Sunteți pe pagina 1din 33

CAPITOLUL1: SURSE PROPRII DE FINANTARE A UNEI AFACERI

1.1 Capitaluri proprii, rezerve , profit


CAPITALUL este, in esenta, orice forma de bogatie folosita pentru
producerea unei bogatii mai mari a firmei. El se gaseste intro afacere sub
diferite forme! numerar" stocuri" utila#e si ec$ipamente. %e e&emplu, intro
afacere producatoare de bunuri materiale, utila#ele si ec$ipamentele sunt
folosite pentru realizarea de produse necesare satisfacerii anumitor
cerinte. 'enitul obtinut din vanzari va fi folosit pentru ac$izitionarea unei
cantitati mai mari de materii prime pentru o posibila e&tindere a activitatii
sau pentru cumpararea unor ec$ipamente suplimentare. Ciclul continua,
capacitatea intreprinderii (si eventual rentabilitatea) crescand pana se
atinge punctul diminuarii veniturilor marginale. in acest fel, capitalul initial al
patronului a contribuit la obtinerea unei bogatii suplimentare atat pentru
intreprindere cat si pentru societate in general.
*anagerii financiari identifica in mod obisnuit trei categorii principale de
necesitati de capital! capital fi&" capital de lucru" capital suplimentar.
Capitalul fi& este necesar ac$izitionarii fondurilor fi&e ale
intreprinderii. Aceste fonduri sunt destinate producerii de bunuri si prestarii
de servicii nu si vanzarii. Cladirile, ec$ipamentele, masinile nu sunt
transformate in numerar in timpul derularii afacerii, astfel incat banii
investiti in aceste active fi&e tind sa fie +ing$etati+, deoarece nu sunt folositi
pentru alte scopuri.
Cantitatea de bani necesari nu se rezuma doar la sumele necesare
inc$irierii unui magazin, ac$izitionarii de ec$ipamente si cumpararii stocului
initial. E&ista multe alte costuri care cer cantitati considerabile de bani.
Cele mai multe afaceri nu sunt imediat profitabile, intreprinzatorii
trebuind sa le sustina pana cand vor aduce venituri. %e asemenea, ei
trebuie sa finanteze creditele clientilor pana cand se vor realiza noi
venituri.
Capitalul de lucru (circulant, fondul de rulment) reprezinta fondurile
temporar necesar derularii activitatilor pe termen scurt. El poate fi
determinat ca diferenta intre activul si pasivul curent. ,ecesarul de capital
circulant se datoreaza flu&ului de casa neuniform cauzat de fluctuatiile
sezoniere normale. -c$imbarile neprevazute ale cererii, vanzarile pe credit
si sezonalitatea sunt cauze frecvente ale variatiei flu&ului de numerar al
oricarei firme mici.
.ondul de rulment este folosit in mod normal pentru ac$itarea notelor
de plata, finantarea vanzarilor pe credit, plata salariilor, precum si pentru
unele situatii neprevazute. Creditorii fondului de rulment spera ca patronul
sa obtina un numerar superior pentru asigurarea rambursarii imprumutului
la sfarsitul ciclului de productie/vanzare.
Capitalul suplimentar este destinat e&tinderii afacerii sau modificarii
obiectului principal de activitate al acesteia. Creditorii capitalurilor
suplimentare acorda imprumutul pentru aceleasi motive ca acelea ale
1
capitalului fi&.
Intreprinzatorul trebuie sa evidentieze distinct cele trei categorii de capital
in cadrul planificarii financiare. %esi ele sunt interdependente, fiecare are
surse de finantare proprii si efecte distincte atat asupra afacerii cat si
asupra cresterii pe termen lung a acesteia.
0E1E0'ELE reprezint2 surse ale societ23ilor comerciale constituite pe
baza rezultatelor pozitive ob3inute 4n activitatea de e&ploatare, primelor de
emisiune, diferen3elor din reevaluare, diferen3elor din r2scump2rarea
ac3iunilor proprii 5i din alte resurse.
Ele se mai numesc si profituri capitalizate 5i au rolul de a conserva
capitalul social.
Contabilitatea financiar2 reflect2 5i delimiteaz2 rezervele constituite 4n
urm2toarele categorii! rezerve legale, rezerve pentru active proprii, rezerve
statutare 5i alte rezerve.
a) 0ezervele legale se constituie, potrivit legii 4n vigoare 5i sunt destinate
prote#2rii capitalului social. Ele se constituie la sf6r5itul anului, obligatoriu,
4n cot2 de 78 din profitul brut contabil, anual, p6n2 c6nd ating 9:8 din
capitalul social. -e utilizeaz2 pentru acoperirea pierderilor precedente.
0ezerva legal2 constituie deducere fiscal2, respectiv se scade din profitul
brut 4nainte de impozitare (nu se impoziteaz2).
b) 0ezerve pentru active proprii
Ele se constituie la sf6r5itul anului din profitul net 5i se utilizeaz2 4n cazul
r2scump2r2rii activelor proprii, pentru a acoperi diferen3a nefavorabil2
dintre pre3ul de r2scump2rare, mai mare, 5i valoarea nominal2, mai mic2.
c) 0ezerve statutare se constituie numai dac2 sunt prev2zute 4n statutul
societ23ii sau 4n contractul de societate, aplic6nd procentul din statut
asupra profitului net.
Ele sunt constituite cu scopul de a tempera dorin3a ac3ionarilor pentru
4ncasarea de dividende mari 4n dauna unor obliga3ii mai importante ale
societ23ii, sursa lor reprezint2 profitul net ob3inut anual. -e utilizeaz2
pentru cre5terea capitalului social.
d) Alte rezerve se constituie facultativ din profitul net pe baza $ot2r6rilor
Adun2rii ;enerale a Ac3ionarilor sau Asocia3ilor, 4n anii 4n care rezultatul
e&erci3iului este pozitiv.
-e utilizeaz2 pentru acoperirea de pierderi precedente, pentru cre5terea
capitalului social, pentru finan3area unor investi3ii de relansare, c6t 5i
pentru acordarea unor dividende 4n anii 4n care valoarea profitului este
mic2 sau unitatea 45i 4nc$eie activitatea cu pierderi.
-e folosesc 5i pentru acoperirea unor diferen3e rezultate din opera3ii de
r2scump2rare a ac3iunilor proprii pentru a fi anulate.
Eviden3a rezervelor constituite prin capitalizarea beneficiiilor 5i din alte
resurse stabilite prin lege, se eviden3iaz2 prin contul de pasiv 1:<
=0ezerve>, dezvoltat pe ? conturi sintetice de gradul doi!
1:<1 @0ezerve legale>
1:<9 @0ezerve pentru ac3iuni proprii>
1:<A >0ezerve statutare>
2
1:<B >Alte rezerve>,
ce corespund categoriilor de rezerve pe care le poate constitui 5i folosi o
societate comercial2.
Cn creditul conturilor men3ionate se 4nregistreaz2 constituirea rezervelor din
profitul net al e&erci3iilor financiare precedente, din primele de emisiune.
Cn debitul conturilor se 4nregistreaz2 utilizarea rezervelor pentru m2rirea
capitalului social.
-oldul creditor al contului reflect2 rezervele delimitate ca surs2 de
finan3are durabil2 a activelor patrimoniale.
P0D.ITUL, este in cel mai restrins sens, venitul pe care il obtin agentii
economici, ca produs al utilizarii capitalului. in sensul cel mai larg, profitul
este cistigul pe carel obtin agentii economici, ca surplus peste costul de
productie. %e aici, rezulta ca profitul este avanta#ul realizat in forma
baneasca dintro actiune, operatie sau activitate economica. Prin urmare
orice agent economic nu poate progresa, nu se poate dezvolta daca nu
obtine profit.
Privit ca diferenta intre pretul de vinzare si costul de productie profitul, mai
precis profitul total are doua componente! profitul normal si profitul
supranormal sau economic. Profitul Profitul normal reprezinta acea parte a
profitului pe care o realizeaza si insuseste intreprinzatorul (agentul
economic) in calitatea sa de proprietar al factorilor de productie. Ca venit al
proprietarului care este si intreprinzator, profitul normal nu se include in
costul de productie. Acesta corespunde venitului care ar reveni
intreprinzatorului daca el ar inc$iria capitalul sau altui intreprinzator, sau
daca ar lucra ca salariat la acesta. Prin urmare, profitul normal reprezinta
minimum de profit pe care o firma trebuie sal obtina pentru a functiona in
continuare. in acest caz, nielul venitului total incasat se identifica cu cel al
costurilor de oportunitate, ceea ce inseamna ca pe baza incasarilor se
poate asigura continuarea activitatilor la aceiasi parametrii functionali.
Profitul Partea de profit ce se obtine ca venit peste costul de productie
indiferent daca acest venit este produs al unor factori de productie inc$iriati
sau ca urmare a #ocului concurentei pe piata, reprezinta profitul
supranormal sau economic. in timp ce, profitul contabil reprezinta
e&cedentul de venit net peste costul contabil, profitul economic reprezinta
diferenta dintre venitul total al firmei si costurile de oportunitate ale tuturor
intrarilor (factorilor) utilizate de aceasta intro perioada de timp. Adesea,
teoria generala a profitului are in vedere acest tip de profit. Profitul normal,
indiferent daca se investeste in factori de productie care intra in
proprietatea intreprinzatorului sau agentului economic, in general are
aceeasi natura, este consumat ca venit personal de catre acesta, facind
parte din profitul total, dar intrind in costul de productie la fel ca orice cost.
1.9. -urse de obtinere a fondurilor
%upa ce sau evaluat cerintele de capital necesare pregatirii si initierii
3
afacerii, se va determina capitalul pe care intreprinzatorul il va pune la
dispozitie, fata de cel care il va imprumuta. Este, desigur, posibil ca
intreprinzatorul sa aiba tot capitalul necesar pregatirii si initierii afacerii,
insa de cele mai multe ori este nevoie sa se apeleze la imprumut.
0ecunoasterea nevoii de imprumut este deosebit de importanta,
intrucat subcapitalizarea duce de cele mai multe ori la esec. Prin urmare,
intreprinzatorul trebuie sa planifice cu atentie cerintele de capital ale firmei.
Una din sursele principale de capital o reprezinta resursele financiare
proprii. %aca sunt insuficiente, se va imprumuta de le prieteni, rude sau
institutii financiare. imprumutul este riscant intrucat el trebuie garantat cu
bunurile personale sau cele ale firmei. %e aceea, intreprinzatorul trebuie sa
imprumute doar suma care ii este strict necesara.
Ca urmare, finantarea trebuie planificata cu multa atentie. D
combinatie potrivita a capitalului propriu cu cel de imprumut care sa
acopere atat c$eltuielile de pregatire cat si cele de lansare este de dorit.
Una din modalitatile cele mai bune de determinare a finantarii de inceput
este de a face trei proiectii! suma minima, suma ma&ima si suma cea mai
probabila. intelegerea diferitelor surse de obtinere a fondurilor si implicatiile
lor pentru afacere este o conditie esentiala pentru reusita in afaceri.
E&ista doua surse de obtinere a fondurilor! finantarea proprie si
imprumuturile.
Avanta#ul esential al capitalului propriu este ca el nu trebuie
rambursat.
Cele mai obisnuite surse de finantare proprie sunt urmatoarele!
1. Economiile personale. *a#oritatea capitalului necesar initierii unei
afaceri este formata din economiile personale ale intreprinzatorului. Ca
regula generala, intreprinzatorul trebuie sa aiba cel putin #umatate din
fondurile necesare initierii afacerii. %aca el nu va risca, cu atat mai mult nu
vor risca nici alti investitori. %e asemenea, imprumutul unei parti mai mari
decat #umatatea capitalului necesar ii va afecta in mare parte afacerea.
9. Prieteni, rude. %aca intreprinzatorului nui a#ung banii, poate apela mai
intai la prietenii cei mai buni si la rudele care doresc sa investeasca in
afacere. El trebuie insa sasi prezinte sansa de reusita cu sinceritate
pentru ca in caz de esec sa nusi indeparteze rudele si prietenii. %aca va
trata aceste imprumuturi ca pe oricare altele, se va evita deteriorarea
relatiilor prietenesti si familiale.
A. Partenerii. intreprinzatorul poate sasi ia un partener pentru asi mari
baza financiara necesara initierii afacerii. inainte de a inc$eia un acord de
parteneriat, el trebuie sa ia in considerare impactul renuntarii partiale la
controlul afacerii si la obtinerea unei parti din profit.
1.A . *odalitati de autofinantare
Capacitatea de autofinan3are reflecta potentialul financiar de
crestere economic2 a 4ntreprinderii, respectiv sursa interna de finan3are
generala de activitatea indsutriala 5i comerciala a acesteia destinata sa
asigure.
4
- finan3area unor nevoi ale gestiunii curente"
- cresterea fondului de rulment"
- finan3area totala sau partiala a noilor investitii"
- rambursarea imprumuturilor constractate"
- remunerarea capitalurilor investite.
Capacitatea de autofinan3are se paote determina pe baza elementelor din
contul de profit 5i pierdere, prin doua modalitati astfel!
a) prin procedeul deductiv, care presupune adaugarea la rezultatul burt al
e&ploatarii (e&cedent brut sau deficit brut) a sumei altor venituri monetare
(alte venituri din e&ploatare, alte venituri financiare 5i alte venituri
e&traordinare) 5i scazand suma altor c$eltuieli monetare (alte c$eltuieli
pentru e&ploatare, alte c$eltuieli financiare, ale c$eltuieli e&traordinare,
participarea salariatilor la rezultate, impozitul pe profit).
*etodologia de determinare a CA., potrivit acestei modalitati, se prezinta
dupa cum urmeaza!
