Castrarea animalelor

domestice
Castrarea este operatia care se executa cu scopul suprimarii functiei
glandelor genitale. Castrarea poate fi realizata prin inlaturarea testiculelor
sau prin atrofierea lor. Suprimand gonadele, animalul devine mai docil si
poate fi mai bine folosit la munca. Animalele castrate asimileaza mai bine
hrana si dau un randament sporit la taiere.
Castrarea se mai practica si pentru inlaturarea de la reproductie a
animalelor cu defecte de conformitie, pentru prevenirea unor boli ce se
transmit prin actul sexual (bruceloza, durina etc. ) ; mai este recomdantata
in boli ce nu,cedeaza la tratamentele medicamentoase curente : tumorile
testiculare,hernie inghinosocrata, varicocel etc.
Castrareala femele (ovariectomia) se aplica in nimfomanie,tumori
ovariene,retivitate etc...
n functie de situatiile mentionate, castrarea in scop terapeutic se
practica in tot timpul anului. Castrarea in scop economic se face la o varsta
care se alege in raport cu natura productiei in specia animalului.
Se recomanda in general ca operatia sa se execute in anotimpurile cu
temperatura moderata,cand lipsesc mustele si plagile se vindeca repede.
!e regula, castrarea pentru animalele mari se executa mai des in aer liber,
pe terenuri curate, inierbate, ferite de praf. Ca a"utoare se vor alege oameni
priceputi, care sa a"ute operatorul in trantire si contentie.
Castrarea vierusilor si a berbecutilor se face in incaperi amena"ate in
acest scop inainte. nainte de a se executa operatia este necesara o
examinare clinica atenta a animalului.
#entru prevenirea unor tulburari gastrointestinale (rupturi de stomac,
colici, meteorisme) se recomanda dieta de $%&$' ore a animalelor ce vor fi
supuse castrarii,dandu&li&se numai apa.
Castrarea masculilor se poate executa prin conservarea testiculelor si
prin extirparea lor. Castrarea prin conservarea testiculelor se poate obtine
prin metoda strivirii percutante a cordonului testicular cu a"utorul pensei
(urdizzo, testiculul ramanand in punga scrotala si atrofiindu&se. Castrarea
prin ablatia testiculelor se poate realiza prin incizia fundului pungii scrotale
( cabaline , bovine, suine, carnasiere). n aceasta situatie,incizia poate sa
intereseze toate straturile pungii scrotale, indepartandu&se testiculul prin
ligatura, torsiune, forcipresura, clupe sau pense de castrare. n castrarea
cu testiculul descoperit canalul inghinal ramanand deschis, cavitatea
abdominala comunica prin plaga cu mediul exterior si pot aparea infectii
avisceratii.
n castrarea cu testiculul acoperit se sectioneaza numai scrotul, dartosul
si fascia abdominala subdartoica ; testiculul si cordonul raman acoperite
de fibroasa vaginala si seroasa care se izoleaza de restul invelitorilor pana
la inelul inghinal superior impreuna cu cordonul testicular, iar ligatura ,
clupa sau pensa de castrare se aplica pe cordonul acoperit de fibro&
vaginala. Astfel, canalul inghinal ramaine inchis si posibilitatile de infectie
sunt mult reduse.
Castrarea taurilor. )aurii pentru carne se castreaza la varsta de %&* luni.
Se prefera castrarea nesangeroasa, prin strivirea precutanta a cordonului
testicular, cu pensa (urdizoo. +etoda este mai usor de executat si nu
expune la complicatii. ,peratia se executa pe animalul in picioare introdus
intr&un travaliu sau contentionat langa un perete, cu legatura in - deasupra
"aretelor. Se pensuleaza gatul pungii testiculare cu tintura de iod si se
fixeaza cu mana stanga pe cordonul testicular, spre partea externa a pungii
scrotale. Cu mana dreapta se aplica pensa (urdizoo, care se tine pe loc o
"umatate de minut. #e fiecare cordon se fac doua aplicari de pensa, la
distanta de *&. cm. #entru cordonul opus, aplicarea se face intercalat,
pentru a pastra circulatia sanguina in pungile scrotale si a evita producerea
gangrenei.
