Intoarcerea in timp

Prietenii nostri, canii - Blansa

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de Ionel Teodoreanu
Blansa e a copiilor.
Gheorghe-i al Anicai.
Si Anica a cui e?
- A nimanui! raspund in cor copiii, lepadandu-se de ea in numele vazutelor s-al nevazutelor.
- S-o ia...
- ine s-o ia?
- !asa sa n-o mai ia!
Si au lasat-o. Au lasat-o sa "ie numai. aci Anica e raz#oiul copiilor.
Blansa e mai #atrana decat copiii. Intre cei cu patru picioare e stra#unica si poate si mai si. $aca ar avea numai doua
picioare, ar purta papuci si ochelari si ar sta toata ziulica in "otoliu, la gura so#ei sau la "ereastra, impletind si cetind
%&ietile S"intilor%. Si toata lumea ar veni la ea spunandu-i saru' mana.
$ar "iindca are patru picioare, ii numai Blansa si nimic mai mult.
opiii au cercat odata sa vada cum i-ar sta #unica, si au im#ro#odit-o cu tulpan, punandu-i ochelarii mamei.
(u s-a suparat Blansa) s-a tare maniat mama. Anica
i-a parat %ca-si "ac ras de conita%.
*
Blansa se #ucura numai cu coada ca are copii in ograda. and trec prin "ata custei ei, o striga) %Blansa%, si coada Blansei
matura la stanga si la dreapta. Blansa-i al#a din var"ul cozii si pana-n var"ul urechilor. +n al# cam sur de dro# de sare.
(umai nasucul ei e negru-umed ca al maslinelor marinate. Are #ot ascutit de vulpe a,unsa etola la gatul cucoanelor, si
niciodata nu leapada co,ocelul din par de capra.
- -ai, cum o "i Blansa in pielea goala?
(umai s-au gandit, si au ras cu hohot de circ. Si le-a parut atat de rau ca si-au #atut ,oc de Blansa, lasand-o in pielea goala
ca pe un purcelus dus la cuptor, ca indata au %sparlit% cate o "elie de cozonac, dandu-i-o, si au dezmierdat-o pe cap pana
cand Blansa a inchis ochii ca un motan gata sa toarca.
Blansa e mica de tot, dar merge ca vitele care au talanga de grumaz si se duc agale la pascut cu ale lor coarne pe cap. .a
nu latra cu una cu doua si nici chiar cu trei. um scartaie portita, deschide ochii, ciuleste urechile, vede cine vine,
adulmeca, mutandu-si narile, stram#a capul pe-o parte si pe alta- ca #alanta cand cantareste- si daca i se z#urlesc
mustatile, latra, iar daca nu tre#uie sa latre, isi turteste capul pe la#e si clipeste pana cand adoarme la loc. / vezi cum
gandeste in capul ei. $aca te uiti la ea gandesti si tu, #ucata cu #ucata.
(u musca. $ar asta n-o stiu decat copiii. ele cu "usta sau cei cu pantaloni lungi asteapta la poarta pana cand vine
Gheorghe sa le deschida. +nii dintre dumnealor- clientii tatei- intra, dar se apara cu #atul. Blansa se "ace ca-i grozav de
"oc si para pe #at. opiii zam#esc in sinea lor- ca harapul oglingioarei cu #om#ite al#e- si spun)
- Treci mata, nu te teme. / tinem noi.
Si o apuca pe Blansa din doua parti, stapanind-o ca pe tauri.
*
/data a prins-o Iu,u cu latul sau si a suit-o in cusca lui cu roti. Gheorghe era #eat si dormea. -ama nu era acasa. Anica
#atea din pumni si spunea)
- 0a-ha! Are sa v-aduca hoheru chielea Blansei in #at- ha-ha!
$ar copiii nu s-au lasat. au luat o #ir,a din Targul ucului, s-au dus de capul lor la tri#unal, l-au gasit pe tata, i-au spus tot
cu lacrimi in ochi, si seara, Blansa a venit cu tata in trasura cu doi cai. $upa ce i-a mirosit pe copii, a intrat in cusca si n-a
mai vrut sa iasa.
