Universitatea Bucuresti,Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala,MasteratConsiliere in

Asistenta Sociala, Anul II.

CARL RANSOM ROGERS
8 ian. 1902 ! "e#. 198$
Illinois, C%icago
&oara Alina
Modul 'edagogic,nivel II
(A) trait Intrun )od care este 'ro"und
satis"acator 'entru )ine, *i care )a
e+'ri)a cu adevarat(
Carl ,ogers
Cuprins:
I.Date personale
II.Date privind activitatea profesionala
(Singura 'ersoana care este educata este cea care a
Inva-at cu) sa Inve-e *i sc%i)#area(
Carl ,ogers Carl ,ogers
Carl ,ogers sa nascut in 8 ianuarie 1902 in .a/ 0ar/, Illinois, o su#ur#ie a orasului
C%icago. 1atal sau era inginer iar )a)a casnica si o crestina devotata. Carl e al 'atrulea din
cei sase "rati. Fiind de )ic "ascinat de natura si 'reocu'at de )icile e+'eri)ente 'e care le
ur)area la "er)a unde locuiau,'arintii lau indru)at si s'ri2init 'entru a avea 'arte de o #una
educatie.Ast"el el a ur)at cursurile unei scoli cu in"luente religioase si etice devenind cu
ti)'ul o 'ersoana disci'linata si inde'endenta.Sia aratat de )ic co'il interesul 'entru
)etodele stiinti"ice 'use in 'ractica, ast"el e+'licanduse si o'tiunea lui de a studia agricultura
la Universitatea 3isconsinMadison, a'oi istoria si religia. 4a 20 de ani 'leaca in C%ina la o
Con"erinta internationala 'e te)e religioase si in ur)a acestei e+'eriente ince'e sa se
indoiasca de alegerile sale. 5u'a 2 ani 'araseste Se)inarul si se inscrie la Universitatea
Colu)#ia unde ince'e sa studie6e 'si%ologia. 4a 20 de ani 'leaca in C%ina la o Con"erinta
internationala 'e te)e religioase si in ur)a acestei e+'eriente ince'e sa se indoiasca de
alegerile sale. 5u'a 2 ani 'araseste Se)inarul si se inscrie la Universitatea Colu)#ia unde
ince'e sa studie6e 'si%ologia.
5ea lungul e+istentei sale,a 'u#licat nu)eroase carti si articole,a organi6at i)'reuna
cu "iica sa, 7atalie ,ogers, )ai )ulte 8or/s%o'uri cu a#ordare centrata 'e 'ersoana 'entru
co)unicare interculturala, de6voltare 'ersonala, sc%i)#are sociala, insa reali6area lui )a2ora
o re're6inta o'era 91era'ia centrata 'e 'ersoana in care 'rinde contur 'ro'ria sa teorie
1eoria autoactuali6arii.Con"or) acestei teorii "iecare dintre noi are un 'otential unic de
de6voltare, crestere si sc%i)#are intro directie sanatoasa si 'o6itiva. Acest 'otential va g%ida
toate co)'orta)entele noastre daca nu vo) su"eri in"luente e+terne, sau constr:ngeri.Aceasta
te)a centrala, cunoscuta ca 'rinci'iul autoactuali6arii, la g%idat intro 'erioada )ai )are de
;0 de ani 'e Carl ,ogers in crearea 'ro'riei teorii, cercetari si tera'ii <=endlin, 1988> ,ogers
19$!?.
