CURSUL 6

1. Initiatorul SCSI uzual nu furnizeaza niciun numar logic de unitate

(Logical Unit Number LUN)
2. Un initiator dintr-un sistem SAS poate lansa cereri de tipul. device-
service si respectiv task-management
. !"panderii si #ac$plane-urile se utilizeaza de catresistem SAS tipic
%. Indicatorul &&' se foloseste pentru a identifica la dispoziti( SAS
). Care te*nolo+ie ofera suport scanerelor si imprimantelor, DAS - DI!"#-
A##A"$!D S#%A&!
6. La care dintre te*nolo+ii pretul de cost este mai mare si de aceea se utilizeaza
cu precadere in aplicatii ser(er critice, SAS
-. Se pot folosi ca#luri mai lun+i .ma"im / m0 la te*nolo+ia SAS
/. Care dintre urmatoarele protocoale ofera suport dri(erelor SA1A,
2. 3entru administrarea e"panderilor SAS este necesar protocolul Serial
'anagement (rotocol (S'()
14. Specifica5ia pentru ar*itectura "6 face parte din a7a-zisa 8irtual Interface
Arc*itecture6. "6 este ar)itectura In*ini+and
11. Ce fel de codificare realizeaza stratul 39:, codi*icarea datelor ,b-./b
12. Cate tipuri de cone"iuni se pot determina;inc*ide in stratul Lin$, 0 native si
tunelate
1. Se pot com#ina mai multe 39:-uri cu aceleasi adrese <n "6 mari. Ce
reprezinta ", porturi
1%. Care dintre urmatorii termeni 'U reprezinta un tip de port e"pander,
!dge !1pander-i si 2anout !1pander-i
1). Ce tip de e"pander poate realiza su#tracti(e routin+6, !dge !1pander
16. 3entru a identifica dispoziti(ele conectate la e"panderii conectati la propriul
39: al dispoziti(ului se foloseste . routin+ subtractive routing port
1-. Atunci c=nd dispoziti(ele dorite nu se afla <n su#-ramura de care apartinem se
foloseste Subtractive routing
1/. >aca intr-un domeniu e"ista un fanout e"pander <n confi+uratie? acesta tre#uie
sa fie nodul root
12. 3attern-urile pentru stora+e fault tolerance6 mai sunt cunoscute si ca AID
24. Care sunt clasele de sisteme pre(azute cu controllere incorporate, clasele
middle si top
21. Linu" foloseste termenii @linear mode@ sau @append mode@ pentru 3+%D
22. 1e*nolo+ia dri(e e"tender6 utilizeaza suportul fizic oferit de 45 6indo7s
$ome Server
2. Antr-un mediu de stocare format din dispoziti(e orientate pe #loc? un sin+ur
#loc este adresat folosind un B"6 <mpreuna cu un offset <n interiorul
respecti(ului "? cunoscut ca si BC6. Ce reprezintD " 7i C, EF logical unit
identi*ier (LUN) ?:-adresa logica de bloc Logical +lock Address
(L+A)5
2%. In scrierea BcEtEdEsE6? ce reprezinta t si s, target 8slice
2). Ser(erele &indoGs atasate la un SA' pot sa corupa <n anumite conditii
informatiile de pe (olume Uni"? Linu"? 'et&are? etc. din acelasi SA'
<ncerc=nd sa scrie pe acestea etic*ete de (olum de tip &indoGs. Acest lucru
poate fi pre(enit folosind. LUN-uri
26. An maHoritatea protocoalelor? o adresD .indiferent dacD se referD la un ini5iator
sau la un tar+et0 este ec*i(alentD <ntr-un accept mai lar+ cublocul
2-. An maHoritatea sistemelor de stocare (irtuale se men5ine un B"6 care
translateazD identificatorul de disc 7i LIA-urile .(irtuale0 <n identificatorul de
disc 7i LIA-urile fizice. Ce reprezintD ", 'eta data mapping table
2/. Straturile de S& multipat* pot oferi suport cDilorredundante relativ la
o*erirea unor trasaturi de 9mbunatatire a per*ormantelor
22. 1ermenul SA' este identificat <n mod o#i7nuit .dar acest lucru nu este
o#li+atoriu0 cu x 7i nu cu C6. Ce reprezintD " 7i C: servicii pentru operatii
de I/O cu blocuri si nu cu servicii de acces la *isiere
4. J re5ea tip !t*ernet al cDrui principal scop este furnizarea accesului la
elemente de stocare poate fi consideratD unSAN
1. Un SA' poate fi partaHat <ntre "6 7i;sau poate fi dedicat unuia sin+ur. Ce
reprezintD ", Servere
2. Con+estionDrile tradi5ionale ale re5elei se pot e(ita atunci c=nd se utilizeazD un
SA'? deoarece acesta faciliteazD transferurile de date de mare (itezD <n care
sunt implicate "6-urile 7i C6-urile . Ce reprezintD " 7i C, serverele si DS-
urile
. J aplica5ie comunD a unui SA' este pentru accesarea tranzac5ionalD a datelor
care necesitD acces la ni(el de "6 de mare (itezD pentru 9>-uri. Ce reprezintD
", De +loc
%. Introducerea de "6 a permis con(ersia u7oarD din stocare SA' <n stocare
'AS. Ce reprezintD ", NAS )eads
). J unitate 'AS este <n esen5D un "6 conectat la o re5ea? cu sin+urul scop de a
furniza ser(icii de stocare a datelor #azate pe fi7iere altor dispoziti(e din re5ea.
