Electroliza

1. Ce este electroliza?
Inainte de anul 1880, energia electrica avea o utilizare foarte limitata in industria chimica, cu toate ca
primele cercetari de laborator in domeniul electrochimiei dateaza inca de la inceputul secolului al XIX-
lea. Dezvoltarea larga a electrochimiei industriale a inceput abia dupa inventarea si perfectionarea
dinamului. Un rol important in dezvoltarea electrochimiei ii revine lui . !arada" care a formulat legile
fundamentale ale electrolizei.
Daca e sa vorbim de cuvintul #electroliza$- acesta ar insemna% #lisis$- descompunere, #electro$- curent,
si, prin urmare%
Procesul de oxido-reducere care are loc la electrozi la trecerea curentului electric continuu prin solutia sau
topitura unui electrolit se numeste electroliza.
Electrolit--substanta chimica care se poate descompune sub influenta unui curent electric.
&u acest scop se folosesc asa-numitele #bai de electroliza$.
In procesul electrolizei energia electrica se transforma in energie chimica, adica in energia substantelor
formate.
!omenul dat este comple' si consta in urmatoarele%
daca introducem ( electrozi in solutia sau topitura unui electrolit si-i vom uni catodul )-* si anodul )+* unei
surse de curent electric continuu, atunci, sub actiunea cimpului electric are loc cit migratia ionilor cu sarcina
pozitiva )cationi* catre catod si a ionilor cu sarcina negativa )anioni* spre anod, cit si neutralizarea acestora.
,a catod cationii aditioneaza electroni si se reduc. -nionii, apropiindu-se de anod, cedeaza electronii si se
o'ideaza.
&atodul este un reducator puternic, iar anodul . o'idant.

-tomii transformati in procesul de electroliza se pot depune ca atare pe electrod sau pot reactiona% cu
moleculele dizolvantului, cu electrodul, sau intre ei. /e formeaza astfel produsi secundari ai electrolizei.
0rodusele electrolizei depind de natura si concentratia electrolitului, de natura anodului si de densitatea
curentului electric.
In continuare se vor analiza, in ma1oritate, fenomenele ce au loc la electroliza sarurilor.
2lectrozii pot fi insolubili )&-carbune, 0t* si solubili )toate celelalte*.
-stfel, deosebim doua tipuri de electroliza% a topiturilor si a solutiilor.
Ivanciu 3lad 1
2. Legile electrolizei
,egile cantitative ale electrolizei au fost descoperite de catre . !arada" )18(4*.
2.1 Legea I a lui Faraday.
asa substantei depuse sau dizolvate la electrozi este direct proportionala cu cantitatea de electricitate care
trece prin electrolit%
m 5 6 7 8,
unde k este echivalentul electrochimic, care a legat de masa molara a echivalentului prin e'presia%
6 5
e
9!:
e
)X*5 )X*7 19;.
Q este cantitatea de electricitate )in &*%
8 5 It,
unde I este intensitatea curentului )-*,
t -- timpul )s*.
-stfel,
m 5
e
9! 7 It.
Deoarece%

