Sunteți pe pagina 1din 31

PROIECT

ndrumtor proiect:
Absolvent:

CUPRINS
CAP. I. Argument
CAP. II. Densitatea solului
1.Densitatea fazei solide a solului
2. Densitatea aparenta
. Determinarea densitatii
CAP. III. !e"tura solului
1.!e"tura #componen$a granulometrica%
2. Determinarea te"turii solului
CAP. I&. 'tructura solului
1. 'tructura solului( originea )i *nsemnatatea
2. +olul structurii *n crearea fertilita$ii solului
CAP. &. Porozitatea
1. Porozitatea sau spatiul lacunar al solului
2. Porozitatea drenanta( utila si inactiva
CAP. &I. Proprieta$ile fizico,mecanice ale solului
1.Plasticitatea solului
2. Aderen$a solului
.-onflarea )i contrac$ia
.. +ezisten$a la penetrare
CAP. &II. Concluzii

CAP. I. Argument

/mul nu a fost niciodata interesant niciodata sa afle cat mai multe
despre locul unde traieste. 0atura are in componenta poate( daca putem spune
1toate frumusetile lumii1. !ot ce a creat Dumnezeu pare a fi incredibil. !oti
admira si apreciaza tot ce ne incon2oara dar nimeni nu este macar curios sa
afle toate detaliile despre un anumit lucru. De e"emplu( nimeni nu este curios
ce are in componenta sa solul.
'olul este un element important din natura( poate cel mai important.
'olul are atat proprietati fizice#aici intrand si proprietatile fizico,mecanice%(
cat si c3imice.
4u mi,am ales tema 1Proprietatile fizice ale solului1 deoarece mi s,a
parut destul de interesanta si captiva in acelasi timp. !oate proprietatile
solului ar trebui stiute de o mare parte din elevi( dar se pare ca invatamantul
este din ce in ce mai scazut.
Proprietatil fizice ale solului sunt: desitatea( structura( te"tura(
porozitatea si cum am m,ai mentionat aici sunt incluse si proprietatile fizico,
mecanice.
Cap. II. Densitatea solului
1.Densitatea fazei solide
5ai poarta denumirea )i de densitate specifica . 4a reprezinta
raportul dintre masa #m
s
% )i volumul fazei solide #&
s
%( e"primata *n g6cm

m
s

s 7 8
&
s
9aza solida a solului este alcatuita din constituien$i minerali(
organici )i organo, minerali( care au densita$i specifice variate:.cele mai mari
valori ale densita$ii specifice le au constituien$ii minerali.#!ab.nr.1%.
9aza solid; a solului este constituita din diferite minerale( care se
gasesc in propor$ii diferite( asa incat si valorile densita$ii specifice sunt
e"trem de variate. In acelasi timp( raportul dintre constituien$ii fazei solide
mai este influen$at )i de gradul de alterare a fazei solide( astfel *nc<t solurile
cu v=rste diferite( formate pe acceasi roca(vor avea valori diferite ale densita$ii
specifice.
>umusul( substan$a specifica solului( contribuie la reducera densita$ii
specifice a fazei solide a acestuia( dispun<nd de o valoare medie de 1(..
g6cm

. Cu cat cantitatea 3umusului este mai mare( cu at<t densitatea fazei


solide a solului este mai mica )i invers.
Con$inutul )i componen$a 3umusului din sol sunt influen$ate de
tipul de solificare( deci putem considera ca densitatea specifica a solului
depinde )i de acest proces.
!abelul nr. 1. Densitatea specifica a constituien$ilor prezen$i in sol
Denumire Densitate g!"m
#
Denumire Densitate
g!"m
#
Cuar$ 2(?@,2(?? Caolinit 2(?A,2(?@
/rtoclaz 2(@.,2(@B >alloCasit 2(AA,2(2A
5icroclin 2(@.,2(@D 5ontmorillonit 2(AA,2(2A
9eldspat 2(@.,2(@D -ips 2(1,2(2
Plagioclaz 2(D,2(D. Calcit 2(D1,2(D2
5uscovit 2(D?,(AA Eimonit (@A,.(AA
Fiotit 2(DA,(1A

In general( densitatea fazei solide a solului variaza *ntre 2(.( pana la
2(Bg6cm

( avand valori *ntre 2(@ , 2(?g6cm

( in orizonturile superioare )i *n
2(?@ , 2(DAg6cm

in orizonturile din profunzime.


n cazul podzolurilor )i solurile argilo,iluviale sarace *n 3umus formate pe
roci alumosilicatice( densitatea specifica are valori de 2(?@,2(DAg6cm

( in
orizonturile de la suprafa$a )i de 2(D@,2(BAg6cm

*n orizonturile de la
adancime. 'olurile formate in zona subtropicala( *n general )i 3umificate( au
valoarea densita$ii specifice( pe *ntreg profilul( cuprinsa *ntre 2(DA ,
2(BAg6cm

. Cele mai reduse valori ale densita$ii fazei solide #1(.A,1..@g6cm

%
sunt prezentate *n solurile turboase.
$. Densitatea aparenta a solului
Densitatea aparenta a solului reprezinta raportul dintre masa fazei
solide #m
s
% )i volumul total al solului e"primata *n g6cm

.
m
s

b
7 88
&
t
'olul fiind un corp poros( volumul total al lui este mai mare dec<t
volumul fazei solide #&tG&s%( situatie care face ca densitatea aparenta sa fie
mai mica dec<t densitatea fazei solide.
&alorile densita$ii aparente ale solului sunt influen$ate in principal de
componen$a granulometrica( con$inutul de materie organica al solului )i de
gradul de structurare al solului.
a% Componen$a granulometrica. &alorile densita$ii aparente se reduc pe
masura ce cre)te con$inutul de argila. Ea acela)i continut de argila pe masura
ce componen$a granulometrica este mai pu$in ec3ilibrata( respectiv pe masura
ce cre)te con$inutul de praf( sau( mai ales cel( de nisip grosier valorile
densita$ii aparente devin mai mari.
'e accepta urmatoare scara a valorilor optime a densita$ii aparente a
solurilor cu componen$a lor granulometrica:
'oluri argiloase )i lutoase 1(AA,1(Ag6cm

'oluri luto,nisipoase 1(AA,1(.Ag6cm

'oluri nisipo,lutoase 1(2A,1(.@g6cm

'oluri nisipoase 1(2@,1(?Ag6cm

b% &alorile densita$ii aparente variaza( de asemenea *n raport de


con$inutul *n materie organica a solului( ele avand valori sensibile mai mici(
*n soluri organo,minerale )i mai ales( *n cele organice.
n orizonturile organice #turboase( litiera% valoarea densita$ii aparente are
valori de A(2,A(.g6cm