Blansa tine cu copiii si cu Gheorghe. and se duce la piata cu cosul, Blansa pleaca dupa el, "ara s-o cheme, ca sa-i "aca in
ciuda Anicai. Blansa se potriveste in pas cu Gheorghe si cand e treaz si cand e chiurluit. $aca Gheorghe se poticneste
langa zidul #isericii si ramane acolo in soamne, Blansa se culca langa el, ca un "el de um#ra a lui, si asteapta.
- Gheorghe-hai! racneste Anica peste #iserica S"antului Ion-Gura-de-Aur.
$ar lui Gheorghe-i tare mult mai #ine langa #iserica S"antului decat langa Anica lui.
- (-auzi, Gheorghe, auzi-te-ar ciuma, c-acusi vin la tine!
iorile de pe #iserica isi "ac semn cu cotul aripii, si o asmuta pe Anica) har-harrr...
- -ai, unde mi s-o supara odata S"antul...
- are S"ant?
- S"antul Gheorghe, cel cu lancea, prostule.
- Prost esti tu, ca nu spui.
- Ba tu esti prost, ca-ntre#i. Si unde mi-o iesi calare pe "ereastra #isericii...
- Pe "ereastra?
- al cu aripi, mai #aiete! Al# ca laptele si cu aripi de hulu#. Si unde mi-o trasni-o pe Anica drept la mir...
(u iesa S"antul nici pe usa- ca-i incuiata de dascal cu cheia de "ier- nici pe "ereastra randunelelor, ca-i za#relita.
Si sta #iet Gheorghe numai cu Blansa, langa zidul #isericii. Si numai ce vine Anica, "asaind serpeste din papucii tarsiti, c-
o "alca in cer si una in pamant.
Arata-ti aripele, Blansa, ca-i prapad!
Incaleca, Gheorghe, pe Blansa-nazdravana, ca te-a,unge -ama Padurii!
Blansa n-aude, Gheorghe nu vede, Anica vine, inima #ate.
Anica da cu piciorul in Blansa si in Gheorghe, si-l smuceste pe napastuitul ei ca pe un sac cu carto"i.
Gheorghe-i numai somn si rachiu.
Anica il pune pe picioare si-ncepe sa-i cara#aneasca pumni, racnind la el)
- 0aram de tine, pacatosule si spurcatule! Imi #ei tata munca si sudoarea me!
+rate vor#e!
Gheorghe se clatina sa cada, dar Anica nu-l sla#este, im#ulzindu-l ca tusa. $a cu genunchiul, da cu cotul, da cu palma, se-
ndeasa-n el de parca-l scurma, il im#ranceste. Pac cu palma peste o#raz, poc cu piciorul drept in sale. Ii cade papucul.
Geme, ca si cum nu din picior, ci din rarunchi i-ar "i cazut. Il ridica si se napusteste. Pleosc cu papucul peste cea"a, peste
tampla, peste gura.
- +nde-i toporul, Gheorghe-Gheorghe, sa te hacuiesc si sa s"arsesc la remenal!
Iar Gheorghe-Gheorghe indruga)
- $a tu da, muiere, c-acusi iesa dracu din Gheorghe!
Si suduie de mama "ocului.
Saracu Gheorghe!
S-aduna toata mahalaua 1lataustului. 2emeile dau din cap cu incuviintare, uitandu-se cu ochi stropsiti la Gheorghe. Bate-
le-ar crucea de muieri, toate-s de-o sama cu Anica. $ar %oamenii% au inima.
- !asa-l, #re Anico, ca doar ti-i #ar#at!
- Aista mi-i #ar#at? 0oitu aista? Inghiti-l-ar pamantu-mamei lui!
- 3a mai esti la inima! zic oamenii.
- Ia lasati "emeia-n pace la nacazu ei! sar de colo si muierile.
Si-s gata sa se-ncaiere, de ciotca ce-s cu scorpia de Anica!
Anica-l impinge pe Gheorghe spre casa, cu alaiul dupa ea. Iar dupa ce-a inchis portile cu tunet, se intoarce la oameni si
racneste)
- (u v-as mai vedea in ochi! 0ooo! 0aide mars, #oalelor!