Ce reprezintD ", calculator autocontinut
6. Uzual unitD5ile 'AS nu au "6 sau C6 7i sunt controlate 7i confi+urate prin
re5ea? adesea prin conectarea unui #roGser la adresa lor de re5ea. Ce reprezintD
" 7i C,tastatura sau displa;
-. An forma sa de #azD? un ser(er de fi7iere dedicat este o "6 7i un SJ care? fiind
optimizat pentru a furniza ser(icii de fi7iere? poate rula 7i pentru a e"ecuta alte
sarcini. Ce reprezintD ": unitate NAS cu tastatura si displa;
/. Un dispoziti( 'AS nu necesitD "6? adesea utiliz=ndu-se "-uri6 cu
func5ionalitD5i minimale. Ce reprezintD ",S%
2. 'AS de+re(eazD celelalte ser(ere din re5ea de responsabilitatea
administrarii *isierelor
%4. 'AS furnizeazD at=t "6 c=t 7i C6? spre deose#ire de SA'. Ce reprezintD " 7i
C, stocarea c<t si sistemul de *isiere
%1. Un 'AS fDrD cDi de acces al datelor redundante? fDrD controllere 7i surse de
putere redundante ? este pro#a#il mai pu5in fia#il dec=t. Un DAS conectat
la un server care o*era redundanta componentelor sale ma=ore5
%2. 3ia5a poten5ialD <n formare pentru 'AS o formeazD. mediile cu mari
cantitati de date multimedia
Cursul -
1. "6 <ncapsuleaza pac*ete SCSI <n 1C3? apoi le ruteaza folosind I3.Ce
reprezinta ", Internet S"SI (iS"SI)
2. Costul total aferent detinerii "6 este relati( mare comparat cu cazul detinerii
C6. Ce reprezinta " 7i C, 2" 8 iS"SI
. Antreprinderile mari pot opta pentru medii de calcul ro#uste cu solu5ii "6 ?
acestea fiind mai potri(ite pentru aplica5ii care utilizeazD intensi( (olume mari
de date ce pot fi distri#uite <ntre utilizatori afla5i la distan5D sau <ntre utilizatori
numero7i care lucreazD <n re5ea. Ce reprezinta ", iS"SI SAN
%. La IKK-uri sau societD5i sau institu5ii ca de e". #irouri de a(oca5i? de doctori?