0E1ULTATUL E0UT AL EFPLDATA0II (e&cedent brut sau deficit brut)
G Alte venituri din e&ploatare
Alte c$eltuieli pentru e&ploatare G 'enituri financiareH
C$eltuieli financiareHH G 'enituri e&traordinareHHH
C$eltuieli e&traordinareHHHH
Participarea salariatilor la profit
Impozit pe profit
CAPACITATEA %E AUTD.I,A,IA0E A EFE0CITIULUI
Capacitata de autofinan3are e&prima deci un surplus financiar dega#at de
activitatea rentabila a 4ntreprinderii, care nu are decat 4n caracter potential,
daca nu este sustinut de mi#laoce financiare efective. -urplusul monetar
dega#at prin cresterea trezoreriei nete, adica cas$floJ, dovedeste ca cea
mai mare parte a capacitatii de autofinan3are trebuie sustinuta de o
trezorerie efectiv disponibila.
b) prin adaugarea la rezultatule e&ercitiului a categoriilor de c$eltuieli
neimplicate, potrivit metodei anterioare (c$eltuieli cu amortizarea 5i
provizioanele) 5i scaderea veniturilor neluate 4n calcul, potrivit aceleiasi
modalitati (venituri din provizioane, venituri din vanzarea activelor 5i
subventii pentru investitii virate asupra rezultatului) astfel!
0E1ULTATUL ,ET AL EFE0CITIULUI(profit net sau pierdere)
G C$eltuieli cu amortizarea 5i provizioanele ( de e&ploatare, financiare 5i
e&traordinare) calculate
'enituri din provizioane (din e&ploatare, financiare 5i e&traordinare)
G 'aloarea neta contabila a elementelor de activ cedate
'enituri din vanzarea de active
-ubventii pentru investitii virate asupra rezultatului e&ercitiului
CAPACITATEA %E AUTD.I,A,IA0E A EFE0CITIULUI
5
-e observa ca nici un din cele doua metode de calcul a capacitatii
de autofinan3are nu are 4n vedere masura 4n care veniturile corespund
incasarilor, iar c$eltuielile platilor. Presupunand ca toate vanzarile sunt
incasate pe parcursul e&ercitiului 5i toate c$eltuielile (cu e&ceptia
amortizarilor) sunt platite, se paote calcula capacitatea de autofinan3are,
identificata 4n acest caz cu flu&ul net de trezorerie dega#at 4n cursul
e&ercitiului, sau autofinan3area incasata.
Cn ma#oritatea cazurilor practice veniturile realizate 5i c$eltuielile
anga#ate nu sunt integral incasate, respectiv platite pe parcursul
e&ercitiului. Cu toate acestea, tinand cont ca flu&urile din decala#ele de
incasari 5i plati sunt 4n general de scurta durata 5i sunt compensate de
decala#ele e&ercitiului precedent, se poate face afirmatia ca marimea
capacitatii de autofinan3are reflecta aproape e&act flu&ul net de trezorerie
dega#at 4n cursul e&ercitiului curent.
Capacitatea de autofinan3are nu reprezinta o autofinan3are
potentiala. Eogatia creata 4n mod real se apreciaza dupa deducerea
remunerarii actionarilor.
Cn esenta, capacitatea de autofinan3are reprezinta un indicator care
e&prima independenta financiar2 a 4ntreprinderii, reflectand un flu& de
disponibilitati potential sau real. *arimea sa depinde, pe de o parte, de
rentabilitatea 4ntreprinderii, iar pe de alta parte, de politica de investitii a
4ntreprinderii 5i de metodele de amortizare a activelor imobilizate.
Pe baza capacitatii de autofinan3are, se pot stabili o serie de
indicatori utili 4n aprecierea independentei financiare a 4ntreprinderii!
a) Capacitatea potentiala de rambursare a c$eltuielilor
financiare care reflecta numarul de ani necesari pentru a asigura
rambursarea c$eltuielilor financiare, pe baza capacitatii de autofinan3are
anuale dega#ate de 4ntreprindere.
CAF
financiare Cheltuieli
Ra
_
=
b) 0ata de finan3are a investitiilor anuale reflecta proportia 4n
care 4ntreprinderea poate asigura finan3area investitiilor anuale pe seama
CA., 4n situatia 4n care intreaga suma ar fi alocata 4n acest scop.
100
_
=
anuale Investitii
CAF
Rb
c) 0ata de acoperire a e&cedentului brut reflecta participarea
flu&ului potential de lic$iditati, din activitatea de e&ploatare, la formarea
flu&ului total de disponibilitati al 4ntreprinderii
100 =
RBR
CAF
Rc
d) 0ata de acoperire a rezultatului e&ercitiului se determina ca
raport intre capacitatea de autofinan3are 5i rezultatul e&ercitiului astfel!
100
_ Re
=
ui exercitiul zultatul
CAF
Rd
0ezultatul e&ercitiului luat 4n calculul capacitatii de autofinan3are nu este 4n
totalitate disponibil pentru autofinan3are. %e aceea, se paote afirma ca
6
autofinan3area reprezinta acea parte din capacitatea de autofinan3are
ramasa disponibila, dupa distribuirea dividendelor. Aceasta pune 4n
evidenta aptitudinea reala a 4ntreprinderii de a se autofinanta, dupa
deducerea remunerarii actionarilor!
Autofinan3area K CA. L %ividende distribuite
Autofinan3area constituie o sursa interna destinata acoperirii nevoilor de
finan3are ale e&ercitiului viitor, e&presie a bogatiei create de 4ntreprindere.
Ea este deterinata de cresterea surselor obtinute din propria activitate a
4ntreprinderii 5i care vor ramane 4n mod permanent la dispozitia acesteia
pentru finan3area activitatii viitoare.
Cn analiza autofinantarii distingem trei trepte! minima, de mentinere 5i de
dezvoltare.
Autofinan3area minima cuprinde suma amortizarii 5i are rolul de a
permite mentinerea capacitatii 4ntreprinderii. %atorita inflatiei 5i evolutiei
te$nologice, autofinan3area minima nu este suficienta pentru reinnoirea
imobilizarilor necesare, pastrarii capacitatilor de productie e&istente"
Autofinan3area de mentinere include sursele care vor asigura 4n
viitor acoperirea c$eltuielilor necesare mentinerii potentialului productiv 5i,
respectiv, pentru reinnoirea imobilizarilor 5i acoperirea riscurilor de
e&ploatare. Principalele izvoare de formare ale autofinantarii de mentinere
sunt! amortizarile normale (ce corespund pierderii reale din valoarea
imobilizarilor) 5i provizioanele"
Autofinan3area de dezvoltare cuprinde, pe langa cea de mentinere,
o parte din rezultatul e&ercitiului, astfel incat sa permita modernizarea 5i
cresterea capacitatilor de productie.
Importanta autofinantarii poate fi argumentata pr4ntro serie de avanta#e pe
care aceasta le ofera 4ntreprinderii!
0eprezinta o sursa independenta 5i stabila, respectiv un mi#loc sigur
de finan3are 4n anumite situatii con#uncturale nefavorabile pentru
4ntreprindere"
Confera 4ntreprinderii libertatea de actiune, prin aceea ca autonomia
financiar2 dobandita prin autofinan3are ii ingaduie acesteia independenta
de gestionare fata de organismele financiare 5i de credit"
Este indispensabila pentru finan3area investitiilor (de mentinere, de
inlocuire, de crestere), cu conditia realizarii unor investitii utile 5i nu de
irosire a resurselor"
Permite franarea indatorarii 5i, implicit, reducerea c$eltuielilor
financiare"
Constituie un indicator pe baza caruia se poate masura randamentul
capitalurilor proprii, respectiv rentabilitatea financiar2"
0eprezinta premisa desc$iderii accesului pe piata de capital 5i 4n
atragerea de capital e&tern.
7
Prin dimensiunea sa, autofinan3area dega#ata de 4ntreprindere #oaca un
puternic rol de semnalizator al performan3elor 4ntreprinderii, sugerand
potentialilor investitori capacitatea acesteia de a utiliza eficient capitalurile
incredintate 5i de a asigura o remunerare atragatoare. Pentru creditori,
marimea absoluta 5i relativa a autofinantarii certifica capacitatea de
rambursare de catre 4ntreprindere a sumelor imprumutate, c6t 5i nivelul
riscului de neplata.
Cn analiza economic2, pe langa evolutia autofinantarii 4n marime absoluta,
se urmaresc 5i ratele autofinantarii, 5i anume!
a) 0ata autofinantarii investitiilor anuale!
100
_
=
anuale investitii
are Autofinant
Ra
b) 0ata autofinantarii imobilizarilor corporale 5i necorporale!
100
_ Im _ Im

+
=
e necorporal obilizari corporale obilizari
are Autofinant
Ra
c) 0ata de finan3are a nevoilor globale de finan3are!
100
_ _
=
finantare de Nevoia
are Autofinant
Rc
NFR Variatia e imobilizat Active
are Autofinant
_ _ +
=
CAPITDLUL 9! -U0-E EFTE0,E %E .I,A,TA0E A U,EI A.ACE0I
9.1 Creditul bancar
Creditul, ca 5i moneda este o categorie economicofinanciar2 creat2
pentru a servi la rezolvarea unor probleme economice, sociale sau legate
de procesul de sc$imb. Printre primele opera3iuni, cu caracter economic
4nf2ptuite de indivizi care au trecut de la via3a izolat2, individual2, la o
form2 de via32 social2 a fost sc$imbul 4n natur2 5i ca o consecin32 imediat2
a lui a ap2rut creditul care este tot un sc$imb, cu singura particularitate c2
4n momentele sc$imbului se intercaleaz2 factorul timp.
Cn orice tranzac3ie de sc$imb, 4n mod obi5nuit, fiecare din p2r3i ofer2
celeilalte un ec$ivalent. Atunci c6nd una din p2r3i convine s2 primeasc2
8
ec$ivalentul la care are dreptul la o dat2 viitoare, se spune c2 este vorba
de un sc$imb pe credit.
Indiferent de modul 4n care sa n2scut 5i a evoluat activitatea economic2 a
omenirii, creditul a ap2rut 4naintea oric2rui sistem si instrument de sc$imb.
Etimologic, creditul 45i are originea 4n cuv6ntul latin +creditum credere+,
care 4nseamn2 a crede, a se 4ncrede sau a avea 4ncredere. Aceast2
origine a no3iunii de credit scoate 4n eviden32 un element psi$ologic absolut
necesar e&isten3a unei opera3iuni de 4mprumut 4ncredere.
Creditul, fiind o categorie de natur2 economicofinanciar2 a format obiectul
unor ample cercet2ri 4n literatura de specialitate. Analiz6nd unele defini3ii
cu privire la credit, vom constata o diversitate de opinii, diferen3a dintre ele
fiind determinat2 de punctul de vedere din care este privit creditul.
Astfel, prof. M. -ombrat, ofer2 o defini3ie sintetic2, dar e&presiv2, c6nd
spune! +creditul este puterea de cump2rare, f2r2 a de3ine numerar+. Cntro
manier2 asem2n2toare, prof. C. ;ide define5te creditul ca fiind +sc$imbul
unei bog23ii prezente, contra unei bog23ii viitoare+. Prof. .. Leitner
define5te creditul ca un +act economic care face s2 nasc2 4n favoarea unui
individ un drept de a dispune 4n mod permanent de bunurile sau serviciile
puse la dispozi3ia lui, de un alt individ, 4n cadrul termenului pentru care a
fost acordat+. La r6ndul s2u prof. '. -l2vescu arat2 c2 +este vorba de o
opera3iune de credit sau ne g2sim 4n fa3a unui fapt economic, numit credit,
ori de c6te ori este vorba de cedarea unei sume de bani, efectuat2 4ntrun
moment dat, din partea unui subiect economic, cu obliga3ia pentru acesta
din urm2 de a restitui mai t6rziu, la un termen fi&at, suma primit2, plus o
sum2 de bani care se c$em2 interes sau dob6nd2+. Adept al defini3iilor
succinte, prof. A. Page define5te creditul ca fiind +sc$imbul unei valori
monetare prezente contra unei valori monetare viitoare+.
Potrivit unei alte opinii +creditul const2 4n acte si opera3iuni de concentrare
a disponibilit23ilor b2ne5ti din economia na3ional2 5i de repartizare si
utilizare a acestor disponibilit23i pentru satisfacerea trebuin3elor b2ne5ti
temporare ale unit23ilor economice si ale cet23enilor+.
Punctele de vedere dup2 care creditul este considerat drept un scop 4n
activitatea economic2, nu vor reu5i s2 ofere o imagine clar2 a acestuia.
,o3iunea de credit nu poate fi conceput2 ca un instrument de care s2 se
dispun2 oricum 5i oric6nd.
Creditul nu este un 4mprumut 4n forma sa pur2. Dbiect al 4mprumutului 4l
formeaz2 4ntotdeauna un bun, care va fi restituit 4n forma sau 4n substan3a
sa. %e pild2, o persoan2 4mprumut2 alteia o carte, urm6nd ca la restituire
s2 primeasc2 acela5i e&emplar sau un altul dar cu acela5i titlu. Creditul,
4ns2, este un 4mprumut 4n moned2. %up2 cum se 5tie, moneda este o
marf2, dar nu orice fel de marf2, o marf2 cu calit23i deosebite aceea de
marf2 a m2rfurilor, cu rol de ec$ivalent general.
Creditul este un sc$imb de moned2 condi3ionat si desp2r3it de un interval
de timp, de un termen.
Cu alte cuvinte, a acorda cuiva un credit, 4nseamn2 ai pune la dispozi3ie o
sum2 de bani, cu condi3ia de a o rambursa 4n viitor, la o anumit2 dat2.