$upa aceea, Blansa se culca in cusca si nu mai vrea sa vor#easca cu Anica.
Gheorghe doarme si nu mai vrea sa mature in ograda.
Anica #oceste cu ochi de sange si nu mai vrea sa "aca #ucate.
S-unde vine mama la #ucatarie si se supara pe Gheorghe, pe Anica, pe copii, pe toata lumea.
- Am sa va dau a"ara pe-amandoi. Sa se ispraveasca odata.
Anica isi scutura plansorile, taie "elii de carto", si le pune pe tample si pe "runte- sluta-i, draga ei, duca-se pe pustii!- se
leaga cu tulpanul, si incepe sa "ace trea#a cu satarul, cutitul, melesteul, lingura si oalele, #odoganindu-l mereu pe
Gheorghe care s"oraie.
Iar Blansa, cand anica se duce la poiata sa taie gatul unei pasari- vine iute-iute in #ucatarie si saruta mana lui Gheorghe.
S-o vada Anica!
$ar ingerul o tine pe Anica tocmai cat tre#uie.
*
and au vazut-o intaia oara pe Blansa cu #urta plina ca o vaca, cei mici au dat "uga la mama.
- -ama, Blansa s-a um"lat!
-ama nu s-a speriat4 a tacut, cu ochelarii pe nas, aplecata asupra masinei de cusut.
- e "acem, mama? (-o ducem la doctor?
- (u-i nevoie. Asteptam.
- e-asteptam?
- Sa ai#a pui.
- Aha! Pui! s-au dumirit copiii, cam, dar nu prea "oarte. e "el de pui?
- Iaca! $oar n-are sa "aca pui de gaina! Pui de cane. atei.
- Bravo! 2oarte #ine! Si de unde-i are?
- Ii are... ii are... din piata.
- um asa, mama? A "ost Blansa in piata sa cumpere pui?
- Sigur.
- Si de unde-a avut #ani?
- I-am dat eu.
- Ti-a cerut ea?
- 2ireste.
- um ti-a spus?
- um mi-a spus! um mi-a spus! %ucoana%.
- $e ce? Blansa-i servitoare?
- Tt! Ia lasati-ma! s-a scuturat mama de ei.
opiii insa nu s-au dat #atuti.
- -ama, da' de ce nu-si tine puii in pachet?
- 2iindca n-are maini.
- Aha! s-au cam limpezit ei, dar tot cu presupus au ramas. -ama, si pe unde scoate puii?
- $ati-mi pace! (u vedeti ca am trea#a?
- Ii varsa pe gura?
- $oamne, maica me, ce vi se nazare! se amesteca si Anica unde nu-i "ier#e oala. Ii "ata daca vreti sa stiti.
-ama s-a suparat grozav pe vor#a Anicai, si i-a matrasit pe toti a"ara.
- -ai Anicuto, s-au luat copiii dupa ea, cu glas de miere) um ai spus? Blansa ii "ata?
- /i "i spus eu ce-am spus! Ii "ata. Iaca!
- Tu esti "ata, Anicoiule! au #le"terit-o copiii de la usa. (umai noi suntem #aieti! Sac!
*
opiii s-au luat de la imparteala unei cutii cu #om#oane- una mie, una tie, cu hotie, viclenie si suru#arie- in"ier#antandu-si
pana la clocot potrivniciile. Ast"el, cu haisa si cu ceala, au a,uns la Blansa) una pentru trei.
- Blansa e a mea, a spus Pastorelu, gliganul celor trei.
- Ba e a mea, a hotarat Ionelu.
- Ba a mea e, s-a rastit Puiutu, mezinul.
S-au stropisit unul la altul, catesitrei, ca trei ditamai imparati.
- $aca-i asa, hai s-o taiem in trei, "rateste, a spus Pastorelu, carele misca din ochi ca vulpea din coada. apul mie, "iindca
eu sunt capul vostru4 #urta lui Ionelu si coada lui Puiutu.
- .u vreau capul, a spus unul.
- Ba eu, s-a indar,it celalalt.
