SOCIOLOGIE

Razboi informationalrazboi psihologic

Rzboiul mediatic este nou aprut n marele cadru al rzboaielor
informaionale ( rzboiul informaional, rzboiul psihologic, rzboiul electronic,
rzboiul web ), aceasta datorit atingerii unui grad de globalizare al mijloacelor
de comunicare n mas.
Rzboaiele informaionale au multe elemente comune din punct de vedere
al obiectivelor urmrite, al mijloacelor i metodelor folosite, al instrumentelor cu
ajutorul crora ele i ating scopul.
!n linii mari rzboiul informaional cuprinde acele aciuni desfurate n
timp de criz sau rzboi i ndreptate mpotriva informaiilor sau sistemelor
informaionale ale adversarului,concomitent cu protejarea propriilor informaii i
sisteme informaionale, n scopul atingerii unor obiective sau influenrii anumitor
inte.
"#ist trei aspecte ala rzboaielor informaionale de care ar trebui s se
in seama$ a ti tu nsui, a%l mpiedica pe cellalt s tie, a%l face pe adversar s
dein informaii eronate.
!n era modern, rzboaiele nu se mai poart i c&tig pe frontul clasic de
lupt, n plan fizic, ci pe planul informaional. 'onfruntrile armatelor moderne se
duc tot mai mult pe planul inteligentei i al psihicului uman. "#ista trei surse
importane ale puterii$ fora fizic, bogia i cunoaterea. (ceste trei elemente
pot fi convertite uor dintr%una n alta. 'ea mai important i cea mai puternic
dintre acestea este cunoaterea.
)ora brut este infle#ibil i poate fi folosit doar pentru a pedepsi. !n plus
orice fora fizic este limitat. *rea multa for poate face s distrugem ceea ce
vrem s aprm.
+ogaia este un instrument mai eficace. *oate fi folosit at&t pentru a
pedepsi c&t i pentru a recompensa. ,i aceasta este limitat. +ogia nu este
infinit.
'unoaterea este puterea la cea mai nalt calitate. "a poate fi folosit
pentru a pedepsi, rsplti, convinge, transforma. 'elelalte fore depind de
cunoatere iar cunoaterea nu se epuizeaz. *utem genera oric&t cunoatere.
(stazi, c&tigarea unei btlii nu ine de fora militar brut i de numrul
ostailor. -ominante sunt elementele ce in de inteligena uman$ diversiunea,
2
vicleugul, spionajul, manipularea opiniei publice, e#periena comandanilor,
psihicul lupttorilor,etc.
.ijloacele de lupt n cadrul acestor rzboaie au fost descrise pentru
prima dat de /un 0zu ca fiind nite principii ale rzboiului. "lementele din
lucrarea acestuia sunt folosite de teoreticienii diferitelor tipuri de rzboaie
infomaionale.
!n aceste confruntri nu este important realitatea vieii, ci opiniile
oamenilor. Realitatea poate fi schimbat prin schimbarea opiniilor oamenilor
care, la r&ndul lor, pot schimba lumea. /entimentele, atitudinile i
comportamentele indivizilor pot fi induse sau fabricate prin mijloace specifice.
-ezvoltarea infrastructurii informaionale, n curs de globalizare, n care se
includ i structurile mediatice genereaz posibiliti de comunicare din ce n ce
mai sofisticate. (cestea transmit informaiile ntr%un ritm tot mai aceelerat i pe
distane tot mai mari. 'ondiia esenial pentru ca aceste lucruri s se nt&mple
este ca conglomeratele comunicaionale s nu fie controlate de anumite centre
de decizie, care pot ncerca s controleze accesul oamenilor la resursele
informaionale.
(gresiunile informaionale nu sunt noi. 1outatea decurge din folosirea
rezultatelor cercetrii tiinifice pentru conceperea mesajelor astfel ca ele s aib
efectul scontat precum i folosirea presei pentru transmiterea mesajelor
manipulatoare. 'ombinarea acestor dou elemente amplific posibilitile de
agresiune informaional prin folosirea unor canale de comunicare pertinente i
prin mesaje deosebit de bine elaborate.
-ezvoltarea mijloacelor de comunicare i a cercetrii tiinifice face
posibil elaborarea unor strategii de manipulare informaional at&t la nivel
planetar, c&t i la nivel local sau chiar individual. (ceste situaii nu sunt doar
posibile, ci prezente n realitate.