IKK-uri? etc.? se pot utiliza cu succes 7i solu5ii economice NAS
). 3entru maHoritatea re5elelor de tip #usinesses and *ome netGor$s6? este
prefera#il un " unei solu5ii standard C. Ce reprezinta " 7i C,NAS 8$DD
6. Ce tip de sisteme pot oferi solutii incorporate Internet si L13 access?
tool-less dri(e #aCs .carcase pentru dri(ere cu acces facil,,,0? precum si modalitati
facile de confi+urare a permisiunilor utilizatorilor, NAS RAID
-. >acD un "6 cade? atunci celelalte sistem tre#uie sD preia inte+ral sarcinile
sale. Sunt pro#leme mari deoarece solu5ia de tip C6 ruleazD pe mai multe z6
diferite. Ce reprezintD "? C 7i z, $ost8 ost-based8servere
/. Lolosirea unei solu5ii "6 poate fi 5inta unor atacuri *ac$er la adresa dri(erelor
de dispoziti(? deoarece este localizatD <n afara flu"ului de date 7i comenzi <n
re5ea. Ce reprezinta ", out-o*-band
2. Solu5ia "6 poate produce suprasarcini .o(er*ead0 7i laten5D ca 7i rezultat al
<ncercDrii de a +estiona toate cererile I;J (e*iculate <ntre mai multe ser(ere 7i
dispoziti(e de stocare. Ce reprezinta ", in-band
14. Localizarea "6 ridicD pro#leme deoarece aceste controllere sunt de tip
proprietarC6 7i uzual lucreazD numai cu produsele aceluia7i (endor. Ce
reprezinta ", virtuali>arii <n controllerele su#sistemelor de stocare si <n
sGitc*-uri
11. La#ric-ul SA'-ului poate fi "6 pentru a permite appliance-urilor de
virtualizare sD (adD6 su#sistemele de stocare ser(erelor sD (adD6 appliance-
urile de virtualizare. Ce reprezinta ",divi>at
12. Un e"emplu de (irtualizare la ni(elul stocDrii este reprezentat de
su#sistemelesubsistemele AID
1. 8irtualizarea la ni(elul "6 poate furniza cel mai <nalt ni(el de stocare
(irtualD. Ce reprezinta ",sitemului de *isiere
1%. 3osi#ilitatea utilizDrii unei sin+ure interfe5e pentru un numDr mare de fi7iere
diferite conduce la mic7orarea fenomenului cunoscut su# numele destorage
management gap
1). 8iteza de cre7tere a " este superioarD celei cu care se dez(oltD C. Ce
reprezintD "? C, A volumului de date8capacitatea de management a stocarii
16. Supra(e+*erea stocDrii la sisteme U'IE 7i analiza capacitD5ii de utilizare au
demonstrat cD <n lumea non-mainframe .<n special la U'IE 7i &indoGs0? cca.
" M din spa5iul disc rDm=ne nealocat 7i deci nefolosit. Ce reprezinta ", ?/ @
1-. >acD se utilizeazD "6? capacitatea de a pune mai multe (olume lo+ice pe un
sin+ur tape cartrid+e mDre7te mult utilizarea tape cartrid+e-ului. Ce reprezinta
", virtual tape
1/. Ancep=nd cu 2441? a de(enit posi#ilD realizarea de backup-uri de volum
complete a*erente mai multor 1-uri pe o singurA ; (anterior erau necesare
mai multe ; pentru un singur 1)5 Ce reprezinta " 7i C,
12. 81L-ul inte+rat include 4 disk arra; si o biblioteca *i>ica de ben>i
24. La 81L? mi7cDrile de date unde sunt implicate discuri .de tip policC-#ased60
7i ar*itectura aferentD se #azeazD pe un management de stocare ierar)ic
()ierarc)ical storage management - $S')5
21. La 81L? din #ufferul de disc? datele se mutD .de0 pe #anda fizicD? pe #aza unei
politici diferite <n func5ie deSensul mutarii
22. La 81L? numDrul de dri(ere (irtuale de #andD poate depD7i numDrul de dri(ere
fizice de #andD? mDrindu-se astfel numarul de stream-uri de date
paralele si e*icienta globala
2. Kassi(e ArraC of Idle >is$s a fost proiectat pentru aplica5ii 6rite %nce8
ead %ccasionall; (6%%)5
2%. La5D de RAI>? KAI> are a(antaHe ca4 densit5 de stocare marita8 cost mai
mic
2). La5D de RAI>? KAI> are deza(antaHe ca4 latenta mult mai mare (1./ sec)B
per*ormante de iesire (t)roug)putC cantit5de date ve)iculata-unit5timp)
mult mai slaba si redundanta sca>utaB cerinte speciale de
alimentare-racire
26. JdatD cu apari5ia SA1A? ar*itecturile KAI> au e(oluat spre o noua
plat*orma de stocare pe termen lung8 online storage o* persistent data5
2-. In (arful ierar*iei de stocare stratificata se aflD .... elementele ar)itecturilor
de virtuali>are combinate
2/. Analiz=nd ierar*ia de stocare stratificata FN industria s-a a"at pe un model de
stocare <n " straturi maHore. Ce reprezinta ", D
22. 3rimul strat din ierar*ia de stocare stratificata este aferent... pentru
procesarea tran>actiilor de mare per*ormanta
4. In al 2-lea strat din ierar*ia de stocare stratificata se utilizeazD . di*erite
ar)itecturi ba>ate pe discuri SA#A
1. >atele seismice 7i datele 7tiin5ifice a cDror recreare la inter(ale re+ulate de
c=5i(a ani ar fi prea costisitoare se memoreaza pe dispoziti(e din al "-lea strat
din ierar*ia de stocare stratificata5 Ce reprezinta ", D
2. Industria #enzilor domina al al "-lea strat din ierar*ia de stocare stratificata5
Ce reprezinta ", D
. In topolo+ia Stora+e 'etGor$ 1opolo+C? la #aza dia+ramei este ilustratD
Bmutarea6 datelor <ntre "6 7i C6 <ntr-un mod independent de z6. Ce
reprezintD "? C 7i z, disk arra;-uri si ar)itectura Nearline 8 servere
%. Kodelele In-#and 7i Jut-of-#and se e"clud reciproc, nu
). 3entru a o#5ine un sin+ur spa5iu de nume 7i un sin+ur punct de mana+ement?
