CURS 2

iruri fundamentale

Noiunea de ir fundamental este legat de posibilitatea de a demonstra convergena
unui ir prin compararea termenilor si ntre ei i nu n raport cu un element extern al irului.

Definiia 1. Un ir ( )
1 n n
a de numere reale se numete ir fundamental sau ir
Cauchy dac satisface condiia:
( ) ( ) ( ) N , 0 > a.. ( ) ( ) N m i ( ) N n : <
m n
a a .

Lema 1. Orice ir fundamental este mrginit.

Lema 2. Dac un r fundamental conine un subir convergent ctre un numr
a , atunci ntreg irul ( )
1 n n
a converge catre a.

Teorema 1. (Criteriul lui Cauchy) Un ir de numere reale este convergent dac i
numai dac este ir fundamental.

Exemplul 3. S se arate c irul ( )
1 n n
a cu
2 2
1
...
2
1
1
n
a
n
+ + + = este convergent.

Aplicaii

Teorema 1. (Stolz-Cesaro) Dac ( )
1 n n
a i ( )
1 n n
b sunt dou iruri de numere
reale ce verific condiiile:
(i) ( )
n
b este un ir cresctor de numere reale pozitive cu limita + ;
(ii) exist =

+
+

l
b b
a a
n n
n n
n
1
1
lim ,
atunci irul
1

n
n
n
b
a
are limita l.
Consecina 1. (i) Dac =

a a
n
n
lim , atunci a
n
a a a
n
n
=
+ + +

...
lim
2 1
.
(ii) (Cauchy) Dac 0 >
n
a , ( ) n i a a
n
n
=

lim atunci
a a a a
n
n
n
=

... lim
2 1

(iii) (Cauchy) Dac 0 >
n
a , ( ) n i exist [ ] =
+

, 0 lim
1
a
a
a
n
n
n
atunci exist i
a a
n
n
n
=

lim .




Exemple.
1.
1
1 ... 2 1
lim
1
+
=
+ + +
+

p n
n
p
p p p
n
, ( ) p .

2. 1 ... 2 1 lim = + + +

n
n
n .


iruri remarcabile

1. Numarul e
irul avnd termenul general
n
n
n
e

+ =
1
1 este strict cresctor i mrginit: 3 2
n
e .
Limita acestui ir se noteaz
n
n
n
e

+ =

1
1 lim .
Observaia 3. irul ( )
0 n n
E ,

=
=
n
k
n
k
E
0
!
1
are ca limit numrul e i avem relaia:
n n
E e , ( ) 1 n .

2. Constanta lui Euler
irul avnd termenul general ( ) + + + = n n
n
c
n
, ln
1
...
2
1
1 este strict cresctor i
mrginit, 1 0
n
c , n , deci convergent. Limita irului ( )
1 n n
c se noteaz cu c i se
numete constanta lui Euler. Se arat c 577215664 , 0 c .


3. irul lui Traian Lalescu
Este definit prin termenul general ( )
n
n
n
n n L ! ! 1
1
+ =
+
i
e
L
n
n
1
lim =

.

4. iruri recurente

Un ir ( )
1 n n
a de numere reale se numete recurent de ordin k, dac este definit de o
relaie de forma: ( ) 1 , ,..., ,
1 1
=
+ + +
n a a a f a
k n n n k n
.
Dac funcia f este liniar, spunem c recurena este liniar.

Observatia 4.
(i) Cele mai simple relaii de recuren au forma:
( ) =
+
, ,
1
n a a
n n
.
(ii) Recurenele liniare de ordinul doi, omogene, cu coeficieni constani sunt de
forma:
( ) , ,
1 2
+ =
+ +
n a a a
n n n
cu , , ,
2 1
a a numere date.