Sia ince'ut activitatea clinica Intrun centru de 'revenire a cru6i)ii I)'otriva
co'iilor. Cand ,ogers sia ince'ut cariera in 192$, 'si%ologia 'ersonalitatii a "ost strategia
esentiala a 'si%analiticului. ,ogers a lansat 'ri)a teorie care era o alterantiva co)'re%ensiva
a 'si%anali6ei. In contrast cu 'ers'ectiva deter)inista si 'esi)ista a 'si%anali6ei, teoria lui
,ogers a o"erit o vedere o'ti)ista a a#ilitaii u)ane de auto de6voltare si auto intarire 'e cai
'o6itive si sanatoase. In 19@A il invita 'e .tto ,an/ sa sustina cateva 'relegeri.0e atunci
,ogers a"ir)aB a) devenit in"ectat de ideile lui ,an/.In "a't aceasta teoria si te%nicile
tera'eutice ale lui .tto ,an/ au "ost 'unctul de 'lecare al dru)ului catre ela#orarea 'ro'riei
lui a#ordari. ,ogers regaseste in ideile acestuia 'ro'ria sa convingere ca natura u)ana este In
esenta 'o6itiva. Contra6icand deter)inis)ul "reudian, ,an/ considera 9voina ca "iind
nucleul 'ersonalitatii u)aneB 9Inteleg 'rin 9vointa o orientare 'o6itiva care organi6ea6a si
integrea6a sel"ul servinduse de creativitate si care in%i#a si controlea6a i)'ulsurile
instinctuale.
5esi teoriile lui ,ogers au la #a6a 'rinci'iile lui ,an/ se 'ot gasi 'aralele intre el si
Freud.A)andoi siau ince'ut cariera ca si 'si%otera'eut. ,ogers a de6voltat o noua "or)a a
sc%i)#arii 'ersonalitatii care a devenit 'ri)a alternativa se)ni"icativa la 'si%otera'ia
'si%analitica. 1eoria lui ,ogers, ca si a lui Freud, a "ost co)'re%ensiva si inovativa. In "inal,
ideile lui ,ogers, ca si ale lui Freud, au "ost 'e larg ado'tate si a'licate in diverse 'ro#le)e
u)ane, inclusiv in relatiile inter'ersonale, in educatie si in de6voltarea si su'ravietuirea
culturii.
0e 11 dece)#rie 19!0 Carl ,ogers a 're6entat la Universitatea din Minesotta te)a
9Conce'te )ai noi in 0si%otera'ie.Cu aceasta oca6ie el a vor#it des're nondirectivitate,
"iind "oarte convins de acest "unda)ent.In ur)a acestei 're6entari a luat nastere 0si%otera'ia
centrata 'e 0ersoana . ,ogers a considerat ca cel )ai #ine stie clientul, ca el stie ce il
raneste si el stie cu) sa )earga )ai de'arte. A accentuat "a'tul ca o#iectivul tera'eutului este
sal "aca ca'a#il 'e client sa ia contact cu 'ro'riile resurse, decat sal g%ide6e, sal s"atuiasca
sau sal in"luente6e in ce directie ar tre#ui sa o ia. 0entru ca au "ost "oarte )ulte critici ca este
inactiv, sa "acut o )are 'resiune si atunci a denu)it a#ordarea psihoterapie centrata pe
Client. Mai tar6iu a redenu)ito psihoterapie centrata pe Persoana 'entru a re"lecta ca
aceasta teorie se 'oate a'lica in toate interactiunile dintre oa)eni nu nu)ai in acelea dintre
tera'eut si client.Cu 'rivire la de6voltare el descrie )ai degra#a 'rinci'ii decat stadii>cea )ai
i)'ortanta te)a este cea a de6voltarii sel"conce'tului de la un sel" nedi"erentiat la a deveni
de'lin di"erentiat. Sel" conce'tul este o structura glo#ala organi6at consistent conce'tual,
co)'us din 'erce'tii ale caracteristicilor lui CDu sau CMie, si 'erce'tiilor relatiilor lui Du
sau CMie cu altii si cu di"erite as'ecte ale vietii , i)'reuna cu valorile atasate acestor
'erce'tii.Dste o structura glo#ala accesi#ila constientului , desi nu in )od necesar constienta,
este "luid si in continua sc%i)#are, un 'roces dar in "iecare )o)ent o entitate s'eci"ica.
1eoria 'ersonalitatii a lui ,ogers este #a6ata 'e doua i)'ortante 'resu'uneriB
<1? co)'orta)entul este g%idat de tendinta unica de autoactuali6are a "iecarei 'ersoane si
<2? toti oa)enii au nevoie de o a'reciere 'o6itiva.
