MODALITI DE OPTIMIZARE A RELAIILOR

INTERPERSONALE DIN CLASELE DE ELEVI

Unul din grupurile cele mai semnificative din viaa copilului este clasa
de elevi, ea ndeplinind cel mai bine cteva dintre motivele fundamentale
ale conduitei umane: nevoia de afiliere, de altul, nevoia de participare,
nevoia de protecie, de securitate.
Grupul clas se perpetueaz dea lungul ctorva ani de zile i are o
imens influen asupra membrilor si.
lasa de elevi este un grup constituit pe baza unor reglementri
colare, n funcie de anumite reguli i prin distribuirea unor roluri diferite
pentru educatori i educai. !a se caracterizeaz prin interaciunea direct,
nemijlocit a membrilor si, interaciunea lund forma comunicrii, a
relaiilor ierar"ice i a relaiilor prefereniale.
#nteraciunea are ca rezultat modificarea comportamentelor i se
realizeaz la niveluri diferite: profesor$elev, elev$elev, elev$grup, grup$
grup.
%n grupul$clas sunt prezente scopurile i motivele care susin aciunea
de realizare a acestora. &copurile sunt prescrise de persoane e'terioare
grupului i vizeaz procesul de instrucie i educaie, fiind scopuri de tip
formativ.
&copurile comune coe'ist cu cele individuale, care dezvoltate,
armonizate i integrate reciproc pot conduce la evitarea apariiei unor
scopuri paralele provocatoare de disfuncii n grup.
#ntegrarea contient i consimit a scopurilor individuale n cele
comune ale grupului depinde de metodele utilizate de profesor, de stilul de
conducere al clasei, de climatul socio$afectiv din clasa de elevi.
%n clasa de elevi e'ist dou structuri fundamentale: o structur
formal i o structur informal.
a grup formal, clasa de elevi are o structur organizat i impus
care se concretizeaz n investirea membrilor grupului cu diferite funcii i
responsabiliti care permit realizarea ct mai bun a resurselor elevilor n
rezolvarea sarcinilor colare i atingerea obiectivelor propuse.
(iderul formal are un rol important n reglarea relaiilor din interiorul
colectivului de elevi ca i n stabilirea relaiei profesor$elev. !l are drept
caracteristic esenial autoritatea dat de recunoaterea de ctre ceilali a
acestei poziii i$i stimuleaz pe ceilali n vederea participrii lor la
ndeplinirea sarcinilor ce stau n faa grupului$clas. )ceste caliti trebuie
luate n considerare atunci cnd se desemneaz liderul clasei de elevi.
*rofesorul trebuie s respecte cerinele grupului, s cunoasc tensiunile
e'istente n grup, cazurile de deviere de la normele grupului.
%n clasa de elevi se dezvolt i o structur informal, ca rezultat al
relaiilor inter$subiective ce se stabilesc ntre elevi. )ceast structur are
un caracter predominant afectiv, bazat pe legturi de simpatie, antipatie sau
indiferen.
)ceste relaii influeneaz uneori coeziunea i productivitatea grupului
colar, sau acioneaz pentru a prote+a membrii grupului contra practicilor
autoritare ale liderilor formali. a urmare a relaiilor prefereniale din
colectiv, apar liderii informali care pot avea o influen negativ, uneori,
asupra celorlali membri ai grupului, de aceea este important ca noi s
cunoatem calitile prin care se impun i dac influenele prin care se
impun sunt convergente sau divergente.
Grupul colar are un anumit grad de coeziune ce e'prim gradul de
unitate i de integrare a grupului, rezistena sa la destructurare. &ursele
coeziunii grupului sunt: atracia interpersonal, msura n care membrii se
