Formula AS / Anul 2006 / Numarul 719

http://www.formula-as.ro/2006/719/societate-37/gauri-negre-ale-istoriei-tartaria-7032
Gauri negre ale istoriei artaria

!n 1961" #icolae $lassa" un arheolog %e la &lu'" a %escoperit trei ta(lite %e lut cu
cea mai )eche scriere %in lume. *ecunoscute %e stiinta occi%entala" ele au fost
hulite si (at'ocorite in *omania" iar pe locul %escoperirii ara a+i un tractor.
&el %intai
In Tartaria, un sat din podisul transilvanean, numele lui Nicolae Vlassa a
devenit o legenda. De fapt, putini ii mai stiu astazi numele adevarat. Unii ii spun,
simplu, "arheologul". Altii ii spun "cel dintai", oameni cu tample de argint, care isi
mai amintesc dimineata aceea din primavara anului 1!1, cand l"au vazut prima data.
#erii ce le incon$oara ogoarele a%ia inflorisera. Din trenul care pe vremea aceea mai
oprea, inca, in vechea halta a satului, a co%orat un %ar%at masiv& inalt, puternic,
im%racat cu o camasa al%a si larga si cu o palarie desirata, de pai, pe cap. A sarit din
tren, pe peronul de piatra, cercetand o vreme impre$urimile. Nu era singur. Il insoteau
doi tineri care il urmau pas de pas, ca niste apostoli. Doi studenti mirati, su%tiratici,
ce"si intorceau privirile in aceeasi clipa si in aceeasi directie spre care se uita %ar%atul
ce parea profesorul lor. Dar omul cu palarie nu se uita nici la cer, nici la muntii care
taiau orizontul, nici la #uresul ca un sarpe al%astrui. 'e uita la pamant. (i) acolo, de
parca astepta sa se intample ceva in tarana aceea. '"a uitat si apoi a zam%it.
*u cei doi studenti dupa el, a pornit direct spre o casa verde si singuratica, aflata chiar
dedesu%tul soselei nationale, si a cerut gazduire. '"a multumit c"o odaita ca o
%ucatarie de vara, in care avea sa traiasca inghesuit laolalta cu ucenicii lui. Dar a vrut
neaparat casa asta. *asa Ioanei +ulescu. A doua zi in zori, a tocmit cativa tarani pe
care i"a pus sa sape pamantul, chiar pe ogorul de langa cladirea haltei. ,a numai un
metru"doi su% pamant, culorile se schim%au. *io%uri, unelte, oseminte, %atucite in
paturi inguste... *o%orand cu un metru, culoarea era alta. ,a inca un metru, altfel. 'i
altfel, si altfel... -lia se"nfatisa %izar, in straturi suprapuse si clare, din care harletele
scoteau la iveala o maiastra asezare preistorica& case, temple, morminte, unele peste
altele, un fel de munte de viata construit de oameni in timp. .rimul strat descoperit de
Vlassa la Tartaria data din anul /000 I.*r. Ultimul, cel mai adanc, era mai %atran de
anul 1000 I.*r. In mainile Arheologului, iesea la lumina o asezare fa%uloasa, in care
traisera oameni, necontenit, inca din ceturile preistoriei...
, %escoperire epocala
Vreme de cateva luni, cat timp a ramas in casa de langa halta de tren, taranii
nu l"au vazut altfel pe %ar%atul cu palarie, decat zam%ind. .arca ii impietrise pe fata
un fel de ras. 2 %ucurie mare, pe care n"o spunea nimanui. Dupa doar cateva zile,
strainul cel ciudat picase intr"atat la inima tartarenilor, incat incepusera sa"l socoata
de"al locului. "(oarte, foarte popular", avea sa"mi zica Ion +ulescu, care l"a a$utat la
sapaturi. "#ereu pus pe glume. 3icea multe povesti despre comori si ne miram toti.