(gresiuniile au nevoie de condiii pentru c ele s poat avea efect. *resa
trebuie s fie liber de orice control public, redaciile trebuie s fie vaste i
transnaionale, canalele de informare trebuie s fie private, accesul oamenilor la
pres s fie liber, fr controlul public, discernm&ntul oamenilor s fie redus.
*rivind astfel lucrurile, apare c real invazia cultural ca un element de
risc pentru e#istena statului i naiunii deoarece produce disfuncionaliti ale
sistemului social i poate bloca capacitatea de rspuns n situaii de criz i nu
numai. "ste e#agerat s se considere c orice element cultural strin ce
ptrunde ca av&nd efecte negative asupra statului.
"ste evident c organizarea proteciei informaionale este esenial pentru
a ntri discernm&ntul social, ataamentul i interesul ceteanului pentru starea
3
naiunii. *rotecia este necesar i pentru contracararea supracomunicarii i
abuzului informaional, care duc la noncomunicare i pseudocomunicare,
elemente ce genereaz rupturi sociale i dezechilibre n societatea civil.
1umeroase indicii evoca posibilitatea unei noi revoluii tiinifice ce se
produce n domeniul procesrii informaiei. /trategii americani ncearc s
confite aceste descoperiri pentru a determina ca ele s fie folosite cu prioritate
de /tatele 2nite, pentru ca ele s dein un avantaj asupra tuturor statelor,
inclusiv asupra aliailor.
0ehniciile in de generaia a doua a agresiunilor informaionale i constau
n atacarea structurilor mediatice i a infrastructurilor informaionale. (tacarea lor
face posibil blocarea funcionrii structurilor publice, at&t a celor administrative
c&t i a celor productive. /tatul agresat nu i mai poate e#ercita puterea, nu mai
controleaz resursele, nu mai poate asigura cetenilor un climat social normal.
3eneraia aceasta ar permite e#ercitarea de presiuni asupra oricrui stat prin
controlul informaional al centrelor de decizie.
Rzboiul informaional nu ine de domeniul e#clusiv al unei categorii de
fore armate. 'ompetiia informaional este la fel de veche ca i conflictul uman.
/tatele, instituiile i indivizii ncearc s%i mreasc i protejeze propria baz
de informaii paralel cu ncercarea de a o limita pe cea a adversarului.
'onfruntarea informaional const n intirea informaiilor i a funciilor de
informare a inamicului alturi de protejarea celor proprii, av&nd intenia de a
nfr&nge voina sau capacitatea acestuia de lupt.
*rin controlul mass%media se pot manipula cetenii nc&t atitudinea
acestora fa de anumite probleme s fie favorabil manipulatorului. (vantajul
folosirii presei pentru astfel de aciuni4 "a primete din start prezumia de
nevinovie din partea publicului.
5nformaia n sine ajunge s fie privit ca o arm foarte valoroas, n mod
parado#al una imaterial, care poate ajuta n mod decisiv la impunerea voinei
ntr%un conflict. Rzboiul nu a putut fi purtat niciodat fr o minim cunoatere a
adversarului, poate de aceea pionajul este vechi de c&nd lumea. (stzi mai mult
ca oric&nd nevoia de a cunoate este de o importan vital pentru a avea
succes. (ccesul la informaii devine o arm cu dou tiuri odat cu apariia
5nternetului la nceputul anilor 678. *osibilitile de a cunoate cresc e#ponenial
odat cu numrul celor care pot cunoate. 5nternetul micoreaz distanele dintre
indivizi, dintre civilizaii, dintre oameni i statele n care triesc.
(ciunile militare clasice presupun desfurarea de operaiuni n plan
terestru, naval, aerian i spaial. )iecare din aceste componente s%a dezvoltat pe
r&nd i nu se poate vorbi, de e#emplu, de o component spaial a rzboiului ca
e#ist&nd naintea celei terestre sau navale. 0oate au aprut pe msur ce
4
tehnologia a evoluat i omul s%a putut aventura n medii din ce n ce mai diverse
i mai e#otice. !n prezent, o nou component a conflictului militar este
considerat cea informaional. 0otui e#ist o diferen major ntre mediul
informaional n care se mut astzi o parte din aciunile ostile desfurate de
oameni i grupuri de oameni i cel n care s%au purtat p&n acum rzboaiele.