.
n solurile subiacente( sarace sau far 3umus si relative mai compacte( valorile
sunt intre 1(.A,1(?Ag6cm

. &aloarea ma"ima a densitatii aparente este


caracteristica pentru orizonturile gleice ale solurilor inmlastinite( a2ungand
pana la 1(D,1(Hg6cm

( iar in unele cazuri pana la 2g6cm

.
c% In rol important in determinarea valorii densitatii aparente a
solului( contribuie la marirea volumului total al porilor din sol. Cu cat gradul
de structurare este mai mare( cu atat densitatea aparenta a orizontului este mai
mica.
Din cele prezentate pana acum( reiese clar ca densitatea aparenta a
solurilor creste concomitent cu adancimea. Astfel( in solurile argiloiluviale(
orizontul de la suprafata are valoarea densitatii aparente de 1(2,1(.g6cm

( iar
orizonturile subiacente( de la adancimile cele mai mari( de 1(?,1(Bg6cm. Ea
cernoziomuri( aceste valori sunt de 1(A,1(2g6cm

si respectiv( de 1(,1(?g6cm

.
5arirea valorii densitatii aparente odata cu cresterea adancimii este
determinata( in principal( de scaderea continutului de 3umus si a gradului de
structurare. Concomitent cu marirea adancimii( aran2area particulelor de sol
este mai compacta( situatie datorita si greutatii orizonturilor supradiacente.
Pe terenurile egricole( marimea densitatii aparente a solului este
influentata pronuntat de agrote3nica. Imediat dupa prelucrarea orizonturilor
arabile( valorile densitatii aparente sunt mult mai reduse( comparativ cu
orizonturile neprelucrate. In timp( insa( ca rezultat al degradarii structurii
solului( valorile densitatii cresc. 'e constata ca imediat sub orizontul arabil(
apare un strat cu densitate aparenta mare( care poarta denumirea de talpa a
plugului sau hardpan.
#. Determinarea densitatii

sau D #densitatea pr$ii solide% prin


metodele picnometrului
Procedeul de determinare a densit$ii prin metoda pienometrului
urmre)te determinarea volumului pe care *l ocup particulele solide dintr,o
cantitate de sol cunoscut. Cunosc<nd volumul total al picnometrului
#volumul lic3idului cu care se va umple picnometrul% )i volumul aceluia)i
lic3id( dup ce *n picnometru s,a introdus proba de sol( se calculeaz prin
diferen$a volumul lic3idului dislocuit( deci volumul probei de sol.
Eic3idul cel mai des folosit este apa distilat( iar *n scopuri speciale(
e"cept<nd nisipurile unde *nlocuirea apei distilate nu este necesar( se poate
folosi un lic3id inert #benzen( petrol( toluen( "ilen%.
5odul de lucru:
Picnometrul( cu capacitate de @A,1AA cc se va umple p<n la semn cu
lic3idul *n care se va face determinarea. 'e c<ntre)te plin cu ap distilat )i
se *nregistreaz masa lui *n grame. 'e c<ntre)te 1A,1?g sol uscat la 1A@
A
C(
mrun$it )i trecut prin sita de 1mm( se introduce *n picnometrul gol )i uscat cu
a2utorul unei p<lnii uscate( Cu a2utorul unei pipete se adaug treptat lic3idul
folosit( astfel ca lic3idul s formeze un strat apro"imativ 1 cm deasupra
solului. 'e agit u)or picnometrul cu sol pentru eliminarea par$ial a aerului.
4vacuarea total a aerului se face fie prin fierbere pe o baie de ap #@,1A
minute% sau cu a2utorul vidului. &idul( *n acest caz se realizeaz *ntr,un
e"icator rezistent( cu a2utorul unei pompe pneumatice( fie cu a2utorul unei
trompe de ap. n timpul evacurii aerului din suspensia de sol( se
supraveg3eaz ca suspensia s nu ias din picnometru odat cu aerul( c<nd
acesta se dega2 prea brusc. Ea *ndeprtarea aerului prin fierbere picnometrul
se las s se rceasc *ntr,un e"icator )i apoi se umple cu lic3idul folosit. 'e
acoper apoi cu dopul rodat al picnometrului( iar e"cesul de lic3id( eliminat
prin capilarul dopului( se )terge cu o 3<rtie de filtru( )i se c<ntre)te.
C<ntririle se efectueaz cu o precizie de A(A1g.
Calculul rezultatelor:
&aloarea densit$ii solului se calculeaz dup rela$ia:
% 6 #

2 1
cm g d
G G G
G

+
=
unde:
- J masa probei de sol perfect uscat #g%:
-
1
J masa picnometrului plin cu ap #g%:
-
2
J masa picnometrului cu sol )i ap( #g%:
d J densitatea apei *n momentul determinrii( g6cm

.
Densitatea apei distilate poate fi considerat egal cu 1( modificarea
volumului *n func$ie de temperatur nefiind prea mare.