9
Un element esen3ial al creditului 4l reprezint2 sc$imbul 4n timp, adic2
separarea printrun interval de timp a momentului ced2rii unei sume de
bani de cel al ramburs2rii acesteia.
Pentru timpul care va trece 4ntre primirea sumei de bani 5i rambursarea sa,
beneficiarul opera3iunii va pl2ti o dob6nd2. Prin urmare, sc$imb separat de
timp, folosirea banilor, plata unei dob6nzi sunt elemente constitutive ale
oric2rei opera3iuni de credit.
D variant2 a creditului 4n forma sa pur2 5i simpl2 este creditul comercial.
Cntrunul din cele dou2 momente, al acord2rii sau ramburs2rii, 4n loc de o
sum2 de bani poate s2 apar2 o cantitate de m2rfuri, e&ecut2ri de lucr2ri
sau prest2ri de servicii.
Cn orice opera3iune de credit, de principiu, intervin dou2 subiecte! cel care
acord2 creditul, numit creditor 5i cel care prime5te creditul, numit debitor.
Alte elemente ale creditului sunt! scaden3a (momentul sau momentele
stabilite pentru rambursarea creditului), ratele par3iale care se
ramburseaz2 e5alonat, la anumite termene, conform 4n3elegerii stipulate 4n
contractul de credit, termenul de gra3ie (perioada 4ntre momentul anga#2rii
creditului si 4nceperea ramburs2rii lor), garantarea creditului (sau ga#ul,
format din bunuri care se constituie la dispozi3ia creditorului sau al unui
ter3, pentru asigurarea 4ndeplinirii de c2tre debitor a unor obliga3iuni de o
valoare, 4n general, mai redus2) si dob6nda (reprezentat2 de o sum2 de
bani pl2tit2 de c2tre debitor, creditorului s2u, pentru 4mprumutul acordat pe
un termen determinat).
Ap2rut odat2 cu sc$imbul 4n natur2 5i cunosc6nd 4n evolu3ia sa numeroase
forme, creditul 4ndepline5te un rol esen3ial 4n economia modern2. %e altfel,
apreciinduse rolul deosebit al monedei 5i creditului 4n dezvoltarea social
economic2 a omenirii, au fost conturate trei trepte de evolu3ie!
treapta economiei naturale, 4n care indivizii produceau bunurile necesare
traiului propriu sau cel mult al familiei. Cn aceast2 etap2 se disting dou2
subdiviziuni! economia familial2 autar$ic2, 4n care toate celelalte celule
economice erau 4nc$ise 5i economia de sc$imb 4n natur2"
treapta economiei naturale, 4n care sc$imburile de bunuri se fac prin
intermediul monedei"
treapta economiei de credit, 4n care se pun bunuri 4n circula3ie contra
promisiunii de a restitui 4n viitor aceea5i valoare. Este ultima 5i cea mai
evoluat2 treapt2 de dezvoltare economic2 si financiar2 a omenirii, unde, 4n
procesul sc$imbului, rolul esen3ial 4l au opera3iunile de credit.
Creditul, la apari3ia sa, era realizat sub forma unui credit natural, 4n care un
individ acorda altuia un bun sau un serviciu, form2 ce se mai practic2 5i
ast2zi 4n comunit23ile mai pu3in evoluate.
Cn societatea modern2 formele creditului au evoluat cu mare rapiditate, 4n
str6ns2 corela3ie cu gradul 5i nivelul societ23ii de ast2zi?.
Cu privire la formele creditului, 4n literatura de specialitate, au fost
e&primate opinii diferite. Astfel, unii autori sus3in e&isten3a a dou2 forme de
e&primare a creditului! creditul public 5i creditul bancar" dup2 o alt2 opinie
formele creditului sunt! credit bancar, credit cooperatist 5i credit public"
dup2 o alt2 opinie, sunt re3inute urm2toarele forme! credit de produc3ie, de
10
consuma3ie, privat si public" 4n fine, 4ntro alt2 opinie sunt re3inute ca forme
ale creditului! creditul bancar direct, creditul de stat 5i creditul prile#uit de
v6nzarea, 4n rate, a unor m2rfuri.
.ormele principale sub care se prezint2 creditul 4n economia de pia32 sunt!
creditul bancar si creditul comercial.
Creditul comercial este o form2 de 4mprumut practicat2 4ntre v6nz2tor 5i
cump2r2tor, atunci c6nd v6nzarea m2rfurilor este f2cut2 pe credit, adic2
4nm6narea acesteia este separat2 4n timp de plata pre3ului ei. Creditul
comercial contribuie la accelerarea circula3iei m2rfurilor 5i prin aceasta, la
dezvoltarea economiei na3ionale. *ecanismul creditului comercial se
desf25oar2 astfel! un agent economic dispune de stoc de marf2 destinat
v6nz2rii 4n timp ce un alt agent are nevoie de marf2, dar nu dispune pe
moment de fonduri b2ne5ti pentru cump2rarea m2rfurilor. Primul agent, pe
baza unui contract de v6nzarecump2rare pe credit, pentru a accelera
valorificarea produc3iei prin desfacere, va livra marfa celui deal doilea,
urm6nd ca dup2 un anumit termen, acesta din urm2 s2 ac$ite
contravaloarea m2rfurilor la pre3ul stipulat 4n contract. Pre3ul stipulat 4n
contractul de v6nzarecump2rare pe credit cuprinde, pre3ul m2rfii la care
se adaug2 un procent ce reprezint2 pre3ul creditului (dob6nda). %e regul2,
creditul comercial se acord2 pe termen scurt pe baza cambiei. Pe aceast2
cale creditul comercial 4nlesne5te 5i accelereaz2 circula3ia capitalului7.
Cn economia de pia32, creditul comercial constituie baza sistemului de
credit. Cn statele cu economie planificat2 a fost desfiin3at.
Creditul bancar este creditul care se acord2 agen3ilor economici sub form2
b2neasc2 de c2tre institu3ii specializate 4n a5a numitul +comer3 cu bani+,
numite institu3ii bancare. Aceast2 form2 de credit este foarte larg
r2sp6ndit2, av6nd ca obiect acea parte disponibil2 a capitalului numit
capital de 4mprumut. Creditul bancar este principala surs2 pentru
asigurarea fondurilor b2ne5ti necesare diferitelor sectoare de activitate ale
economiei na3ionale. Acordarea creditului bancar formeaz2 fundamentul
activit23ii bancare. Cn calitatea lor de intermediare b2ncile 4mprumut2
pentru a da apoi cu 4mprumut sumele ce se afl2 4n c2utarea unui
plasament. *odalit23ile creditului bancar sunt! credit bancar de scont,
credit bancar 4n cont curent, credit bancar pe ga# cu efecte publice (creditul
lombard), credit bancar pe ga# de efecte comerciale.
Av6nd 4n vedere c2 agen3ii economici care acord2 partenerilor de afaceri
credite comerciale apeleaz2, la r6ndul lor, la b2nci pentru a5i reconstitui
capitalul, e&ist2 o str6ns2 interdependen32 4ntre creditul comercial 5i
creditul bancar. Primul nu mai poate fi conceput ast2zi f2r2 cel de al doilea,
iar acesta din urm2 are posibilitatea s25i sporeasc2 dimensiunile pe
seama celui dint6i.
a) %up2 destina3ie, creditul poate fi! credit de produc3ie 5i credit de
consuma3ie. Creditul de produc3ie este destinat activit23ilor av6nd un scop
activ 4n economie, 4n timp ce al doilea este destinat consumului social.
Preciz2m c2 aprecierea utilit23ii creditului dup2 destina3ia lui poate duce la
#udec23i de valoare care nu sunt 4ntotdeauna conforme cu realitatea. Astfel,
este posibil ca un credit cu destina3ie productiv2 s2 se soldeze cu mari
11
pierderi pentru economie, atunci c6nd se realizeaz2 investi3ii insuficient
fundamentale sau c6nd sumele de bani sunt folosite pentru realizarea unor
produse care nu sunt cerute de beneficiar. %e asemenea, nici creditul de
consuma3ie nu este 4ntotdeauna neproductiv, de pild2 creditele contractate
pentru s2n2tate, 4nv232m6nt, cultur2 etc. Aprecierea creditului trebuie s2
se fac2 4n func3ie de rezultatele finale ale utiliz2rii sale 5i numai dup2
destina3ia sa ini3ial2.
b) Cn func3ie de subiectul de drept care anga#eaz2 creditul, acesta poate fi!
credit public 5i credit privat.
Creditul public este contractat de c2tre stat, pentru completarea resurselor
sale 4n cazul c6nd veniturile ordinare nu sunt suficiente. Creditul poate fi
productiv, atunci c6nd este destinat 4nfiin32rii de 4ntreprinderi cu capital de
stat sau moderniz2rii celor e&istente 5i neproductiv, destinat unor sarcini
de ap2rare, educa3ie, administra3ie etc<.
Creditul privat este contractat de o persoan2 particular2 sau de o
4ntreprindere privat2.
c) %up2 modul de garantare, acesta se prezint2 sub forma creditului real,
garantat cu valori materiale certe, si creditul personal, acordat pe baza
4ncrederii, a prestigiului de care se bucur2 cel 4mprumutat. Cn general,
prestigiul persoanei 4mprumutate se bazeaz2 pe capacitatea sa
economic2, pe valorile materiale cunoscute de care dispune, astfel c2 sub
acest aspect distinc3ia dintre creditul real 5i creditul personal are doar
caracter formal.
Creditul personal poate fi acoperit atunci c6nd persoana 4mprumutat2 nu
este suficient de bine cunoscut2 sau nu prezint2 suficiente garan3ii morale,
prin garan3ie personal2 sau solidar2 a altor persoane care, anga#6ndu5i
r2spunderea pentru debitor, diminueaz2 riscul eventualei insolvabilit23i.
3in6nd cont de aceast2 situa3ie, creditele personale pot fi credite acoperite
5i credite descoperite.
d) Cn func3ie de perioada de timp pentru care sa acordat 4mprumutul,
creditele se pot clasifica 4n! credite pe termen scurt (de p6n2 la 1 an),
credite pe termen mi#lociu (de 1 p6n2 la 7 ani) 5i credite pe termen lung (de
peste 7 ani, contractate, de regul2 pentru investi3ii).
Cn practic2 se cunosc 5i credite f2r2 termen, cum sunt opera3iunile de credit
4n cont curent, practicate atunci c6nd raporturile 4ntre creditori 5i debitor se
caracterizeaz2 prin continuitate 5i mare frecven32.
e) %up2 locul de desf25urare a opera3iunilor de credit, 4n 3ar2 sau 4n
str2in2tate, vom 4nt6lni! credit intern 5i credit e&tern.
f Cn func3ie de posibilitatea pe care o are la dispozi3ie creditorul pentru a
avea sau nu dreptul de a solicita debitorului rambursarea anticipat2 a
sumei 4mprumutate, creditul poate fi! denun3abil, atunci c6nd se cere
rambursarea 4nainte de e&pirarea termenelor de scaden32, prin notificare
unui aviz prealabil, 5i nedenun3abil, c6nd nu se mai stipuleaz2 o asemenea
clauz2 4n 4n3elegerea dintre cele dou2 p2r3i. Cn cazul formei creditului
denun3abil, creditorul se asigur2 pentru cazul 4n care afacerile debitorului
nu sunt profitabile, put6nd cere rambursarea sumei de bani 4mprumutate,
4naintea falimentului celui 4mprumutat.
12
g) Cn fine, 4n practic2 mai este cunoscut2 forma creditului guvernamental,
care apare atunci c6nd 4n calitate de creditor apare guvernul unui stat.
Aceast2 form2 de credit, poate fi la r6ndul s2u, intern sau e&tern.
Av6nd 4n vedere importan3a deosebit2, 4n economia de pia32, a
mecanismului creditelor pe termen lung, mi#lociu 5i pe termen scurt, ne
vom opri mai pe larg asupra acestora.
Credite pe termen lung (peste 7 ani), rambursabile la termen, sunt
acordate de b2ncile comerciale, precum 5i de companiile de asigurare sau
alte organiza3ii financiar specializate 4n administrarea fondurilor b2ne5ti.
Astfel de 4mprumuturi se negociaz2 direct 4ntre creditori si debitori (5i, de
obicei, sunt nepublicate, spre deosebire de alte tranzac3ii de pe pia3a
banilor, care sunt publice), documentul final al tratativelor fiind poli3a.
Aceste 4mprumuturi se clasific2 dup2 trei categorii! natura garan3iei, sensul
obliga3iei 5i gradul de participare.
$) %up2 natura garan3iei, 4mprumuturile sunt directe, garantate fie cu unele
bunuri (ipotec2), fie numai pe baza creditului general al organiza3iei
interesate (girul). Cn aceste dou2 situa3ii un rol deosebit 4l au bilan3ul
societ23ii precum 5i perspectivele pe care le are de a ob3ine 5i 4n viitor
numerar pe seama activit23ilor pe care le desf25oar2, acestea e&prim6ndu
se, de fapt, prin previziunile asupra veniturilor ei.
i) %up2 sensul obliga3iei, 4mprumuturile sunt directe, realizate printro
varietate de metode, cum ar fi 4nc$irierile pe termen lung, plata prin bonuri
sau acorduri privind desfacerea produc3iei. Aceste forme de 4mprumut ale
c2ror implica3ii dep25esc 4n parte sfera de cuprindere a bilan3ului, prezint2
diferite avanta#e, 4ntruc6t ele pot fi adaptate la nevoile societ23ii interesate
4n ceea ce prive5te at6t sumele, c6t 5i e5alonarea 4mprumuturilor, pot fi
negociate 4n particular 5i pot s2 nu fie cuprinse 4n bilan3ul contabil. Cn
sc$imb, costul pe care 4l implic2 atragerea unor asemenea surse este, de
regul2, ceva mai mare dec6t nivelul mediu al dob6nzilor.