*entru prima dat omul cucerete un mediu imaterial lipsit de o fizic palpabil.
2na dintre consecinele dispariiei sistemului bipolar i e#ploziei
tehnologice actuale este preocuparea tot mai mare pe care statele o acord
rzboiului informaional ca rzboi politic, ca parte component a politicii statului,
at&t pentru promovarea c&t i pentru protejarea intereselor naionale. 0eoria i
practica rzboiului informaional se bucur n ultimul timp de o atenie cresc&nd
din partea polticienilor, strategilor, oamenilor de tiin i mijloacelor de informare
n mas din diverse ri, ndeosebi din spaiul nord%atlantic i european.
1imic nu poate e#ista n afara sistemelor de comunicaii, iar defectarea
sau funcionarea n ali parametri a reelelor de transmitere a datelor, fie i pentru
c&teva ore, poate genera adevrate seisme sociale cu efecte greu de imginat,
merg&nd chiar, afirm unii specialiti, p&n la paralizarea vieii naionale i
internaionale, izbucnirea panicii i a unor revolte ce se pot transforma n
manifestri de dezordine, care s pun n primejdie echilibrul i sigurana
statelor, anihilarea capacitilor de comand i control etc. 5ntroducerea pe scar
larg a sistemelor informaionale ca baz a tuturor tipurilor de activitate la nivel
social capt, n plan politic, semnificaie strategic. /e creeaz un nou sistem
de dependene care statueaz o nou scal a puterii, care nu mai este legat
direct, pentru prima oar n istoria lumii, de capacitatea economic sau militar a
unei ri.
-einerea de capaciti de producere de hardware, esenial n anii de
nceput ai btliei informaionale, a cedat n faa capacitii de a produce i
gestiona software, ceea ce permite i altor naiuni s poat intra pe piaa
rezervat p&n acum doar marilor puteri. Rzboiul informaional nu este un
fenomen nou$ el include orice activitate ostil ndreptat mpotriva informaiilor,
cunotinelor i credinelor de orice natur i este purtat practic din cele mai
vechi timpuri. /paiul nord%atlantic i european parcurge un proces de tranziie de
la o societate de tip industrial la o societate de tip informaional. !n cadrul
societii informaionale, a estima puterea i viabilitatea sistemului de securitate
naional fr a lua n considerare sistemele informaionale i modul de
e#ploatare a informaiei (colectarea, protecia, transportul, managementul i
mpiedicarea accesului la informaie) reprezint un risc major, deoarece centrul
de greutate al aciunilor tinde s se deplaseze dinspre dimensiunea material
spre cea informaional.
*e de%o parte, utilizarea tehnologiei informaiei ofer o cretere
semnificativ a puterii i viabilitii sistemului de securitate naional, iar pe de
alt parte reprezint un factor de risc n situaia neprotejrii infrastructurii
5
informaionale. (ceast realitate necesit adoptarea unor decizii n domeniul
politic, economic, militar i juridic, care ar putea constitui un punct de plecare n
direcia unei preocupri permanente, la nivel de naiune, n privina rzboiului
informaional.
2n alt element de noutate pe care l aduce astzi rzboiul informaional l
reprezint includerea unor domenii (relaiile publice, serviciile de informaii,
informatica, comunicaiile, etc.) i mijloace deja e#istente ntr%o strategie global.
*entru a putea rspunde eficient provocrilor rzboiului informaional, este
nevoie de o abordare global, la nivel naional, pe baza unei strategii care s
proiecteze clar dezvoltarea domeniului. *entru a obine o strategie coerent n
domeniul rzboiul informaional, este de dorit integrarea de sisteme, discipline i
tehnici diferite. Rzboiul informaional este forma de conflict specific acestui
sf&rit de secol i mileniu, deoarece el rspunde la unele dintre obieciile aduse
at&t de politicieni c&t i analitii geo%strategici sau de planificatorii militari formelor
clasice de desfurare a conflictelor.