Cap. III. Te%tura solului
1.Te%tura &"omponen'a granulometri"a%
9aza solida a solului este formata din particule elementare de diferite
marimi. Cantita$ile procentuale cu care aceste particule intra in alcatuirea
solului definesc te"tura solului. Diferen$ele care e"ista *ntre soluri( datorita
deosebirilor de te"tura( sunt surprinse la clasificarea solurilor *n specii sau *n
clase te"turale( *n func$ie de procentul de nisip( praf )i argila. Determinarea
procentuala a particulelor de nisip( praf si argila se face sub raport te"tural( se
face indirect prin apreciera unor anumite proprieta$i fizice.
n func$ie de diametrul fragmentelor compomentei solide s,au elaborat
diverse clasificari a particulelor elementare *n fractiuni ale acestora. Cele mai
cunoscute sunt clasificarea KacinsLi )i clasificarea Atterbarg( ultima utilizata
)i de Asociatia Interntionala pentru Stiinta Solului.
4"primarea alcatuirii granulometrice a unui sol se face grafic sau
tabelar( utiliz<nd clasele te"turale( definite prin con$inuturile procentuale )i
raporturile dintre particulele componentei solide. n prezent nu e"ista un
sistem de clase te"turale unic. n +omania( Institutul de Certatari pentru
Pedologie si Agroc3imie a elaborate o clasificare a solurilor dupa te"tura
#dupa pamantul fin%( care cuprinde grupe de clase( ? clase )i subclase
te"turale #tab.nr %.
Pentru *ncadrarea c<t mai e"acta )i o apreciere corecta a solurilor sub
aspect te"tural se folosesc numeroase modele de reprezentare grafica. Cel mai
des utilizat este cel al reprezentarii frac$iunilor granulometrice prin diagrame
triung3iulare #ec3ilaterale sau dreptung3iulare%( pe baza celor trei frac$iuni de
baza: nisip( praf( argila redate procentual pe cele trei laturi. ntrucat aceste trei
fractiuni nu au accea)i valoare specifica *n determinarea *nsu)irilor solului(
triung3iul te"turii se *mparte *ntr,o serie de compartimente conform unor
criterii proprii. n determinarea te"turii solului se mai folosesc )i alte
procedee( care se aplica *n special la solurile cu o te"tura grea. Acestea se
refera la taierea solului umed cu o lama de cu$it )i *ncercare de a lustrui solul
uscat cu ung3ia. Cand solul umed( tait cu o lama de cu$it( formeaza o
suprafata lucie ca oglinda( este argilos: c<nd nu formeaza aceasta suprafa$a
lucie( decat *n mica masura( este luto,argilos( iar c<nd nu formeaza suprefe$e
lucii )i produce un sunet caracteristic frecarii graun$elor de nisip( solul este
lutos. Prin lustruirea cu ung3ia a agregatelor *n stare uscata( c<nd se ob$ine o
suprafata perfect lucie( solul este argilos( iar c<nd suprafa$a respectiva este
numai par$ial lucie( solul are te"tura luto,argiloasa.Ea apreciera te"turii mai
servesc )i alte observa$ii( facute la suprafa$a solului sau *n profil.
!rebuie men$ionata( astfel( prezen$a crapaturilor( care sunt cu at<t mai
largi )i mai ad<nci( cu cat solul este mai argilos. Ineori solurile argiloase
formeaza la suprafa$a o crusta( care crapa*in placi )i are tendin$a de a se *ndoi
catre margini
!abelul nr. . Clasificarea solurilor in functie de continutul de sc3elet
Categoria de sol Coninutul de schelet, %
9oarte slab sc3eletic 1A
'lab sc3eletic 1A,1@
'emisc3eletic 2@,@A
'c3eletic @A,D@
4"cesiv sc3eletic D@
$. Determinarea te%turii
'e face pentru fiecare orizont *n parte. 'pecia te"turala de sol se
stabile)te( de obicei( dupa te"tura orizontului A( care este cel mai important
din punct de vedere agricol. n cazul cand te"tura orizontului A este mult
modificata prin procesul pedogenetic #la podzoluri( soloneturi ).a.%( specia
te"turala se stabile)te pe baza te"turii orizontului A )i a rocii parentale.
Determinarea te"turii *n teren este *nso$ita )i de observa$ii referitoare la
sc3eletul solului #pietri)( pietre sau bolovani%( daca acestea e"ista. Con$inutul
de sc3elet se apreciaza procentual dupa cantitatea de material scos din profil
sau dupa suprafa$a pe care o ocupa *n pere$ii profilului( notandu,se marimea )i
forma fragmentelor( natura mineralogical )i gadul de alterare.
Cap. I(. Stru"tura solului
1. Stru"tura solului originea si )nsemnatatea
Particulele elementare de origine minerala( organica )i organo,
minerala( dispun de capacitatea de a se asocia #mai ales cele care au diametrul
mai mic de A(AA@mm%. n acest mod se organizeaza noi forma$iuni( mai
comple"e( deosebite *ntre ele dupa marimea )i forma( care poarta denumirea
de agregate structurale. Structura solului este definita ca fiind stare de
grupare a particulelor elementare *n agregate sau fragmente de diferite forme
si marimi.
C.D.C3iri$a #1H@@%( 0.A.KacinsLi #1H?@%( A.D.&oronin #1HB.% au
grupat procesele de asociere a partculelor *n trei categorii distincte )i anume:
a% Coagularea coloizilor se produce sub influen$a for$elor
electrostatice( de la suprafa$a particulelor coloidale )i implica procese legate
de adsorb$ia moleculelor de apa )i a cationilor sc3imbabili( pe aceste
suprafe$e.
Datorita compozi$iei comple"ului absorbativ( rolul principal *n
coagularea coloizilor )i a structur;rii solului revine cationilor de calciu( iar *n
cazul solurilor acide( 3idrogenului )i cationilor trivalen$i( *n timp ce prezen$a
cationilor de sodiu este principalul factor care cauzeaza peptizarea coloizilor
)i degradarea structurii.
b% Procesele de aglutinare-cimentare( constau dupa I.0.Antipov,
Karataev #1H.B%( din formarea legturilor *ntre particulele grosiere ale solului
prin intermediul coloizilor organici( minerali( etc. M.4merson #1H@H%(
A.D.&eronin #1H.B( 1HB?%( &.I./sipov #1HBH%( au pus *n eviden$a urmatoarele
tipuri de legaturi posibile: cuar$ J materie organica Jcuar$: cuar$ J materie
organica ,argila: argila Jmaterie organica J argila: argila J argila.
A.D.&eronin #1HB.( 1HB?% considera ca mecanismele care creeaza aceste
legaturi ac$ioneaza prin orientarea particulelor de argila la suprafa$a graun$ilor
de nisip( prin for$e capilare( procese de des3idratare( for$e electrostatice(
for$ele &an der Maals etc. In rol important( *n formarea agregatelor
structurale revine carbonatului de calciu )i produselor 3idrolizei compu)ilor
de fier.
c% egarea particulelor componente ale elementelor structurale
prin tasare )i alte procese mecanice este cel mai bine cunoscuta( *n parte )i(
datorita faptului ca se preteaza la te3nicile de modelare. n principal( aceste
procese sunt determinate de alternan$ele de *ng3e$( umezire )i uscare )i de
ac$iunea directa a radacinelor )i ramelor.
Procesele de umezire,uscare au intensita$i diferite )i se manifesta *n
toate condi$iile fizico,geografice. A. Canarac3e #1HHA% distinge doua
mecanisme de ac$iune a alternantei umezire,uscare. Primul( consta in
marun$irea masei solului sau a elementelor structurale brute( ca urmare a
patrunderii bruste a apei *n porii acestora )i comprimarii aerului din interiorul
lor. Are loc un fel de e"plozie a elementelor structurale.
Acela)i efect asupra structurii solului( *l are )i mecanismul alternan$ei
*ng3e$,dezg3e$. 0.A.KacinsLi #1H?@% )i I.F.+evut #1HDB% sus$in( ca
structurarea solului este ma"ima atunci( c<nd umiditatea lui corespunde
valorii de @A,?AN din capacitatea pentru apa *n camp. Ac$iunea *ng3e$ului )i
dezg3e$ului este considerata de mul$i autori( ca fiind principalul factor de
refacere( *n timpul iernii( a structurii degradate *n perioada de vegeta$ie
anterioara )i de reducere a tasarii e"cesive a solului pe terenurile agricole.
n consecin$a( putem considera ca alternan$ele *ng3e$,dezg3e$ )i
umezire,uscare determina 1autoafanarea1 sau autostructurarea )i asigura o
stare fizica favorabila solului la ie)irea din iarna.
In rol important( *n formarea structurii solului( *l au organismele vii(
atat cele superioare( cat )i cele inferioare.
Plantele superioare influen$eaza procesul de structurare prin
intermediul sistemului radicular. 5ecanismul acestui proces este e"trem de
