Sunteți pe pagina 1din 3

CONSTITUTIA DIN 1938

Odata cu venit la putere, regele Carol al II-lea va impune un nou guvern


prezidat depatriarhul Miron Cristea, constituit n noaptea de 10/11 februarie 1938.
Cu o zi nainte, avusese loc, la sediul Asociatiei finantei si marii industrii din
Bucuresti, o ntrunire la care se staruia asupra ndepartarii guvernului Goga-Cuza
1
.
Totodata, ncepnd cu luna februarie a aceluiasi an,Carol si va instaura
regimul autoritatii personale. Printre masurile imediate ale regelui, se poate nota
proiectul unei noii Constitutii. Acestproiect a fost consultat si aprobat de Consiliul
de Ministri n data de 20 februarie, apoi s-a decisca acest proiect sa fie supus
votului cetatenilor. Votul era facut prin declaratiunea verbala naintea biroului de
votare, tinndu-se liste separate pentru cei ce votau mpotriva
2
.
Despre acest plebiscit din 24 februarie, Radu Rosetti relateaza urmatoarele
lucruri: 24 febr. Fost la asa zisulplebiscit si votat nu. De fapt este o vasta farsa:
functionarii sunt adusi pe caprarii cu listenominale, toti aceia care au nevoie de
guvern si cine nu are? sunt amenintati ntr-un chip saualtul. Pentru a face
presiuni asupra restului cetatenilor, sunt amenintati cu amenzi, etc., daca nuvin la
vot. Cnd am spus nu si la mirarea functionarului am repetat acest nu, sala ntreaga
s-antors spre mine. Att de nepregatiti au fost ca cineva sa spuna nu, nct nu
gaseau lista pe carese nscriau cei ce votau nu []. Mi s-a cerut a semna ceea ce
am facut.
3
Potrivit dateloroficiale, s-au nregistrat 4.297.581 voturi pentru si 5.843
contra (adica 0,13 %)
4
.
Constitutia a fost promulgata la 27 februarie 1938, n prezenta membrilor
Guvernului. Este demn de mentionat discursul tinut de catre presedintele
Consiliului de Ministri: Astazi s-a distrus hidra cu 29 de capete electorale care ne-
a nvrajbit fara nici un folos pe toti spre paguba tuturor si a tarii. Astazi s-a rupt
paienjenisul de pe ochii cetatenilor Romniei ntregite, ca sa vada de unde vine
mntuirea: de la eroica hotarre a Majestatii Tale si de la ntelegerea rosturilor tarii
si adevaratele ei interese. Astazi s-au mai distrus zarva, certurile, bataile electorale
si chiar omorurile si n locul lor se va ntrona linistea, munca, pacea si unirea,
pecetluite pe fratestile mbratisari ale poporului, ca n timpurile legendare
5
.
Noua Constitutie avea 100 de articole, purtnd aceleasi titluri ca precedenta
legea fundamentala (exceptie facnd titlul II Despre datoriile si drepturile

