Lichidele pure nu conduc curentul

electric deoarece nu au purtatori

de sarcina electrica liberi.
Substantele ale caror solutii in
apa , sau in alte lichide conduc
curentul electric se numesc
electroliti. Electrolitii pot fi :
acizi , baze sau saruri. Fizicianul
Farady a numit acesti purtatori de
sarcina mobili ioni.

Intr-un electrolit ionii pot fi
de doua feluri: ioni cu
sarcina pozitiva sau cationi
si ioni cu sarcina negativa
sau anioni. Denumirile provin
de la numele electrozilor
spre care se indreapta ionii.
Ionii din electroliti difera
de ionii din gaze . Ionii in
gaze pot fi de exemplu
pentru oxigen si ioni 0
+
si
ioni 0
-
.

Conductivitatea ionica se poate constata atat la solutii cat si la topituri.
In topituri conductivitatea se datoreaza legaturii ionice , iar la solutii se
datoreaza fenomenului de disociere electrolitica. In solutii moleculele se
desfac in partile lor componente anioni si cationi. Chiar in apa pura exista
todeauna o parte din moleculele disociate in cationi H
+
si anioni OH
-
. Teoria
disocierii electrolitice a fost introdusa in anul 1887 de Svante Arrhenius.
Conductivitatea solutilor de electroliti este asigurata de ioni.
Miscarea lor in lichid se face insa cu frecari . De aceea solutiile de
electroliti prezinta o anumita rezistenta. Ele asculta legea lui Ohm pentru
domenii foarte intinse de tensiune. Rezistivitatea solutiilor de electroliti
scade insa mult cu temperatura , nu creste ca la metale.

La metale purtatorii liberi de sarcina,purtatori care participa la
formarea curentului electric sunt numai electronii.Electronii de
conductie provin din electronii de valenta,electroni aflati in atom
pe ultima patura electronica,deci sunt slab legati de
atom.Conductia electrica a metalelor este explicata prin modul in
care se realizeaza legatura dintre atomii constituienti:electronii de
valenta sunt pusi in comun de catre fiecare atom,ei sufera astfel o
delocalizare si in absenta campului electric extern,se vor misca
haotic(precum moleculele unui gaz) printre atomii care formeaza o
structura ordonata-cristalul metalic.Comportarea electronilor in
metal este aceea a unor particule aproape libere care,sub actiunea
unui camp electric extern ,vor fi antrenate(miscarea de drift)
rezultand un transport net,ordonat de sarcina in metal. Practic prin
cresterea temperaturii,concentratia electronilor de conductie
ramane nemodificata in schimb creste numarul de ciocniri in
unitatea de timp,ciocniri care se produc intre electronii de
conductie si ionii pozitivi din reteaua corpului solid si care au ca
efect cresterea rezistivitatii electrice a corpului conductor.












Specific semiconductoarelor este faptul ca la conductie participa
nu numai electronii liberi(electronii de conductie) ci si purtatori pozitivi
rezultati prin ruperea legaturilor chimice covalente dintre atomii
cristalului-golurile.
Pentru semiconductori,energia de activare este de ordinul 1eV(o,72eV la
germaniu si 1,1eV la siliciu).Materialele solide, care pot fi elemente
chimice(precum germaniu,siliciu)sau substante chimice compuse precum
arseniura de galiu(GaAs),au la temperatura camerei conductibilitate
electrica slaba,ceea ce le apropie (din punct de vedere al conductibilitatii
electrice) de substantele izolatoare.
Conductibilitatea electrica a semiconductoarelor depinde puternic de
temperatura.