+etoda sangeroasa este mai laborioasa. Se va pregati acelasi
instrumentar ca pentru castrarea armasarilor. ,peratia se executa pe
animalul in decubit lateral cu contentia membrului posterior deasupra,
pentru a descoperi rigiunea testiculara. Anestezia se realizeaza prin
inflitratie cu sol $/ din procaina pe liniile de incizie si prin bloca"ul pe
cordoane cu sol *&./.
!eschiderea pungilor testiculare se poate realiza in trei variante :incizia
in partea lor laterala, incizia pe fundul lor si indepartarea in forma de capac
a fundului pungilor testiculare. !intre aceste variante se prefera ultima,
care evita lipirea buzelor plagii scrotale si drena"ul se realizeaza mai bine.
Se izoleaza testiculul si cordonul, se indeparteaza prin aplicarea pensei de
castrare, care se tine *&' minute . #laga de castrare se ingri"este ca la vier.
Castrarea berbecilor si tapilor se face prin metodele sangeroase si
nesangeroase aratate la castrarea taurilor.
Castrarea armasarilor. Armasarii se castreaza la varsta de %&* ani,in
vederea contentiei se va alege o echipa de .&' oameni priceputi.
,peratia se executa pe animalul in decubit lateral,fixat dupa una din
metodele cunoscute,eu cu piciorul din partea de deasupra , flexat si legat,
avand reegiunea inghinala larg descoperita.
Anestezia se realizeaza prin infiltratie cu procaina sol $/, pe linia de
incizie a invelitorilor testiculare, completata cu anestezia fiecarui cordon
testicular tot cu procaina cate $0&%0 ml sol . ./. Armasarii rasati, retivi, vor
fi tranchilizati anterior, in"ectandu&li&se i.m combelen (cu %0 minute inainte
de operatie ) cat 0,'&$ ml1 '0 2g sau cloral hidrat $0 cg12g ( cand se incepe
operatia ) .
)ehnica operatiei : cu mana stanga se prinde si se contentioneaza
testiculul, facand un inel cu degetele in "urul cordonului testicular. Cu mana
dreapta se executa incizia invelitorilor testiculare, pana la fibroasa tinandu&
se bisturiul ca un cutit de paine. ncizia se face paralel cu rafeul median, la
% cm de acesta, de o parte si de alta.
Se izoleaza testiculul si cordonul prin tunelizare cu varful degetelor
acoperite cu un camp sau tifon steril. Se rasuceste cordonul testicular in
"urul lui $-03 si se aplica pensa de castrare de catre un a"utor. #ensa de
castrare se tine pe un loc aproximativ ' minute,dupa care se desface incet.
n plagile de castrare, se fac aspersiuni cu sol %0/ sulfatiazol,pudrari de
manis sau taociclina. #entru prevenirea infectiei tetanice se va administra o
doza de preventiva de ser antitetanic. !upa .- de ore de la operatie,
animalul se va plimba zilnic %&* ore. !upa -&$0 zile, se poate utiliza la
serviciu.
4ste contraindicata castrarea armasarilor prin metoda nesangeroasa cu
pensa (urdizoo.
Castrarea vierilor. 5ierusii se castreaza in sistemul de crestere intensiva (
combinate) cu cateva zile inainte de intarcare (6&$0 zile) iar in sistemul
gospodaresc la varsta de *&' luni. 7a vierii batrani ( vierii exclusi de la
reproductie) castrarea comporta riscuri operatorii mari si este anevoioasa.
nstrumente si materiale necesare : bisturiu, foarfece, . pense
hemostatice, pense de castrare, ace chirurgicale, ata chirurgicala nr.8,
comprese de tifon.
Se tunde sau se rade parul din regiunea testiculara, se dezinfecteaza cu
alcool de 603 , tomctira de iod sau benzina iodata.
n vederea castrarii,vierii se contentioneaza in pozitie dorsala, intr&un
"gheab, cu picioarele legate in biped lateral.