'eea ce este nou i caracteristic rzboiului informaional este posibilitatea de
a manipula informaia vehiculat n sistemele informaionale i uneltele necesare
pentru a forma i orienta aceast informaie. 5nformaia a devenit o adevrat
materie prim strategic idispensabil autonomiei deciziei i succesului oricrei
politici. *entru satisfacerea intereselor de securitate naional, dominarea
spectrului de informaii este la fel de critic precum era i este nc ocuparea
terenului sau dominarea spaiului aerian, strategia i tactica militar clasic. !n
etapa urmtoare, rzboiul informaional va juca un rol determinant n viaa
politic, economic i militar a oricrui stat. "l este o realitate care, dei nu are
o definiie universal acceptat, ofer o anumit coeren tuturor activitilor
legate de informaie. *rincipalele trsturi ale rzboiului informaional se
desprind din natura sa deosebit de comple#$
-ificultatea precizrii adversarilor9
(bsena unor frontiere de natur geografic i:sau temporale9
.ultitudinea de inte9
;ipsa unor metode rapide de remediere a consecinelor pe care le
genereaz9
2tilizarea unei tehnologii relativ simple, ieftine i larg rsp&ndite9
-ificultatea stabilirii unor responsabiliti clare i precise privind
managementul domeniului9
'osturile relativ sczute ale derulrii operaiilor informaionale n raport cu
rezultatele ce se pot obine9
*osibilitile sporite de manipulare9
,tergerea deosebirilor dintre nivelurile de comand.
Rzboiul informaional este nsoit de noi mijloace de aciune:influenare care
eludeaz puterea convenional i graniele statelor. .ulte dintre aceste mijloace
acioneaz direct la nivelul comenzii i al controlului, al voinei, al informaiei,
6
precum i asupra elementelor eseniale ale infrastructurii statale. -e asemenea,
rzboiul informaional urmrete evitarea conflictelor convenionale, a producerii
de victime i pagube, prin utilizarea acestor noi mijloace aflate la grania dintre
starea convemional de rzboi i starea convenional de pace. Rzboiul
informaional vizeaz structuri ale domeniului politic, economic, social sau militar,
nu doar pentru a le distruge sau paraliza, ci mai ales pentru a le influena
procesele decizionale. (stfel se face trecerea de la stadiul de violen organizat
la stadiul de influenare ostil. !n concluzie, rzboiul informaional poate fi privit
sub apte aspecte sau, altfel spus, n funcie de strategiile de atac%aprare
construite i de armele informaionale utilizate comport apte dimensiuni
diferite$
Rzboiul de comand i control. "ste forma e#clusiv militar a rzboiului
informaional i are menirea s anihileze comanda i sistemele de
comand i control ale unui adversar prin integrarea operaiilor
psihologice, a securitii operaiilor, a inducerii n eroare, a rzboiului
electronic i a distrugerii fizice9
Rzboiul bazat pe informaii. "ste intelligence%ul clasic i const n
proiectarea, protecia i anihilarea sistemelor care conin suficiente
cunotine pentru a domina un spaiu de conflict9
Rzboiul electronic. 2tilizeaz tehnologie electronic i tehnici
criptografice pentru dominaia spaiului electromagnetic9
Rzboiul psihologic. 2tilizeaz informaia pentru a modifica atitudinile i
opiunile amicilor, neutrilor i adversarilor9
Rzboiul hac<er%ilor. 'onst n atacuri pasive i active cu software malign
asupra sistemelor informatice9
Rzboiul n sfera informaiilor economice. 2rmrete blocarea sau
canalizarea informaiilor n scopul obinerii supremaiei economice9
Rzboiul n spaiul realitii virtuale. "ste n prezent un punct de
acumulare al scenariilor futuriste, al cercetrii funadmentale i
tehnologice.
Razboiul psihologic este o parte componenta a razboiului modern. "l a
devenit o generalizare si permanentizare a violentei, un nou gen de arma$ arma
psihologica. "l se circumscrie conceptului mai larg de influenta sociala. 5nfluenta
reprezinta un fenomen fundamental al vietii individuale si sociale, viz&nd
modificarea atitudinilor si comportamentelor unor grupuri sau persoane.
5nfluentarea psihologica desfasurata de catre agresor este un tip special de
influenta care se poate numi manipulare.
1umeroasele lucrari de specialitate n%au clarificat nca raportul e#act dintre
manipulare si razboi psihologic. *arerile merg de la sinonimia termenilor p&na la
opozitia lor. .ai mult dec&t at&t$ n loc de razboi psihologic ,se folosesc si alte
7
concepte, cu acelasi nteles$ lupta sau agresiune psihologica, operatii:actiuni
psihologice sau chiar razboi informational.