#) %up2 gradul de participare, unele 4mprumutului au caracterul obliga3iilor
directe, at6t a crean3elor convertibile, c6t 5i a crean3elor pe venituri. Cn
primul caz, creditorul poate opta pentru convertirea crean3ei 4n ac3iuni
curente la un pre3 prestabilit, 4n timp ce 4n al doilea caz, plata dob6nzilor
pentru astfel de crean3e este obligatorie numai dac2 veniturile brute
(inclusiv impozitele) sunt la un astfel de nivel 4nc6t le poate acoperi.
Creditele pe termen mi#lociu sunt caracterizate at6t prin durat2 (7 ani), c6t
5i prin te$nicile de mobilizare a efectelor financiare care permit apelarea la
pia3a monetar2 tradi3ional2. Cn acest cadru, se 4nscriu biletele la ordin, care
sunt de dou2 categorii!
bilet la ordin comercial, care se refer2 la un act de comer3"
bilet la ordin financiar, prin care b2ncile acord2 credite clien3ilor s2i,
inclusiv societ23ilor comerciale de persoane sau de capital. Aceste efecte
de comer3 con3in elemente de certitudine (obliga3ia necondi3ionat2 de plat2
5i avalul) sunt negociabile 5i se pot transmite prin girare, scontare 5i
reescontare, deci creeaz2 posibilitatea de3in2toruluibeneficiar de a5i
procura resurse financiare 4nainte de scaden32. Cn plus, biletelor la ordin le
sunt conferite o serie de facilit23i 4n favoarea securit23ii drepturilor
13
beneficiarilor, prin dreptul comercial, conven3iile interna3ionale, codurile
comerciale 5i alte reglement2ri 4n materie. Cn baza acestor reglement2ri,
biletul la ordin a devenit un 4nscris un titlu de credit prin care o
persoan2, numit2 emitent, se oblig2 s2 pl2teasc2 altei persoane, numit2
beneficiar, sau la ordinul acesteia, o sum2 de bani la scaden32. Aceste
efect de comer3 poart2 trei semn2turi! emitent, banc2 5i o institu3ie de
emisiune (financiar2), care prin interven3ia sa contribuie 5i la diminuarea
caracterului infla3ionist al acestei forme de credit.
Creditele pe termen scurt se realizeaz2 4n diverse forme de mobilizare a
crean3elor, cum ar fi! scontarea efectelor comerciale (lNescompte
commercial), creditele de antrenare (les effets de c$a4ne) 5i creditele de
mobilizare a crean3elor comerciale (la credit mobilsibale de creances
commerciales).
Prima form2 de credit (scontarea comercial2) reprezint2 sistemul cel mai
frecvent practicat 4n .ran3a 5i 4n alte economii de pia32 de tip occidental.
Acest sistem permite societ23ilor comerciale s2 mobilizeze efectele de
comer3 (trate, bilete la ordin, Jarante) pe baz2 de scontare 4nainte de
scaden32. Prin aceast2 opera3iune, beneficiarul tratei sau biletului la ordin
4ncaseaz2 suma 4nscris2 4n aceste documente, diminuate cu ta&a scontului
(dob6nda creditului acordat la banc2 p6n2 la scaden32) 5i comisionul
perceput de banc2 pentru acoperirea c$eltuielilor sale 5i realizarea unui
beneficiu.
Calculul ta&ei reescontului (dob6nzii creditului) are 4n vedere valoarea
nominal2, valoarea actual2 5i diferen3a, reprezent6nd scontarea propriu
zis2, 3in6nd seama de ta&a scontului 4n procente, de faptul c2 plata se face
4n zile 5i c2 un an se consider2 4n rela3iile bancare, la media de A<: zile
pentru 1:: de unit23i monetare.
Creditele pe termen scurt se ob3in 5i prin scontarea Jarantelor, care
reprezint2 documente de depozitare a m2rfurilor 4n depozite, antrepozite,
docuri sau magazii generale administrate de stat. Cn aceste depozite,
antrepozite, comercian3ii, industria5ii etc. 45i depoziteaz2 materiile prime,
m2rfurile 5i produsele importante f2r2 a pl2ti ta&e vamale pe durata
depozit2rii lor 5i at6ta timp c6t ele r2m6n 4n incinta antrepozitului. Pe
perioada depozit2rii se pl2tesc 4ns2 anumite ta&e, prime de asigurare,
c$eltuieli de recondi3ionare etc. 0ecipsaJarant pentru obiectele
depozitate este deta5at2 dintrun registru de cotor (talon) 5i se divide 4n
dou2 p2r3i! recipisa 5i Jarantul. Aceste p2r3i sunt la ordin, recipisa d6nd
dreptul de proprietate asupra m2rfurilor, iar Jarantul comercial (prescurtat
Jarantul) este un act de ga# pe care firma care a depozitat m2rfurile poate
s2l transmit2 prin andosare, de regul2 unei b2nci sau unei firme care 4i
acord2 un 4mprumut, Jarantul andosat garant6nd restituirea 4mprumutului.
%ac2 de3in2torul recipisei nu va rambursa creditul la scaden32, banca se
va prezenta la antrepozit, va vinde m2rfurile respective, va efectua
rambursarea 4mprumutului 5i va v2rsa diferen3a 4n contul de3in2torului
recipisei.
A doua form2 de trate (creditele de antrenare) reprezint2 bilete sub form2
de trate, pl2tibile la date fi&e care antreneaz2 un mare num2r de efecte de
14
valori sc2zute, care nu se pot reescompta, dar sunt cu scaden3e scurte, de
ma&im trei luni. Pe baza acestor bilete scadente, dup2 trei luni, b2ncile
acord2 credite, interpun6nduse 4ntre de3in2torul biletelor 5i clientul s2u.
A treia form2 de credit (creditele de mobilizare a crean3elor comerciale)
se deruleaz2 dup2 urm2toarele criterii! dup2 ce se face facturarea la
clien3i, societatea care dore5te credit grupeaz2 facturile cu aceea5i
scaden32 de plat2, 3in6nd seama de termenul de plat2 stabilit cu clien3ii 5i
emite un bilet la ordin de o valoare egal2 cu valoarea acestor facturi. Acest
bilet este scontat de banc2, dar sistemul este dificil, fiind contestat de
clien3i, care pot protesta pe motiv c2, 4n conformitate cu prevederile din
contract, ace5tia sunt debitorii furnizorilor 5i nu ai b2ncilor.
Creditele men3ionate (pe termen lung, scurt 5i mi#lociu) sunt acordate
direct sau indirect pe pia3a financiar2. %ar un mare num2r de societ23i
comerciale, mici 5i mi#locii, +nu pot apela la pia3a financiar2, fie din cauza
formei lor (societ23ile de persoane sau cele cu r2spundere limitat2), fie din
cauza m2rimii lor! ele nu dispun 4ntotdeauna de un dosar suficient de
important pentru a se adresa unui organism financiar+. Aceste firme
acoper2 necesit23ile lor de finan3are gra3ie creditului acordat direct de
particulari, respectiv de asocia3ii sau de ter3e societ23i str2ine. Astfel de
metode de finan3are 4mbrac2 forme diverse.
%in acest punct de vedere, se disting, 4n practica francez2 trei forme de
credit! avansurile asocia3ilor, bonurile de cas2 5i alte categorii de
4mprumuturi.
Avansurile asocia3ilor. Capitalurile societ23ilor comerciale de persoane
sau cu r2spundere limitat2 este, de regul2, insuficient pentru desf25urarea
unei activit23i deosebite. Cn plus, au dezavanta#ul c2 titlurile lor de societate
(p2r3i sociale) nu sunt cotate la burs2. Cn aceast2 situa3ie, asocia3ii fac apel
la avansurile 4n cont curent, prev2zute 4n statutul de func3ionare. Contul
curent este un cont de avansuri 4n cont curent, prev2zute 4n statutul de
func3ionare. Contul curent este un cont desc$is 4n contabilitatea societ23ilor
care func3ioneaz2 pe sistemul de compensare, pe baz2 de aviz pe o
perioad2 de A luni 4n temeiul unui contract de 4mprumut sau conven3ie de
bloca# f2r2 a dep25i volumul capitalului social. Astfel de conven3ie prevede
durata p6n2 c6nd asocia3ii se anga#eaz2 s2 lase sumele alocate 4n contul
curent 5i procentual de dob6nd2 de pl2tit, care este limitat2. Aceste reguli
func3ioneaz2 5i 4n societ23ile pe ac3iuni (anonime 5i 4n comandit2), 4ns2 cu
caracter restr6ns f2r2 a dep25i ca volum #um2tate din capitalul social 5i, 4n
plus, capitalul social subscris la constituirea societ23ii trebuie s2 fie integral
v2rsat.
Eonurile de cas2. Aceste bonuri reprezint2 $6rtii de valoare, cuprinz6nd
anga#amentul emitentului de a pl2ti o anumit2 sum2 4n vederea ramburs2rii
unui 4mprumut pe termen scurt purt2tor de dob6nd2. O6rtiile de valoare
respective sunt la ordin sau la purt2tor 5i sunt asimilate efectelor de comer3
(cambie, bilet la ordin). Cn .ran3a, astfel de $6rtii de valoare sunt utilizate
de toate societ23ile 5i organiza3iile financiare, put6nd fi emise 4n mod
progresiv, 4n func3ie de necesit23ile de capital. Ele pot fi emise 4n mod
public, 4ns2 numai de societ23ile cu r2spundere limitat2 5i pe ac3iuni, care
15
au 4nc$eiate bilan3urile pe trei e&erci3ii 5i au 4n 4ntregime capitalul dedus.
%e asemenea, forma lor este, conform legisla3iei franceze, foarte clar
reglementat2, cuprinz6nd numeroase informa3ii pentru identificarea
situa3iei societ23ilor comerciale care lea emis.
%iverse categorii de 4mprumuta3i. Cn aceast2 categorie se 4nscriu
contractele de 4mprumut 4ntre particulari 5i societ23i. .orma acestor
4mprumuturi depinde de rela3iile dintre ter3i 5i societ23i 5i de gradul de
4ncredere e&istent 4ntre p2r3ile contractante. Cn afara rela3iilor personale 5i
garan3iile posibile date de valorile patrimoniale ale societ23ii respective, se
practic2 4n mod curent 5i ipoteca. Aceast2 garan3ie ofer2 cea mai sigur2
securitate 5i 4n practica francez2 5i are o mare audien32 la public.
Contractele de 4mprumut, pe l6ng2 suma 4mprumutat2, termenul de
rambursare, nivelul de dob6nd2, obiectul ipotecat etc., sunt autentificate de
notari, care sunt direct men3iona3i 4n calitate de intermediari.
Creditele acordate de b2nci 32rilor cu economie de pia32 pentru
desf25urarea activit23ii de produc3ie sau a celei comerciale pot avea 5i un
caracter sezonier, cum ar fi!
creditul pentru stocurile sezoniere"
creditul impus de fluctua3ii sezoniere ale activit23ii firmei (care nu
dep25esc P luni)"
creditul de trezorerie, care se nume5te 4n mod curent credit de fond de
rulment"
creditul de sc$imb, 4n cazul efectu2rii unor opera3iuni financiare speciale
(emisiuni de obliga3iuni) care necesit2 unele finan32ri pe termen scurt.
Cn sistemul economiilor de pia32 dezvoltate, e&ist2 5i o alt2 form2 de credit,
denumit2 +le lease bacQ+. Prin acest sistem de lease bacQ, proprietarul
unei societ23i comerciale care se afl2 4n urgen32 de nevoie de fonduri
b2ne5ti 45i vinde 4ntreprinderea unei societ23i de leasing 5i apoi o 4nc$iriaz2
printrun contract obi5nuit. Cn acest mod, 45i transform2 fondurile
imobilizate 4n fonduri disponibile, iar dup2 realizarea scopului 45i
r2scump2r2 4ntreprinderea la un pre3 dinainte stabilit, 4n general la un nivel
destul de sc2zut. 02scump2rarea se poate face 5i prin rambursare
progresiv2, d6nd posibilitatea astfel la reducerea c$eltuielilor de lease
bacQ.
Locul 5i importan3a creditului 4n rela3iile social economice sunt eviden3iate
prin func3iile sale 5i anume!
func3ia distributiv2, const2 4n mobilizarea resurselor b2ne5ti disponibile la
un moment dat 4n economie 5i redistribuirea lor prin acordarea de
4mprumuturi spre anumite ramuri, sectoare de activitate care au nevoie de
fonduri de finan3are. %isponibilit23ile b2ne5ti se refer2 la surplusurile de
capital de circula3ie aflate temporar sub form2 inactiv2 4n conturile bancare
ale societ23ilor comerciale, la rezervele de cas2 sub form2 inactiv2 4n
conturile bancare ale societ23ilor comerciale, la rezervele de cas2 ale
firmelor p2strate 4n conturi bancare, economiile popula3iei depuse la casele
de economii ori la b2ncile comerciale. Dferind agen3ilor astfel de
disponibilit23i, creditul spore5te puterea de ac3iune productiv2 a capitalului
16
pun6nd astfel 4n mi5care for3ele economice latente 5i contribuind la
cre5terea avu3iei reale a societ23ii. %e asemenea, operativitatea dat2
procur2rii de noi capitaluri d2 mai mult2 elasticitate economiei 4n ansamblul
ei, favoriz6nd orientarea mai rapid2 a investi3iilor spre sectoarele sau
activit23ile inerente 5i e&terne 5i contribuind pe aceast2 baz2 la cre5terea
eficacit23ii marginale a capitalului. Tot prin func3ia distributiv2, creditul
particip2 la concentrarea capitalului 5i diri#area acestuia spre ac3iuni de
mare anvergur2, profitabile 4ntregii societ23i.
func3ia de transformare a economiilor 4n investi3ii, prin care se
concretizeaz2 una din legile obiective ale economiei de pia32, 5i anume
realizarea ec$ilibrului macroeconomic conform ecua3iei E K I, 4n care E
reprezint2 economiile iar I investi3iile" orice individ poate economisi o
anumit2 sum2 de bani, mai mare sau mai mic2, 4n func3ie de venitul 5i
comportamentul s2u economic. Economisirea care nu este urmat2 de
investire constituie o tezaurizare 5i reprezint2 un factor de dezec$ilibru
pentru via3a economic2. Cn acela5i timp, nu orice individ poate fi
4ntreprinz2tor, nu oricine 45i poate asuma riscurile unei investi3ii, iar dac2 le
au, este posibil s2 nu le poat2 valorifica din cauza lipsei de capital.