Intreaga sa teorie se #a6ea6a 'e o unica 9"or-a a vie-ii 'e care el o nu)e*te tendinta la
actuali6are.0oate "i de"inita ca )otiva-ia intrinseca 're6enta In orice "or)a de via-a de a*i
de6volta 'oten-ialul ':na la cel )ai Inalt nivel 'osi#il. 7u vor#i) des're su'ravie-uireB
,ogers considera ca toate "iin-ele tind sa "aca ceE cu) este )ai #ine 'entru e+isten-a
lor.,ogers a cre6ut ca 'ersonalitatea este guvernata de o innascuta tendinta de actuali6areB
Ctendinta inerenta a organis)ului sa isi de6volte toate ca'acitatile intrun "el care a2uta la
)entinerea sau intarirea organis)ului <,ogers, 19;9, 'ag. 19A?. 1endinta de actuali6are
a"ectea6a a)#ele "unctiuni, #iologica si 'si%ologica. Mentine individul 'rin nevoile #iologice
"unda)entale <e+., aerul si %rana?> de ase)enea, guvernea6a )aturi6area "i6ica si regenerarea.
5in 'unct de vedere 'si%ologic, tendinta de actuali6are conduce oa)enii catre cresterea
gradului de autono)ie si inde'endenta, largirea e+'erientei si incura2ea6a 'rogresele
'ersonale. In acest "el, tendinta de actuali6are ne g%idea6a )ai de gra#a catre co)'orta)ente
'o6itive sau sanatoase decit catre co)'orta)ente negative si nesanatoase <e+., Bo6art% F
BrodleG, 1991?. Cu cuvintele lui ,ogers <1980?,organis)ul nu tinde catre de6voltarea
ca'acitatii sale 'entru de6gust, H 'entru autodistrugere, si nici H 'entru a su'orta dureri.
7u)ai in conditii neo#isnuite sau rele aceste ca'acitati devin active. Dste evident ca tendinta
de actuali6are este selectiva si directionala Io tendinta constructiva <'ag. 121?.5u'a ,ogers,
indivi6ii evaluea6a "iecare e+'erienta 'e care o au in "unctie de c:t de #ine ii )entine sau ii
intareste un 'roces nu)it 'roces de evaluare a organis)ului. D+'erientele includ tot ceea ce
ii "ace 'e oa)eni, la un )o)ent dat, sa "ie 'reva6atori <,ogers, 19;9?. D+'erientele 'erce'ute
ca )entin:nd sau intarind organis)ul individului sunt evaluate 'o6itiv> re6ultatul lor "iind un
senti)ent de satis"actie, oa)enii le cauta in )od activ. In contrast, e+'erientele 'erce'ute ca
daunatoare )entinerii si intaririi organis)ului sunt evaluate negativ> re6ultatul lor "iind un
senti)ent de insatis"actie, oa)enii le evita in )od activ.
1endinta de actuali6are 'oate "i g:ndita ca av:nd doua as'ecte. Un as'ect consta in
tendinte #iologice de a'arare,inclinatii care conduc la co)'orta)ente care ne )entin in viata.
Celalalt as'ect i)'lica "iecare tendinta unica a individului la cresterea gradului de autono)ie,
inde'endenta si 'rogrese 'ersonale. Du, este o constructie teoretica care se re"era la )odul in
care oa)enii se vad 'e ei insisi <,ogers, 19;9?.,ogers accentuea6a i)'ortanta consistentei
auto'erce'tii lor 'entru "unctionarea nor)ala a 'ersonalitatii. Cind auto'erce'tiile noastre
intra in con"lict unele cu altele, tre#uie sa le reconcilie) in asa "el ca Ceu sa 'oata ra)ine un
ansa)#lu consistent. . cale de a reali6a acest lucru este co)'arti)entarea con"lictelor auto
'erce'tiilor ast"el inc:t sa le asocie) la di"erite as'ecte din viata cuiva. Ca un e+e)'lu, unul
dintre autorii acestei carti crede des're el insusi ca este si organi6at si de6organi6at. Dl se vede
ca "iind organi6at cu ideile, dar de6organi6at cu lucrurile.