*a el era ditai preofesaru4 si noi niste tarani de"aicea, pentru el nu conta. 5ra la o talie
cu toti."
#ereu il gaseai pe ogorul lui. "2gorul meu", asa zicea. Il vedeai singur, serile
tarziu, chiar si su% ploi furioase, cu grindina, ingenuncheat in mi$locul campului, su%
o um%rela al%astra, mangaind cu o pensula pamantul reavan. 'iroind de apa si
zam%ind. .e zi ce trecea, palaria de soare a lui Vlassa se ingropa tot mai mult in
pamant. 'apa. *auta. In $urul sau, taranii sapau si ei. 'i cand a a$uns la vreo cinci
metri su% glie, intr"un tarziu, a vazut... gaura6 #ormantul stravechi... Aparea in
sectiunea pamantului ca un oval gal%ui, a%ia sesiza%il, ca un ou de marimea unui
copil. Doar un ochi maiastru putea sa"l desluseasca acolo, in peretele cu straturi. Din
oul acesta au scos totul. 2semintele "marelui preot", despre care s"a zis apoi c"ar fi
fost o femeie. 7! de idoli de lut ars si doi din ala%astru. 'tatuete cu infatisari omenesti.
8ratari din scoica 'pond9lus, o scoica rara, nemaiintalnita decat pe tarmurile
mediteraneene. -roapa rituala, princiara. Iar in mi$locul ei, cele trei ta%lite din lut, cu
semne pictografice, care au naucit apoi intreg mapamondul. ,e"au scos de acolo
intregi, tinandu"le in palma, contemplandu"le. Din acea clipa, profesorul Vlassa a
intrat in istorie. 5ra o scriere acolo, atat pe ta%leta discoidala, impartita in patru ca de
un semn al crucii, cat si pe celelalte doua dreptunghiulare. 2 scriere care este cea mai
veche din lume. Asemeni celei sumeriene, dar cu aproape doua milenii mai veche ca
ea. 2 descoperire imensa, epocala. Un eveniment ce avea sa schim%e istoria omenirii.
-i+ma
Dupa numai cateva zile, Vlassa a plecat. A asezat ta%litele gri$uliu intr"o ladita
de lemn plina cu paie, pe care a trimis"o la *lu$. 'i"a strans lucrurile, si"a luat ramas
%un de la "ogorul lui" si de la taranii care incepusera sa"l iu%easca. Dar ceea ce a
urmat, in loc sa fie o victorie, a fost un cosmar. *e"i drept, descoperirea a facut
incon$urul lumii. Nenumarati cercetatori straini au solicitat sa vada si sa descifreze
ta%litele. ,e"au datat ei insisi, impreuna cu osemintele si o%iectele din groapa rituala,
in la%oratoare si cu tehnici ultramoderne, iar concluzia lor a fost unanima& Vlassa
avusese dreptate. 5ra scriere pre"sumeriana, o descoperire care modifica intreaga
perspectiva asupra preistoriei mapamondului. Dar acasa, in tara, %ucuria a fost
transformata"n invidie si arheologul clu$ean a fost pus la zid. Iar cei mai aprigi
dusmani ai lui au fost propriii sai colegi. ,"au contestat cu atata inversunare, incat unii
au a$uns sa afirme chiar ca ta%litele profesorului sunt falsuri, ca el insusi, maestru in
scrierile stravechi, le"ar fi fa%ricat in atelierul sau. Altii, ca niste "negutatori"
sumerieni le"ar fi pierdut pe la noi :cu peste 1000 de ani inainte ca insusi 'umerul sa
e)iste6;. De ce au facut asta< In primul rind, pentru ca descoperirile de la Tartaria
dadeau peste cap cartile de istorie, care ne fi)eaza etnogeneza la daci si romani. *um
sa accepti ideea ca inaintasii traco"getilor foloseau scrierea cu mult inaintea
sumerienilor, egiptenilor, grecilor<... Asa ca Vlassa a fost contestat si unii il contesta
si astazi, la atatia ani dupa moartea sa. '"a creat chiar o moda, mai ales printre tinerii
arheologi, de a"l ponegri pe Nicolae Vlassa, desi nici unul din ei nu se duce la
Tartaria, macar sa vada despre ce e vor%a. Nu vor sa redeschida sapaturile. Nu vor
nici macar sa aduca contra"argumente, refuza, pur si simplu, sa se pronunte. 2colesc
delicat su%iectul, catalogandu"l mereu drept fantezist. Nici o mirare, deci, ca pu%licul
romanesc nu cunoaste aproape deloc povestea celor trei fa%uloase ta%lite preistorice
de la Tartaria. Din !1 si pana acum, vreme de aproape $umatate de veac, peste marea
descoperire arheologica din Transilvania s"a asternut tacerea.