5ndiferent de denumire, aceasta noua forma de razboi a devenit tot mai
eficienta iar ideea ca victoria poate fi obtinuta si fara arme, doar prin convingere.
"a nu este noua, ci a nsotit fenomenul militar dintotdeauna.
!n secolul nostru au aparut mijloace special destinate pentru utilizarea
armei psihologice$ radioul si presa si%au adus contributia mai ales n cele doua
razboaie mondiale, ca apoi, televiziunea sa domine mass%media. "a a devenit
cea mai eficace arma de manipulare psihica, asa cum o demonstreaza
conflictele din ultima perioada, n +alcani sau 5ra<.
*rimul razboi din 3olf a fost un succes total al tehnicilor de manipulare.
5maginile cu prizonieri au avut un impact emotional puternic asupra inamicului,
scene ca acelea n care soldatii ira<ieni ieseau din adaposturile subterane si
sarutau bocancii nvingatorilor, au contribuit substantial la demoralizarea
soldatilor ira<ieni si la predarea n masa a acestora .
(l doilea razboi din 3olf, n afara formulei de includere a jurnalistilor n
cadrul unitatilor militare ce a dus la un nou model de manipulare prin transferul
emotional de la soldati la jurnalisti, s%a remarcat prin cel mai acerb razboi al
propagandelor, de ambele parti.
.ai convingatoare, fiindca a fost traita pe viu, este Revolutia din =7>7, ce
ne%a bulversat psihic cu tot felul de stiri, alarme false, zvonuri si dezinformari.
'a urmare, s%a simtit nevoia crearii si la noi de structuri specializate pentru
a oferi protectie psihologica si a se specializa n domeniul actiunilor psihologice.
"ste relevanta aparitia recenta a .anualului de operatii psihologice si cresterea
gradului de interoperabilitate cu structurile similare ale 1(0?.
0oate evenimentele si conjuncturile tot mai diverse n care se desfasoara
razboiul contemporan pun tot mai acut problema definirii sau redefinirii agresiunii
psihologice si relevarea dimensiunii ei manipulative.
"#ista mai multe definitii ale razboiului psihologic ce corespund doctrinelor
politico%militare ale unor mari puteri sau organizatii.
8
!n dictionarul american de termeni militari, razboiul psihologic se refera la
folosirea planificata a propagandei si a altor actiuni psihologice, cu scopul de a
influenta opiniile, emotiile si comportamentul grupurilor straine inamice.
;as&nd la o parte faptul ca nu este prea clar ce se ntelege prin obiective
nationale, noua politica 1(0? pare ca vrea sa se departajeze de operatiile de
nselare militara, de dezinformare, de minciuna, de propaganda.
'u alte cuvinte, vrea sa dea o aura de rationalitate, de corectitudine, de
nepartinire si de moralitate noului razboi psihologic. -upa parerea mea, asta este
tot o forma subtila de manipulare pentru a fi mai credibila.
-in cauza conotatiei negative pe care o are termenul de manipulare din
perioada regimurilor totalitare, fasciste, agentii de influentare au facut tot posibilul
sa mascheze acest scop major al agresiunii.
.anipularea este un tip special de influentare desfasurata de catre
agentul agresor, ce%si urmareste n primul r&nd interesele, dar asta nu nseamna
ntotdeauna daune, prejudicii aduse victimei @ tinta, mai ales n conditiile
razboiului contemporan.
'onceptul n sine de manipulare lasa libertate de interpretare. *oate de
aici provine toata confuzia terminologica sub care se analizeaza si comenteaza
fenomenul razboiului psihologic.
5ndiferent ce sens alegem, cel larg de influenta sociala de tip special sau
cel restr&ns, de influenta n discordanta cu interesele manipulatilor, razboiul
psihologic are telul de a manipula.
'onflictul militar este, n sine, un teren propice fenomenului manipularii.
)actorii de risc ai c&mpului de lupta si situatia@limita n care se afla militarul care
trebuie sa traiasca at&t pacea, c&t si razboiul, ca doua stari distincte de
normalitate, fac deja vulnerabila starea psihica a luptatorului.
-aca agresiunea psihologica mai urmareste si punctele sensibile,
nevralgice ale adversarului, perspectiva de a provoca panica, deruta, confuzie,
capitulare, este foarte mare.