Creditul este cel care pune la dispozi3ia 4ntreprinz2torului capitalul necesar,
asigur6nd transformarea economiilor, altfel inactive 4n investi3ii. -ub acest
aspect, creditul este un important factor al cre5terii economice. Dferind
posibilitatea accesului la credite al oric2rui individ care, prin inten3iile sale
realiste, riguros fundamentate garanteaz2 rambursarea sumelor primite,
creditul contribuie la proliferarea firmelor de mici dimensiuni, promotoare
ale noului, ceea ce favorizeaz2 concuren3a, cu efectele sale pozitive
asupra ec$ilibrului economic.
func3ia de emisiune monetar2. Urmare a consolid2rii ideii de credit bazat
pe 4ncrederea 4ntre participan3ii la actul economic, a fost creat2 moneda
fiduciar2 (cu valoare fictiv2 4ntemeiat2 pe 4ncredere), adic2 la biletele de
banc2, iar pe l6ng2 acestea determinate de nevoile sc$imbului, au ap2rut
o multitudine de alte instrumente de te$nici de plat2. Astfel de instrumente
5i te$nici, ca
viramentul cecul, compensa3ia, trata, cambia etc., au dus la diminuarea
numerarului din circula3ie 5i la cre5terea 4n mari propor3ii a monedei
scripturale. Prin aceasta sa realizat 5i o important2 reducere a c$eltuielilor
cu circula3ia monetar2, noile te$nici 5i instrumente de plat2 determinate de
ac3iunea creditului, asigur6nd 5i o cre5tere a volumului 5i valorii
tranzac3iilor economice.
func3ia de asigurare a stabilit23ii pre3urilor, se realizeaz2 prin
reglementarea dimensiunilor cererii 5i ofertei de m2rfuri 5i servicii,
credit6nduse consumul, pe de o parte 5i stocurile, pe de alt2 parte. Astfel,
dac2 anumite m2rfuri a c2ror producere are, 4n mod obiectiv, un caracter
sezonier (ulei, za$2r, produse din fructe etc.) ar fi aduse toate pe pia32 4n
momentul realiz2rii lor, oferta ar deveni dispropor3ionat de mare 4n raport
cu cererea 5i am asista la o c2dere catastrofal2 a pre3urilor, care va fi
urmat2, dup2 un anumit timp, c6nd se va a#unge la o penurie a m2rfurilor
respective de o urcare e&agerat2 a pre3urilor. Pentru prevenirea unor
17
asemenea situa3ii care ar perturba ec$ilibrul economic (risip2 urmat2 de
penurie), se folose5te un instrument al creditului, 5i anume Jarantul, care
ofer2 pentru proprietarii m2rfurilor posibilitatea depozit2rii lor 5i ob3inerii cu
anticipa3ie, 4ntro propor3ie mai mare sau mai mic2, a contravalorii
acestora.
Prin finan3area produc3iei 5i consumului, precum 5i prin crearea unor
instrumente 5i te$nici deosebit de fle&ibile, creditul a devenit o prezen32
sine Rua non 4n via3a social2 5i economic2 din orice 3ar2 civilizat2. %e
asemenea, prezen3a sistemului de credit 5i a formelor sale 4n societ23ile
avansate, ofer2 numeroase facilit23i, inclusiv protec3ia participan3ilor la
actul economicB.
Creditul are un rol deosebit 5i 4n promovarea rela3iilor economice
interna3ionale, stimul6nd e&porturile 5i importurile, asigur6nd o desf25urare
normal2, rapid2 5i 4n deplin2 siguran32 a opera3iunilor de e&portimport. Cn
fine, trebuie avute 4n vedere rolul pe care 4l are creditul 4n acoperirea
deficitului bugetar al statului, sub forma creditului public.
Trebuie subliniat 4ns2 c2, pe c6t util 5i avanta#os este creditul, pe at6t de
prime#dios devine atunci c6nd nu este utilizat 4n conformitate cu principiile
sale 5i cu cerin3ele ec$ilibrului economicofinanciar. Cel mai mare pericol 4l
constituie folosirea abuziv2, determinat2 de ideea utopic2, c2 prin sine
4nsu5i, creditul reprezint2 avu3ie. D astfel de concep3ie va avea consecin3e
e&trem de grave at6t asupra debitorului c6t 5i a creditorului! debitorul va fi
tentat s2 foloseasc2 sumele provenite din 4mprumut ca pe propriai avere,
f2r2 discern2m6nt, ier creditorul se va vedea s2r2cit, 4n imposibilitatea de
a5i recupera banii 4mprumuta3i.
Un alt pericol 4l reprezint2 a5a numita supracreditare, care duce la mari
dezec$ilibre economice, financiare 5i monetare, gener6nd, atunci c6nd ia
propor3ii, infla3ia. %e asemenea, utilizarea creditului pentru finan3area unor
activit23i economice insuficient fundamentate poate duce la dezec$ilibru
structural 4n economia na3ional2, la dispropor3ii 4ntre ramurile 5i sectoarele
ei de activitate.
D folosire arbitral2 a creditului poate stimula 5i o intensificare a
opera3iunilor speculative, o cre5tere a capitalului fictiv, care poate genera
cra$uri financiare. Cn fine, nu trebuie omis2 nici problema riscurilor
rezultate din utilizarea creditului, 4n special pentru institu3iile bancare, care,
dac2 nu sunt luate 4n considerare, pot provoca pr2bu5irea 4n lan3 a
sistemului bancar, cu consecin3e e&trem de dureroase pe plan economic,
social 5i politic.
9.9 Imprumuturile obligatare
Cmprumutul obligatar este un fel de finan are pe termen lung prin
4ndatorare, sub form2 direct2.
Apelul la economiile publice sau 4mprumutul obligatar este un
contract de credit 4nc$eiat 4ntre o mas2 de creditori 5i un singur debitor, o
modalitate de procurare de resurse financiare pe termen lung 5i 4ntrun
cuantum ridicat, necesare asigur2rii cre5terii economice 5i respect2rii unor
18
obliga3ii de pl23i asumate, 4mprumutatul obligatar este accesibil marilor
societ23i comerciale pe ac3iuni sau statului.
mprumutul obliatar pri!at
Pentru a emite un 4mprumut obligatar, societ23ile pe ac3iuni trebuie
s2 aib2 cel pu3in doi ani de e&isten32 5i dou2 bilan3uri legal aprobate de
organelefiscale, s2 ofere garan3ii obligatarilor, fie direct, prin patrimoniul
propriu, fie indirect, prin mi#locirea unor ter3i precum b2nci, consor3ii
bancare etc. %ecizia de emisiune de obliga3iuni revine consiliului de
administra3ie al societ23ii pe ac3iuni sau adun2rii generale a ac3ionarilor cu
o ma#oritate de cel pu3in dou2 treimi.
Este cunoscut faptul c2 pentru 4ntreprinderi, de multe ori, capitalul
propriu este nesatisf2c2tor, iar cre5terea acestuia prezint2 greut23i, at6t
sub aspectul condi3iilor #uridice, c6t mai ales ca urmare a reticen3ei
subscriitorilor determinat2 de e&isten3a riscului de pierdere 5i c$iar a
riscului de pierdere a controlului pentru conduc2torii 4ntreprinderii sau
pentru ac3ionarii ma#oritari.
Pe de alt2 parte, finan3area 4ntreprinderilor prin apelul la credite
bancare se dovede5te adesea dificil de realizat ca urmare a costului ridicat
5i a condi3iilor restrictive ale contractului de credit, cerute de b2nci.
Ace5ti factori fac ca 4ntreprinderile s2 recurg2 la 4mprumuturi
obligatare care prezint2 avanta#ul esen3ial c2 remunera3ia (cupoanele) se
deduce din profitul impozabil, f2c6ndu1 mai accesibil.
E&ist2 cauze multiple care influen3eaz2 pozitiv dezvoltarea
4mprumuturilor obligatare 4n 32rile cu economie de pia32. Concuren3a dintre
emiten3ii de obliga3iuni conduce la condi3ii de emisiune atr2g2toare pentru
subscriitori. Apari3ia unor organisme de plasament colectiv a valorilor
mobiliare (obliga3iuni), institu3ii mari, importante dar care reprezint2 5i
opereaz2 4n contul unei multitudini de mici subscriitori, face posibil2
apelarea la 4mprumuturi obligatare 5i a 4ntreprinderilor mai mici. 0edu
cerea, 4n anumite perioade, a dob6nzii la plasamentele pe termen scurt
favorizeaz2, de asemenea, orientarea subscriitorilor c2tre plasamente pe
termen lung.
mprumuturil" obliatar" #" pot "mit" $i" i%di!idual& de c2tre
societ23i comerciale puternice, $i" rupat. Aceast2 a doua variant2 poate
avea loc prin asocierea mai multor agen3i economici care s2 garanteze
solidar 4mprumutul sau prin intermediul unor institu3ii sau organisme de
plasament colectiv, constituite ca societ23i anonime, care repartizeaz2
fondurile recep3ionate sub form2 de credite 4ntreprinderilor aderente cu
nevoi de finan3are.
Cmprumutul obligatar grupat prezint2 avanta#ul pentru emitent c2
suport2 costuri administrative mai reduse, 4ntruc6t o parte a c$eltuielilor
este repartizat2 4ntreprinderilor 4mprumutate. C$iar 5i 4ntreprinderile mari
pot folosi 4mprumuturi obligatare grupate c6nd au nevoi relativ reduse de
finan3are 5i nu doresc s25i consume capitalul de 4ncredere fa32 de public
prin 4mprumuturi obligatare individuale frecvente, p2str6ndu5i aceast2
alternativ2 doar pentru 4mprumuturi mai consistente.
19
mprumutul obliatar public
Al2turi de 4ndatorare pe termen scurt prin bonuri de tezaur, statul
recurge la pia3a financiar2 5i 4n scopul 4mprumuturilor pe termen lung. Cn
ultim2 instan32, 4n 32rile cu economie de pia32 statul, sau diverse institu3ii
ale sale, este principalul emitent de obliga3iuni, urm2rind ob3inerea de
resurse necesare finan32rii unor lucr2ri publice, pentru acoperirea
deficitului bugetar, dar 5i pentru restr6ngerea cantit23ii de numerar
e&istente 4n circula3ie prin colectarea lic$idit23ilor e&istente pe pia32.
Apelul la economiile publice poate fi lansat pe pia3a intern2 sau pe
pie3ele financiare e&terne. %urata de via32 a unui 4mprumut obligatar a
c2p2tat, 4n ultimul timp, tendin3a de reducere, determinat2 de marea
fluctua3ie a ratei dob6nzii, dar 5i de aversiunea subscriitorilor fat2 de
lic$iditate.
Obligaiunea este un titlu de credit pe termen lung emis de c2tre o
societate pe ac3iuni, o institu3ie guvernamental2 sau municipal2, a c2rei
rambursare este, 4n mod obi5nuit, garantat2 prin bunuri patrimoniale sau
ipoteci. Cn timp ce pentru emitent obliga3iunile reprezint2 datorii care
genereaz2 pl23i periodice sub form2 de dob6nzi, pentru subscriitori ele
reprezint2 drepturi de crean32.
Dbliga3iunile semnific2 un 4mprumut acordat de o mas2 de creditori
unui anumit debitor. .iecare creditor prime5te un 4nscris care se nume5te
certificat de obliga3iune sau mai simplu obliga3iune, care are 4nscris2
valoarea nominal2. Dbliga3iunile reprezint2 valori mobiliare, emise 4n
diferite sume 5i pot fi transmise liber de la un de3in2tor la altul, prin
negociere pe pia3a bursier2 sau e&trabursier2.
-pre deosebire de ac3iuni, care confer2 dreptul de coproprietate 5i
de participare la repartizarea beneficiilor 4n condi3iile riscului asumat,
cump2rarea obliga3iunilor reprezint2 un credit acordat emitentului, care
trebuie rambursat 4n cursul unei perioade de timp conform contractului 5i
care genereaz2 remunera3ii sigure la nivelul pie3ei, f2r2 asumarea de
riscuri din partea creditorilor, 4n caz de faliment al societ23ii emitente de
obliga3iuni, obligatarii au dreptul de ac3iune 4n #usti3ie pentru recuperarea
drepturilor lor (4mprumutul plus dob6nda).
0olul creditului obligatar pentru societ23ile private este relativ minor
4n compara3ie cu creditul bancar. In sc$imb, b2ncile care crediteaz2
4ntreprinz2torii priva3i pot apela 4n mare m2sur2 la astfel de 4mprumuturi
obligatare, ceea ce 4nseamn2, 4n ultim2 instan3a c2 5i 4ntreprinderile
beneficiaz2 de sumele constituite. %e regul2 numai societ23ile cotate la
burs2 pot lansa 4mprumuturi obligatare.
0emunera3ia investitorului se materializeaz2 4n dob6nzi care se
pl2tesc periodic sub form2 de cupoane.
de unde rezult2!