(u s-au inteles cu tocmeala vor#ei si s-au paruit destoinic.
-ama a venit ca "urtuna peste ei, punand pe "iecare in genunchi la cate un colt al odaii. Si dupa ce, stand si tot stand, i-a
a,uns mintea din urma a romanului, unul a intre#at)
- -ama, a cui e Blansa?
- -a intre#i? A parintilor vostri.
- Atunci de ce ne-am #atut?
- 2iindca o iu#iti, prostilor! a hotarat mama. Blansa e a noastra.
Asa, vra sa zica!
A"land una ca asta, domnii copii, de cum s-au ridicat de la colt, s-au adunat "runte langa "runte intr-alta odaie, si
masurandu-se ca taurii au inceput)
- -a, cine-o iu#este mai mult pe Blansa?
- .u.
- Ba eu.
- Spui minciuni!
- Iar a-ti inceput? i-a chitit mama, rasarind "ara de veste, cu papucul.
- (uuu! vor#eam... asaa... s-au potolit ei, spasiti.
- Si despre ce vor#eati, ma rog?
- $espre iu#ire...
- Asaaa!
Papucul a cazut pe locul anumit, dupa stiinta si masura mamei.
- Greu e sa "ii mama! o"teaza #iata mama.
opiii nu cuteaza sa deschida gura, dar gandesc si ei ca tare nu-i deloc usor sa "ii copil la mama.
*
Bunicii au in salon, pe ra"tul unei eta,ere, tot "elul de care nu se mai a"la minunatii.
Intai si-ntai vine condeiul de side"- straluce ca lumina lunii pe uluce- cu "erestruica pentru ochiul de "urnica. $aca te uiti
din rasputeri, lipindu-ti ochiul- pe celalalt il inchizi ca la ochire cu pusca- vezi o luminatie de cogeamite priveliste cu
munti, cu cer, cu ape si cu vai si tot "elul de multe altele.
- Bunica, sunt si ursi in munti?
In muntii din condei!
- Sigur ca sunt, se-ncrunta #unica. (u cumva sa-mi spargeti condeiu, ca vedeti voi!
- e vedem, #unica? Ies ursii?
- Ba iesa palma mea!
- Tot din condei?
Ametesti gandind cu ochiul la "erestruica. um pot sa-ncapa munti cu ursi intr-o gamalie de condei? Bunica stie, dar nu
vrea sa spuie.
- Asteapta sa "ii mare, mai terchea-#erchea! (u-i de nasul tau!
Apoi e Sipul-cu--anastire. (ici nu-ti vine sa crezi, dar e intocmai) um a putut sa intre manastirea pe gura sipului?
(umai $racul!... Teri#il!
Apoi e /ul-care-se-oua. +n ou de lemn ros, cat un ou de strut. $aca-l deschizi, gasesti alt ou. Apoi altul si altul, "iecare cu
alta culoare, ascuns in celalalt. (u se mai ispraveste. and te-apuci sa deschizi /ul-care-se-oua iti vine sa gandesti si de la
o vreme ametesti ca atunci cand te uiti in "antana.
$eschizi oul cel mare si spui)
- .u is eu.
Apoi il deschizi pe al doilea si spui)
- .u is eu.
Si spui mereu) %.u is eu%, cu "iecare ou deschis, si spui de-atatea ori %.u is eu%, ca te pierzi de tine si nu mai stii unde esti.
%.u is eu, eu is eu, eu is eu%, pana ce a,ungi acolo unde-ncepe) %$ar tu cine esti?%
- Bunica, cine sunt eu?
- (epotul meu.
- Si-n mine mai e cineva?
- +n #ostan!
- Si-n #ostan?
- +n iepure.
- Si-n iepure?
- / musca.
- Si-n musca?
- 0aide, mars!
(iciodata nepotul n-a a"lat ce e in oul cel mai mic, care nu vrea sa se mai deschida, si nici in musca din el...