Se fixeaza si se intinde cu degetele pielea scrotului. Se face cu bisturiul,
paralel cu rafeul median, la % cm, cate o incizie, cat mai anterior, ca sa nu
ramana buzunare. ncizia intereseaza scrotul, dartosul si tesutul celular,
pana la fibroasa. Se izoleaza testiculul si cordonul testicular, pe care se
aplica pensa de castrare sau o legatura ( cu catgut gros sau cu ata
chirurgicala. ) Se sectioneaza cordonul la $&% cm deasupra legaturii. 7a
vierusii mici se poate utiliza si torsiunea limitata intre % pense hemostatice.
n plagile de castrare se poate introduce pudra cu manis, sulfamide sau
antibiotice, eventual solutie de sulfatiazol %0/ ; se va in"ecta si o doza de
ser antitetanic.
Castrarea iepurilor. epurele se contentioneaza de un a"utor tinandu&l cu o
mana de urechi si cu alta de picioarele posterioare. Se smulge parul din
regiunea scrotala si se dezinfecteaza locul. Se apasa cu mana pe regiunea
scrotala si inghinala, ca sa se exteriorizeze testiculul si se incizeaza de o
parte si de alta a rafeului median, Se izoleaza fiecare testicul si cordonul
sau si se indeparteaza prin torsiunea limitata, cu doua pense hemostatice
aplicate cat mai sus pe cordon. Se pudreaza plaga cu manis sau taociclina.

)erapeutica a"utatoare actului
chirurgical
#aralele cu actul chirurgical sau alte manopere chirurgicale, ce se impun
diferentiat, in functie de boala care se trateaza, se recurge frecvent si la
mi"loace terapeutice a"utatoare, avand ca scop stimularea fortelor de
aparare locala si generala a organismului si a proceselor de cicatrizare.
#roteinoterapia se bazeaza pe actiunea unor proteine introduse in
organism pe cale parenterala, de regula subcutanata. Se provoaca o reactie
generala (socul colodial ) ce are ca efect stimularea fortelor proprii de
aparare ale organismului contra infectiilor. Aceasta terapie excita
activitatea sistemului reticulohistocitar si in consecinta marirea capacitatii
imunologice nespecifice a sangelui si umorilor.
Autohemoterapia este metoda prin care se provoaca hiperleucocitoza
generala, desensibilizare la alergii cutanate etc. Consta in in"ectarea
recoltata din vena aceluiasi animal. Se poate utiliza si sange de la alt
animal din aceeasi specie ( izohemoterapie). Sangele se recolteaza dintr&o
vena accesibila ("ugulara sau safena externa ) si se in"ecteaza imediat,pana
nu se coaguleaza, sau se recolteaza pe sol citrat de sodiu pentru a evita
coagularea. Se fac in"ectii din doua in doua zile, marind dozatreptat. 7a
animalele mari se incepe cu .0 ml, iar la cele mici cu $&* ml, si se fac -&$0
in"ectii. Se folosesc in afectiuni cutanate ( dermatite, eczeme) ariceala
,limfagite, cheratite,oftalmii etc.
odiseptul, seroterapia nespecifica polidinul si terapia cu tesuturi
conservate ( splina,ficatul) se bazeaza pe actiunea terapeutica a diverselor
proteine si se utilizeaza cu aceleasi indicatii casi autohemoterapia.
7eucocitoterapia este o metoda de stimulare a leucogenezei locale sau
generale. Se mai utilizeaza in chirurgie si in perioada actuala cu tot
progresul chimioterapiei si al antibioterapiei.
7eucocitoterapia locala se mai realizeaza prin rubefactie si vezicatie.
9ubefactia se obtine prin frictiuni repetate (*&.), la interval de %&* zile, cu
tinctura de iod guaiacolata, alcool camforat, aleum de terebentina,
producandu&se o hiperemie activa in regiunea ce constituie locul unei
leziuni chirurgicale. Sre recurge la rubefactie pentru maturarea abceselor,
flegmoanelor, in tendinite subacute si in general in inflamatii subacute si
cronice.
5ezicatia provoaca o hiperleucocitoza locala mai puternica decat
rubefactia, cu o intensa inflamatie a pielii si tesuturilor mai profunde.
5ezicatia se utilizeaza prin aplicarea de unguente cu biiodura de mercur
$1',cantarida $1', iod, emetic . 5ezicatorile cu iod ( iod metalic $ g, iodura
de potasiu % g, vaselna ' g se utilizeaza de regula la bovine,iar cu emetic in
concentratie $1$0 la carnasiere.
nfectia chirurgicala
nfectia chirurgicala se traduce prin ansamblul reactiilor organismului,
consecutiv intrarii prin rani accidentale sau operatorii a microbilor piogeni
si multiplicarii lor in tesuturi si organe.