se ale+e implementarea.la nivelul sistemului de *isiere
6. An cadrul cDrui model de (irtualizare te*nica pool se poate aplica su# controlul
unui mana+er de domeniu, IN-band
-. Care dintre urmDtoarele modele este considerat mai simplu de implementat?
deoarece nu necesitD instalarea unui S& specializat <n ser(ere? altul dec=t S&-
ul specializat multipat*in+, IN-band
/. La care dintre urmDtoarele modele se o#5ine o <m#unDtD5ire a performan5elor
sistemelor disc e"istente? put=ndu-se utiliza sisteme disc mai ieftine? cu
func5ionalitD5i reduse? fDrD reducerea performan5elor, IN-band
2. La care dintre urmDtoarele modele se utilizeazD un meta-data controller, out-
o*-band
%4. Ser(erul de stocare a metadatelor este implicat <n opera5iunileO autori>ari8
gestiona blocarea
%1. Care dintre urmDtoarele modele furnizeazD SA'-ului func5ionalitD5i aferente
mana+ementului stocDrii, out-o*-band
%2. Care dintre urmDtoarele modele furnizeazD SA'-ului suport pentru mai multe
sisteme *ost *etero+ene, out-o*-band
%. Ser(iciile de copiere a(ansate oferite de IIK 1otal Stora+e Controller .S8C0O
a0 impun ca 7i controllerele suport sD incorporeze o anumitD inteli+en5DP
%% . Care dintre urmDtoarele afirma5ii este ade(DratD,
a0 Kodelul o#iect CIK este utilizat pesteP $##(
%). SKI-S .Stora+e Kana+ement Interface Specification0 furnizeazD specifica5iile de
#azD pentruO managementul dispo>itivelor
%6. C=nd ruleazD CIKJK <n e"teriorul dispoziti(ului, Antr-o confi+ura5ieO proxy
%-. Cine ac5ioneazD ca 7i un captator de cereri, "I'%'("ommon In*ormation
'odel %b=ect 'anager)
%/. >atele aferente mana+ementului dispoziti(elor de stocare care utilizeazD S'K3
sunt or+anizate <nO Management Information Base (MIB)5
%2. KII reprezintDO Management Information Base
)4. La 1i(oli Common A+ent Ser(ices? cine asi+urD capa#ilitD5i de dez(oltare la
distan5D 7i resurse ma7inD partaHate, "ommon agent(agentii comnuni
)1. La 1i(oli Common A+ent Ser(ices? ale cui ser(icii sunt folosite de aplica5iile de
mana+ement pentru a comunica <n mod si+ur cu sistemul de calcul, Ser(iciileO agent
manager-lui
Cursul /
1. KaHoritatea (endorilor de solutii SA' autorizeaza suportul " pentru toate
componentele lor de retea? acesta urm=nd sa fie apoi utilizat si e"ploatat prin
intermediul aplicatiilor de mana+ement al retelelor #azate pe " pentru a ser(i
aplicatiilor de mana+ement pentru SA'. Ce reprezinta ": pentru SN'(
2. La ce ni(el tre#uie sa se inte+reze date de mana+ement care pro(in din ni(ele
diferite ale infrastructurii <ntreprinderii? incluz=nd aici >S? retele? ser(ere si
des$topuri? adesea fiecare dintre ele rul=nd propria sa AK, nivelul sistemelor
9ntreprinderii
. Liecare (endor din portofoliul QI SA' furnizeaza propriile sale aplicatii pentru
mana+ementul si controlul SA'. Aria de aplica#ilitate a acestor aplicatii se
intersecteaza mult cu . managementul retelelor de calculatoare
%. K>S 2444 furnizeaza sGitc*e-uri si directoare de intreprindere de tip 'id
ange Data Storage
). K>S 2222I Kultiser(ice Kodular SGitc* reprezinta solutia ideala pentru
NNNN SAN-uri departamentale si respectiv de tip Eremote branc)-o**ice5