$ar, si mai si, e Paharul-cu-Iarna. Asa ii spun copiii. In paharul care-i rotund, inchis si "ara picior, stau in culoare vesela
mosul-#a#ei si #a#a-mosului pe-o #anca. $aca-i privesti, te privesc si ei. Paharul nu-i mai mare decat o gutuie. $ar mosul-
#a#ei si #a#a-mosului stau in marime de om intr-o nimica toata de pahar! -are dracovenie! Si astan-ar "i nimic, desi tot ii
destul4 dar cum intorci paharul, sau numai il clatini, incepe sa ninga din cer. Si ninge, si ninge, si ninge, ca de-o luna si de
doua. -osul-#a#ei si #a#a-mosului stau in ninsoare "ara sosoni, "ara su#a, "ara caciula, si nu stranuta, nici nu intra in casa.
.i nu mai iesa din Paharul-cu-Iarna, dar li-i tot atat de #ine ca la gura so#ei.
- -ai, daca se sparge paharul? intrea#a unul.
- 2ereasca $umnezeu! raspunde altul.
- Se supara #unica?
- (u, mai, se supara Iarna...
&or#ele trec cu atata taina pe langa poveste, incat amutesc si-ncepe ninsoarea de mirari a gandului.
*
Iaca Iarna!
A inceput sa ninga la "ereastra.
opiii "ac tum#e de #ucurie.
- (inge, mai!
- -ama, ninge!
&or#ele lor, ca si "ulgii, vor s-acopere tot cu vestea al#a.
. cum nu se poate mai #ine. $uduie "ocul in so#a, motanul toarce, s-apropie castanele si mandarinele, s-acusi-acusi s-
arata si -os raciun.
Trece o zi, trec doua- ograda parca s-a ingrasat, ghi"tuita de atata omat- si deodata se supara Iarna, ca Anica pe Gheorghe.
ei care vin din viscolul de-a"ara plang ca dupa ce ai mancat hrean si o"teaza ca dupa ce te-ai "ript cu supa.
(ici asa n-ar "i rau, din casa, dar...
- -ai, ce-o "i cu saraca Blansa?
Gerul le cam da tarcoale prin gandul Blansei.
- Are #lanita, mai. (u-i pasa ei de ger.
/ricum... Si tata are #lana, dar cand vine de la tri#unal cu sania, e #ocna. Indata deschide dulapul si #ea un paharel de
rachiu.
- -ai, zice unul, hai sa-i trimitem si Blansei un paharel de rachiu.
- u cine?
- u Anica.
- T-ai gasit! Il #ea Anica.
e-i de "acut?
- -ama, daca moare Blansa de "rig?
- Am eu gri,a de Blansa, spune mama cu mare liniste. I-am pus paie in cusca.
- Te ,uri mata ca nu moare? o im#ulzesc copiii.
-ama nu se ,ura, dar ii potoleste cu vor#a, "agaduindu-le ca in "iecare zi va chema-o pe Blansa la "ereastra, s-o vada
dumnealor copiii, cu %ochii lor%. Asa se intampla. In "iecare dimineata Blansa vine dupa Gheorghe la "ereastra copiilor, da
din coada in ninsoare- tare-i mica!- le spune ceva cu ochii lacrimosi, si se duce iar, saraca, dupa Gheorghe care are cizme,
co,oc si caciula.
- &edeti ca-i merge #ine! spune mama.
- &edem! o"teaza ei, neavand incotro cum sa nu vada ce spune mama, dar nu pricep cum nu ingheata Blansa cand %crapa
si pietrele% de "rig.
Ionelu a a"lat.
- -ai! le-a spus celorlalti la ceasul zorilor, sculati-va!
- u chiu si vai si gura plina pana la urechi de cascaturi, i-a trezit.
- Acuma stiu!
- e stii?
- +nde sta Blansa.
- +nde? 0ai spune o data, nu te mai grozavi!
- In Paharul-cu-Iarna...
- !a #unici?
- (u, mai, la $umnezeu!
- $e unde stii?
- Am "ost si am vazut, le-a spus el cu mareata taina.
&isase. &is de iarna a copilariei. !uase-n mana lui paharul cu mosnegi si "ulgi din salonul #unicilor, ducandu-le hat
departe, pan' la $umnezeu, pe-o eta,era, "ericit ca nu l-a spart. Iar in paharul #land, gandul o gazduise si pe #iata Blansa,
ingerind-o si pe ea.