:u orice plaga accidentala sau operatorie se complica cu
infectie,producerea infectie este favorizata prin ranile adanci lipsite de
deran", expuse iritatiilor, cu corpi straini si de nerespectarea masurilor de
asepsie si antisepsie.
#e langa aceste conditii rezistenta scazuta a organismului (animale
batrane, epuizate dupa eforturi mari sau suprasolicitate prin productii prea
mari dupa transporturi obositoare si lungi poate contribui la producerea
infectiilor in cazul existantei unor porti de intrare a microbilor in organism.
Cantitatea si virulenta lor "oaca un rol deosebit.
nfectiile chirurgicale se pot clasifica in doua categorii :
& a) infectii locale produse de microbii piogeni ( stafilococi, streptococi,
ploceaneu etc.) care pot sa se exteriorizeze sub forma de abces flegmon,
furunculoza, limfangita ;
&b) infectii generale, cand microbii, vehiculati pe cale circulatorie produc
piemia, gangrena gazoasa.
Abcesul este terminarea unei inflamatii supurative,caracterizata printr&o
acumulare ( colectie ) de puroi bine delimitata.
)inand seama de aspectul evolutiei clinice, abcesele sunt de doua feluri :
calde si reci . Abcesele calde au o evolutie rapida , de cateva zile ; ele se
formeaza mai ales in tesutul con"unctiv, sub piele, sub mucoase in mamela,
in ganglioni, in pulmon sau ficat.
Cauzele ce pot duce la formarea abceselor sunt intepaturi, rosaturile si
frecarile harnasamentului, loviturile repetate precum si o serie de boli :
actinobaciloza, tuberculoza, pasteureloza etc..
Simptomele abceselor calde variaza, dupa cum sunt superficiale sau
profunde . 7a inceput se constata semnele inflamatiei : caldura, rosata,
tumefactie si durere. n stadiul de inflitratie se percepe o tumefactie
indurata in centru si mai edematiata la periferie. !upa cateva zile, zona
centrala se inmoaie devenind fluctuanta, ceea ce denota ca a inceput
coletarea puroiului si in "urul acestei zone se gaseste o zona indurata,
incon"urata si ea de o zona edematoasa. #e masura ce puroiul se
colecteaza, pielea se subtiaza,perii se detaseaza si se produce o zona de
necroza a pielii, prin care puroiul se elimina, in cazul abceselor
superficiale. Abcesele profunde evolueaza mai incet provoaca reactii
generale, uneori se inchisteaza si pentru drenare trebuie sa se recurga la
interventie chirurgicala.
n cazul avceselor superficiale si mici, de regula, starea generala a
organismului nu este modificata ; foarte rar se poate constata usoara
hipertermie, pulsul si respiratia accelerate.
#rognosticul este favorabil pentru abcesele superficiale si rezervat sau
grav pentru abcesele localizate in organele interne.
)ratament. n faza de debut infiltrativ, se urmareste grabirea maturatiei
prin rubefactie &&&vazicatie sau caldura uscata. Antibioticele sau sulfamidele
sunt indicate pentru limitarea infectiei. !upa maturare, se recurge la
drenarea abcesului in punctul cel mai decliv, exercita prin functia cu
bisturiul sau termocauterul . n cavitatea avcesului se vor face aspersiuni
cu eter iodoformat $0/, cu sange sulfamidat sau cu antibiotice (spra;).
Abcesul rece are o evolutie lentra si manifestari dureroase mai sterse.
Simptome: abcesele reci pot evolua sub doua forme : abcese reci dure,
intalnite la cal si bovine si abcese reci moi. Abcesul rece dur se
caracterizeaza printr&un nucleu central purulent redus, cu fluctuatie mica,
incon"urat de un strat gros de tesut indurat.
Abcesele reci moi se intalnesc mai des la porc, iepure, oaie, nutrie ; au
puroi abundent, perete subtire, putin sensibil si in "ur de o zona mai
impastata.