divers. I.9.-3elter #1H.@% considera ca structurarea rezulta *n urma cimentarii
particulelor fine sub influen$a substantelor organice care rezulta *n urma
activita$ii vitale a microorganismelor( care traiesc pe radacinile plantelor sau
*n apropierea lor.
A.C.FlacL #1H?H% sustine ca radacinile plantelor e"ercita efecte de
agregare prin diverse secre$ii aglutinante( prin substan$e coloidale rezultate *n
urma 3umificarii lor )i prin sc3umbarile de umiditate( datorita consumului de
apa.
+adacinile plantelor mari au )i o ac$iune mecanica pe parcursul
dezvoltarii lor. Acestea separa materialul solului *n fragmente mici )i apas<nd
asupra lor( contribuie la aderarea reciproca tot mai puternica a acestora.
'istemul radicular determina modificari de volum ale solului )i prin suc$iunea
apei.
In rol important *n structura solului *l au )i r<mele( c<t )i al$i
reprezentan$i ai faunei tericole( care at<t la suprafa$a( c<t )i *n canalele
acestuia( depun e"cre$ii marunte( de forma unor agregate structurale.
5icroorganismele #bacterii( ciuperci% prin intermediul organelor
filamentoase sau a substan$elor bituminoase care rezulta *n timpul
descompunerii materiei organice( cimenteaza frac$iunile granulometrice din
sol( form<nd agregatele structurale. !otodata( bacteriile prin sinteza diferitelor
substan$e lipicioase de tipul poliza3aridelor( favorizeaza cimentarea
particulelor de sol( form<nd agragate structurale.
Procesul de structurare mai este influen<$at )i de al$i factori lega$i de
particularita$ile pedogenezei. Printre acestea amintim: cantitatea de argila(
compozi$ia mineralogica a frac$iunii fin dispersate( con$inutul )i compozi$ia
3umusului.
Alaturi de compu)ii men$iona$i( *n procesul structurarii solului mai contribuie
)i 3idro"izii de fier )i aluminiu( afla$i *n stare coloidala. Ace)ti compu)i au rol
de ciment de legatura *n formarea agregatelor structurale stabile. Pe parcursul
alterarii silica$ilor primari( se formeaza( *n afara de argila( )i 3idro"izi de fier(
care *mbraca cu o pelicula puternic aderen$a mineralelor argiloase. Peliculele
coloidale de 3idro"izi( *n reac$ie cu acizii 3umici form<nd( *n acest fel(
peliculele de gel de tipul compu)ilor complecsi feri3umici )i alumino3umici.
!rebuie aratat ca legatura dintre aceste pelicule )i mineralele argiloase
nu este de natura c3imica( ea fiind formata prin intermediul ionului de
3idrogen. Astfel( prezen$a concomitenta a 3idro"izilor ferici )i a acizilor
3umici( contribuie la formarea structurii glomerulare stabile.
Diversitatea factorilor )i condi$iilor care determina structurarea solului
determina )i diversitatea agregatelor( at<t dupa marime( c<t )i dupa forma.
n func$ie de dimensiunile agregatelor structurale se deosebesc
urmatoarele grupe:
a% megastuctura #agregate structurale cu diametrul mai mare de 1Amm%:
b% mezostructura #agregate structurale cu diametrul cuprins *ntre 1A(A,
A(2@mm%:
c% microstructura #agregate sructurale cu diametrul mai mic de
A(2@mm%.
n general( tipurile de structura se *mpart *n genuri *n func$ie de caracterele
fe$elor )i muc3iilor agregatelor structurale )i *n specii( *n func$ie de
dimensiunile agregatelor.
Procesele de solificare sunt *nsotite de formarea unor anumite genuri de
specii de structura.
$. Rolul stru"turii in "rearea fertilita'ii solului
'tructura solului are o *nsemnatate deosebita *n fertilitatea solului.
'olurile structurate prezinta urmatoarele particularita$i:
,af<narea buna( ceea ce asigura germinarea semintelor(
patrunderea mai u)oara *n sol a radacinilor )i o rezisten$a mica
la lucrarile solului:
,patrunderea u)oara a apei *n sol )i re$inerea acesteia prin
mi)carea evapotranspira$iei( care asigura un regim 3idric
favorabil dezvoltarii plantelor:
,patrunderea u)oara a aerului *n sol )i sc3imbul acestuia cu aerul
atmosferic( care asigura un regim al aerului *n sol favorabil
dezvoltarii plantelor.
Cele mai bune agregate pentru fertilitatea solului sunt cele graun$oase
)i bulgaroase( cu diametrul cuprins *ntre @(AA,A(2@ mm. n solurile care au
asemenea structura( apa )i aerul nu se gasesc *n stare de antagonism( deoarece
apa este *nmagazinata *n porii capilari ai agregatelor( iar aerul in 2urul
acestora( *n spa$iile necapilare. n aceste soluri se produc concomitant procese
aerobe )i anaerobe de descompunere a materiei organice. Ea suprafa$a
agregatelor domina procesele aerobe( iar *n interiorul acestora( cele anaerobe.
Plantele pot gasi pe suprafe$ele agregatelor( combina$ii c3imice finite
necesare pentru nutri$ie( iar *n interior( procesul de descompunere decurgand
mai *ncet( sunt condi$ii de pastrare a rezervei de substan$e nutritive.
Asemenea condi$ii sunt prezente *n cernoziomuri. Pe masura scaderii
dimensiunilor elementelor macrostructurale( porozitatea totala scade(
capacitatea de re$inere a apei cre)te( iar capacitatea de aer scade pana la 1AN(
ating<nd limite sub care culturile *ncep sa sufere. n acelasi timp( scade viteza
de infiltra$ie )i cre)te evapora$ia apei la suprafa$a solului.
'olulul nestructurat se caracterizeaza prin prezenta numai a porilor capilari si
nu permite( decat cu mare greutate( patrunderea apei( care se pierde foarte
repede prin evaporare. Are( ca urmare( un grad sporit de aeratie.
Datorita acestei situatii( procesele de descompunere ale resturilor
vegetale sunt aerobe si rezulta cantitati mari de substante nutritive( care insa
datorita lipsei de umiditate( nu pot fi folosite de catre plante. Distrugerea prin
eroziune superficiala a orizontului structurat( necesita o viteza si o energie a
apei mult mai mare( comparative cu orizontul nestructurat.
Putem concluziona ca rolul ecologic al structurii solului este e"trem de
mare. In consecinta( este necesar ca solul sa pastreze in mod permanent o
stare de structurare. In etapa actuala( cand solul este puternic afectat de
lucrarile agricole( se face simtita o actiune continua de degradare a structurii.
Procesul de degradare a structurii solului este determinat de mai multi
factori si anume:
a* de utilizarea intensa a terenurilor in agricultura: Introducerea
terenurilor in circuitul agricol este insotita de distrugerea covorului
vegetal natural( care prin sistemul lui radicular contribuie la
structurarea masei de sol. Concomitent( se reduce activitatea faunei
din sol si in primul rand( a rozatoarelor:
+* de influenta picaturilor de ploaie: 'ub influenta acestora( structura
solului se poate distuge prin actiune mecanica( iar procesul de
destructurare este insotit de o pulverizare partiala si de distrugere
peliculei fin coloidale( in special a celei 3umicede pe suprafata
perticulelor( slabindu,se in acest fel stabilitatea structurii. Distugerea
structurii se datoreza si actiunii c3imice si fizico,c3imice a apei
provenita din precipitatiile atmosferice. Aceasta actiune se manifeta
prin procesele de dizolvare si 3idroliza( in urma carora cationii
sc3imbabili alcalino,pamantosi din comple"ul absorbativ sunt
inlocuiti cu cei de >
O
si 0>
.
O
( producandu,se peptizarea micelelor
coloidale. In rol important revine sarurilor de amoniu care a2ung in
sol prin intermediul precipitatiilor atmosferice si care inlocuiesc
cationii de Ca
2O
din comlpe"ul absorbativ cu ionul de amoniu.
Introducere terenurilor in circuitul agricol este insotit de reducere
cantitatii de resturi vegetale care servesc ca sursa de energie pentru
componentul viu al solului si formarea 3umusului. !otodata( acestea
duc in cele din urma la reducerea rezervelor de 3umus( care au un
rol important in formarea structurii. Ca urmare( are loc si reducerea
gradului de structurare a solului.
CAP. (. Porozitatea
1. Porozitatea sau spatiul la"unar al solului
'tarea de asezare a particulelor solide ale solului se poate e"prima nu
numai prin densitatea aparenta sau volumul specific( ci si prin porozitatea
totala( care este volumul total al porilor e"primat in procente din unitatea de
volum a solului:

N AD ( .B 1AA % 1 # 1AA = = =
!
!A
"t
"p
P#
Inde: P! este porozitatea totala #N%
&p J volumul porilor #cmP%:
&s J volumul partii solide a solului #cmP%:
D J densitatea solului #g6cmP%
DA J densitatea aparenta a solului #g6cmP%.
Porozitatea totala este un indice al volumului relativ al porilor
solului.&aloarea sa este in general A,?AN. 'olurile cu te"tura grosiera tind sa
fie mai putin poroase decat cele cu te"tura fina( desi marimea medie a porilor
individuali este mai mare in primele( decat in ultimele. In solurile argiloase(
porozitatea este foarte variabila( dupa cum solul se umfla( se contracta( se
agrega( se disperseaza( se compacteaza sau se crapa.
Porozitatea totala a unui sol poate fi apreciata utilizand clasele de
valori prezentate in tabelul urmator :

!abelul nr. .. Clase de valori ale porozitatii totale
Denumire
a
&alorile #N% pentru soluri minerale cu te"tura:
0isipoa
sa
0isipo,
argiloasa
Euto,
nisipoasa
Eutoasa Euto,
argiloasa
Argiloasa
4"trem de
mare
G@ G@@ G@? G@B G?1 G?@
9oarte
mare
.H,@ @1,@@ @2,@? @.,@B @D,?1 ?1,?@
5are ..,.B .?,@A .D,@1 .H,@ @2,@? @?,?A
5i2locie H,. .1,.@ .2,.? ..,.B .D,@1 @1,@@
5ica .,B ?,.A D,.1 H,. .2,.? .?,@A
9oarte
mica
Q. Q? QD QH Q.2 Q.?
&alorile porozitatii totale depind de aceeasi factori care determina si
valorile densitatii si ale densitatii aparente. In solurile minerale cele mai
raspandite( unde densitatea este foarte putin variabila( porozitatea totala va
depinde numai de densitatea aparenta.
&alorile porozitatii totale cresc simtitor pe masura ce creste continutul
de materie organica. 4le sunt de ordinul a ?A,DAN in solurile organo,minerale
#soluri de sere sau pa2isti din zonele umede% si pot a2unge la peste BAN in
turbe. &alorile asemanatoare se intalnesc in solurile cu materiale silicatice
amorfe.
Porozitatea totala da indicatii importante in legatura cu multe insusiri
ale solului. &alori mari ale ei indica o capacitate ridicata de retinere a apei(
permeabilitate mare si aeratie buna( dar uneori valori reduse ale portantei.
/ alta forma de e"primare a porozitatii este aceea de a raporta volumul
partii solide a solului( inicator denumit "ifra porilor:
"s
"p
e =
unde: e este cifra porilor:
&p J volumul porilor #cmP%:
&s J volumul partii solide #cmP%.
!ransformarea porozitatii totale in cifra porilor si invers se poate face
cu formulele:
=