6. Cate inferfete de stocare are modulul K>S 2444 1%R2 Kultiprotocol
Ser(ices , 0
-. Stora+e Ser(ice Kodule de tip Bfc2%446 utilizeaza / procesoare de tip IIK
3oGer 3C pentru procesare de tip NNNN S"SI data-pat)
/. LC-&A poate im#unatati performantele aplicatiilor de tip remote mirroring
2. La familia K>S 2444? ce foloseste La#ric Kana+er-ul de tip SUI pentru
accesarea sGitc*e-urilor, "LI
14. Structura unei comenzi pentru K>S 2444 este f. asemanatoare cu cea a unei
comenzi I%S ("IS"% Internet7ork %perating S;stem)5
11. Dupa startarea Fabric Manager-ului, apare un ecran care afiseaza o
vedere logica a switch fabric-ului
12. Pentru a lansa Device Manager se utilizeaza un browser Web pentru
a specifica adresa IP a switch-ului care trebuie administrat
1. !n ve"erea #Device Manager $u%%ar& apare o reprezentare grafica a
a switch-ului fizic
1%. La familia K>S 2444? cine foloseste conceptul "e co%%unit& string
pentru autorizarea accesului in citire si scriere la switc'( SNMPv1si
SNMPv2c
1). In interiorul fa%iliei MD$ )*** , "repturile de acces pot fi determinate
+++ atat de rol cat si de FSAN
16. La familia K>S 2444 ? clientii " ruleaza pe sGitc*e-uri K>S si trimit cereri
de autentificare unui ser(er central " care contine toate informatiile necesare
pentru autentificarea utilizatorilor si pentru sta#ilirea tipului de acces la retea.
Ce reprezinta ", ADIUS
1,. -ate .$/0-uri se creeaza i%plicit in switc'( 2
1/. Tone mem#ers se pot identifica prin mai multe metode . Dintre acestea 01
face parte2
pWW0
fWW0
FI!
F alias
!omeniu si port
"dresa IP
iSSI #ualified Name
$$N pentru interfata si switch
12. Confi+urarea de I>-uri de domeniu fiecarui sGitc* din fa#ric si setarea tipului
la "6 poate impiedica aparitia pro#lemelor cauzate de distri#uirea de domain
I>. Ce reprezinta ", static
24. Un softGare multipat*in+ nu se folose7te pentruO slide D0
21. Atunci c=nd se ata7eazD noi dispoziti(e de stocare la o sec5iune dintr-un SA'
cu topolo+ie de tip loop func5ionarea celorlalte dispoziti(e din #uclD poate fi
afectatD ne+ati(. 3entru a remedia aceastD pro#lemD se pot folosiO s7itc)-uri
de tip E loopcapable
22. Relati( la te*nica dis$-poolin+? care dintre urmDtoarele afirma5ii este falsD,pa+
)
2. Se poate utiliza te*nica zooni+ pentru restric5ionarea accesuluiP NU
2%. Lolosim a#re(ierea RI pentru a desemna dri(erele? #i#liotecile 7i cartrid+e-
urile de #enzi. Relati( la te*nica tape-poolin+? care dintre urmDtoarele
afirma5ii este falsD, a0 !ste posi#ilD partaHarea RI managementul
9mbunatatit8 automati>area si cresterea securitatii utili>arii + sunt
adevarate
2). La un SA' unde se aplicD ser(er-clusterin+6 7i e"istD douD ser(ere? dacD la o
aplica5ie se impune rularea pe un sin+ur sistem? pentru ca e"ecu5ia sa sD poatD
fi comutatD la cel mai performant ser(er din cluster tre#uie O ambele servere
trebuie sa poata accesa aceleasi volume de date
26. Antr-o <ntreprindere clien5ii au dez(oltat mai multe insule6 SA' pentru
aplica5ii diferite? folosind solu5ii fa#ric diferite. C=nd se opteazD pentru
reunirea tuturor fa#ricurilorO a0 Costurile aferente mi+rDrii 7i doGntime-ului
sunt mici pentru integrarea -consolidarea stocarii *olosind aceste
servere