e
5 -9;, m + -It9 ;!,
unde A reprezinta masa atomica a elementului,
Z<numarul de electroni care participa in procesul de o'idare sau reducere.
2.2 A II-a lege a lui Faraday
In electrolizoarele unite in serie masele substantelor obtinute la electrozi sunt direct proportionala cu masele
molare ale echivalentilor chimici.
2chivalentii electrochimici sunt proportionali cu masele molare ale echivalentilor chimici%
61 % 6( 5
e
1 %
e
( sau
e
1961 5
e
(96( 5 !.
0e aceasta baza se poate determina constanta lui !arada", adica cantitatea de electricitate necesara pentru
descompunerea unei mase molare a echivalentului substantei. 2ste posibil de e'aminat electroliza in
dependenta de natura chimica a electrolitului )anionul electrolitului poate fi radicalul unui acid o'igenat sau
neo'igenat*.
3. Electroliza topiturilor
Ivanciu 3lad (
,a electroliza topiturilor se o'ideaza si se reduc ionii electrolitului.
,uam ca e'emplu procesele ce se petrec la electroliza topiturii clorurii de sodiu =a&l%
Schema electrolizei topiturii =a&l%
=a&l 5 =a+ +&l-
)-* catod (=a
+
+ (e =a )reducere*
)+* anod (&l
-
-(e &l
(
)g* )o'idare*
2cuatia sumara% (=a&l )electroliza* (=a + &l( )g*
0entru a reprezenta in scris procesele se alcatuieste schema electrolizei si se egaleaza numarul de electroni
aditionati si cedati, numarul de ioni si atomi ai tuturor elementelor, apoi se alcatuieste ecuatia sumara a
electrolizei in forma moleculara.
2lectroliza topiturilor este folosita la obtinerea metalelor alcaline, alcalino-pamintoase, aluminiului,
magneziului, beriliului, lant anoidelor si unor metale greu fuzibile, ca titanul, molibdenul s.a.
4. Electroliza solutiilor apoase de electroliti
In solutii apoase procesele decurg mai dificil decit in topituri.
Deosebim procese catodice si procese anodice in solutiile apoase de electroliti.
,a procesele anodice si catodice in cazul dat poate participa si apa.
4.1 Procesele catodice in solutiile apoase de electroliti
Daca impartim simbolic seria potentialelor standart de electrod, obtinem urmatoarele%
I* metalele de pina la -l )inclusiv*:
II* metalele situate intre aluminiu si hidrogen:
III* metalele situate dupa hidrogen )&u--u*.
a* &ationii )ioni pozitivi* grupei I, a metalelor active, nu se reduc la catod>
In locul lor se reduc moleculele de apa si se scrie ecuatia de serviciu pentru anod%
(? ( @ + (e ? ( )g* + (@?-
b* &ationii grupei a II-a, a metalelor cu activitate medie )n
(+
, ;n
(+
, &r
A+
, !e
(+
, &o
(+
, =i
(+
, /n
(+
, 0b
(+
* se
reduc la catod in acelasi timp cu moleculele de apa%
e n+ + ne e 0 )2'.% ;n(+ + (e ;n
0
*
si
(? ( @ + (e ? ( )g* + (@?-
Beoretic se scriu aceste ( reactii, insa la rezolvarea problemelor, ecuatia de reducere a apei nu se scrie,
deoarece in aceste probleme intotdeauna se da randamentul.
c* &ationii grupei a III-a, a metalelor putin active )&u
(+
, ?g
(+
, -g
+
, 0t
(+
, -u
A+
* se reduc la catod%
e
n+
+ ne e
0
: )2'.% -g
1+
+1e -g
0
*:
Ivanciu 3lad A
d* &ationii hidrogenului ?+ se reduc la catod numai la electroliza solutiilor de acizi%
(? + +(e ? ( )g*
4.2 Procesele anodice in solutiile apoase de electroliti
Deosebim anioni )ioni cu sarcina negativa*%
a* Neoxigenati )&l-, Cr-, I-, /(-*:
b* Oxigenati )=@
A-
, /@D
(-
, 0@D
A-
etc.*:
a* Daca la anod nimeresc anioni neo'igenati, atunci ei se o'ideaza pina la nemetale%
- m . m e - 0 )2'.% (&l- --(e &l( )g*: /(- -- (e Cr( )g**:
b* Daca la anod nimeresc anionii o'igenati )si fluorul, inclusiv*, in locul lor, se o'ideaza moleculele de apa%
(? ( @ . De @ ( + D? +
4.3 Electroliza apei
2'perimental s-a constatat ca prin electroliza apei acidulate se obtine hidrogen si o'igen. Deci in solutie sint
prezenti ionii proveniti prin ionizarea apei si a acidului.
(?
(
@-?A@ + ?@ .s-au simplificat
Binand seama de faptul ca electrodul negativ, catodul, are tendinta de a ceda electronii, iar anodul )+* are
tendinta de a acepta electroni, procesele mai pot fi scrise sub forma%
)-*(?
(
@+(e-?
(
)g*+(?@
)+*(?
(
@- @
(
)g*+D? + De
Deci la catod se dega1a hidrogenul iar la anod o'igenul.
/-a prezentat o pila de combustie ce permite transformarea energiei chimice in energie electrica prin arderea
hidrogenului in o'igen.0rin utilizarea pilelor de combustie hidrogenul devine combustibilul viitorului, iar
apa este purtator de energie .
?idrogenul sub forma de gaz, poate fi transportat prin conducte.
Dar hidrogenul poate fi pastrat fie din in rezervoare subterane, ca gaz, fie sub forma solida, ca hidruri. In
acest mod problema stocarii energiei devine mai simpla.
?idrogenul este utilizat la consumatori, rezultatul fiind vaporii de apa care apar in urma arderii lui. 3aporii
se ridica in atmosfera, iar apoi se condenseaza, cazind din nou pe pamant in apa marilor si a oceanelor.
Deci, in afara de faptul ca hidrogenul permite stocarea energiei,el evita poluarea atmosferei.
/e preconizeaza ca energia electrica necesara producerii hidrogenului si o'igenului in celule de electroliza
sa provina din energia nucleara sau prin conversie directa din energie solara. Intrucat electroliza are multiple
aplicatii, este deosebit de important cunoasterea aspectului cantitativ al fenomenului, deci a legilor ce il
guverneaza.
Deci echivalentul electrochimic prezinta masa de substanta depusa la electrod atunci cand prin solutie trec o
sarcina electrica egala cu unitatea.
0entru a stabili relatia dintre masele diferitelor metale care sant depuse la electrod atunci cand prin solutie
trece aceeasi sarcina electrica, se considera o e'perienta similara celei efectuate de catre !arada".
/e considera trei celule electrolitice continind solutii de azotat de argint, sulfat de cupru, respectiv clorura de
fier. 0rin cantarire s-a determinat masa electrozilor inerti. 0entru ca prin toate celulele sa treaca un curent de
aceeasi intensitate se conecteaza celulele in serie.
Ivanciu 3lad D
Ivanciu 3lad E