)ratamentul abceselor reci urmareste grabirea maturatiei, drenarea
continutului, usurarea resorbtiei, precum si a cicatrizarii.

Castrarea masculilor
nainte de castrare animalele vor fi supuse la dieta ( $%&$- ore), prin
scoaterea concentratelor, reducerea grosierelor, iar in ziua operatiei se
suprima atat fura"area cat si adaparea. 4ste obligatoriu examenul clinic
general si local,excluzandu&se de la operatie animalele bolmave, casectice,
rahitice si surmenate.
Castrarea armasarilor se face in mod curent prin metoda sangeroasa.
5arsta indicata este pentru cei din rasele perfectionate de $ $1%&% ani, iar
pentru cei din rasele tardive peste % ani. nstrumentar si materiale necesare
: bisturiu si foarfece curb, pense chirurgicale, pense hemostatice, pensa de
castrare, comprese de tifon sau cateva campuri de operatie.
Animalul se contentioneaza de preferinta in decubit lateral stang, cu
membrul fixat pentru castrare.
Animalele de rasa se narcotizeaza iar local se utilizeaza procaina prin
infiltratie. 7a celelalte animale se utilizeaza tranchilizarea si anestezia
locala. n fiecare cordon testicular se in"ecteaza, prin traversul invelitorilor,
cate $0 ml procaina *&./ iar subcutanat,pe linia inciziei scrotale, $0 m2
procaina $&%/. 9egiunile scrotale si ingvinale se spala cu apa si sapun, se
zvanta si se dezinfecteaza cu alcool 603 sau cu tinctura de iod. Se
dezinfecteaza si fata interna a coapselor. Coapsa,gamba si "aretul
membrului rept posterior se acopera cu un camp operator. ,peratorul se
asaza in spatele animalului, in dreptul crupei, de preferinta in genunchi
pentru stabilitate. Se extirpa mai intai testiculul stang. +anoperele sunt in
ordinea urmatoare :
&fixarea testiculului in fundul sacului scrotal, cu mana stanga, sub forma
de inel in "urul cordonului spermatic si intinderea invelitorilor testiculare
astfel incat rafeul sa fie vizibil in directie antero&posterioara;
&incizia tunicii superficiale de $0&$% cm la cca * cm de rafeu. (isturiul se
tine ca un cutit de taiat paine. Se sectioneaza cu atentie tesutul con"unctiv
lax, pana cand apare teaca vaginala lucioasa. Se indeparteaza treptat
marginile plagi pana cand testiculul se exterioreaza ;
&izolarea testiculului si a cordonului spermatic se face prin dilacerarea
tesutului con"unctiv lax in mana avand compre sterile sau un camp
operator steril. zolarea se face pe cat posibil pana la nivelul inelului
ingvinal interior.
&aplicarea pensei de castrare se face de catre un a"utor. ,peratorul tine
testiculul si cordonul cu mana dreapta, apasa cu dosul degetelor de la
mana stanga marginile plagii scrotale, cordonul alunecand printe degete.
Se rasuceste testiculul cu mana la $-03 . A"utorul aplica pensa dinapoi&
inainte, cat mai departe de testicul ( aproape de inelul ingvinal) strange
bratele pensei pentru a sectiova cordonul;
&ridicarea pensei de castrare se face dupa *&' minut, bratele fiind
desfacute incet, lasand sa se desprinda si sa se retraga singur bontul
cordonului sectionat.
&Se procedeaza la fel si pentru testiculul drept. Se controleaza ambele
plagi, iar tesutul con"unctiv in exces se extirpa cu foarfeca. n plagi se fac
aspersiuni cu sulfatiazol %0/, $0 ml sau se pudreaza cu antibbiotice, +anis
si se face seroproventia antitetanica. Coada se impleteste si se leaga scurt.
!aca animalul a fost narcotizat, in primele '&8 ore nu se adapa si nu se
fura"eaza. !upa %.&.- ore animalul se plimba zilnic,serviciul fiind reluat
dupa '&8 zile.