9
(ctiunile de subminare a starii psihomorale a adversarului, reducerea
capacitatii de rezistenta psihica si a vointei de a lupta pot ncepe nainte de
declansarea actiunii armate, uneori, nemaifiind nevoie sa se ajunga aici
? alta trasatura a manipularii este caracterul indirect, de la distanta, ntre cel
care manipuleaza si cel manipulat (de obicei prin intermediul mass%media)
duc&nd la o relatie sociala nefireasca, nstrainata, an#ioasa, frustranta.
!n primul r&nd, se actioneaza asupra inconstientului, unde forta sugestiei
este deosebit de mare si individul actioneaza sub o presiune de care nu este
constient. -e aceea, fisurarea sau chiar schimbarea sistemului de referinta poate
fi mai usor provocata prin sloganuri puternic emotionale.
'&t de departe poate ajunge manipularea, ne%o dovedeste dublul proces
de dezumanizare, at&t a agresorilor, c&t si asupra victimelor. /e poate ucide cu
s&nge rece, din convingere, numai datorita imprimarii ideii ca ceea ce omoara nu
sunt oameni ."#emplu fiind milioanele de evrei omor&ti sau aruncarea bombelor
atomice la Airoshima si 1agasa<i.
.anipularea persista si dupa ce conflictul armat s%a stins. -esfasurata pe
o perioada lunga de timp, de ordinul anilor, ea poate duce la remodelarea
psihologica a unor mari colectivitati umane. 'u c&t s%a actionat mai mult timp
asupra psihicului, cu at&t rezistenta la manipulare este mai mare. *robabil ca
astfel se e#plica fanatismul religios sau etnic si impenetrabilitatea totala la
manipulare a atentatorilor sinucigasi.
/i, n sf&rsit, vorbim de manipulare psihologica si de manipulare
informationala, desi ambele se ntrepatrund.
.anipularea psihologica are n vedere o serie de procese si fenomene ce
stau la baza schimbarii conduitei$ tendinta spre echilibru cognitiv si emotional,
disonanta cognitiva, nevoia de recunoastere, afiliere sau securitate, efectul
carismatic, fenomenul de sugestie controlata. *rintre tehnicile ce ilustreaza
eficacitatea acestor efecte sau fenomene, despre care se tot vorbeste, sunt
tehnica momelii, tehnica manipularii prin perceptie subliminala.
.anipularea informationala este modalitatea de baza prin care se
realizeaza manipularea. "#tensia mass%mediei, posibilitatea de a receptiona n
timp real orice eveniment de pe glob, dezvoltarea tehnologiilor comunicationale,
10
diversificarea suporturilor ce transmit informatia, fac din razboiul informational o
emblema a lumii contemporane ce readuce n discutie delicatul subiect al
propagandei.
0ermenul propaganda avea initial un sens neutru, acela de a rasp&ndi credinta,
apoi o opinie, o doctrina oarecare.
*ropaganda continua sa fie asociata cu minciuna si manipularea. *rin
modul de a putea mpleti adevarul cu falsul, ea este, ntr%adevar, forma principala
prin care se poate actiona asupra constiintei si sentimentelor.
*oate fi oficiala si ar corespunde, n conditii de razboi, modernelor servicii de
relatii publice si acoperita (si ascunde provenienta), av&nd la baza calomnia,
ponegrirea, defaimarea. (ceasta, la r&ndu%i poate fi neagra si cenusie n functie
de gradul de acoperire si procedeele folosite.
*ropaganda neagra este cea mai eficienta, abordeaza temele cele mai
acute si lasa impresia sa si are sursele pe teritoriul inamicului.
"a poate folosi mijloace dintre cele mai perverse ce provoaca stare de
panica, deruta, tensiune, nesiguranta, prin zvonuri, alarme false si apeluri
telefonice, santaj, imitarea vocii unor personalitati cunoscute sau presiunea
psihologica asupra lor (amenintari, sechestrare). "ste foarte posibil ca si arma
informationala a terorismului sa faca parte c&teodata din panoplia mijloacelor
folosite.
!n propaganda cenusie, nu se specifica sursa dar nu se declara fatis
mpotriva adversarului, abord&nd subiecte senzationale ce vulnerabilizeaza
publicul.