20
Valoarea Valoarea nominal a obligaiunii X % ob!n
"
#u$onului 100
0estituirea capitalului c2tre creditori coincide cu e&pirarea
contractului de
credit obligatar. 0estituirea poate avea loc, fie prin amortizarea
obliga3iunilor de c2tre emitent, fie prin r2scump2rarea obliga3iunilor de
pia32 de c2tre emitent la cursul bursei.
P'r(il" car" i%t"r!i% )% )mprumutul obliatar
Cn efectuarea unei emisiuni de obliga3iuni pot interveni urm2toarele
p2r3i!
fudiciarul, curtierul, banca 5i comisia valorilor mobiliare.
Fudiciarul. C6nd o societate comercial2 inten3ioneaz2 s2
procedeze la emisiunea unui 4mprumut obligatar, mai 4nt6i ea semneaz2 4n
favoarea unui fudiciar un act prin carel autorizeaz2 s2 ac3ioneze 4n
numele viitorilor subscriitori de obliga3iuni (creditori) 4n vederea ap2r2rii 5i
respect2rii drepturilor lor. .udiciarul 4nlocuie5te, deci, masa creditorilor 4n
rela3iile cu societatea emitent2, verific2 4ndeplinirea obliga3iilor societ23ii de
a p2stra corespunz2tor bunurile 4n ipotec2, drept garan3ie a 4mprumutului,
plata cu regularitate a cupoanelor, precum 5i amortizarea la timp a
obliga3iunilor.
Prezen3a fudiciarului asigur2 supraveg$erea societ23ii comerciale
emitente, 4n numele creditorilor care, dispersa3i fiind 4n teritoriu, nar putea
o face ei 4n5i5i. Pe de alt2 parte 4ns2, prezen3a fudiciarului u5ureaz2 foarte
mult sarcinile societ23ii emitente a obliga3iunilor, scutindo s2 trateze cu
fiecare creditor 4n parte, ceea ce ar fi prea costisitor.
Curtierul. '6nzarea obliga3iunilor emise se realizeaz2 prin
intermediul unui curtier sau al mai multor curtieri 4n valori mobiliare, care
cunosc bine pia3a financiar2, fiind cei mai preg2ti3i pentru a g2si fonduri de
4mprumut, respectiv s2 plaseze obliga3iunile.
Cn mod obi5nuit curtierii subscriu prin forfait 4ntregul 4mprumut, adic2
ac$izi3ioneaz2 pe contul lor, 4nc2 de la 4nceput, toate obliga3iunile emise pe
care, ulterior, le v6nd diver5ilor cump2r2tori, 4n felul acesta ei permit
societ23ii emitente s2 dob6ndeasc2 repede 5i dintro dat2 4ntreaga sum2 a
4mprumutului.
0olul curtierului se face sim3it 5i pe parcursul duratei 4mprumutului
obligatar. El este acela care poate cump2ra obliga3iunile oferite spre
v6nzare de diver5i de3in2tori, urm6nd s2 le rev6nd2 altor cump2r2tori,
ac3ion6nd astfel spre men3inerea stabilit23ii cursului lor. Circula3ia
obliga3iunilor (v6nzareacump2rarea), dup2 emisiune, nu modific2
anga#amentele societ23ii comerciale luate cu prile#ul emiterii, referitor la
plata cupoanelor 5i rambursarea datoriei.
Banca. Toate opera3iunile de trezorerie aferente 4mprumutului
21
Ra%a ob!n&ii la Valoarea #u$onului anual X 100
"
'm$rumu%ul obliga%ar Valoarea nominal a obligaiunii
obligatar se efectueaz2 prin intermediul g$i5eelor bancare! v2rsarea
sumelor de cump2r2torii obliga3iunilor, plata periodic2 a cupoanelor,
amortizarea la scaden32 a obliga3iunilor.
Pe l6ng2 opera3iunile de trezorerie, proprii oric2rui 4mprumut
obligatar, banca mai poate #uca un rol important 5i pe linia opera3iilor de
consulting 5i de garantare a 4mprumutului.
Prin intermediul personalului de specialitate de care dispune, banca
ofer2, la cerere, consulta3ii calificate privitor la suma total2 a 4mprumutului
(4n func3ie de posibilit23ile de absorb3ie ale pie3ei), pre3ul de emisiune al
obliga3iunilor, astfel 4nc6t s2 se poat2 vinde 4ntrun termen rezonabil,
durata total2 a 4mprumutului, nivelul dob6nzii 4mprumutului etc.
%ar 5i mai importante se pot dovedi serviciile bancare de garantare
a succesului opera3iunii de plasare pe pia32 a obliga3iunilor, 4ntrun termen
conform prospectului de emisiune, 4n acest sens, la cererea 4ntreprinderii,
banca se poate anga#a c2 4n cazul neplas2rii integrale, 4n termenul legal, a
obliga3iunilor, s2 cumpere ea cantitatea r2mas2 nev6ndut2, pentru ca
4mprumutul s2 devin2 valabil din punct de vedere #uridic. Evident c2 banca
nu5i propune s2 p2streze obliga3iunile, 4ntruc6t 4n acest mod va deveni ea
4ns25i creditoare, ci va pune 4n v6nzare 4n continuare obliga3iunile, 4n afara
termenului legal de plasare a 4mprumutului. Eanca 45i asum2, desigur,
ni5te riscuri accept6nd s2 garanteze 4mprumutul obligatar, pentru care 4n
mod 4ndrept23it pretinde un comision de garantare din partea emitentului
4mprumutului.
Comisia valorilor mobiliare. To3i creditorii poten3iali trebuie s2
dispun2 de informa3ii suficiente cu privire la situa3ia economicofinanciar2 a
emitentului pentru a se decide s25i plaseze disponibilit23ile 4n obliga3iuni.
Comisia valorilor imobiliare este un organism #urisdic3ional care
supraveg$eaz2 opera3iunile cu valori mobiliare. Toate emisiunile de
obliga3iuni trebuie 4nregistrate la aceast2 comisie" prin intermediul ei
emitentul difuzeaz2 un prospect c2tre to3i cei interesa3i s2 ac$izi3ioneze
obliga3iuni, 4n care se detaliaz2 scopurile 4mprumutului, suma total2 a
acestuia, num2rul 5i valoarea nominal2 a obliga3iunilor, caracteristicile
4mprumutului, precum 5i situa3ia financiar2 a emitentului 4n momentul care
precede 4mprumutul.
9.A Leasing (Creditbail)
.inan32rile prin sistem leasing constituie 4n economia rom6neasc2 o
adev2rat2 gur2 de o&igen pentru agen3ii economici pentru care investi3iile
reprezint2 o cerin32 esen3ial2 pentru dezvoltarea activit23ii lor. Si cum PP8
din activit23ile din economie necesit2 investi3ii pentru a se dezvolta,
finan32rile 4n sistem leasing vor cunoa5te o cre5tere constant2.
Leasingul sa impus 5i la noi 4n 3ar2, a5a cum a f2cuto peste tot 4n
lume (poate mai pu3in 4n economiile 32rilor din lumea a IIIa) 4n primul r6nd
prin simplitate. Cn condi3iile 4n care mediul concuren3ial din 3ara noastr2
devine tot mai aspru, viteza de reac3ie a companiilor la sc$imb2rile din
mediul e&tern este vital2. Leasingul, prin operativitatea, sa satisface 4n
intervale de timp foarte scurte nevoia de fonduri pentru investi3ii a agen3ilor
22
economici. %e asemenea, prin leasing, agen3ii economici evit2 procedurile
complicate ale contract2rii de credite bancare, proceduri care presupun
imobilizarea unor elemente din patrimoniul societ23ii sau cel privat pentru
constituirea de garan3ii.
Leasingul presupune e&istenta a trei ter3e persoane! furnizorul,
societatea finan3atoare (societatea de leasing) 5i utilizatorul (beneficiarul
finan32rii). -ocietatea de leasing cump2ra de la furnizor bunul solicitat de
utilizator 5i 4l cedeaz2 acestuia din urm2 pe o anumita perioad2 de timp
contra unor redeven3e lunare. Aceasta reprezint2 4n esen32 opera3iunea de
finan3are prin leasing. Pentru utilizator, aceast2 opera3iune 4i va aduce 5i
alte avanta#e cum ar fi!
1. Ci permite realizarea de investi3ii atunci c6nd nu dispune de
lic$idit23ile necesare. Si cum investi3iile contribuie de cele mai multe ori la
sporirea cifrei de afaceri, surplusul de venit ob3inut poate acoperi
redeven3ele lunare.
9. Ci permite s25i foloseasc2 fondurile pentru sporirea
capitalului de lucru (a activelor circulante), cele care sunt aduc2toare de
bani.
A. Ci permite s2 fie 4n pas cu noua te$nologie prin aceea c2 la
sf6r5itul contractului de leasing poate returna bunul societ23ii finan3atoare
5i s2 4nc$irieze altul ale c2rui caracteristici te$nice sporite 4i pot oferi o
eficien32 mai mare 4n e&ploatare.
?. Ci permite s2 beneficieze de am6narea pla3ii ta&elor vamale
p6n2 la sf6r5itul contractului pentru bunurile aduse din import. Plata ta&elor
vamale se va face doar la 9:8 din valoarea bunului.
7. Ci permite s2 beneficieze de facilit23ile fiscale Cntreaga valoare
a ratei de leasing este deductibil2 fiscal pentru I**.
Leasingul este de doua feluri! financiar 5i opera3ional. Procedural,
este vorba de acela5i lucru, 4ns2 e&ist2 aspecte care diferen3iaz2 cele
dou2 tipuri de opera3ii, 5i anume!
Cn cazul leasingului financiar, bunul finan3at este eviden3iat 4n
contabilitatea utilizatorului (beneficiarul finan32rii). Utilizatorul va 4nregistra
amortizarea aferenta mi#locului fi& intrat 4n patrimoniu, amortizare care este
deductibila din punct de vedere fiscal, potrivit legisla3iei 4n vigoare.
Cn cazul leasingului financiar, redeven3a lunar2 este compusa din
cota parte din valoarea de intrare a mi#locului fi& 5i din dob6nda de leasing.
%ob6nda de leasing este o c$eltuiala deductibila din punct de vedere fiscal
pentru utilizator. .
. Cn cazul leasingului opera3ional, redeven3a este compus2 din
cota de amortizare calculat2 conform prevederilor legale plus un beneficiu.
Pentru utilizator, 4ntreaga redeven32 lunar2 este considerat2 c$eltuial2
deductibil2 din punct de vedere fiscal.
Cn cazul leasingului opera3ional, bunul r2m6ne eviden3iat 4n
contabilitatea societ23ii finan3atoare"
Cn leasingul financiar, bunul finan3at este eviden3iat 4n contabilitatea
utilizatorului (beneficiarul finan32rii). Utilizatorul va 4nregistra amortizarea
aferenta mi#locului fi& intrat 4n patrimoniu, amortizare care este deductibil2
23
din punct de vedere fiscal, potrivit legisla3iei 4n vigoare.
0edeven3a lunar2 este compus2 din cota parte din valoarea de
intrare a mi#locului fi& 5i din dob6nda de leasing. %ob6nda de leasing este
o c$eltuial2 deductibil2 din punct de vedere fiscal pentru utilizator.
Leasingul financiar
Conform IA- 1T, @Leasingul financiar este opera3iunea de leasing
care transfer2, 4n mare m2sur2, toate riscurile 5i beneficiile aferente
dreptului de proprietate asupra bunului. Titlul de proprietate poate fi, sau
nu, transferat, 4n cele din urma>. IA- furnizeaz2 unele e&emple de indica3ii
care pot sugera clasificarea unui leasing ca fiind leasing financiar.
%e e&emplu, un ve$icul are o durat2 de e&ploatare determinat2 de
num2rul de Qilometrii parcur5i. 'aloarea #ust2 a ve$iculului este de ?:.:::
milioane lei. El parcurge, 4n mod obi5nuit, 1::.::: Qm 4nainte de a fi casat.
-e ia 4n considerare un anumit aspect al contractului, 5i anume cumulul de
Qm pentru care ve$iculul a fost 4nc$iriat de locatar, care este!
a. A:.::: Qm.
b. 7:.::: Qm.
c. T7.::: Qm.
La punctele a) si b) se poate spune ca nu au fost transferate 4n mod
substan3ial beneficiile. Cn cazul c), acest lucru este mai pu3in evident, dar
se poate argumenta c2 procentul de T78 poate fi considerat substan3ial.
Contractul mai prevede, de asemenea, c2 4n cazul a) avem un
leasing financiar, iar 4n cazul c) un leasing opera3ional. Aceste declara3ii
sunt nerelevante deoarece au doar form2 legal2 5i nu substan32
economica.
Ambele contracte de la cazurile a) si b) au op3iuni de cump2rare
e&ercitabile de c2tre locatar. Acest lucru pare s2 satisfac2 problema
transfer2rii riscurilor 5i beneficiilor. Cazul a) stabile5te un pre3 de 9:.:::
milioane lei, iar cazul b) un pre3 de A: milioane lei. Este foarte probabil ca
4n cazul a) societatea s2 ac$izi3ioneze activul la sf6r5itul termenului de
leasing, probabilitate nee&istent2 4n cazul b). Cazul a) poate fi considerat
un leasing financiar.
Cn fine, 4n cazul c), locatorul accept2 s2 repare, s2 4ntre3in2 5i s2
furnizeze un alt ve$icul 4n cazul 4n care cel e&istent se va defecta.
Locatorul are, de asemenea, dreptul ca 4n orice moment s2 4nlocuiasc2
activul cu unul similar, dac2 ofer2 indica3ii stricte ca va face acest lucru.
Acest lucru face mai pu3in probabil2 clasificarea cazului c) 4n categoria
leasingLului financiar.