Castrarea taurilor. +etoda nesangeroasa utilizata curent se practica la
varsta de $%&$- luni pentru a obtine boi de munca . nstrumentarul necesar
este oensa (urdizzo, prevazuta cu stop&cordon ( in lipsa acestuia din urma
este necesara o pensa fixatoare ) . Animalul se contentioneaza in picioare
langa un perete si membrele posterioare se leaga in - deasupra "aretelor.
4xtremitatea superioara a pungii scrotale se pensuleaza cu tinctura de iod.
Se recomanda anestezie locala prin infiltratie subcutanata si
intrafuniculara, cu procaina %/, $0 ml pentru fiecare cordon. ,peratorul se
asaza inapoia animalului, trage usor de testicul pentru a indentifica si
intinde cordonul spermatic, pe care il fixeaza apoi lateral. Se aplica pensa
(urdizzo si se mentine %0&*0 secunde. !upa ridicarea pensei, se
controleaza daca cordonul a fost intrerupt, iar daca nu, pensa se mai poate
aplica inca o data la %&* cm distanta de prima aplicare. Se procedeaa la fel
cu cel de al doilea testicul. #ostoperatorul se produce o tumefactie usoara
sau moderata fara sa fie afectata starea generala, iar in circa o saptamana
edemul se resoarbe si in *&. luni testiculele se atrofiaza, adera la peretele
tecii vaginale, iar sacul scrotal se cuteaza si se pigmenteaza.
Castrarea berbecilor si tapilor : pentru productia de carne si lana se
ridica la varsta de $&* luni ( prima&vara) sau 8&6 luni (toamna) . Cea mai
indicata metoda este strivirea percutanta cu pensa (urdizzo,ca la tauri.
Castrarea vierilor : 5ierusii se castreaza cu 6&$0 zile inainte de intarcare,
sau la varsta de *&' luni. <n a"utor fixeaza purcelul in pozitia dorsala si
imobilizeaza cu mana membrele laterale. 9egiunea scrotala se tunde, se
spala, se usuca si se pensuleaza cu tinctura de iod. 7a % cm de rafeul
median se incizeaza cu bisturiul scrotul si dartosul in partea inferioara a
bursei. )esticulul se exterioreaza prin compresiune, se izoleaza cordonul
testicular cat mai cu putinta si se aplica % pense hemostatice la distanta de
0,'&$ cm intre ele. )esticulul este indepartat prin torsiune limitata. !aca
vierusii sunt mai mari,se aplica o ligatura cu lat dublu si nod marinaresc
bine strans, dupa care se sectioneaza cordul testicular. Se poate folosi si
un emasculator mic. Se procedeaza la fel si pentru celalalt testicul. #lagile
se aspereaza cu sulfatiazol %0/ ; la cei mai se face seropreventia
antitetanica. Animalele se introduc in boxe curate.
Castrarea vierilor adulti se face dupa tehnica de castrare a armasarilor,
dupa ce au fost contentionati in decubit dorsal,cu membrele legate in biped
lateral si dupa ce s&a efectuat anestezia locala prin infiltratie cu procaina
%/, cate '&8 ml pentru fiecare cordon testicular.
Castrarea =emelelor ( ,variectomia)

Se practica in scop economic in special la scroafe. 5arsta optima este de *&. luni, dar
si la orice varsta, in afara perioadei de calduri .
nstrumentarul si materialele necesare sunt : bisturiul drept, foarfece curb, pense
chirurgicale, pense hemostatice, ac +ooi", matase chirurgicala sau n;lon nr 8,
ovariotom, comprese de tifon. Animalele adulte se tin la dieta $%&$- ore primind numai
"umatate din ratie, iar in ziua operatiei nu primesc nimic. #entru scrofite se suprima
complet ratia in ziua programata pentru castrare. Animalul se contentioneaza in decubit
lateral pe o scara de aproximatativ % m cu 8.6 bare transversale lungi de .0&.' cm, care
se inclina la .'3 pentru ca masa intestinala sa se deplaseze inainte.
Anestezia locala pe linia de incizie se face cu procaina solutie $&%/.
9egiunea flancului se tunde se rade si se dezinfecteaza cu tinctura de iod. Se
incizeaza pielea, tesutul adipos si fascia abdominala externa cu bisturiul, pe o distanta
de '&- cm,in directie verticala,pornind de sub unghiul extern al iliumului ( la un lat de
deget ) spre penultimul mamelon.
