Ion Budai-Deleanu

Ion Budai-Deleanu (1760-1820), scriitor filolog istoric.Fiu al unui preot

greco-catolic invata la seminarul de la Balj apoi urmeaza cursurile de filozaofie
la Viena si este absolvent al Facultatii de Filozofie. Reintors in Transilvania este
o perioada profesot la Balj dar in urma unui conflict cu episcopul Ion Bob se
stabileste la Lemberg in capitala Galatiei (azi Lvov in Ucraina ). Aici este
secretar de tribunal si consilier la curte. Ramane la lemberg pana la sfarsitul
vietii dar pastreaza o stransa legatura cu intelectuali romani din Transilvania.
Opera sa capitala este epopeea eroi-comica Tiganiada , pastrata in doua
versiuni : prima din jurul anului 1800 cealalta din jurul lui 1812 . Din pacate a
ramas nepublicata vreme de sapte decenii si nu a putut influenta evolutia
literaturii romane.
Pe plan filologic , este autorul unei gramatici si al catorva dictionare . Are
meritul de a fi preconizat stutiul comparativ al limbilor romanice si de a fi
introdus terminologie gramatica moderna
In domeniul istografiei a scris o lucrare in care sustine latinitatea
romanilor si continuitatea elementului roman in Dacia . Prin intreaga sa
activitate culturala este unul dintre carturarii de frunte ai Scolii Ardelene
Lucrari:
Literare:
iganiada sau Tabra iganilor, Iai, n revista Buciumul Romn I, 1875; II, 1877
Trei Viteji, poem satiric, Bucureti, Ed. Ancora, 1928
Istorce:
De originibus populorum Transylvaniae
De unione trium nationum Transylvaniae
Hungaros ita describerem
Grigore Ureche

Grigore Ureche (1950-1647), cronicar moldovean. Descendent al unei
vechi familii boeresti este fiul lui Nistor Ureche mare logofat al Mildeovi
unuldinte cei mai bogati si influenti boieri ai vremii sale. Prima parte a vietii si-
o petrece in polonia unde pleaca in pribegie alaturi de tatal sau . Aici studiaza
latina gramatica retorica si poetica pe texte ale scriitorilor clasici
Revine in tara urca treptele ierarhiei sociale : logofat , spatar , mare
spatar in timpul domniei lui Vasile Lupu , cand devine unul dintre sfetnicii de
incredere apoi mare vornic al Tarii de Jos . In aceasta calitate are intodeauna
cuvantul hotarator in divan
Intre anii 1642 si 1647 redacteaza Letopisetiul Tarii Moldovei singura sa
lucrare cunscuta ramane neterminata . Aceasta marchiaza inceputu;
istoriografiei in limba romana.
Aprecieri Literare:
George Clinescu :
Elvira Adevratul dar al lui Ureche este... portretul moral. Aici el creeaz, sintetizeaz, fiindc
izvoadele nu-i ddeau nici un model. Omul este privit sub o nsuire capital sau un viiu sub care se
aaz faptele lui memorabile, ntr-o caden tipic [...]. Ureche n-a avut rgaz dect s prefac
izvoadele. Dac ar fi dus cronica pn n vremea lui Vasile Lupu, prin domniile Moghiletilor, a lui
Graziani i a celorlali pe cari i va descrie Miron Costin, cu toat experiena vieii i cu acea vecinic
scrutare moral, abia atunci cronica ar fi fost extraordinar. [...] n ultim analiz, toat mierea
cronicii lui Ureche se reduce la cuvnt, la acel dar fonetic de a sugera faptele prin fonitura i aroma
graiului. [...] Vorbirea cronicarului e dulce i crunt, cuminte i plin de ascunziuri ironice Sorohan
Nicolae Manolescu
Ion Rotaru