simpatizeaz unul pe altul, climatul de ncredere mutual, consensul
cognitiv i afectiv al membrilor, succesul n activitatea comun i
satisfaciile generate de viaa de grup, cooperarea n cadrul activitilor
grupului, prestigiul grupului de apartenen, msura n care grupul
satisface aspiraiile membrilor.
Grupurile colare au compoziie relativ omogen ca vrst, ca nivel de
colarizare, nivel de instrucie, interese, nevoi, aspiraii.
%n sistemul colar romnesc, n foarte puine cazuri, clasa poate deveni
un grup, pe de o parte, din cauza numrului mare de membri - un grup mai
mare de ./012 de persoane se divide n subgrupuri 3 , pe de alt parte,
datorit descura+rii comunicrii laterale - comunicarea real ntre elevi
este permis numai n pauze 3 , a autonormrii - sunt impuse reguli formale
e'terne prin regulamente 3, i a auto$orientrii - finalitile individuale i
de grup sunt definite din e'terior i numai la nivelul sarcinilor de nvare3.
"iar cnd se face 4lucru pe grupe5, ec"ipele sunt stabilite, de regul,
prin numire de ctre profesor, n funcie de criterii formale i e'terne
-vecintatea fizic, poziia n banc, nivelul recunoscut al performanelor
colare3.
nd n unele clase se formeaz grupuri autentice, care i afirm
norme i obiective proprii, sunt descura+ate prin promovarea competiiei
inter$individuale e'arcerbate.
oeziunea clasei poate constitui un important factor educogen. *entru
a atinge un anumit statut n ierar"ia colii, copiii fac front comun, nu att
6mpotriva5 unui coleg 6ru5sau 6lene5, ct pentru a$l a+uta s devin mai
bun. )cest spirit de ntra+utorare are la colarii mici cele mai pure intenii.
7ai trziu, a+utorul colegial va mbrca i forma unei fronde colare,
probabil datorit unei oarecari adversiti pe care preadolescentul i c"iar
adolescentul o nutrete n raport cu autoritatea.
oeziunea grupurilor este influenat de factori interni -similaritatea
membrilor grupului, sistemul normativ si mrimea grupului3 si factori
e'terni -sistemul de recompense, ameninrile la adresa grupului3.
el mai important factor e'tern care influeneaz coeziunea este
sistemul de recompens al grupului. nd acesta este orientat spre grup
-grupul primete recompensa 83 coeziunea este mai mare dect atunci cnd
este orientat spre individ -fiecare membrul al grupului primete
recompensa 93. )li factori e'terni sunt ameninrile si provocrile crora
trebuie sa le fac: fa grupul.
%n activitatea sa, dirigintele trebuie sa caute toate metodele posibile
pentru a crete coeziunea grupului de elevi. ;u este nsa de dorit obinerea
unei coeziuni depline a grupului. Un grup prea coei!" risc s cad n
pcatul #$n%irii %e #r&p". !levii care lucreaz n grup au tendina de a se
coaliza n luarea deciziilor i n trecerea la aciuni cu care, de fapt, nici
unul din ei nu este de acord. <binerea acordului devine dominant i tinde
s depeasc percepia asupra unor alternative de aciune, in"ibnd
gndirea critic independent
Activitatea dirigintelui este esenial n funcionarea clasei de elevi ca
grup social. =elaiile de comunicare intre elevi au un caracter spontan, cele
dintre diriginte i elevi au un caracter preponderent formal . &c"imbarea
caracterului spontan al relaiilor de comunicare dintre elevi nu este posibil
i nici de dorit. eea ce poate urmri profesorul prin diri+area relaiilor de
comunicare intre elevi este s le foloseasc drept mi+loc de formare a
competenelor comunicative ale elevilor, iar prin coninutul lor drept