2-. C=nd se instaleazD un router multiprotocolO a0 1re#uie ac*izi5ionate sGitc*-
uri? porturi8 $+A-uri suplimentare4Nu sunt necesare $+A uri
suplimentare555
2/. 1e*nica folosita prin care sistemul #ac$up pe #anda aflat la distanta . remote
tape #ac$up sCstem 0 apare ca fiind local ser(erului si demonstreaza
performante mari la mii de $m se numeste #ape-pipeline
22. Companiile pot realiza #ac$up cu " folosind cone"iuni I3 ieftine si a caror
disponi#ilitate este facila utiliz=nd at=t dri(erele SCSI mai (ec*i c=t si
dri(erele de #anda LC nati(e mai noi. E reprezintD #ape-pipeline
4. Iac$up-ul pe #and este <n mod tipic " si adesea se face C. Ce reprezinta " si C,
Asincron 8noaptea si in 7eekend
1. S-a demonstrat ca cca /4M din costurile totale ale unei solutii de tip Bremote
replication solution6 pe o perioadD de ) ani sunt costuri cu cu latimea de
banda a retelei
2. 1e*nica 1ape 3ipeline ma"imizeazD circula5ia eficientD a datelor prin
utilizarea " si e"tinderea acestor capa#ilitDti la lucrul la distantD prin
intermediul C. Ce reprezintD " 7i C, 1Cconceptelor de bu**ering si error
recover;8;Cemularii
. Conecti(itatea SA' permite partaHarea datelor de catre ser(ere. )eterogene
%. Care dintre urmDtoarele afirma5ii este falsD relati( la utilizarea te*nicii Lile
3oolin+O a0 e"istD un canal de acces direct <ntre ser(erele de aplica5ie 7i
dispoziti(ul de stocare atunci c=nd se stoc*eazD fi7ierulP
). Relati( la partaHarea datelor? ce inseamna acces de tip sec(ential? point-in-time
sau one-at-a-time, Datele se atribuie (! AND 9nt<i unei aplicatii8 apoi
alteia8 pe acelasi server sau pe altul
6. Relati( la partaHarea datelor? ce inseamna True data sharing, asigura
*acilitatea de accesare concurenta a aceleiasi copii a datelor de catre mai
multe servere
-. An partaHarea *etero+ena a datelor? datele tre#uie sa fie stocate <ntr-un sistem
de fisiere comun? put=nd e"ista urmDtoarele situa5iiO
- codi*icare comuna si conventii di*eriteB
- codi*icari di*erite8 ca> 9n care este necesara utili>area unei logici speciale
a*erente sistemului de *isiere pentru a reali>a conversiile necesare ale
codi*icarilor !+"DI" sau AS"II si respectiv pentru a trata problemele
a*erente celorlalte di*erente5
22. 1e*nica 1-46 se referD laO copierea de tip time->ero
2. An opera5iunile de mutare de tip LA'-free <n care se partaHeazD dri(erul 7i
#i#liotecile de #enzi? clientul 7i ser(erul de #ac$up;recuperare sunt conectate prin
intermediul cDiiO calea de management
2%. An opera5iunile de mutare de tip LA'-free <n care se partaHeazD dri(erul 7i
#i#liotecile de #enzi? ser(erul de #ac$up;recuperare solicitD #enzile care urmeazD a fi
montate utiliz=nd caleaO cale de control
2). C=nd se utilizeazD func5ia de copiere de tipul SCSI- t*ird-partC, La solu5iiO
server-*ree a datelor
26. Jpera5iunile de tip reclamationO datele sunt citite de pe caseta banda 9n scopul
de a *i reclaimed 9n memoria serverului8 si apoi sunt scrise din memoria
serverului pe noua caseta banda5
2-. In implementarile aferente protectiei <mpotri(a dezastrelor cel mai pro#a#il se
folosesc
- *ie servicii de copiere implementate n subsistemele disc si n bibliotecile de ben!i