1endinta de actuali6are este direc-ionala, constructiva *i 're6enta In toate organis)ele
vii. 0oate "i re'ri)ata, dar nu 'oate "i su'ri)ata decat cu 'retul )ortii organis)ului. Da
aco)'ania6a toate )otivatiileB tensiunea, nevoia, creativitatea, cautarea 'lacerii. Dste
caracteristica organis)ului ca un tot. <,ogers J 19;9?. ,ogers 'rin tendinta la actuali6are se
adresea6a tuturor "or)elor de viata. 1endinta la actuali6are este considerata a "i singura
)otivatie 'entru de6voltare si 'entru co)'orta)entul u)an> este Cunica sursa de energie a
organis)ului <,ogers, 19A@? si "or)ea6a o #a6a a 'roceselor de as'iratie <na6uinta? si actiune,
s'eci"ice "iintei u)ane <,ogers, 19$8?..a)enii, In cursul actuali6arii 'oten-ialului lor, au
creeat societatea *i cultura.
,ogers, 1980 s'uneaB 9 de*i condi-iile sunt ne"avora#ile cre*terii, carto"ii dintrun #eci
vor in)uguri, iar )ladi-ele vor cre*te s're "iricelul de lu)ina care 'atrunde 'rin "ereastra.
5e*i nu vor deveni niciodata 'lante adulte, aceste )ladi-e 'alide sunt e+'resia tendin-ei la
actuali6are, tendin-a de asi inde'lini 'oten-ialul. Kiata nu a#andonea6a lu'ta nici in cele )ai
ne'rielnice conditii.,ogers vede sanatatea )entala ca "iind 'ers'ectiva nor)ala a vietii si
considera #oala )entala, cri)inalitatea *i alte 'ro#le)e u)ane ca distorsiuni ale tendintei
naturale.
Un alt lucru J s'eci"ic u)an, de aceasta data 'e care il valori6a) este autoa'recierea
'o6itiva re're6entata 'rinB sti)a de sine, senti)entul 'ro'riei valori, o i)agine de sine
'o6itiva. Ca'ata) aceasta autoa'reciere 'o6itiva e+'eri)entand, invatand din a'recierea
'o6itiva 'e care neo arata ceilalti in ti)'ul co'ilariei noastre.
.datL cu trecerea ti)'ului <Mnainterea Mn v:rstL?, aceastL 9condi-ionare ne conduce
s're autoa'recierea 'o6itiva condi-ionata .
Ince'e) sa ne 'lace) nu)ai daca inde'lini) niste standarde 'e care altii ni leau "i+at
si nu daca atunci cand ne actuali6a) cu adevarat 'ontentialul nostru. Si cu) aceste standarde
au "ost creeate "ara a tine cont de "iecare individ in 'arte, in cele )ai )ulte ca6uri, ne
desco'eri) inca'a#ili de a le atinge inde'lini si, ca ur)are, inca'a#ili sa 'astra) o sti)a de
sine cat de )ica.
Ideile lui ,ogers au avut o in"luenta larga in consilierea 'si%ologica, in 'si%ologie si in
educatie. Multe din a#ordarile )oderne de consiliere si educatie se #a6ea6a 'e teorii sale si
'retind a "i centrate 'e 'ersoana.1oate acestea 'rintre altele siau gasit "inalitatea 'rin
no)inali6area lui Carl ,ogers la 're)iul 7o#el 'entru 'ace, in anul 198$, insa acesta a )urit
cu cateva 6ile inainte de cere)onia de 're)iere.
Carl ,ogers ra)ane unul dintre 'rinci'alii "ondatori ai a#ordarii u)aniste in
'si%ologie dar si unul dintre 'arintii "ondatori ai cercetarii in 'si%otera'ie.

Bilio!rafie:
Carl ,. ,ogers, Psihologie motivationala, Psihologie, Dditura
1rei,Bucuresti, 2008
Bo6art%, The evolution of Carl R. Rogers as a therapist. Person-
Centered Review, 1990,'ag. @90@98.
Stroe Marcus, Empatie si personalitate, Dditura Atos, Bucuresti,
19$$
,ogers, C, *i San"ord, ,. <198!?. Clientcentrat 'si%otera'ie. . Nn Oa'lan, &.
*i Sadoc/, B. <Dds.? manual complet. De Psihiatrie / !. ''. 1@$!1@88.