mi+loc de influenare educativ.
*rofesorul trebuie s colaboreze cu grupul n mnuirea prerogativelor
sale, elevii au nevoie de autoritatea profesorului, iar cnd aceasta lipsete
ei se simt frustrai. %n acelai timp ei nu suport >presiunea> sa, impunerea
autoritii prin nsemnele funciei.
#nteraciunile din interiorul grupului pot influena activitatea de
instruire i performanele elevilor. =ezultatele la nvtur sunt mai bune
dac elevii se anga+eaz n relaii de cooperare dect de competiie. Grupul
colar ndeplinete pentru membrii si funcia de integrare social, care
rspunde unor nevoi fundamentale ale individului -de apartenen, de
recunoatere, de afirmare, de status3.
unoaterea colectivului de elevi nu presupune doar cunoaterea
personalitii membrilor lui, ci mult mai mult. unoaterea colectivului de
elevi vizeaz surprinderea acelor caracteristici prin care se definete ca un
tot, ca o unitate de sine stttoare, ca un grup social.
&e poate spune c identificarea unor trsturi personale ne ofer
posibilitatea s nelegem mai bine semnificaia rolurilor pe care le +oac
elevii, iar prin intermediul acestora s ptrundem n mecanismul
procesului de interaciune, mecanism care declaneaz i determin
caracteristicile colectivului ca un tot unitar.
unoaterea poate parcurge i drumul invers, de la trsturile
definitorii colectivului, prin intermediul comportamentelor ce rezult din
e'ercitarea rolurilor, la condiiile interne i particularitile psi"ologice
ale membrilor si. %n acest al doilea sens poate spune c 'e(nicile
)ociome'rice asigur o cunoatere amnunit mai ales a structurii
informale0afective dar i n mod indirect a caracteristicilor de
personalitate a elevilor. ?iecare colectiv are structura sa proprie, care se
manifest diferit.
Te(nica )ociome'ric
Obiectul si metoda sociometriei.
#niiatorul sociometriei este sociologul american @. (. 7oreno,
originar din =omnia. !l afirma ca sociometria se ocupa doar de o parte a
realitii sociale, si anume de relaiile interpersonale, acordnd o
importanta deosebita aspectelor cantitative si calitative ale acestora.
Ae"nicile sau metodele sociometrice reprezint un ansamblu de
instrumente si procedee destinate sa nregistreze si sa msoare
configuraia si intensitatea relaiilor interpersonale din interiorul grupului
colar. &ub aceasta denumire sunt incluse att instrumentele de culegere a
materialului faptic, ct si cele de prelucrare, interpretare sau prezentare a
materialului respectiv. Be aceea ele sunt indispensabile pentru
cunoaterea concreta a interaciunilor ce se stabilesc n cadrul colectivului
de elevi.
&tudiul sociometric are o tripla orientare: n primul rnd cunoaterea
de ctre diriginte a afinitilor e'primate de membri grupului si implicit a
relaiilor din cadrul colectivului, n al doilea rnd o cunoatere mai buna
de ctre elevi a propriilor lor poziii n grup, si n al treilea rnd, dar nu
cel din urma, mbuntirea relaiilor si a climatului psi"osocial a
grupului colar prin aciuni psi"ologice specifice.
*rin testul sociometric ca instrument al metodei sociometrice se pot
determina:
$ amplasamentul, statutul unui elev n cmpul relatiilor
interpersonale -lider, popular, izolat, ignorat, respins, etc.3,
$ structura psi"ologica globala a grupului si a subgrupurilor din
cadrul sau,
$ diversele centre de influenta,
$ perceptia grupului fata de un anumit membru,
$ coeziunea de grup, etc.