(care ar putea *i implementate *olosind servicii SAN)B
- *ie serviciile de copiere "A#B
- *ie - cel mai probabil - o combinatie a ambelor5
Cursul 2
10 Curs 2O In platforma !AI supusa testarii de tip 3oC e"ista un numar de #usiness-to-
#usiness +ateGaCs6 e+al cuO D
20 Curs 2O 3latforma !AI supusa testarii de tip 3oC include un motor de inte+rare?
constand din straturi de ser(ere de aplicatii. 3rintre acestea 'U se re+asesc ser(ere
de tipO Stratul de primire8trimitere de orc)estrare 55 Stratul pentru ba>a de
date(Stratul pentru ba>a de date(asta e pus sa ne deruteze sau ce(a...0
0 Curs 2O La testarea de tip 3oC? >ata Center SGitc*-ul se re+aseste in Confi+uratiaO
virtuala
%0 Curs 2O Ser(erele dual soc$et #azate pe procesor Eeon seria ))44? includ trasaturi
care maresc performantele (irtualizarii. 3rintre acestea 'U se re+asesc Intel
Firtuali>ation #ec)nolog; G Intel F# si respectiv Intel $;per-#)reading
#ec)nolog; - Intel $# tec)5)
)0 Curs 2O 3entru a testa performantele confi+uratiei fizice (s ale confi+uratiei (irtuale?
care t*rou+*put-uri s-au comparat, De var* si medii
60 Curs 2O La IIK? care dintre urmatoarele +rupuri de lucru detine -4M dintre ser(ere,
Design computing
-0 Curs 2O Atunci cand este necesara o dez(oltare? se mareste eficienta d.p.d.(. financiar
prin utilizarea de "6 ? amplasand C6. Ce reprezinta " si C, E C blocuri
constructive modulare si scalabile 8;C noi D" in site-uri de agregare
/0 Curs 2O 3rocesul de depreciere a (alorii unui ser(er incepea dupa " ani. E este H ani
frumosi
20 Curs 2O 1CJ .1otal Cost of JGners*ip0 pentru un ser(er de % ani este dominat de
costurile asociate cuO S6-ul (aplicatii8 ba>e de date8 S%8 middle7are)
140 Curs 2O Lolosind resursele de calcul +lo#ale pentru proiecte indi(iduale a crescut
utilizarea +lo#ala a ser(erelor si s-au uniformizat .aplatizat0 fluctuatiile aferente "6?
reducand necesitatea de a adau+a C6 in mod local. Ce reprezinta " si C,
incarcarii8putere de calcul
110 Curs 2O S&-ul de tip "6 a permis in+inerilor din site-uri dispersate +eo+rafic sa
acceseze noi pool-uri mari de resurse-ser(er? atin+and astfel rate de utilizare a
capacitatii de calcul de /4-/)M. Ce reprezinta ", batc) processing
10 Curs 2O Jdata cu mutarea resurselor de calcul din centre locale in centre de a+re+are
din intrea+a lume au crescut in(estitiile cu &A'? necesare pt. a asi+ura "6 a.i. sa se
poate mentine SLA-urile pentru multe aplicatii. Ce reprezinta ": su*icienta latime de
banda
20 Curs 2O 3entru a satisface cererile de calcul de mare performanta .9i+*-performance
computin+ 93C0? se foloseste tipul de stocare paralela
0 Curs 2O 3entru acti(itatile de tip Jffice? !nterprise si Kanufacturin+? si pentru 'AS si
pentru SA' se foloseste un model cu " straturi. E este D
Cursul 14
1.Cine ela#oreazD standarde aferente Kana+ea#le resources6, a0 &C 7i 1K
LorumP #0 1K Lorum 7i JasisP c0 Jasis 7i &CP d) %asis Ii D'#2
2. Cine ela#oreazD standarde aferente Enterprise Application Integration 7i Business
to Business, a0 >K1LP #0 1K Lorum 7i JasisP c0 Jasis 7i &CP d0 Jasis 7i >K1L.
. J parte din metadatele care descriu o manageable resource sunt reprezentate de O
a0 mana+erii de la ni(elul ser(iciilorP #0 mana+ea#ilitC #usiness ser(icesP c)
manageabilit; capabilities P d0 te*nolo+iile de mana+ement interopera#ile.
%. Care dintre urmDtoarele (ariante reprezintD o specifica5ie aferentD &S>K, a0
Kan+ement Usin+ &e# Ser(icesP #0 Kan+ement of &e# Ser(icesP c) At<t
'angement Using 6eb Services c<t Ii 'angement o* 6eb ServicesP d0 'ici una
dintre (ariante.