*
and au sar#atorit #unicii nunta lor de diamant, s-a adunat in casa lor din 1lataust tot neamul, de la mic la mare, si a "ost
ospat imparatesc cu vin din "undul #eciului, curcan im#atat in rom si torta de la Tu"li4 iar la urma, tata a adus un "otogra"
cu mani de scamator, care i-a potrivit pe #unici, unul langa altul, in capul scarilor, randuindu-i pe ceilalti pe treptele de
mai devale, dupa varsta.
A trecut timp mult si #un, pana cand ochiul "ara gene al cutiei negre cu catalige i-a cuprins pe toti, revarsati ca o cascada a
generatiilor pe treptele scarii de din "ata.
$intai au asteptat sa treaca norul de pe "ata soarelui. +n nor parca tras de #oi. $ar a trecut pana la toata urma, si soarele s-
a luminat din nou dupa tre#uinta "otogra"ului.
Apoi au asteptat sa treaca sughitul unui copil. !-au speriat, i-au dat dupaci in spate, apa rece. A trecut si sughitul.
Apoi a "ost nevoie de #atista pentru nasul oarecarui alt copil- tot nepot de-al #unicilor- care-si uitase #atista, dar nu si
degetele.
Apoi pe alt copil l-a apucat un ras cu streche. I-a "ost trecut, c-o lacrima prelinsa pe o#raz, daca o#razul amintirii nu se
insala) nu ma-nsala!
Apoi au asteptat sa treaca un vantulet dracos, cu care au avut de "urca "ustele cucoanelor, cum si zulu"ii lor. Trecut-a.
2otogra"ul, c-o mana pe capacul negru si cu alta s"arla in vazduh, a poruncit incremenire.
- Gata?
- 0aide, musu o data, a ragusit #unica, ridicand spre el privire cu chistoale.
$ar copiii tocmai atunci si-au adus aminte de Blansa si au chemat-o.
A venit Blansa, cu coada pentru copii si coltii pentru %musu%.
- Are sa miste! a suspinat musu "recandu-si "runtea nadusita.
opiii insa nu i-au dat cinste auzului. Iar unul dintre ei a spus cu o spaimantatoare cutezare)
- Blansa tre#uie sa stea sus, alaturi de #unici.
- Ai inne#unit? i-a spus mama, detunandu-l cu privirea.
- (-am inne#unit! Si Blansa e #unica, ras-#unica si ras-ras-ras-#unica.
Iar imparatii #unici, auzind ast"el de vor#e cu temei, au chemat-o pe Blansa la picioarele lor, mai presus de tot neamul.
Ast"el, Blansa a ramas in diamantul #unicilor.
*
In "iecare zi si noapte Blansa-i in ograda.
$ar asta nu-i de-a,uns. aci in ograda sunt gaini, cocosi, curcani si gaste, ca si cum n-ar "i.
Blansa nu e in ograda4 Blansa e chiar ograda. and latra Blansa, ograda simte om strain si da vestire celor din casa. and
da Blansa din coada, ograda se #ucura ca-i vin copiii. a si ograda, Blansa e mereu in ,urul casei, lipita de ea.
Si cerul e mereu deasupra casei, dar daca Blansa nu-i in cer, cerul nu-i de-al casei.
Are cerul soare si luna4 sa le ai#a! $ar care dintre copii ar da-o pe Blansa pentru soarele si luna cerului? Pastreazati-le.
(oi o avem pe Blansa noastra.
Asa au trecut anii, pana cand intr-o zi ograda a mutit ca dupa inghet, desi era vara.
- Blansa, Blansa!
Au strigat-o copiii la miazazi,la miazanoapte, la soare-rasare si la soare-apune. Au strigat-o si de pe acoperisul casei. Au
cautat-o pretutindeni cu lumina inimii, dar nicaieri si niciodata nu au mai gasit-o.
Blansa n-a mai "ost in ograda.
aci tot ce-a "ost odata, niciodata nu va mai "i.