=
P#
P#
e
1AA
H . A
si
e
e
P#
+

=
1
1AA
unde: simbolurile au semnificatiile din formulele anterioare.
Cifra porilor este indicele preferat in general in ingineria solului si in
mecanica solului( in timp ce porozitatea solului este un indice preferat in
fizica solurilor agricole. In general( ReS variaza intre A( si 2.
$. Porozitatea drenanta utila si ina"ti,a
/ clasificare ceva mai detaliata distinge trei categorii de porozitate
porozitatea dernanta( constituita din porii mari avand diametrul peste
A 1A
#diametrul de
A
se foloseste pentru solurile cu te"tura grosiera( iar
cel de
1A
pentru solurile cu te"tura mi2locie si fina% si care este ocupata de
apa in e"ces sau de aer- porozitatea utila constituita din porii cu dimensiuni
mi2locii avand diametrul intre A(2 si
A 1A
( in care se retine fie apa mobila(
fie aer( porozitatea ina"ti,a sub
2 ( A
diametru al porilor( reprezinta porii cei
mai mici in care se retine apa inaccesibila plantelor( putin mobila( care numai
rareori se pierde din sol.
Cele trei componente ale porozitatii totale pot fi calculate( in absenta
curbei de suctiune( folosind indicii 3idrofizici care corespun( cu o anumita
apro"imatie( unor valori date ale suctiunii. 9ormulele de calcul folosite sunt:
PD 7 P! J CC T DA 7 1?N
PI 7 #CC J C/% T DA 7 CI T DA 7 12(?.N
PI 7 C/ T DA 7 1H(.N
Inde: PD este porozitatea drenanta #N%:
PI J porozitatea utila #N%:
PI J porozitatea inactiva #N%:
P! J porozitatea totala #N%:
CC J capacitatea de camp #N%:
C/ J coeficientul de ofilire #N%:
CI J capacitatea de apa utila #N%:
DA J densitatea aparenta #g6cmP%.
Porozitatea drenanta constituie un indice important pentru aprecierea
solurilor cu e"ces de umiditate( adica a permeabilitatii acestora pentru
instalarea si functionarea eficienta a drenurilor tubulare. Interpretarea
valorilor porozitatii drenante se face conform tabelului:
!abelul nr. . Clase de valori ale porozitatii drenante
Denumire &alori #N%
4"trem de mica Q ?
9oarte mica ? J 1A
5ica 11 J 1@
5i2locie 1? J 22
5are 2 J A
9oarte mare G A
Apropiata de porozitatea drenanta este notiunea de porozitate de
aeratie. 4a se defineste drept volumul de pori ramasi fara apa #deci ocupati cu
aer% in situatia in care umiditatea solului este egala cu capacitatea de apa
freatica # in soluri cu adancime redusa a apei freatice% sau cu capacitatea
capilara de discontinuitate te"turala # in soluri cu apa freatica suficient de
adanca( dar cu profil te"tural neomogen%. 'e poate scrie:
PA 7 P! J #CCP9 sau CCPD% T DA
Inde: PA este porozitatea de aeratie #N%:
P!,porozitatea totala #N%:
CCP9 J capacitatea capilara de apa freatica #N%:
CCPD J capacitatea de apa capilara de discontinuitate te"turala #N%:
DA J densitatea aparenta #g6cmP%.
In solurile neafectate de prezenta apei sau a discontinuitatilor te"turale
pe profil( cele doua notiuni sunt de fapt identice. In caz contrar( porozitatea de
aeratie este mai mica decat porozitatea drenanta.
In unele lucrari de specialitate porozitatea se mai identifica si in
capilara si necapilara. Cu apro"imatie( porozitatea capilara poate fi asimilata
sumei porozitatii inactive si utile( adica porilor cu diametrul 1A,AU( iar
porozitatea necapilara cu porozitatea drenanta( deci cu porii mai mari de 1A,
AU diametru situata deasupra nivelului capacitatii de camp.
In cazul solurilor structurale( legat de porozitate se distinge:
porozitatea elementelor structurale si porozitatea dintre elementele
structurale. Inele determinari arata ca la valori ale porozitatii totale situate
intre .AN si @AN( porozitatea agregatelor reprezinta de regula @,.AN #adica
BA,B@N din total%( iar porozitatea dintre agregate reprezinta @,1AN #adica 1@,
2AN din total%.
/ alta problema in legatura cu porozitatea este aceea a continuitatii
porilor. In lipsa unei continuitati a porilor( circulatia apei si a aerului in sol
este relativ redusa( c3iar daca valoarea porozitatii totale este mare.

Cap.(I. Proprieta'ile fizi"o . me"ani"e
Din punct de vedere fizic( solul prezinta o serie de insusiri fizico J
mecanice( dintre care importanta mai mare o prezinta plasticitatea(
adezivitatea( rezistenta la penetrare si prelucrare( variatia de volum etc.
1. Plasti"itatea
Prin plasticitatea solului se intelege proprietatea lui( in stare umeda( sub
influenta unei forte e"terioare( de a lua o forma geometrica( pe care o mentine
dupa inlaturarea acestei forte. 'olul manifesta aceasta insusire numai in stare
umeda. 'olul uscat nu este plastic. 'olul prea umed nu dispune de aceasta
insusire( intrucat plasticitatea se manifesta la anumite grade de umiditate.
Indicii cantitativi ai plasticitatii sunt: limita inferioara de plasticitate$f%,
limita superioara de plasticitate $l% si indicele de plasticitate $I%.
Eimita inferioara de plasticitate este data de gradul de umiditate care
delimiteaza starea de consistenta friabila fata de cea plastica.
Eimita superioara de plasticitate este data de gradul de umiditate care
delimiteaza starea de consistenta plastica fata de cea de scurgere.
Diferenta dintre procentul de apa corespunzator limitei superioare si
inferioare reprezinta indicele de plasticitate. Cu cat acest indice este mai
mare( cu atat si plasticitatea este mai mare.
Plasticitatea este caracteristica practice tuturor solurilor( valoarea ei
fiind diferita de la un sol la altul. Prin urmare( plasticitatea depinde de
componenta granulometrica si anume cu cat este ea mai fina( cu atat este mai
mare cantitatea de particule fin dispersate cu grad sporit de 3idroflitate si se
creeaza conditii pentru interactiunea lor prin intermediul mantalei de apa si
formarea unui corp plastic. In cadrul aceleasi componente granulometrice(
plasticitatea este influentata de compozitia minerologica a fractiunilor fin
dispersate si de compozitia cationilor retinuti. 'olurile in care predomina
montmorillonitul( prezent in componenta fractiunei fin dispersate( dispun de
plasticitate mai mare comparativ cu cele illitice si mult mai mare(
comparative cu cele caolinice( deoarece montmorillonitul dispune de cel mai
mare grad de 3idratare( iar caolinitul de cel mai mic. 'olurile illitice ocupa o
pozitie intermediara.
Asemanator este si mecanismul influentei compozitiei cationilor
retinuti( asupra plasticitatii. Cationii puternic 3idratati #Ei
O
( 0a
O
( 0>
.
O
(