Stratul muscular se dilacereaza cu mana pana cand apare stratul adipos
subperitoneal. Se prinde cu o pensa hemostatica peritoneul si se aduce in plaga, unde
se controleaza daca nu contine o ansa intestinala.
#eritoneul se sectioneaza cu foarfeca si se largeste orificiul cu mana. n cavitatea
abdominala se introduc degetele aratator si mi"lociu, diri"ate oblic in sus si inapoi, pana
la unghiul extern al iliumului, unde este identificat ovarul muriform si elastic iar coarnele
uterine au o consistenta mai mare. ,varul se fixeaza intre cele % degete si este adus pe
langa perete in plaga unde il extirpam cu ovariotomul sau prin torsiune limitata cu %
pense hemostatice.
!aca nu se gaseste ovarul, se aduce in plaga cornul uterin, care se deapana pana la
ovar. Al doilea ovar se abordeaza direct, sau prin depanarea cornului cu ovarul extirpat
pana la bifurcare si de aici se deapana celalalt corn pana la ovar. <terul se repune in
cavitatea abdominala. !aca plaga operatorie este mare ( s&a introdus mana in cavitatea
abdominala) se sutureaza cu catgut in fie continuu stratul musculo&peritoneal,apoi
pielea cu matase sau n;lon in puncte separate. 7a inciziile mici se sutureaza numai
pielea. #laga se pensuleaza cu tinctura de iod. !upa castrare, animalele se tin in boxe
curate, uscate si dezinfectate.
n prima zi animalul primeste numai apa, in urmatoarele .&' zile numai "umatate din
ratie, sub forma semilichida, administrata in %&* reprize. Se fac seropreventia
antitetanica, iar pentru prevenirea infectiei, in plaga operatorie se fac aspersiuni cu
sulfatiazol sau antibiotice.
=irele de sutura se pot scoate dupa -&$0 zile, in caz contrar cad singure dupa %&*
saptamani.
)erapia A"utatoare A Actului Chirurgical

#roteinoterapia se realizeaza prin in"ectarea subcutanata a sangelui recoltat de la
animalul operat ( autohemoterapie) : %0&.0 ml la animalele mari ; $&* ml la cele mai mici
( doza de inceput) administrat din % in % zile,marind apoi treptat doza. Se mai poate
folosi si ser normal de cal administrat pe cale subcutanata,extract de splina sau
placenta, s.c. %&' ml la animalele mici si $'&%0 ml la cele mari, administrate din % in % zile.
#rin proteinoterapie creste activitatea sistemului reticulo&histiocitar,precum si
capacitatea imunobiologica nespecifica a sangelui si umorilor.
7eucocitoterapia generale se obtine prin :
Abcesul de fixatie, este indicat la cal si caine ( deoarece imprima miros carnii) se
in"ecteaza esenta de terebentina subcutanat, in regiunea prepectorala,deasupra
apendicelui traselian, *&' ml la cal si 0,'&$ ml la caine. )umefactia inflamatorie de la locul
de administrare devine fluctuanta dupa .&8 zile,cand se procedeaza la deschiderea
chirurgicala a abcesului in partea ce mai decliva. >iperleucocitoza este maxima intre a %&
a si a 8&a zi, iar plaga se vindeca in -&$0
zile.
7eucocitoterapia locala se provoaca prin doua moduri :
9ubefactie : in zona respectiva se tunde si se rade parul, iar tamponul de vata imbibat
cu tinctura de iod proaspata, se fixeaza intr&o pensa hemostatica si se pensuleaza
regiunea timp de un minut. n mod obisnuit pensulatiile se repeta de %&* ori in .- de ore.
5izicatie : la cal se utilizeaza biiodura de mercur in proportie de $1. &$1' cu vaselina ; la
bovine & iod metalic, o parte, iodura de potasiu % parti si vaselina ' parti ; la carnasiere&
emetic $0/ in vaselina.
9egiunea bolnava se tunde si se frectioneaza cu vezicatoarea, timp de cateva minute ( '&
8) . Animalul se leaga scurt,pentru a nu se linge. 5ezi catoarea se reaplica dupa -&$%
zile,cand cedeaza inflamatia puternica a pielii.