.o)e+i %e netaga%uit
*asa verde, ogorul, halta... *ladirea a%andonata a haltei unde nu mai opreste
azi nici un tren are ferestrele astupate cu scanduri si cartoane mucegaite. 2gorul se
afla dincolo de linia de cale ferata. Un ogor pustiu, rascolit recent de cutitele plugului.
2gorul lui Nicolae Vlassa, incon$urat de meri cu flori al%e. 2 insula de pamant in
lunca verde a #uresului. .e soseaua nationala ce duce de la 'i%iu catre 'e%es, nici o
placuta nu anunta locul descoperirii de odinioara. Nici urma de vreun muzeu, de"un
paznic, de cineva care sa poata da macar cateva lamuriri. Nici n"as fi stiut sa a$ung
daca nu l"as fi intalnit inainte, la Al%a"Iulia, pe arheologul =oria *iugudean, unul din
ultimii ucenici adevarati ai profesorului Vlassa. Vor%ele acestui mare cercetator
ardelean aveau sa"mi rasune in minte tot timpul cat am za%ovit in satucul de pe malul
#uresului. =oria *iugudean este e)pert in Tartaria, unul din foarte putinii oameni din
>omania autorizati sa vor%easca despre tezaurele gasite aici. A facut parte dintre acei
cativa specialisti care"au sapat locul in 1?, spre verificarea descoperirii lui Vlassa.
'ingura sapatura, dupa aproape cincizeci de ani... 5l ma a$utase sa"mi inchipui
portretul Arheologului, legendara lui venire de odinioara la Tartaria, si tot el imi
spusese ca ceea ce se intampla astazi acolo este revoltator. *a santierul lui Vlassa ar fi
meritat sa continue ani si ani la rand, pana azi. "5 rusinos, scandalos, ca ogorul acela
este arat in fiecare an, distrugandu"se adevarate tezaure. Acum, pamantul su% care s"
au facut acele descoperiri e)traordinare apartine unui taran din sat. Asta ii socheaza pe
vesticii care a$ung aici. 5i vad enorm de multa ceramica, vase intregi, unelte de sile),
topoare din piatra, toate risipite in %razde. A%andonate, uitate. Acest pamant tre%uia
de mult scos din circuitul agricol. In orice tara civilizata din 5uropa, zonele de interes
arheologic sunt in proprietatea statului. .rote$ate, pazite. Noi, nici macar acum, dupa
atatia ani de "capitalism", ha%ar n"avem sa ne prote$am marile situri. ,a ora actuala,
#inisterul *ulturii e preocupat mai degra%a sa restrictioneze pana la domeniul
a%surdului cercetarea arheologica din >omania, decat s"o impulsioneze. Nu"i vor%a
doar ca nu primim a%solut nici un %an, ca toate fondurile de cercetare ne"au fost
taiate. #ai mult, daca eu, ca specialist, doresc sa ma duc sa fac doar o cercetare
sumara la Tartaria " fara a face neaparat sapaturi ", nu pot s"o fac fara a avea o
autorizatie eli%erata de minister, autorizatie pe care"o o%tii teri%il de greu sau chiar
deloc, trecand printr"o %irocratie infernala, ce aminteste de @afAa. Iar in timpul asta,
comorile zac acolo, la indemana oricui. Intre%ati oameni de rand din >omania " unul
din zece daca stie ceva despre Tartaria. Noi nu ne dam seama, dar la ora asta in lume