7odalitatea de alcatuire, administrare, prelucrare, interpretare a
testului sociometric precum si prezentarea rezultatelor este redata sub
forma unui algoritm, particularizat la colectivitatea urmarita. &e pot
enumera urmtoarele etape pai:
$ testul sociometric,
$ matricea sociometrica,
$ indicii sociometrici,
$ sociograma -reprezentarea grafica a relatiilor3,
$ prezentarea n fata clasei0individual a rezultatelor.
Testul sociometric, menit s furnizeze informaia primar, cere
membrilor unui grup avnd limite bine precizate -spre e'emplu, o clas
de elevi, un colectiv de munc etc.3 s indice colegii cu care ar dori s se
asocieze n vederea unei aciuni concrete sau n cadrul unei situaii
viitoare.
)a ar fi, de e'emplu, n coal: aran+area sau rearan+area copiilor n
bnci, organizarea pe grupe de lucrri practice, opiunile n pragul unei
e'cursii sau cltorii -vecini de compartiment3, e'pedierea unei ilustrate
sau a unei cri potale -n timpul vacanei, ori aflndu$se n tabr3 ,
alegerea unui responsabil, indicarea prietenilor sau a colegilor mai
apropiai din clas, numirea partenerilor preferai n +oc etc.
Aestul ofer doar materialul brut n legtur cu aspectele relaionale
ale elevului si ale grupului n totalitatea sa. Ulterior acest material se va
prelucra si numai pe baza acelor rezultate vom putea cunoate aceste
aspecte.
%n cercetarea de fa s$a folosit un test sociometric cu C ntrebri
solicitnd elevilor sa indice C nume ale unor colegi pentru fiecare
ntrebare (Anexa !.
)ceste ntrebri pot avea ca referin diverse aspecte sau domenii de
interes: petrecerea timpului liber, participarea la sarcini profesionale,
cooperarea n cadrul ec"ipei sportive, etc. (a fiecare rspuns dat s$a
urmrit si motivaia deoarece din aceste motivaii se poate realiza ntr$o
oarecare msura evaluarea obiectiva a elevilor.
Aestul sociometric se poate folosi ntr$o cercetare transversala pentru
a surprinde evolutia relatiilor colectivului. )stfel testul urmeaza a fi
administrat periodic, iar rezultatele obtinute sa fie comparate ntre ele.
Arebuie specificat faptul ca reluarea testului la intervale prea scurte i
diminueaza eficacitatea, subiectii orientndu$se mai mult dupa
raspunsurile anterioare, care sunt nca vii n memorie, dect dupa ceea ce
simt n momentul respectiv. Be asemenea n cazul n care intervalele sunt
prea mari riscam sa pierdem din vedere dependenta stricta dintre
fenomene.
"atricea sociometrica. Batele testului sociometric sunt nregistrate
ntr$un tabel cu doua intrari att pe verticala ct si pe orizontala sunt
trecuti elevii din colectivul respectiv (Anexa #!.
*e orizontal sunt trecute atraciile, respingerile sau indiferenele
acordate de fiecare elev colegilor, iar pe vertical atraciile, respingerile
sau indiferenele primite de fiecare elev de la ceilali colegi.
*e orizontal se trec n ordine, corespunztor fiecrui elev, DC, D1,
D. puncte n dreptul colegilor alei, preferai, iar $ C, $ 1, $ . puncte n
dreptul colegilor respini, nominalizai la ntrebarea a doua.
*imul coleg ales la prima ntrebare primeste DC puncte, al doilea D1
puncte, iar al treilea D. punct.
*rimul coleg nominalizat la ntrebarea a doua primeste $ C puncte, al
doilea $ 1 puncte, iar al treilea $ . punct.
$ndici sociometrici. *e baza datelor brute rezultate din testul
sociometric si trecute n matrice se pot calcula o multime de indici
sociometrici. ei mai utilizai indici sociometrici sunt:

indicele statusului sociometric I
SS
E
.

N
primite Alegeri

unde:
N-numrul de elevi din clas
&e calculeaz pentru a cunoate care este locul, poziia ocupat de
fiecare individ n grup.
indicele statusului preferenial I
SP E

.
=e

N
spingeri Alegeri
(Se trec alegerile i respingerile valorizate-vezi anexa !

unde:
N-numrul de elevi din clas
*rin aceast formul se stabilete indicele de statut preferenial al
subiecilor. &tatutele pot fi: pozitive, negative, zero, ceea ce indic
e'istena unor subieci populari, acceptati, indiferenti sau izolai afectiv
-marginalizai3 n cadrul grupului *Ane+a ,-.
indicele coeziunii grupului I
C#
E
3 . -
1

N N
reciproce Alegerilor

unde:
N-numrul de elevi din clas
#ndicele coeziunii grupului e'prima, de asemenea, calitatea relaiilor
sociometrice la nivelul grupului, c& c$' !aloarea in%icel&i e)'e mai mare.
c& a'$' #r&p&l e)'e mai coei!/
%ociograma. *e baza datelor cuprinse n matricea sociometrica putem
ntocmi sociograma care ne prezinta sub forma grafica relatiile
interpersonale din interiorul colectivului. !a scoate n evidenta printr$un
mod grafic nu numai locul fiecarui elev ci si diverse tipuri de retele
interpersonale. )ceste retele se cuantifica n sociograma prin diferite
simboluri grafice.
!'ista doua categorii de sociograme, individuale si colective.
*rimele nu sunt altceva dect un e'tras din sociograma colectiva si
prezinta situatia unui elev asa cum rezulta ea din totalitatea relatiilor cu
ceilalti colegi.
< sociograma se poate prezenta sub forma moleculara -asemeni
legaturilor dintre molecule3 sau sub forma >tinta> *Ane+a 0-/ -relatiile
sunt prezentate n cadrul unui numar de cercuri concentrice3.
(iderul informal al grupului -cu puncta+ul cel mai mare3 este asezat
n centrul cercului numarul . -cerc numerotat astfel de la interior spre
e'terior3. u ct un elev are un puncta+ mai mic cu att se departeaza mai
mult de centrul cercului . sau c"iar de grup -vezi ane'a F3.
&ociograma colectiva ne ofera posibilitatea cunoasterii structurii
preferentiale ce se stabileste n interiorul colectivului, indicndu$se n
mod grafic cine cu cine relationeaza din punctul de vedere al afinitatilor.
*e grafic alegerile sunt reprezentate printr$o sgeat roie, G iar
respingerile printr$o printr$o sageata neagrG -) l alege pe H, adica
)GH sau ) l respinge pe H, adic )GH3. =elatiile reciproce ne apar cu
o sageata roie sau neagr n ambele sensuri -I sau I 3
&e pot realiza analize multiple si foarte comple'e, ct si aprecieri
calitative diverse n functie de: numarul alegerilor0respingerilor,
subgrupurile care se formeaza, statutul sociometric al elevilor ce fac
parte dintr$un subgrup sau altul, distanta dintre ei, etc.
Baca un elev trimite alegeri spre colegi cu statut sociometric mare
are alta semnificatie dect un altul care trimite alegeri spre un coleg cu
un statut sociometric mai mic. *utem sa atribuim unui lider o
semnificatie pozitiva sau una negativa n raport cu pozitia subgrupului
din care face parte n cadrul colectivului clasei.
&rezentarea sociogramei &e poate face n fata clasei -punctnd pe
aspectele generale3 dar si individual -punctnd pe aspectele particulare
ale elevului3. Arebuie subliniat ca este recomandat a se scoate n evidenta
partea pozitiva a concluziilor astfel nct sa mbunatatim climatul
psi"osocial, sa ncalzim relatiile dintre elevi.
&e impune constientizarea fiecarui elev asupra rolului, statutusului si
pozitiei sale n grup n n mod realist si consilierea acestora pentru a diminua
conflictele sau atitudinile negative.
!ste de ateptat ca acionnd asupra relaiilor interpersonale de grup sa
putem e'ercita indirect o anumita mbuntire asupra reuitei colare si
invers.
#n ceea ce privete cunoaterea psi"ologica a elevilor, a tinerilor, in
general, testul sociometric poate furniza o informaie preioas att prin
confruntarea datelor selective si perceptive obinute in anc"eta, cat si prin
totalizarea motivrii alegerilor0respingerilor care denota modul cum este
proiectat in afara individul de ctre grupul sau de apartenena. #nformatia
ce se colecteaza pe aceasta baza, poate fi utilizata in scop formativ: se
comunica persoanelor in cauza opinia colectiva despre ei, evitandu$se,
bineinteles, orice nominalizare. #n cadrul unor convorbiri individuale,
subiectul este facut constient de calitati sau defecte pe care le ignora, desi
le poseda $ conform relatarii grupului.
&e sconteaza, n felul acesta, reducerea cotei de iluzie in perceptia
propriei pozitii in grup sau se elimina anumite lacune perceptive, ceea ce
favorizeaza formarea unei imagini de sine mult mai +uste.