Miron Costin

Miron Costin (1633-1691) cronicar moldovean . Face studii in Polonia
iar dupa intoarcera in tara are functii diplomatice si militare importante ( mare
vornic , mare logofat ). Apartinand boerimii inalte, este implicat in prinicpalele
evenimente politice ale epocii . Suspectat ca ar participa la un complot
inpotriva domnitorului Constantin Cantemir ( tatal lui Dimitrie Cantemir ) este
omorat din ordinal acestuia
Scrie Letopisetiul Tarii Moldovei (1675) reconstituind evenimentele
petrecute intre 1595 si 1661 poemul filozofic Viata lumii si De neamul
moldovenilor lucrare in care demonstreaza originea latna a romanilor . In limba
poloneza a redactat Cronica Tarilor Moldovei si Munteniei ( Cronica polona) si
Istoria si versuri polone despre Moldova si Muntenia ( Poema polona )
Opera:
Viaa Lumii:
Este prima sa oper original, un poem filozofic pe tema fortuna labilis, scris cam n aceeai perioad
cu psalmii lui Dosoftei. n Predoslovia voroav la cititor prezint scopul lucrrii: de a arta n
romnete ce este stihul. Opera pune n circulaie mai multe motive: timpul trector i ireversibil,
viaa ca vis, amintirea, soarta nedreapt. Unele versuri au avut un ecou considerabil n literatura
noastr veche, fiind amintite n aproape toate compunerile lirice ale vremii: A lumii cnt cu jale
cumplit viaa/ Cu griji i primejdii cum este i aa/ Prea subire i-n scurt vreme tritoare/ O lume
viclean, o lume-neltoare.
Finalul operei este moralizator: dac viaa lumii este o iluzie, singura consolare a omului este
credina n Dumnezeu.
Letopiseul rii Moldove:
Continu cronica lui Ureche din 1594 pn n 1661, anul morii lui tefni Lupu. Opera are n ultima
parte un caracter memorialistic. Tonul naraiunii este mai puin senin, pentru c triete vremuri
grele. Letopiseul s-a pstrat n 56 de copii manuscrise.
De neamul moldovenilor
lucrare neterminat, pstrat n 29 de copii manuscrise i
publicat pentru prima dat de M. Koglniceanu n 1852,
are un caracter savant i o noblee a ideilor care o va face
cartea de cpti a colii Ardelene
Ion Heliade-Radulescu

Ion Heliade-Radulescu (1802-1872) scriitor filolog indrumator
cultural si literar . Face scola greceasca urmata de studii la scoala romaneasca
de la Sf Sava infiintata de Ghiorghe Lazar al carui discipol devine . Dupa
plecarea lui lazar conduce singur scoala pana in 1828 cand se inchide sub
ocupatie ruseasca . Rod al activitatii de aici , publica gramatica romaneasca
(1828) tiparita la sibiu
Participa la intemeierea Societatii litereare (1822) scoate Curierul
romanesc (1829) cel dintai ziar din muntenia caruia ii adauga Curierul de
ambele sexe (1837) in care publica lucrari ale tinerilor scriitori incurajandu-I :
Nu e vreme de critica copii , e vremme de scris , sa scrieti cat veti pute si cum
veti putea
Este autorul unor lucrari originale , traducator neobisnuit din literature
universal , tipograf si editor , sprijinitor al teatrului romanesc , om politic plin
de initiative . In timplul Revolutiei de la 1848 joaca un rol precumpanator
redactand faimoasa proclamatie de la Islaz si facand parte din guvernul
provizoriu
Dupa infrangerea revolutiei pleaca in exil vreme de 11 ani dacr continua
sa scrie in frantuzeste si romaneste . Reintors in tara neconectat la noile
realitati se singularizeaza prin scrieri intr-o limba artificial si se izoleaza ca un
om politic . In 1866 este unul dinre membrii intemeietori ai Sicietatii
Academice Romane devenita apoi Academia Romana
Se stinge din viata uitat si cazut in disgratie
Opere:
Proza
Dispoziiile i ncercrile mele de poezie
Gheorghe Lazr
Bat-te Dumnezeu! (Coconia Drgana)

Mihail Kogalniceanu

Mihail Kogalniceanu (1817-1891) prozator , memoralist , indrumator
cultural si literar. Se naste la Ias . Studiaza in particular in pensioanele franceze
din capital Moldovei apoi in Franta si Germania
La varsta de 20 de ani cand se intoarce de la studii este numit aghionat
domnesc si incepe o activitate intens-literara cu finalitate politica . Profesor la
Academia Mihaileana din Ias tine memorabilul cuvand pentru dechiderea
cursului de istorie nationala (1843) . Este cel dintai care aduna croniciile
moldovenesti ( Letopisetiile tarii Moldovenesti) si le tipareste
In anul 1840scoate revista Dacia literaraal carei program este decisive
pentru orientarea literara a timplui . In 1848 participa la miscarea
revolutionara de la Ias si trebuie sa se revugieze in Bucovina . Dupa inceperea
razboiului Crimeei , simtiind momentul faborabil tipareste ziarul Steaua Dunarii
care face propaganda pentru unirea Principatelor Romane si are un mare
rasunet in randurile tinerilor . Deputant in divanu Ad-Hoc (1857) domina
adunare prin energia si stralucitul talent oratoric.
Dupa infaptuirea unirii este prim ministru in timpul domniei lui Cuza . Ca
ministru pledeaza pentru cauza Romanie la Congresul de la berlin (1878) . In
ultima partea a vietii este ambassador plenipotentiary la Paris si presedinte al
Academiei Romane