Tartaria este un cuvant magic, in ce priveste neoliticul european. #agic, intelegeti6<
2riunde pe mapamond rostesti numele asta, n"auzi decat e)clamatii de admiratie. Toti
marii cercetatori ai planetei il cunosc foarte %ine. *u acest unic cuvant poti deschide
orice porti. De altfel, inca din 1!1, lumea arheologica europeana si americana a
privit cu mult mai multa incredere descoperirea lui Vlassa si a acceptat"o mult mai
repede decat colegii acestuia. Asta pentru ca, in antura$ele arheologilor nostri, vechea
zicere "sa moara capra vecinului" e mai puternica decat oriunde. '"a zis ca Vlassa a
fost un om norocos. .oate. Dar acest noroc a fost du%lat mereu de un uimitor spirit
enciclopedic, de o documentare riguroasa in arhive, de o profunda stiinta a
arheologiei. De aceea, a stiut sa faca o sapatura e)trem de precisa la Tartaria. Acum,
zic eu, orice du%iu in ce priveste descoperirea lui cade. Asta, pentru ca nu au fost doar
cele trei ta%lite. Dac"ar fi fost doar ele, singure, ai fi putut zice ca cineva le"a adus de
nu stiu unde si le"a pus acolo. Avem, mai intai, groapa unde"au fost gasite, impreuna
cu acele podoa%e pretioase si cu osemintele. '"a dovedit limpede ca"i vor%a de un
mormant unitar. 2r, oasele au fost datate de cercetatori occidentali cu metode foarte
noi :radiocar%on sau *ar%on 1B; si s"a sta%ilit clar o vechime de sapte milenii, adica
inaintea 'umerului. Apoi, aceasta scriere pictografica pe ta%lite a fost gasita nu doar
intr"un singur sit, ci"n mai multe. Tartaria e importanta pentru ca a reprezentat doar
punctul de incepere. Dar peste tot, in $urul ei, gasim asemenea semne pe ceramica, in
asezarile neolitice de la Turdas, Al%a"Iulia " ,umea Noua, ,im%a, Daia >omana si
pana mai departe, pe teritoriul 8ulgariei si fostei Iugoslavii, unde s"au gasit ta%lite
asemanatoare. 5le sunt produsul unei intregi culturi, nu a unui singur cercetator
genial. >ecent, profesorul 'a%in ,uca de la 'i%iu a avut perseverenta de a redeschide
cercetarile de la Turdas, dupa ce toti arheologii credeau ca asezarea a fost distrusa de
apele #uresului. 2r, s"a constatat ca aceasta asezare e mult mai veche, in $ur de 1700
i.*r., intinzandu"se pana dincolo de B100 i.*r. *eea ce inseamna ca data o%tinuta
pentru Tartaria nu e unica si nu este e)agerata. *a ta%litele gasite acolo n"au aparut
din neant, ca e)ista o am%ianta generala care le"a generat, ca"n acest tinut transilvan
au fost niste centre locale care s"au dezvoltat independent, creand o civilizatie cu
individualitate proprie si un sistem de scriere pictografica original, datand din
mileniile Vi"V i.*r. De aceea, descoperirea lui Vlassa a avut o amploare uriasa " ea a
dat peste cap milenarul prover% "5) 2riente ,u)" :",umina vine de la >asarit"; sau
acela ca "*ivilizatia incepe de la 'umer". .ana atunci, se credea ca toate civilizatiile
vechi ale 5uropei sunt o consecinta a unor influente sau colonizari venite din 2rient.