1
Istoria Romnilor n date, p. 438.
2
Istoria Romnilor, vol. VIII, p. 392
3
Istoria Romniei n texte, coord. Bogdan Murgescu, Editura Corint, Bucuresti, 2001, p. 320.
4
Istoria Romnilor, vol. VIII, p. 392.
5
Monitorul oficial, nr. 49 din 1 martie 1938 n www.constitutia.ro.
Romnilor), pastrnd multe articole din aceasta. n fapt, Constitutia consfintea
regimul autoritar al lui Carol al II-lea si principiul monarhiei active. Prin art. 30,
Regele era declarat capul statului, fiind unic organ de conducere, celelalte fiindu-
i subordonate. Astfel se poate declara ca regele avea n competenta sa: initiativa
legilor (art. 31 alin. 7), sanctionarea si promulgarea legilor (art. 31 alin. 4), dreptul
de a face n orice privinta decrete cu putere de lege n timpul cnd adunarile
legiuitoare erau dizolvate si n intervalul dintre sesiuni (art. 46 alin. al VII-lea),
dreptul de a avea singur initiativa revizuirii Constitutiei, cu consultarea prealabila a
Parlamentului (art. 97) si era declarata persoana inviolabila. De asemenea, putea
dizolva ambele adunari deodata sau numai una din ele. Pe deasupra, se pastrau
si prerogativele din fosta Constitutie
6
.
Principiul separarii puterilor n stat era formal pastrat. Deputatii erau alesi de
cetatenii romni care aveau vrsta de 30 de ani si care practicau una din
urmatoarele meserii: agricultura si munca manuala; comertul si industria; ocupatii
intelectuale. Senatorii erau de drept sau numiti de rege ori alesi prin vot universal.
Guvernul, respectiv ministrii care l alcatuiau, avea raspundere politica exclusiv n
raport cu regele. Ministrii au devenit, astfel, simpli functionari numiti sau revocati
dupa bunul de plac al regelui. De asemenea, acestia erau obligati sa raspunda la
ntrebarile puse de Adunarea Deputatilor sau Senat. Despre puterea judecatoreasca,
se poate spune ca a fost vaduvita de principiul inamovibilitatii judecatorilor care
puteau fi sanctionati prin decret regal de seful statului
7
.
n legatura cu drepturile romnilor, unele sunt restrictionate cum ar fi:
libertatile de propaganda (nu este ngaduit nici unui Romn a propovadui prin
viu grai sau n scris schimbarea formei de guvernamnt a Statului []
8
.propaganda
politica sau interdictia preotilor de a folosi autoritatea spirituala n propaganda
politica (art. 8), acestea din urma fiind clar ndreptate mpotriva legionarilor.
Pentru prima data, se oferea dreptul de vot femeilor. Dreptul de proprietate, de
orice natura, precum si creantele asupra Statului sau particularilor erau declarate
inviolabile si garantate ca atare. Astfel se redau o parte a resurselor bogatiilor
subsolului, nationalizate prin Constitutia din 1923. Datoriile cetatenilor erau
urmatoarele, conform Constitutiei din 1938: supunere perpetua,
credinta, unele servicii personale precum serviciul militar, etc, contributii pentru
ntretinerea serviciilor necesare colectivitatii
9
.


6
Florin Negoita, Istoria statului si dreptului romnesc, Editura Universul Juridic,Bucuresti, 2013. p. 40.
7
Vasile sorin curpan,Romnia la cumpana istoriei (Tratat de istorie, politica sidrept),Editura StudIS, Iasi, 2012, p.
183.
8
Constitutia Romniei din 1938 (Textul actului publicat n M.Of. nr.48/27 febr.1938), art. 7. Vezi
www.constitutia,ro
9
Enciclopedia Romniei, vol. I, coord. Gheorghe Buzatu, Editura Tipo Moldova, Iasi,2010,p.200

BIBLIOGRAFIE:

Curpan, Vasile, Sorin, Romnia la cumpana istoriei (Tratat de istorie, politica si
drept),Editura StudIS, Iasi, 2012.
Enciclopedia Romniei, vol. I, coord. Gheorghe Buzatu, Editura Tipo Moldova, Iasi,
2010.
Istoria Romnilor, vol. VIII, Romnia ntregita (1918-1940), Academia Romna, Sectia
de Stiinte Istorice si Arheologie, coord. Ioan Scurtu, secretar Petre Otu, Editura
Enciclopedica, Bucuresti, 2003.
Istoria Romnilor n date, , editia a II-a revazuta si adaugita, coord. Dinu C. Giurescu,
Editura Enciclopedica, Bucuresti, 2007.
Istoria Romniei n texte, coord. Bogdan Murgescu, Editura Corint, Bucuresti, 2001.
Negoita, Florin, Istoria statului si dreptului romnesc, Editura Universul Juridic,
Bucuresti, 2013.