K
O
%
determina valori mai mari ale indicelui de plasticitate( iar cationii slab
3idratati #Ca
O
% pe celor mai reduse.
Prezenta sarurilor in solutia solului( dupa cum se stie( reduce grosimea
stratului difuz a coloizilor si deci( micsoreza indicele de plasticitate. Astfel(
indicii de plasticitate ne dau indicatii despre gradul de 3idrofilitate al
fractiunilor fin dispersate( care poate fi calculate utilizand relatia
/n 0 1l!2"
unde
Kn 7 gradul de 3idrofilitate
Ml 7 gradul de umiditate corespunzator limitei superioare de
plasticitate #N%:
5c 7 continutul de argila #Q A.AA1 mm% in sol #N%:
$. Aderenta solului
Aderenta solului reprezinta proprietatea acestuia de a se lipi de
suprafata uneltelor si organelor masinilor de lucrat solurile. Cantitativ( este
data de forta necesara de a desprinde o placa de metal de pe suprafata
solulurilor si este e"primata in g6cm
2
sau n6cm
2
. Aderenta se manifesta numai
in solurile umede si se datoreste fortelor de atractie reciproce ale moleculelor
de pe suprafata de contact #forte &an der Malls%. 9ortele de adeziune
actioneaza la ma"imum in cazul in care de pe suprafata particulelor de sol
care se lipesc( este inlaturat aerul( fiind inlocuit cu molecule de apa. Indicele
de apreciere a aderentei este limita de aderenta. 'e deosebesc: limita
inferioara de aderenta( limita superioara de aderenta si umiditatea de aderenta
ma"imala.
Aderenta solului este influentata de mai multi factori( rolul principal
revenind umiditatii( componentei mineralogice( componentei granulometrice(
cationilor retinuti in comple"ul absorbativ( etc.
Ea acelasi nivel de umiditate( aderenta inregistreaza o tendinta de crestere pe
masura ce creste continutul de argila in sol( ceea ce confirma punctual de
vedere( ca mecanismul aderentei se datoreste fortelor de adeziune a peliculei
de apa absorbita de particulele coloidale ale solului.
Aderenta este influentata direct si de componenta mineralogica a
fractiunii fin dispersate( care determina cantitatea de apa fizic legata. 'pre
e"emplu( aderenta smectitelor( la acelasi grade de dispersare( depaseste
aderenta 3idromicelor de doua ori( iar a caolinului de sase ori.
9iind substante puternic 3idrofile( coloizii organici contribuie si ei la
marirea gradului de aderenta a solurilor. Influenta cationilor retinuti este
determinate de capacitatea lor de a cauza dispersarea coloizilor solului si ca
urmare( prin efectul de aderenta( ei pot fi aran2ati in urmatoarea ordine: 0a
O
G
0>
.
O
G K
O
G 5g
2O
G >
O
G 9e
O
GAl
O
#. 3onflarea si "ontra"tia
Imezirea si uscarea unei probe de sol sunt( de regula insotite de unele
modificari ale volumului probei. Cresterile in volum datorita umezirii
reprezinta fenomenul e gonflare #umflare%( iar descresterile datorate uscarii(
constituie contractia. 9enomenul isi are e"plicatia in instalarea unor procese
comple"e fizico,c3imice de interactiune( intre particulele coloidale ale solului
si moleculele de apa.
-onflarea se produce datorita 3idratarii particulelor colidale si a
cationilor absorbiti( moleculele de apa patrunse intre particule( producand
marirea volumului.
Contractia solului reprezinta micsorarea volumului acestuia( sub o
anumita limita a apei continute. In acest fel( contractia este un fenomen invers
gonflarii.
Ea baza instalarii procesului de gonflare( se gaseste capacitatea
constituientilor solului de a absorbi apa si de a forma mantale de apa 3idratata
in 2urul particulelor elementare de sol. Cu cat este mai mare suprafata interna
a masei de sol( cu atat este mai mare capacitatea particulelor elementare de a
retine apa si mai mare grosimea mantalei de apa 3idratata( fapt care mareste
capacitatea de gonflarea a solului. Astfel( marimea sc3imbarilor de volum
prin umezire si uscare( depinde( in primul rand( de continutul de argila din sol(
de gradul sau de 3idrofilitate( dar si de starea fizica a acestuia. Ca urmare( ca
si alte insusiri fizico,mecanice( gonflarea si contractia mai depend si de natura
mineralogica a argilei si de felul cationilor retinuti. 'c3imbarile de volum
sunt sensibil mai intense( la argilele smectitice si in prezenta cationilor
metalici monovalenti.
'aturarea comple"ului absorbativ cu cationi bi, si trivalenti contribuie
la reducerea gradului de gonflare si contractie. In paralel( se amelioreaza si
alte insusiri fizice ale solului.
'c3imbarile de volum mai sunt influentate si de continutul de saruri din
solutia solului. 'porirea cantitatii de electroliti contribuie la coagularea
coloizilor si la reducerea gonflarii. Eevigarea sarurilor( din contra( contribuie
la dispersarea solului si sporeste capacitatea lui de gonflare.
'ubstantele organice( in actiunea lor asupra sc3imbarilor de volum( au
un rol dublu. Dupa cum se stie( acizii 3umici sunt substante puternic 3idrofile
si ca urmare( potential( acesti compusi sunt puternic gonflatori. Practic( insa(
aceasta se infaptuieste numai in cazul daca acizii 3umici sunt saturati cu
sodiu. In alte conditii( cand acizii formeaza compusi cu cationi bi si
trivalenti( substantele 3umice imbraca particulele elementare cu un strat
subtire( incat impiedica patrunderea apei in spatiul interstratar si in
consecinta( gonflarea se reduce.
Anizotropia verticala a fenomenelor de gonflare si contractie se
manifesta puternic in solurile cu profil eluvial J iluvial diferentiat. /rizontul
eluvial #4% saracit in constituientii coloidali puternic gonflatori se
caracterizeaza prin intervale mai reduse de gonflare si contractie(
comparative cu cel iluvial #Ft%( imbogatit cu astfel de compusi. !ensiunile cu
valori diferite care se manifesta in aceste orizonturi( determina formarea in
orizontul eluvial a unei structuri specifice pe care o putem denumi
poloiedrica( iar in orizontul iluvial a unei structuri columnar,prismatice.
'c3imbarile de volum in plan vertical conduc la modificari periodice ale
nivelului suprafetei solului( care se inalta in perioadele umede si coboara in
cele uscate. In conditii de irigare( datorita variabilitatii componentei
granulometrice in spatiu( apa se distribuie neomogen( ceea ce complica si mai
puternic anizotropia( atat in plan vertical cat si orizontal si creeaza premise
pentru dezvoltarea unui invelis comple" de soluri.
-onflarea si contractia( prezinta importanta practica in agricultura.
Crapaturile altereaza puternic regimul aero,3idric al solului. 4le 2oaca( in
parte( un rol pozitiv( permitand patrunderea in adancimea profilului de sol a
aerului( dar in mai mare masura( au un rol negativ prin favorizarea pierderii
prin evaporatie a apei din sol.
4. Rezistenta la penetrare
+ezistenta la penetrare este capacitatea solului in stare naturala de a se
opune comprimarii si penetrarii. +ezistenta la penetrare se determina cu
penetrometrul si se e"prima in Lg6cm
2
. +ezistenta la penetrare este e"primata
prim marimea sarcinii care trebuie aplicata penetrometrului pentru a
produce patrundera in sol.
Cercetarile au aratat ca marimea acestei sarcini este foarte variata( in
functie de mai multe insusiri ale solului. +ezinstenta la penetrare este direct
proportionala cu gradul de tasare a solurilor. Cu cat gradul de tasare a
solurilor este mai mare( cu atat si rezistenta la penetrare este mai mare. Ea
acelasi nivel de tasare a solului( rolul principal revine umiditatii. Intre
rezistenta la penetrare si gradul de umiditate se stabileste o dependenta invers
proportionala si anume( cu cat umiditatea este mai mare( cu cat rezistenta la
penetrare este mai mica. Intre componenta granulometrica si rezistenta la
penetrare se stabileste o dependenta direct proportionala si anume( cu cat
componenta granulometrica este mai fina( cu atat rezistenta la penetrare este
mai mare. !otodata( la aceeasi componenta granulometrica rezistenta la
penetrare variaza in dependenta de gradul de umiditate. Argilele grele( in
stare uscata( manifesta o rezistenta la comprimare de circa 1@A,1BA Lg6cm
2
.
'olurile bine structurate au o rezistenta la penetrare mai mica decat
solurile nestructurate. +ezistenta la penetrare este influentata direct si de
componenta cationii retinuti. Cernoziomurile saturate cu cationi bivalenti au o
rezistenta la penetrare de 1A,1@ ori mai mica decat soloneturile.
Invers proportionala( este dependenta dintre rezistenta la penetrare si
continutul de 3umus. 'olurile cu continut sporit de 3umus au o rezistenta la
penetrare mai mica( comparative cu solurile care au un continut redus de
3umus.
'olurile arabile au in partea superioara a profilului un orizont cu valori
mari ale rezistentei la penetrare( numit 3ardpan.
&ariabilitatea in timp a rezistentei la penetrare este cauzata de
variabilitatea in timp a gradului de umiditate a solului. Ca urmare( rezistenta
la penetrare este supusa alternantelor sezoniere ale umiditatii.