5i %ine, acest caz al Tartariei si altele care i"au urmat au condus la reconsiderarea
intregului mod de"a privi preistoria, in special intervalul de trecere de la epoca pietrei
la cea a aramei. '"a dovedit astfel ca, in acea vreme, spatiul carpato"danu%ian :sudul
Transilvaniei mai ales; era %ine populat, avand, poate, cea mai densa populatie de pe
intreg teritoriul european. 'i, mai ales, ca parintii dacilor cunosteau scrierea, o scriere
care este cea mai veche a lumii. Ar tre%ui, pentru toate astea, sa fim mandri. 'a ne
%atem cu pumnii in piept, oriunde in lume. *e s"a ales astazi din stralucitoarea
civilizatie de odinioara a Tartariei< #ergeti acolo, si o sa vedeti..."
/triga pamantul0
'unt pe "ogorul lui Vlassa". 'unt cu parintele -heorghe #arin, preotul
%isericii ortodo)e din Tartaria. Doar noi doi, pe ogorul pustiu. 5l e preot plugar,
iu%itor patimas al acestor locuri. Nascut aici, din parinti tarani. .e tatal, pe %unicul si
pe stra%unicul sau ii chema 3evedei, ca pe daci. .alme muncite, chip ars de vant.
8uzele stranse, ca"ntr"un fel de incapatanare. 8ar%a si parul al%e, tepoase, crescute
sal%atic. 2chii azurii, visatori, parca fara pupile, cautand departarile. .reotul poarta o
camasa cadrilata, al%astra, si niste pantaloni peticiti " tocmai s"a intors de la munca.
#ai porneste cu plugul sau tras de cai peste campuri. De copil a tinut coarnele
plugului in palmele sale. 5ra mititel si"aducea acasa, de pe razoare, traiste intregi de
"cioa%e" pictate, pe care le"ascundea su% "garliciu4" pivnitei, ca pe niste tainice
comori. Tarinile astea le cunoaste pas cu pas, pana la cel mai mic dam%. Traind aici,
si"a dat seama " zice el " "ca si pamantul are suflet, la fel ca si oamenii".
*"o zi inainte il vazusem altfel. Invesmantat in epitrahilul de aur, in mi$locul %isericii
sale, vor%ind cu glas ca de tunet multimilor de credinciosi. "Tre%uie sa intelegeti,
oameni %uni, ca nu sunteti intamplatori pe pamantul asta6 Nu suntem intamplatori
aici. 'triga istoria su% noi, oameni %uni6 'triga pamantul, pietrele, z%iara cioa%ele
astea pe care noi le gasim peste tot6 -anditi"va. *ate vieti s"au $ertfit in tarana asta...
'puneti"le copiilor, urmasilor vostri. Vor%iti6 (iti mandri, caci noi, tartarenii, suntem
vechi6 Noi traim intr"un leagan al lumii. Noi am fost aici dintotdeauna, de la
inceputurile omenirii..."
'tam sus, pe crestetul ogorului ce se pravale rotun$it, in siruri lungi de %razde.
.reotul cade in genunchi, ingropandu"si palmele in crapaturile pamantului. 'coate de"
acolo doua cio%uri mari, arcuite, roscate, din lut nears. #i le arata, cu amandoua
mainile intinse, de parca ar cere a$utor& "Uitati"va, striga pamantul6 Daca noi tacem,
daca noi suntem muti, vor%esc cioa%ele astea6". ,e"arunca, cu o%ida, inapoi in tarana.
#ai face doi"trei pasi, gra%it, impiedicandu"se"n %ulgarii de huma. 'coate altele. 'i
altele. 'i altele6... "Na6 .riviti. *ioa%ele astea ar tre%ui sa le aratam strainilor si sa le
zicem& "Uitati"va, fratilor, noi suntem inaintea voastra6..."." #a apropii timid, uluit.