!n functie de metoda predominanta folosita, propaganda poate avea suport
emotional, faptic sau persuasiv
*rima urmareste provocarea deliberata a unor trairi si adeziuni afective
puternice, utiliz&ndu%se imagini, formule verbale si simboluri cu mare ncarcatura
emotionala. (ceasta propaganda sta la baza manipularii populatiei cu un nivel
foarte scazut al instruirii, mai ales n zonele de pe glob, unde predomina saracia
si analfabetismul.
11
*ropaganda cu suport faptic are la baza fapte c&t mai concrete dar special
alese, dupa criteriile dorite si se mpleteste n general cu cea persuasiva, prin
utilizarea abila a regulilor retorice pentru captarea afectiva si intelectuala a
auditoriului.
-aca manipularea este o componenta curenta a vietii sociale contemporane,
fiind legata nemijlocit de e#ercitarea puterii si a controlului social, se pune
problema rezistentei la manipulare si contracararea ei.
.asurile privesc at&t planul personal, c&t si cel institutional. -e mare
importanta este asigurarea unei protectii psihologice de calitate. /i cum
confruntarea se produce pe terenul psihic al omului, acolo unde se formeaza
opiniile, convingerile si atitudinile, c&stiga cel care reuseste primul si mai
consistent sa ntareasca sau sa modifice n sensul dorit trairile psihice ale
luptatorului. "ste necesara stabilitatea convingerilor, potentarea trasaturilor de
personalitate pentru a face fata situatiilor limita, dar si cunostinte teoretice legate
de psihologia sociala.
/trategia activitatilor de contracarare trebuie sa vizeze de unde provine
manipularea, factorii care intermediaza comunicarea, motivatia, mijloacele
tehnice folosite, caracteristicile tintelor vizate, monitorizarea permanenta a
efectelor provenite datorita manipularii, dar si datorita contracararii ei. 0oate
acestea necesita resurse umane, materiale si financiare, de care nu dispun toate
tarile mici si mijlocii.
;a nivel individual, se cere un nivel de analiza si autoanaliza aprofundat,
alternarea momentelor de detasare cu cele de implicare , identificarea
discontinuitatilor, cautarea motivatiilor ascunse, folosirea si compararea unor
surse de informare independente si chiar o anumita independenta fata de
g&ndirea de grup.
-e manipulare nu putem scapa usor. Razboiul psihologic este razboiul cu
noi nsine. /untem manipulati, dar de fapt, ne manipulam singuri, nimeni nu ne
obliga.
-aca agresiunea este un atribut al puterii si puterea nseamna
cunoastere, victoria este de partea celui care stie mai multe.
12
!n cazul nostru, nseamna a fi la curent cu cercetarile stiintifice privind
psihicul uman si principiile lui de functionare n grupul social, nseamna
aprofundarea cunoasterii de sine, dar si a celorlalti, a ceea ce este dincolo de
sine, care se ntoarce la sine ntr%un mod mbogatit. 0otul este manipulare,
constienta sau nu, negativa sau pozitiva, n functie de interesele cui sunt
satisfacute. 'el care manipuleaza are constiinta sigura a beneficiilor pe care le
urmareste, prin influentarea persoanei sau grupului vizat. -ar cel influentat, cel
care%si schimba comportamentul din convingere sau din anumite ratiuni pe care
le ntelege, o face si el tot pentru interesul lui. ;a un moment dat, nu cumva
aceste interese sunt relative si cel care lupta pentru a obtine suprematia prin
manipulare, s%ar putea la un moment dat, sa lupte mpotriva lui nsusi 4B -reptul
de a interveni pentru a face dreptate, pentru a instaura democratia nu e cumva
un bine ntors pe dos 4B " un CbineC al celor influentati, dar este si un C rauC al
am&ndurora$ agentul si tinta manipularii @ schimbarea se face, dar fara
convingere, fara a ntelege de ce au ales schimbarea. 1u cumva insuficienta
patrundere a sensurilor istoriei i transforma din manipulatori n victime ale
propriei lor manipulari 4B
"ste un conflict din care sigur va c&stiga doar stiinta manipularii, ca
arma a cunoasterii si autocunoasterii. Razboaiele vin si trec, victoriile se
transforma n esecuri si invers, judecatorii istoriei sunt trecatori si deci partinitori.
1umai manipularea ram&ne vesnica, ca arma a amagirii si a trezirii, ca arma care
nu ucide, ci doar otraveste, si ceea ce este mai important, nu mori, ci, dimpotriva,
renasti, dupa ce otrava a fost eliminata.
13