). Cine stD la #aza te*nolo+iilor >K1L, a0 Kan+ement Usin+ &e# Ser(icesP #0
Kan+ement of &e# Ser(icesP c0 CL3-SS9B d) "I' In*rastructure .
6. Un Profile poate fi specificatO a0 <n documente pu#licate de >K1LP #0 <n
specifica5ii create de alte or+aniza5iiP c) at<t 9n documente publicate de D'#2 c<t
Ii 9n speci*icaJiile create de alte organi>aJiiB d0 <n CIK Sc*ema.
-. An cadrul &I!K? cine se folose7te pentru a prezenta 7i or+aniza datele ,O
a0 9113P #0 CIK;EKLP c0 template-urileP d) "I'5
/. An cadrul &I!K? cine se folose7te pentru furniza codificarea pentru transport,O
a0 9113P b) "I'-K'LP c0 template-urileP d0 CIK.
2. An cadrul &I!K ? pentru a se primi notificDri asupra apari5iei unor e(enimente se
utilizeazD un mecanism de tipul O
a0 Indicate at e(entP b) 6+!' 'anagement (ro*ile templateB c0 EKL-CIKP d0
3u#lis*;Su#scri#e for Indications.
14. Specifica5ia pentru CL3-ul aferent Ser(er Kana+ementului se referD la
mana+ementul ser(erelorO a0 <n func5ie de starea ma7iniiP #0 <n func5ie de starea
sistemului de operareP c0 <n func5ie de topolo+ia client-ser(eruluiP d) care nu depinde
de nici una dintre alternativele a8b8c5
11. Cine utilizeazD specifica5ia SKIIJS, a) Fendorii de plAci de ba>A Ii sistemeP #0
dez(oltatorii IIJSP c0 dez(oltatorii instrumenta5iei de mana+ementP d0 1oate
(ariantele.
12. >in punctul de (edere al specifica5iei ASL? starea aferentD cazului c=nd
calculatorul #ooteazD este acoperitD de termenulO a0 operatin+ sCstem unpredicti#leP b)
operating s;stem absentB c0 operatin+ sCstem presentP d0 3u#lis*;Su#scri#e for
Indications.
1. 1ermenul de sCstem mana+ea#ilitC6 este aferent mediilorO a0 operatin+ sCstem
a#sentP #0 operatin+ sCstem presentP c) operating s;stem absent Ii operating s;stem
presentB d0 care con5in doar mana+ea#le resources.
1%. Interfe5ele >KI 7i CIK deser(esc cel mai #ine clien5ii mediilorO a0 operatin+
sCstem a#sentP b) operating s;stem presentP c0 operatin+ sCstem a#sent 7i operatin+
sCstem presentP d0 care con5in doar mana+ea#le resources.
1). Specifica5ia ASL deser(e7te cel mai #ine clien5ii mediilorO a) operating s;stem
absentP #0 operatin+ sCstem presentP c0 operatin+ sCstem a#sent 7i operatin+ sCstem
presentP d0 care con5in doar mana+ea#le resources.
16. An care dintre urmDtoarele specifica5ii se utilizeazD o consolD de mana+ement6 a0
>IKP #0 CIKP c0 CIK;EKLP d0 ASL.
1-. La care dintre urmDtoarele standarde procesul de ela#orare s-a <nc*eiat <n 244),
a0 CIKP #0 &I!KP c0 SKAS9P d) DI'.
1/. An conte"ul ini5iati(ei >!'? cine se modificD mai frec(ent, a0 datele director de
ni(el <naltP b) datele a*erente structurii de managementP c0 datele director de ni(el
<nalt dacD se utilizeazD CIK? cele aferente structurii de mana+ement dacD se utilizeazD
&I!KP d0 datele director de ni(el <nalt dacD se utilizeazD &I!K? cele aferente
structurii de mana+ement dacD se utilizeazD CIK.
12. An conte"ul ini5iati(ei >!'? ale+erea datelor care tre#uie sD fie partaHate <n
director se #azeazD peO a0 maparea CIK-&I!KP #0 metasc*ema CIKP c0 analiza
scenariilor afacerii 7i profilelorP d) mapArile 9n LDA(.
24. Un ser(iciu de director este puternic optimizat relati( la opera5iile deL a) citireP #0
scriereP c0 autentificareP d0 mapare.