Gazele si chiar vaporii metalici sunt izolanti
deoarece moleculele si atomii fiind neutre, nu
constituie purtatori de sarcina mobili. Gazele
devin conductoare daca reusim sa cream
suficienti de multi purtatori de sarcina mobili,
asa incat, curentul pe care-l realizam sa poata fi
detectat cu instrumentele de care dispunem. In
gaze purtatorii mobili de sarcina pot fi electronii
sau ionii. Ionii sunt molecule sau atomi care au
un electron in plus - ioni negativi sau un
electron in minus - ioni pozitivi. Ionii se produc
in aer 20% datorita razelor cosmice si 80%
datorita radiatiilor substantelor radioactive din
scoarta Pamantului. In aer la presiune si
temperatura normala, intr-un centimetru cub
exista circa 1000 de ioni fata de cele 3.10
19

molecule.
Scanteia electrica
Un efect in care intervin intensitati mult mai mari ale
curentului in gaz este scanteia electrica. Ea se produce la
presiuni de ordinul de marime al presiunii
atmosferice,cand depinde de natura si presiunea gazului.
Daca electrozii sunt legati de un generator
electrostatic,care separa in unitatea de timp numai
cantitati mici de electricitate , descarcarea electrica
(curentul prin gaz) dureaza un timp scurt si apar scantei.
Daca insa electrozii sunt legati la un generator care
separa cantitati mari de electricitate, descarcarea se
transforma in arc electric.
O descarcare electrica de acest tip impresionanta
prin efectul ei ,este fulgerul. Tensiunea intre nori, iar in
cazul traznetului intre nori si pamant,este de ordinul
milioanelor si chiar miliardelor de volti. Intensitatea
curentului poate ajunge la sute de mii de amperi. Durata
unei descarcari este in medie de 1/20 000 secunde.


Descarcari in gaze rarefiate

Descarcarea in gaze la presiuni scazute determina o serie
de fenomene complexe.La explicarea acestor fenomene au
contribuit cu lucrari importante si fizicienii romani Eugen
Badarau(1887-1974) si Th.V.Ionescu.
Se studiaza aspectul descarcarii pentru diferite presiuni
ale gazelor, folosind un tub de sticla de cca 40 cm lungime si
4 cm diametru care are in interior 2 electrozi metalici si
este prevazut cu un tub lateral ce comunica cu o pompa de
vid. Se aplica pe electrozi o tensiune de ordinul miilor de
volti de la o bobina de inductie sau de la o masina electro-
statica. Initial, in tub se gaseste un gaz, de exemplu aer, la
presiunea atmosferica; cu o pompa de vid se micsoreaza
treptat presiunea. Se disting urmatoarele faze principale :

Se disting urmatoarele faze principale :
a)pana la presiunea de cca 40 KPa descarcarea
are aspectul unei scantei electrice ramificate in aer;
b)micsorand presiunea la 13,3 KPa in tub se obtine
o banda de forma sinuasa, de culoare violacee;
c)daca se micsoreaza si mai mult presiunea, la
presiunea de aproximativ 1,33 KPa , banda luminoasa
umple intreg spatiul dintre anod si catod;
d)daca presiunea este de cca 133 Pa intre coloana
pozitiva si catod se formeaza o serie de spatii
luminoase si intunecate care alterneaza.Descarcarea
electrica autonoma descrisa mai sus caracterizata prin
prezenta unor fenomene luminoase specifice se
numeste descarcare luminiscenta.

Pentru o presiune sub 1,3 Pa fenomenele luminoase dispar.In
aceste conditii s-au obtinut razele catodice care, s-a stabilit
ulterior, sunt fascicule de electroni iar razele canal
reprezentand fascicule de ioni pozitivi.Descarcarea electrica
in gaze rarefiate se explica prin fenomenul de ionizare prin
ciocnirea electronilor liberi emisi de catodul metalic cu
moleculele gazului.
Tuburile cu descarcare in gazele rarefiate sunt folosite ca
surse de lumina (tuburi Geissler).Coloana pozitiva este
colorata diferit in functie de natura gazului din tub, spre
exemplu : rosie pentru neon, galbena pentru heliu etc.
Descarcarea in gaze rarefiate in conditiile aratate poate
produce raze catodice adica fascicule de electroni, utile
pentru studierea propietatilor electronilor sau pentru
studierea proprietatilor unor tipuri de ioni, daca tubul de
descarcare se obtin raze canal.



Bibliografie
http://ro.wikipedia.org
http://www.ecursuri.ro