Ingenunchez si eu, dand incon$ur cu privirea. Da, sunt pretutindeni6 ,a vedere, risipite
prin %razde, oriunde te"ai uita. #a intind peste darele de tarana, le apuc de peste tot, le
adun la piept. In doar cateva minute, aveam sa"mi umplu poalele camasii de cio%uri
ceramice. Unele au inceputuri de toarte si margini rasfrante in relief. Altele sunt
incizate cu felurite modele ori pictate"n rosu, cu serpi negri. Toporisti, cutite de sile),
sau chiar %ucati de sculpturi. Un fund de vas ornamentat cu puncte, incizii si %enzi
orizontale, tipice pentru cultura Turdas, pastrat aproape perfect. =oinaresc printre
taieturile gliei, ridicand in palme comori. 'i iarasi mi"aduc aminte de vor%ele
profesorului *iugudean& "#ergeti doar sa vedeti6 N"o sa va vina sa credeti...". Imi
spusese ca toate %ucatile de ceramica si uneltele pe care"o sa le gasesc la Tartaria,
intoarse nemilos in fiecare primavara de fierul plugului, toate sunt cel putin dacice.
*ele mai multe neolitice. #a$oritatea. Vremuri pe cand 'umerul si -recia antica
asteptau sa se nasca...
&ora(ii neolitice
"Au fost case aici, acum sase"sapte mii de ani", imi spunea profesorul
*iugudean. "2 intreaga asezare sta%ila. *ase mari, din lemn "muruit" cu lut, toate cu
doua camere si cu acareturi. 2ameni "sedentari", adica legati de pamant, care traiau
multe generatii in acelasi loc, crescand animale, cultivand pamantul cu niste tehnici
agricole pe care le mai folosesc si azi taranii nostri. ,a acea vreme, asa ceva nu e)ista
in restul 5uropei, decat in spatiul carpato"danu%ian. (oloseau raz%oiul de tesut
vertical, cu greutati. *unosteau mestesugul modelarii si pictarii lutului, plamadind
adevarate opere de arta. 8a mai mult, stapaneau si arta... navigatiei6 .e fundurile unor
vase au fost gasite incizii cu reproducerile e)acte ale unor am%arcatiuni cu panze.
*hiar Vlassa a gasit o asemenea "cora%ie"." 2 alta a gasit"o =oria *iugudean, la
sapaturile din ?. "Da, nu tre%uie sa ne surprinda. ,a nivelul %ronzului timpuriu, aurul
transilvanean circula chiar pe cale maritima, e)istau legaturi pe ape intre asezarile si
comunitatile respective. *el care a desenat aceste cora%ii e sigur ca le"a si vazut. ,e"a
vazut in realitate, cu ochii lui6..."
2 lumina stranie, portocalie, invaluie ogorul gol, accentuand parca si mai mult
adancimea straturilor scormonite de plug. 'oarele apune, um%re fantastice $oaca peste
intinderea de pamant milenar. In fata, e lunca intinsa si verde a #uresului. A%ia vezi
raul, ondulandu"se pierdut in mi$locul unei vai imense, de cativa Ailometri. "'e zice ca
altadata pe"aici au fost cora%ii< Nu"i de mirare", zice parintele #arin. "Altadata
#uresul a fost mare, incalcit, se revarsa mereu, intre malurile astea indepartate. *a o
mare. Uitati"va acolo, vedeti ceva, ca doua sco%ituri in tarm< Acolo au fost doua
"valaie" mari, adica un fel de ecluze adanci, sapate de mana omului, in vremuri
preistorice. De sus, dinspre .ianu, co%orau carele cu minereu de aur, pana la muchia
tarmului. Descarcau pe am%arcatiunile care apoi se lansau pe apele crescute ale
#uresului, a$ungand pana la Arad si chiar mai departe. N"o spun eu, o spun istoricii.
Aici, in lunca asta, a fost odinioara o asezare fantastica, un furnicar de oameni traind
laolalta, facand agricultura, minerit, negot. *eva mai incolo, tot pe #ures, au fost
asezarile neolitice de la Turdas, Daia >omana, Al%a"Iulia... Iar in mi$locul acestui
spatiu magnific, Tartaria..."