Concluzia e&emplului de mai sus este aceea c2 to3i termenii unui
contract de leasing trebuie lua3i 4n considerare 4mpreun2. Este, prin
urmare, o problem2 de ra3ionament profesional at6t pentru administratorii
locatarului, c6t 5i pentru cei ai locatorului. Trebuie re3inut c2 este posibil2
contabilizarea opera3iunii de leasing drept leasing opera3ional de c2tre una
din p2r3ile contractante, respectiv drept leasing financiar de cealalt2 parte
contractant2.
Paleta defini3iilor pe care le putem 4nt6lni este foarte larg2. C$iar 5i
c2r3ile de specialitate accesibile 4n mod curent definesc leasingul unilateral
24
sau c$iar gre5it, f2r2 a surprinde 4n fapt esen3a fenomenului. E&ist2 p2reri
c2 leasingul este o opera3iune de finan3are, al3ii o asimileaz2 cu o v6nzare
4n rate sau cu un contract de loca3ie pur2. Ei bine, leasingul nu este nici
una dintre aceste opera3iuni, dar poate avea forme foarte apropiate de
oricare dintre ele.
%efini3ia corect2 a leasingului este urm2toarea!
Leasingul este opera3iunea prin care o parte, denumit2 locator,
transmite celeilalte p2r3i denumit2 utilizator, contra unei pl23i periodice,
denumit2 rat2 de leasing, dreptul de posesie 5i folosin32 al unui bun al
c2rui proprietar este, pentru o perioad2 determinat2 de timp.
Elementele cele mai importante care decurg din aceast2 defini3ie 5i
care delimiteaz2 leasingul de alte opera3iuni 4nrudite, sunt urm2toarele!
1. Locatorul r2m6ne proprietarul bunului ce constituie obiectul
contractului de leasing, pe toat2 perioada de derulare a contractului"
aceasta implic2 5i faptul c2, 4n cazul neac$it2rii ratelor de leasing locatorul
are dreptul de a5i retrage bunul.
9. Utilizatorul are dreptul s2 beneficieze, pe perioada
contractului, de toate avanta#ele folosirii bunului, asum6ndu5i 4n acela5i
timp 5i riscurile e&ploat2rii acestuia.
Pornind de la aceste principii generale, men3ion2m o alt2
caracteristic2 important2 a leasingului, 5i anume fle&ibilitatea. Cn general,
contractele care se 4nc$eie sunt croite pe obiectul de leasing 5i pe
utilizator. Perioada de derulare a contractului, caden3a ratelor, valoarea
rezidual2 pot fi liber negociate de cele dou2 p2r3i, astfel 4nc6t termenii
contractului s2 corespund2 cel mai bine intereselor 5i mai ales
posibilit23ilor acestora. Prezent2m 4n continuare c6teva situa3ii mai des
4nt6lnite.
E&ist2 forme de leasing 4n care, la sf6r5itul perioadei, utilizatorul are
dreptul de a opta fie pentru ac$izi3ionarea bunului la o valoare rezidual2,
fie pentru prelungirea contractului, fie pentru renun3area la bunul respectiv.
Aceste forme de leasing fac parte din categoria opera3iunilor de leasing
financiar.
Probabil c2 aceste forme de leasing sunt cele mai populare. Cn
esen32, locatorul apare ca finan3ator al utilizatorului, datorit2 faptului c2
este foarte probabil 4nc2 de la 4nceputul contractului c2 utilizatorul va
opta pentru ac$izi3ionarea definitiv2 a obiectului de leasing. Cn aceast2
situa3ie, locatorul nu are interesul ca la sf6r5itul contractului s2 r2m6n2 4n
posesia bunului 5i ne putem a5tepta ca 5i ratele de leasing s2 reflecte
acest lucru. Locatorul 45i va acoperi 4n timpul perioadei de leasing toate
c$eltuielile generate de opera3iune, iar valoarea rezidual2 va fi mult mai
mic2 dec6t valoarea de pia32 a bunului la sf6r5itul contractului.
E&ist2 5i situa3ii 4n care e&isten3a unei pie3e second$and sau faptul
c2 locatorul este specializat pe leasingul anumitor categorii de bunuri, va
putea determina o diminuare a ratelor 5i o cre5tere a valorii reziduale, deci
un risc suplimentar asumat de locator.
Cn oricare dintre situa3ii, locatorul va trebui s2 analizeze foarte bine
afacerea 5i clientul cu care opereaz2.
25
Un alt factor important 4n derularea opera3iunii de leasing este
furnizorul. Cn general, 5i acesta 45i asum2 responsabilit23i legate de
derularea contractului, mai ales 4n ceea ce prive5te e&ploatarea (asisten3a
te$nic2, instruirea personalului etc., contract de buUbacQ). Contractul
devine astfel tripartit, dar subliniem faptul c2 este posibil ca furnizorul s25i
asume 5i rolul de locator. Aceast2 situa3ie poate fi interesant2 pentru
produc2torii sau distribuitorii care pot s25i asigure ei 4n5i5i finan3area,
facilit6ndu5i astfel desfacerea produselor.
E&emple 4n acest sens, c$iar pe pia3a rom6neasc2, sunt distribuitorii
de autoturisme sau de utila#e 5i ec$ipamente specializate pornind de la
computere p6n2 la tractoare. Cn principiu, aceast2 form2 de leasing este
cea mai ieftin2 pentru utilizator, 4ntruc6t produc2torul sau distribuitorul sunt
cei care cunosc cel mai bine produsul 5i pia3a de desfacere, ceea ce
diminueaz2 4n mare m2sur2 riscurile asumate de locator. ,u este e&clus
ca 4n viitorul foarte apropiat, sub presiunea pie3ei, 5i produc2torii sau
distribuitorii rom6ni de instala3ii sau ec$ipamente pentru industria
alimentar2 s25i desfac2 produsele sub form2 de leasing.
%in punctul de vedere al locatorului, este esen3ial faptul c2
contractul de leasing 4i prote#eaz2 dreptul de proprietate 5i deci poate
ac3iona direct asupra bunului 4n cazul 4n care utilizatorul nu se ac$it2 de
obliga3iile contractuale. %e asemenea, obiectul finan32rii fiind legat direct
de contract 5i fiind personalizat, e&ist2 posibilitatea urm2ririi afacerii 4n
intimitatea ei 5i este mult mai u5or de luat o decizie 4n caz de insolvabilitate
temporar2 a utilizatorului.
Efectele cele mai importante din punct de vedere economic se
reg2sesc la utilizator. Acesta poate s2 pl2teasc2 dreptul de folosin32 5i, 4n
cele din urm2, s2 ac$izi3ioneze un bun investi3ional pe m2sur2 ce produce.
0atele pot fi astfel dimensionate 5i caden3ate 4nc6t s2 permit2 plata ratelor
5i c$iar ob3inerea unui profit f2r2 a supune utilizatorul la sarcini
4mpov2r2toare. %e e&emplu, pentru activit23i sezoniere cum ar fi industria
za$2rului ratele pot fi orientate spre sf6r5itul perioadei de produc3ie, c6nd
veniturile 4nregistrate din v6nzarea produselor vor permite ac$itarea
obliga3iilor de plat2. Cn aceste cazuri, ratele sunt de cele mai multe ori
anuale sau semestriale" dimpotriv2, pentru activit23i unde 4ncas2rile sunt
ritmice 5i se 4ntind pe tot parcursul anului cum ar fi panifica3ia, industria
laptelui ratele pot fi lunare.
Contractul de leasing se 4nc$eie pe o perioad2 de cel pu3in un an.
,u e&ist2 o cerin32 e&pres2 ca contractul s2 fie 4nc$eiat 4n form2 scris2,
dar Drdonan3a nr. 71 reglementeaz2 clauzele obligatorii 4ntrun contract de
leasing, astfel c2 forma scris2 trebuie sub4n3eleas2.
Contractul de leasing constituie titlu e&ecutoriu (adic2 poate fi pus 4n
e&ecutare contra utilizatorului f2r2 nevoia parcurgerii vreunei proceduri
#udiciare) dac2 utilizatorul refuz2 s2 4napoieze bunul, 4n urm2toarele
situa3ii!
V la sf6r5itul perioadei de leasing, dac2 acesta nu a formulat
op3iunea cump2r2rii bunului sau a prelungirii contractului"
V 4n cazul rezilierii contractului din vina e&clusiv2 a utilizatorului.
26
Contractele de leasing referitoare la bunuri mobile sunt supuse
4nregistr2rii 4n Ar$iva Electronic2 de ;aran3ii 0eale *obiliare, 4n condi3iile
Legii nr. PP/1PPP, pentru opozabilitate fa32 de ter3i, dar interesul unei astfel
de 4nregistr2ri este al locatorului, iar nu al utilizatorului (ca 4n cazul leasing
ului imobiliar).
Ac$izi3ionarea de mi#loace fi&e (4ntre care se includ ec$ipamentele
TI) prin leasing financiar intr2 sub inciden3a legisla3iei referitoare la
amortizare (4n principal, Legea nr. 17/1PP? privind amortizarea capitalului
imobilizat 4n active corporale 5i necorporale, astfel cum a fost modificat2 5i
republicat2), astfel 4nc6t deductibilitatea ratelor de leasing va fi tratat2
diferen3iat. Astfel, o parte a ratei este deductibil2 ca dob6nd2, o alt2 parte
ca prim2 de asigurare 5i o alt2 parte ca pre3ul de ac$izi3ionare a bunului,
acesta din urm2 fiind determinat conform legisla3iei referitoare la
amortizare.
Drdonan3a nr. 71 con3ine 5i unele reguli speciale privind ta&ele
vamale. Astfel, bunurile care sunt introduse 4n 3ar2 de c2tre utilizatori,
persoane fizice sau #uridice rom6ne, 4n baza unor contracte de leasing
4nc$eiate cu societ23i de leasing, persoane #uridice str2ine, sau de societ23i
de leasing persoane #uridice rom6ne, 4n baza unor contracte de leasing
4nc$eiate cu utilizatori, persoane fizice sau #uridice rom6ne, bunul se
4ncadreaz2 4n regimul vamal de admitere temporar2, pe toat2 durata
contractului de leasing, cu e&onerarea total2 de la obliga3ia de plat2 a
sumelor aferente drepturilor de import. %ac2 utilizatorul opteaz2 pentru
cump2rarea bunului la sf6r5itul perioadei de leasing, el va fi obligat s2
ac$ite ta&a vamal2 calculat2 la valoarea rezidual2 a bunului din momentul
4nc$eierii contractului de v6nzarecump2rare, care nu poate fi mai mic2 de
9:8 din valoarea de intrare a bunului (pre3ul pl2tit de locator furnizorului).
Cu toate acestea, din punctul de vedere al regulamentelor vamale,
utilizatorul trebuie s2 cumpere bunul 4ntro perioad2 de T ani de la data
4nc$eierii contractului.
Ereviar contabil
a) Cnregistrarea 4n contabilitate a imobiliz2rilor corporale primite
conform contractului de leasing, inclusiv a dob6nzilor aferente!
919 >*i#loace fi&e> K 1<T>Alte 4mprumuturi si datorii asimilate>
?T1 >C$eltuieli 4nregistrate 4n avans> K <BT >%ob6nzi aferente
altor 4mprumuturi 5i datorii asimilate>
%ebit cont B:A< @0edeven3e, loca3ii de gestiune, c$irii 5i alte
datorii asimilate> cu valoarea imobiliz2rilor corporale conform
documentelor.
b) Amortizarea imobiliz2rilor corporale ac$izi3ionate 4n sistem de
leasing se face conform duratelor normale de func3ionare legale 4n vigoare.
Cn cazul leasingului financiar amortizarea se 4nregistreaz2 astfel!
<B1 >C$eltuieli de e&ploatare privind K 9B1>Amortizari privind
imobiliz2rile
amortiz2rile 5i provizioanele> corporale>
c) Cnregistrarea obliga3iei de plat2 a ratelor facturate de
proprietarul bunurilor!
27
8 K ?:? >.urnizori>
1<T >Alte 4mprumuturi 5i datorii asimilate>
1<BT > %ob6nzi aferente altor 4mprumuturi 5i datorii asimilate>
??9< @T'A deductibil2>
5i concomitent
<<< +C$eltuieli privind dob6nzile> K ?T1 @C$eltuieli 4nregistrate 4n
avans>
Etapele procedurii de leasing
Cn general, 4n derularea unui contract de leasing, sunt implicate, 4n
diverse etape ale procesului de finan3are, cel pu3in cinci p2r3i! societatea
de leasing, clientul sau utilizatorul final, furnizorul bunului ac$izi3ionat,
banca finan3atoare 5i, nu 4n ultimul r6nd, societate de asigurare.
Alegerea bunului si a furnizorului
Cn func3ie de necesit23ile clientului, acesta decide at6t asupra
caracteristicilor bunului cat si asupra furnizorului.
Toate detaliile legate de natura bunului (pre3, caracteristici te$nice,
am2nunte privind livrarea, condi3ii de instalare 5i punere 4n func3iune, 4n
cazul ec$ipamentelor) vor fi negociate de utilizator direct cu furnizorul ales,
urm6nd a respecta 4n contractul de v6nzare cump2rare 5i 4n contractul de
leasing, toate aspectele negociate.
Db3inerea ofertei 5i solicitarea de leasing
Pe baza pre3urilor negociate cu furnizorul 4ntocme5te o ofert2
general2 de finan3are, 4n care vor fi calculate, avansul, rata de leasing,
valoarea asigur2rii, etc. Cn urma transmiterii solicit2rii de leasing, oferta
transmis2 ini3ial poate suferi modific2ri 4n func3ie de clasa de risc 4n care se
va 4ncadra clientul. Analiza riscului are la baz2 at6t documentele financiare
puse la dispozi3ie de c2tre client (bilan3, balan32, cont de profit si pierderi)
c6t 5i alte documente solicitate (c$estionar de leasing, prezentarea
activit23ii companiei, businessplan, etc.).