Cap.(II Con"luzii
Solul reprezinta un sistem natural comple" format la partea
superioara a scoartei terestre in urma interactiunii dintre aceasta si apa
#3idrosfera%( aer #atmosfera%( vegetatie si fauna #biosfera%. 'olul este alcatuit
din trei parti #dupa starea de agregare% : solida( lic3ida si gazoasa.
9aza solida a solului este alcatuita din constituien$i minerali(
organici )i organo, minerali( care au densita$i specifice variate: cele mai mari
valori ale densita$ii specifice le au constituien$ii minerali.
In acelasi timp( raportul dintre constituien$ii fazei solide mai
este influen$at )i de gradul de alterare a fazei solide( astfel *nc<t solurile cu
v=rste diferite( formate pe acceasi roca(vor avea valori diferite ale densita$ii
specifice.
>umusul( substan$a specifica solului( contribuie la reducera densita$ii
specifice a fazei solide a acestuia( dispun<nd de o valoare medie de 1(..
g6cm

. Cu cat cantitatea 3umusului este mai mare( cu at<t densitatea fazei


solide a solului este mai mica )i invers.
Din punct de vedere fizic( solul prezinta o serie de insusiri fizico J mecanice(
dintre care importanta mai mare o prezinta plasticitatea( adezivitatea(
rezistenta la penetrare si prelucrare( variatia de volum etc.
5I56IO3RA7IE
1. C3irita C.D.( Paunescu C.( !eaci D. , 'olurile +om<niei( 4ditura
agrosilvica( Fucuresti(1H?D.
2. 9lorea 0. , Cercetarea solului pe teren. 4ditura stiintifica( Fucuresti(
1H?..
. 9lorea 0. , 9lorea 0.( 5unteanu I.( +apaport /.( C3itu C.( /prea 5. ,
-eografia solurilor +om<niei. 4ditura stiintifica( Fucuresti( 1H?B.
.. 9lorea 0.( Dumitru 5. , 'tiinta solului *n +om<nia *n secolul al,VV,lea(
4ditura Cartea pentru toti( Fucuresti( 2AA2.
@. Wigu -3. nsu)irile )i regimuri fizice( rolul lor ecopedologic. JC3i)inu.
1HHB.
?. Wigu -3. ndrumar pentru lucrrile practice la pedologie. JC3i)inu.
1HHA
D. Puiu st.( !esu C.( 'orop -r.( Dragan I.( 5iclaus , Pedologie , 4d.
Didactica si Pedagogica( Fucuresti( 1HH.
B. Eupa)cu -3.( Wigu -3.( &<rlan 5. Pedologie general. JIa)i. 1HHB.
H. Eupa)cu -3. Pedogeografie cu elemente de pedologie general. JIa)i.
1HHB
1A. 5etodologia elaborarii studiilor pedologice , ICPA( Fucuresti 1HBD
11. /anea 0. J Pedologie generala( 4ditura Alutus( Fucuresti( 2AA@.
12. Puiu Xt. Pedologie. J Fucure)ti. 4d. RCeresS( 1HH?.
Iasi( 2AAA.
1. Puiu 't. , Pedologie cu bazele c3imiei si mineralogiei. 4d. Agrosilvica(
Fucuresti(
1H?2.