*e)olta
*o%oram sa spalam cio%urile la un izvor ascuns chiar su% povarnisul dealului
arat. 'e spune ca aici s"ar fi oprit sa %ea apa marele Dece%al, infrant, fugar, in ultimul
sau drum de retragere catre cetatea de la .iatra *raivii. *hiar asa ii zice& izvorul lui
Dece%al. 'uvoaiele reci de apa se preling pe ceramica rosiatica, scotand la lumina alte
picturi si incizii milenare. De"a lungul vietii sale, parintele -heorghe i"a cunoscut pe
toti marii cercetatori veniti aici, mai ales pe strainii care priveau cu ochii cat cepele
asemenea %ucati de vase, nepricepand cum este posi%il. >ecent, =oria *iugudean
descoperise, chiar pe aceasta tarina, un intreg mormant de cavaler dac din secolul I
i.*r. " lancea, za%ala calului, teaca spadei, pumnalul incovoiat si oasele incinerate
erau toate imprastiate aiurea printre razoare, distruse de plug. ,e"a cules din tarana, ca
pe cartofi. "Am dus multi straini pe ogorul acela", imi spunea profesorul. "Turisti,
cercetatori... #"au rugat sa"i duc, fiindca stiam locul. *itisera pe Internet, asteptau sa
vada un muzeu, un panou, macar stravechiul 'it conservat cat de cat. Toti imi spuneau
la sfarsit& ".lecam de aici cu un gust amar...". .ur si simplu nu reuseau sa priceapa
cumplita lipsa de interes fata de asemenea valori. Noi am fost intrecuti de tari care n"
au nici un sfert din resursele noastre arheologice. Asta e realitatea. Tari care n"au nici
pe departe o asemenea mostenire a antichitatii, direct in fi%ra etnica, isi conserva si
respecta infinit mai %ine monumentele decat o facem noi."
1pilog
*asa lui Nicolae Vlassa e)ista si azi. *hiar dedesu%tul soselei. *asa in care a
stat cand a facut sapaturi. 2 casa ca o fortareata verde, insingurata, cu ziduri atinse de
paragina. Acum sta in ea Ion +ulescu, fiul Ioanei +ulescu, gazda de odinioara.
(ereastra odaii unde a locuit Vlassa e demult o%lonita, indaratul ei nu"i decat o
magazie ruinata, plina de moloz. Ion era militar, cand au venit ei, arheologul si cei doi
studenti. Venise in permisie si a lucrat cateva zile pentru "preofesaru4". ,"a indragit
pe "preofesar". 'apte oameni din sat au sapat alaturi de el. 'apte %ar%ati. #unca grea,
cu praf, osteneala. *ei trei straini se culcau devreme, la ora noua seara, imediat dupa
cina. #ama lui, Ioana, le facea de mancare, ii servea la masa, le turna apa dimineata
sa se spele. Ii ingri$ea "ca pe copiii ei, desi erau oameni in toata firea". Ion tine minte
precis o anumita seara& seara cand cei trei s"au intors acasa cu "trei %ucatale de lut".
3ice ca erau "fericiti", radeau, cantau, nu le mai pasa de nimic. I le"au aratat si lui,
cele trei ta%lite, spunandu"i sa se uite %ine la ele, caci "astazi e"o zi mare". Ion a fost
unul dintre putinii muritori care le"au tinut in palma, pret de cateva clipe. :Ta%litele de
lut sunt zavorate in depozitele #uzeului National de Istorie a Transilvaniei din *lu$,
nefiind e)puse decat niste copii.; In acea seara, pentru prima data, in casa cea verde a
fost petrecere. .ana noaptea tarziu. 'trainii au cantat, au dansat intre ei. ".reofesaru4"
statea in mi$locul lor si radea, %atand din palme, ca un copil. Apoi, Ion +ulescu a
tre%uit sa se intoarca in armata " la infanterie, la Arad " si nu l"a mai vazut niciodata
pe Vlassa.
