de o marime masurabila in proces F /relatiile )-:1 parametrul a
p
rezulta ca poate fi instalat independent de catre ciclul cotelor, fapt neadevarat. #ndiscutabil,
teoria are meritul coerentei in rezolvarea problemei de optim a capacitatii de aschiere, atat
din punct de vedere matematic cat si ca ordine logica in algoritmul cautarii parametrilor de
regim.
$
1
1
1
1
v
v
v
v
c
cadm
p
y
x
f
y
x
k
F
a

=
/)1
15
Fig. 9. 'tand integrat pentru evaluarea calitatii pieselor
strun-ite
$
1
1
1
1
2
2
1

=
v
v
p
v
v
c
cadm
y
x
a
y
x
k
F
f /=1
.
1
1
2
2
2
2
v v
v v v v
y x
p
m
v
y x
v
v
y x
c
cadm
m
v
f a T
C
y
x
k
F
T
C
v

=

=
+
/:1
c1 teoria Lonig-4epireaux nu poate face obiectul comenzii adaptive intrucat
perechea de parametri f si v, care se instaleaza automat pentru optimizarea costurilor, nu
depinde de nici o marime masurabila in procesul de aschiere asa cum se vede din relatiile
* si 2 iar constantele ?
v
, m, i
f
, n si c sunt constante doar pentru fiecare caz de prelucrare in
parte. #n plus, fata de omisiunile tehnologice ale teoriei si imposibilitatea de a controla
procesul prin comanda adaptiva, se mai adauga si dificultatile de aplicabilitate practica
datorate lipsei de date experimentale necesare programarii off-line a constantelor din
relatii dar si a realizarii eventualelor circuite electronice de calcul a marimilor de reactie.
( )
n
f
m
v
m v
n
i
v k v
m
k
c
D
C
f
1 l" l"
%
+
= /*1
( )
m
v v
m
v
n
k
m
k
v k c
D
C
v
+
+
=
1 l" l"
%
. /21
d1 teoria variantei optime care minimizeaza costul tehnologic unitar la calitate
impusa, desi prin functia obiectiv reflecta atat procesul de aschiere /prin a
p
, f si v1 cat si
alte aspecte calitative si tehnologice /, $
a
, $
'T0
, !
p
,
f
etc.1, este inoperanta in forma
matematica data in cazul comenzii adaptive datorita lipsei de marimi masurabile in proces.
Fara pretentia unei tratari exhaustive a teoriilor de optimizare si aplicabilitatea lor in
conditiiile comenzii adaptive, se concluzioneaza ca nu exista actual nici o teorie care sa
poata fi reprodusa de un sistem cu reactie inversa generala. #ndiferent ca este vorba de
instalarea prin comanda adaptiva chiar si a unui singur parametru de regim, teoria de
optimizare trebuie sa se bazeze pe marimi masurabile in procesul de aschiere. .rin
urmare, orice teorie de optimizare, pentru a putea fi aplicata in sisteme cu conducere
automata in timp real, este necesar sa fie exprimata functie de o marime variabila de
raspuns a procesului de aschiere.
16
B)+*)og#$,)"
1. P$&)n%$( Eg"n - Po*)%".n)!$ d)n T)&)(o$#$ - G#$n%: A /70
/. N)!o*$" S%"#" - O#g$n" d" &$()n) - D)d$!%)!$ () 1"d"gog)!$ -
B!#"(%)-1020
17