Analiza 5i aprobarea solicit2rii de leasing
Evaluarea solicit2rii de leasing se realizeaz2 de c2tre speciali5ti 4ntr
un interval de timp ce nu dep25e5te ?B ore. Cn func3ie de comple&itatea
proiectului supus finan32rii, societatea de leasing poate solicita clientului
informa3ii suplimentare referitoare la unele aspecte analizate, r2spunsul
final al evalu2rii urm6nd a fi prelungit 4n func3ie de furnizarea informa3iilor
solicitate.
Cnc$eierea contractului
Cn cazul unui r2spuns afirmativ, se va 4nc$eia un contract de leasing,
financiar sau opera3ional, ce va include at6t clauzele negociate de utilizator
cu furnizorul bunului, c6t 5i clauze specifice politicii societ23ii de leasing
privitoare la modalitatea de plat2 a ratelor, asigurarea efectu2rii pl23ilor,
etc.
Asigurarea general2 a bunului
Eunul ce urmeaz2 a fi ac$izi3ionat urmeaz2 a fi asigurat de c2tre
societatea de leasing, pe toat2 derularea contractului de leasing, 4n
op3iunea pentru toate riscurile, 4n condi3iile stabilite cu societatea de
asigur2ri 5i banca finan3atoare, iar prima de asigurare va fi ac$itat2 de
28
c2tre utilizator.
Cn cazul produselor provenite din import, prima de asigurare se va
calcula la valoarea %%P a bunului.
Livrarea bunurilor
Dbliga3ia livr2rii bunurilor revine 4n 4ntregime furnizorului,
opera3iunea fiind asistat2 de speciali5tii societ23ii de leasing
Condi3iile 5i costurile finan32rii
Pot ob3ine finan3are pentru ac$izi3ionarea de bunuri 4n leasing at6t
persoane #uridice, 4nfiin3ate 4n baza Legii A1/1PP: republicata, c6t 5i
persoane fizice sau persoane fizice autorizate.
Eunurile finan3ate pot fi noi, din import sau ac$izi3ionate de pe pia3a
rom6neasc2, sau second$and, caz 4n care se va efectua o evaluare
suplimentar2 de c2tre speciali5tii societ23ii de leasing.
Pot fi finan3ate at6t ve$icule diverse (autoturisme, autoutilitare,
microbuze) c6t 5i ec$ipamente medicale, telecomunica3ii, te$nica de
calcul, etc. 'aloare bunurilor ac$izi3ionate va fi cuprinsa 4ntre A.::: euro 5i
1::.::: euro.
%urata contractului de leasing poate varia 4ntre 19 5i ?B luni, 4n
func3ie de necesit23ile clientului 5i rezultatul analizei financiare.
%ocumentele necesare analizei
Cn func3ie de personalitatea #uridica a solicitantului (persoan2
#uridic2, persoan2 fizic2 autorizat2, persoan2 fizic2) sunt necesare diferite
tipuri de documente menite s2 reliefeze bonitatea si capacitatea de plata a
acestuia.
Cn principal, documentele solicitate sunt!
Cererea de .inan3are sau .ormularul de Comand2,
documente tipizate"
%ocumente financiare, care sa prezinte situa3ia financiar2 din
ultimii doi ani de activitate"
%ocumente legale (certificat de 4nregistrare, cod fiscal,
certificat constatator, act constitutiv si acte adi3ionale, etc.)
%eclara3ie anga#ament a utilizatorului"
.actur2 proform2 , cu o descriere detaliata a bunului 5i a
caracteristicilor te$nice, a modalit23ilor de plat2 5i livrare, pre3ul 5i moneda
de plat2"
29
CAPITOLUL *
PRE+ENTAREA FINAN,-RII AFACERII FIR.EI S/C/ 01E2ATE3 CO.4
S/R/L/
*/1/ CONCEPTUL DE FINAN,ARE
,evoile de fonduri ale companiilor sunt variate! de la nevoi de lung2
durat2 5i valoare ridicat2, legate de ac$izi3ionarea sau modernizarea
activelor imobilizate, la nevoi de scurt2 durat2 5i valoare mic2, mult mai
frecvente, care vizeaz2 finan3area activelor circulante (acordarea de
crean3e unor clien3i, finan3area stocurilor). .inan3area acestor nevoi 3ine
cont de caracterul permanent sau temporar al acestor nevoi, de durata 4n
timp a acestora. E&cedentul de resurse din cadrul sistemului financiar
poate fi mobilizat pentru a servi la finan3area deficitului de resurse al
agen3ilor economici sau a institu3iilor guvernamentale.
.inan3area afacerilor reprezint2 mobilizarea resurselor de capital de
la cei cu e&cedent de resurse (investitorii) spre cei care au nevoie de
acestea (agen3ii economici) prin intermediul unor instrumente 5i
mecanisme specifice 4n cadrul unor pie3e organizate (pie3ele monetare sau
pie3ele de capital).
Aceast2 finan3are este destinat2 ob3inerii de fonduri (lic$idit23i)
pentru a acoperi nevoi temporare generate de activit23i comerciale sau de
produc3ie sau pentru a dezvolta capacitatea de produc3ie e&istent2 prin
derularea unor proiecte de investi3ii.
%ecizia de finan3are vizeaz2 op3iunea agen3ilor economici de a5i
acoperi nevoile de finan3are a proiectelor de finan3are avute 4n vedere, fie
din fonduri proprii, fie prin 4mprumuturi sau prin participa3ie (atragerea de
noi capitaluri prin ma#orarea num2rului de ac3iuni 5i/sau ac3ionari).
%ecizia de finan3are este proprie fiec2rui proiect 5i fiec2rui agent
economic 4n parte, fiind adaptat2 la specificul proiectului 5i la structura
financiar2 a companiei. Cea mai mare parte a resurselor financiare provine
din surse private (fiind mobilizate de institu3ii de intermediere private L
b2nci comerciale, b2nci de investi3ii, fonduri de investi3ii), sursele publice
intervenind de regul2 4n finan3area unor proiecte de investi3ii de anvergur2
5i de interes general (investi3ii 4n infrastructura de transport, 4n
telecomunica3ii).
Cntro economie de pia32 func3ional2, orientarea firmelor trebuie s2
se fac2 cu prec2dere pe resursele private, credibilitatea companiei
30
(inclusiv 4n ceea ce prive5te finalitatea proiectului de investi3ii) 4n fa3a
investitorilor priva3i fiind esen3ial2 pentru succesul finan32rii.
-ocietatea comercial2 =OE'ATEF CD* -0L 0ovinari> 4n forma sa
actual2 este rezultatul transform2rilor organizatorice 4ncepute 4n anul 1PPA.
-ocietatea comercial2 OE'ATEF CD* -0L, este persoan2 #uridic2
rom6n2 care a fost 4nfiin3at2 prin Oot2r6rea ;uvernului nr. 1A7A/1PP:,
av6nd forma de societate cu r2spundere limitat2, 5i care 45i desf25oara
activitatea 4n conformitate cu legile rom6ne 5i statutul socie23ii.
.irma are sediu 4n 0om6nia, localitatea 0ovinari, str. Prieteniei,
nr.1A, #ud. ;or# 5i este 4nregistrat2 la Camera de Comer3 5i Industrie TgWiu
sub nr. W1B/PT9/1P.:B1PPA.
%omeniile declarate 4n statutul societ23ii sunt!
de produc3ie"
de comer3 cu ridicata"
de comer3 cu am2nuntul.
Cns2 domeniul principal este produc3ia, iar activitatea principal2 este
L fabricarea produselor de panificaie i patiserie 17B1.
Durata #oci"t'(ii/
%urata societ23ii comerciale este nelimitat2, cu 4ncepere de la data
4nregistr2rii 4n 0egistrul Comer3ului.
S"diil" #"cu%dar"/
-ocietatea Comercial2 poate avea filiale, sucursale, sedii
secundare, agen3ii, reprezentan3e sau alte asemenea unit23i f2r2
personalitate #uridic2, situate 4n alte localit23i din 3ar2 5i din str2in2tate.
Capitalul Social la 4nfiin3are a fost de 1.::: lei.
*/5/ I.PORTAN,A 6I NECESITATEA FINAN,-RII N CADRUL
AFACERII
Eun2starea material2 a societ23ii este determinat2 4n ultim2 instan32
de capacitatea productiv2 a economiei L totalitatea bunurilor 5i serviciilor
furnizate membrilor s2i. Aceast2 capacitate productiv2 depinde de activele
reale de care dispune societatea! p2m6nt, cl2diri, utila#e, munc2,
te$nologii. Toate aceste active fizice 5i =umane> sunt utilizate pentru a
produce bunurile 5i serviciile consumate de membrii societ23ii.
Cn contrast cu aceste active reale se g2sesc activele financiare cum
ar fi de e&emplu ac3iunile sau obliga3iunile. Aceste active nu sunt altceva
dec6t simple documente (contracte) 5i, spre deosebire de activele reale,
contribuie indirect la capacitatea productiv2 a unei economii asigur6nd o
separa3ie 4ntre de3in2torul capitalului (afacerii) 5i managementul acesteia,
facilit6nd totodat2 transferul de fonduri spre afaceri cu oportunit23i atractive
de investi3ie.
Aspectele finan32rii prezint2 importan32 crucial2 pentru
supravie3uirea 5i dezvoltarea 4ntreprinderii.
Cn primul r6nd, 4ntreprinderea trebuie s2 dispun2 de lic$idit23i pentru
a face fa32 anga#amentelor asumate, adic2 de a onora datoriile cu
31
scaden3a 4n viitorul apropiat, asigur6ndu5i astefel ec$ilibrul financiar pe
termen scurt.
Cn al doilea r6nd se pune, din partea 4ntreprinderii, problema lans2rii
4n investi3ii de orice natur2 (te$nologice, sociale, comerciale) care s2 fac2
s2 se dezvolte posibilit23ile sale. Cn acest caz este vorba de finan3area
dezvolt2rii pe termen mediu 5i lung care condi3ioneaz2 cre5terea
rezultatelor 4n viitor 5i men3inerea ec$ilibrului financiar. %eci mi#loacele de
finan3are trebuie s2 fie adaptate calitativ la nevoile 4ntreprinderii. Cn acest
sens 4ntreprinderea poate fi confruntat2 cu dou2 tipuri de dificult23i. Pe de
o parte, ea ar putea fi 4n situa3ia s2 trebuiasc2 s2 ramburseze resurse
4nainte c$iar de a fi a#uns s2 recupereze avansurile efectuate, mai ales
c6nd efectueaz2 investi3ii cu rentabilitate pe termen lung. Pe de alt2 parte,
4ntreprinderea poate fi 4n situa3ia de a folosi, pentru opera3iunile pe termen
scurt, fonduri pe care lear putea folosi pe termen lung pentru investi3ii.
Problemele finan32rii prezint2 deci importa32 vital2, pentru c2
solu3ionarea lor condi3ioneaz2 supravie3uirea 4ntreprinderii, perspectivele
sale de dezvoltare, performan3ele sale prezente 5i viitoare, autonomia
proprietarilor 5i a conduc2torilor s2i.
*/*/ ESTI.AREA CERIN,ELOR FINANCIARE NECESARE INI,IERII
UNEI AFACERI
Elementele luate 4n considerare atunci c6nd lu2m decizia de
finan3are a unei afaceri sunt!
Durata $i%a%('rii! depinde de termenul de recuperare al investi3iei 5i
poate fi scurt2 (de p6n2 la un an), medie (1 an L A ani) 5i lung2 (A L 7 ani
5i peste). Cu c6t durata este mai mare cu at6t costul finan32rii este mai
mare"
Sur#a $i%a%('rii! poate fi public2 sau privat2, poate fi intern2 sau
e&tern2"
.odalitat"a d" rambur#ar"! se poate face la scaden32, 4n tran5e
anuale egale, unit23i egale. Periodicitatea 5i e5alonarea ramburs2rii este
foarte important2 5i trebuie corelat2 cu flu&urile de numerar viitoare
(intr2rile de fonduri) generate de e&ploatarea investi3iei"
Forma d" $i%a%(ar"! se poate face direct sau indirect prin utilizarea
unei institu3ii financiare specializate care s2 intermedieze transferul de
capital de la investitori la beneficiari"
Ri#cul $i%a%('rii! are 4n vedere pierderile poten3iale care ar putea
s2 apar2 ca urmare a producerii unor evenimente nedorite. Pierderile 4n
finan3are au 4n vedere mai mult flu&uri financiare de plat2 mai mari datorit2
evolu3iei nefavorabile a dob6nzilor pe pia32, a cursului de sc$imb sau riscul
de neplat2. 0iscurile avute 4n vedere 4l pot afecta at6t pe creditor c6t 5i pe
debitor. Cu c6t riscurile sunt mai mari cu at6t remunera3ia perceput2 pentru
32
asumarea acestora este mai mare. ,ivelul de risc se reflect2 direct 4n
costul finan32rii.
Co#tul $i%a%('rii! depinde de durat2, de sursa de finan3are, de
forma de finan3are, modalitatea de rambursare 5i de riscurile implicate.
Costul sintetizeaz2 toate elementele 4n func3ie de care se ia decizia de
finan3are.
Alt" "l"m"%t"! au 4n vedere o serie de facilit23i acordare finan32rii
cum ar fi de e&emplu perioada de gra3ie, garan3iile solicitate, serviciile
cone&e finan32rii (consultan3a de specialitate, monitorizarea clien3ilor,
monitorizarea pie3elor.
33