,pinii internationale %espre ta(litele %e la artaria
Anul 1!. "The 'cientific American +ournal" prezinta ta%litele de la Tartaria ca fiind
"similare cu cele din #esopotamia, dar cu 1000 de ani mai vechi".
Academicianul %ulgar, prof. %r. $la%imir !. Gheorghie)& "Ta%litele de la Tartaria
sunt mai vechi cu un mileniu decat monumentele scrierii sumeriene.:...; 'crierea, su%
forma pictogramelor, a aparut in sud"estul 5uropei, si nu in #esopotamia, cum se
credea pana atunci, desenele si semnele de pe cele trei ta%lite reprezentand "cea mai
veche scriere din lume"6"
2aral 2armann, cercetator la ">esearch *entre on #ultilingualism" din 8ru)elles,
in cadrul simpozionului stiintific "2riginile scrierii", tinut in perioada 7/"7
octom%rie 7000, la #ilano, afirma& "Ta%litele de la Tartaria sunt primele semne de
scriere incizata, care preced pictogramele mesopotamiene :/100"//00 i.*r.;,
hieroglifele egiptene :/700"/000 i.*r.;, pictogramele cu inscriptii de pe Valea Indului
:7100 i.*r.; sau pe cele din *hina :1100"1700 i.*r.;, ca si enigmaticele mesa$e ale
zapotecilor me)icani :!00 i.*r.;".
'umerologul american 3ohn 4. 2alloran& "*um se poate e)plica faptul ca intr"o
regiune din vestul >omaniei, incon$urata cu nume sumeriene ca Urastie :2rastie,
n.n.;, 'imeria, @ugir :*ugir, n.n.;, s"au gasit trei ta%lite din lut local, cu pictograme
sumeriene, dar mai vechi cu 1.000 de ani decat cele din #esopotamia<:...;
Asumandu"ne o origine triviala, recenta, romana, sigur ca acestea nu ne mai apartin."
*ercetatorul american 5ilton 5c&hesne6 7inn& teza sa de doctorat la Ucla, din
1C/, se intitula "Aparitia scrisului, ta%litele de la Tartaria".
*ercetatorul italian 5arco 5erlini :director al .rehistor9 @noDledge .ro$ect si
mem%ru al Eorld >ocA Art Academ9, >oma;, unul dintre cei mai prestigiosi
arheologi ai 5uropei de azi, este cel care a testat ta%litele si osemintele de la Tartaria,
la Universitatea din >oma, confirmandu"le vechimea. "In 1!1, in >omania a avut loc
o descoperire foarte importanta, pentru ca a schim%at intreaga cronologie a istoriei in
5uropa. .rin ea, s"a schim%at geografia legendei unde au inceput civilizatiile. Acum,
este randul sa gandim ca scrierea a inceput in 5uropa, cu 7000 de ani inaintea
'umerului, ca de"a lungul Dunarii a inceput o civilizatie importanta, cu aproape opt
mii de ani in urma, o societate nu mai putin importanta ca aceea din 5gipt sau
#esopotamia."
,a concluzii asemanatoare a$ung si investigatiile unor cercetatori maghiari :#aAAa9
+anos, 5rzen Nustupn9;, iugoslavi :+ovan Todorovici;, americani :'. =ood, David
Ehipp;, sovietici :T.'. .asseA, V. Titov, 8oris .erlov; etc.
'ingurii arheologi romani care su%scriu concluziilor lui Nicolae Vlassa sunt& prof. dr.
-heorghe ,azarovici :*lu$;, prof. dr. 'a%in ,uca :'i%iu;, prof. dr. =oria *iugudean
:Al%a"Iulia;, unanim recunoscuti ca unii dintre foarte putinii preistoricieni adevarati,
specialisti in neolitic, ai >omaniei.

Te)t& 8og%an 9upescu