Proiect Fundatii-Fundatie Piloti

Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti
Catedra de Geotehnica si Fundatii

Fundatie indirecta pentru infrastructura unui pod Pagina 1 din 1

TEMA 5 PROIECT FUNDATII

Sa se dimensioneze fundatia indirecta a unei infrastructuri de pod. Se dau urmatoarele date:
q stratificatia terenului conform fisei forajului din figura 1 (se precizeaza caracteristicile fizico
mecanice ale terenului de fundare stratelor determinate prin ncercari de laborator),
q tipul pilotilor utilizati piloti forati (piloti flotanti - de dislocuire) de diametru mare, Benotto,
d=1.08m, M
cap
= 1000kNm (momentul capabil al sectiunii de beton a pilotului), piloti ncastrati
n radier,
q naltimea radierului 1.50m; cota fundare radier 2.10m fata de cota terenului natural,
q actiunile de calcul n planul talpii radierului:
N
f
=(11000 +10N)kN,
H
f
=(1000 +10N)kN,
M
f
=(2000 +10N)kNm.
COTA BAZA
RADIER
NAS
Praf argilos plastic consistent ( = 19kN/m
3
,
n = 42%, I
C
= 0.7)
0.00
-2.10
-3.00
-5.50
Praf argilos malos plastic moale (' = 9.5kN/m
3
,
n = 40%, I
C
= 0.3)
Turba(' = 9.0kN/m
3
, n = 63%, I
C
= 0.28)
Praf nisipos plastic consistent (' = 10.0kN/m
3
,
n = 40%, I
C
= 0.6)
-7.00
-12.00
-20.00
Nisip mare cu pietris (
s
= 26.5kN/m
3
, n = 38%,
I
D
= 0.44, = 33
0
, E = 40.000kPa)
Marna (
s
= 27.2kN/m
3
, n = 35%, I
C
= 0.7, E =
20.000kPa)

Figura 1

Proiectul va cuprinde:
I. PIESE SCRISE:
1. Calculul capacitatii portante a pilotului flotant izolat la forte axiale,
2. Calculul capacitatii portante a pilotului flotant izolat la forte orizontale,
3. Determinarea numarului de piloti necesari fundarii indirecte a infrastructurii de pod,
4. Calculul capacitatii portante a pilotului n grup,
5. Determinarea eforturilor sectionale la ncastrarea n radier pentru fiecare pilot si verificarea
acestora,
6. Calculul tasarii grupului de piloti folosind metoda tasarilor stratelor elementare (calculul la
deformatii al fundatiilor pe piloti).
7. Armarea radierului.
II. PIESE DESENATE:
Vedere n plan si sectiune transversala pentru fundatia pe piloti forati de diametru mare. Armare
radier si detalii de armare pentru zona de legatura ntre radier si piloti.

REZOLVARE
Stabilirea valorii lungimii conventionale de ncastrare l
0
- adncimea de ncastrare a pilotilor n
stratul portant este l
0
= f(tipul pamntului, diametrul pilotului); Conform tabelului 1 si tinnd cont
de datele din fisa forajului (stratul 5 este stratul de ncastrare conform fisei forajului) se determina
m . l m . m . d l 50 3 24 3 08 1 3 3
0 0
= = = .
Tabelul 1
Denumirea pamntului l
0

Nisipuri afnate si pamnturi coezive avnd I
C
< 0.5 4d
Nisipuri de ndesare medie si pamnturi coezive avnd 0.5 < I
C
< 0.75 3d
Nisipuri si pietrisuri ndesate, pamnturi coezive avnd 0.75 < I
C
< 1.0 2d
Pamnturi coezive tari avnd I
C
= 1 1.5d

Estimarea capacitatii portante a pilotilor solicitati axial piloti flotanti executati pe loc

Conform STAS 2561/3-90 n fazele preliminare de proiectare, capacitatea portanta a pilotilor pentru
toate tipurile de constructii se poate determina cu ajutorul urmatoarei formule empirice de calcul:
( ) (kN) ) l f U m A R (m k P m P m k R
i i
n
n
l v
+ = + =
1
4 3 4 3
(1)
n care:
k este un coeficient egal cu 0.70,
m
3
si m
4
sunt coeficienti ai conditiilor de lucru dati n tabelele 2 si 3 n functie de tipul
pamntului, tehnologia de betonare si de executie a pilotului; se determina m
3
= 1.0 si
respectiv m
4
= 1.0,
Tabelul 2
Categoria pamntului de la baza pilotului
coeziva necoeziva
Tehnologia de betonare a pilotului
m
3

Betonare n uscat 1.0 1.0
Betonare sub apa:
- cu injectie la baza
- fara injectie la baza

0.9
0.8

1.0
0.9
Betonare sub noroi:
- cu injectie la baza
- fara injectie la baza

0.8
0.6

0.9
0.8


Tabelul 3
Categoria pamntului de la baza pilotului
coeziva necoeziva
Tehnologia de executie a pilotului
m
4

Pilot cu mantaua introdusa prin batere si betonul
compactat prin batere
1.0 1.0
Pilot cu mantaua introdusa prin vibrare si betonul
compactat prin vibrare(n extragerea coloanei)
0.7 0.6
Pilot forat n uscat si netubat 0.6 0.7
Pilot forat sub noroi 0.5 0.6
Pilot forat cu tubaj recuperabil 0.6 0.7
Pilot forat cu tubaj nerecuperabil 0.6 0.8

A este aria sectiunii transversale a pilotilor;
2
2 2 2
9160 0
4
08 1
4
m .
m . d
A =
=

,
U este perimetrul sectiunii transversale a pilotilor: m . m . d U 393 3 08 1 = = = ,
R
n
este rezistenta normata a pammtului sub nivelul vrfului pilotului; OBSEVATIE:
R
n
se mai noteaza si cu p
v
n normativele romnesti n vigoare; pentru cazul analizat
(piloti de dislocuire care reazema cu baza pe straturi necoezive) R
n
se calculeaza cu
relatia: ( )kPa N D N d R
q c b n
+ =
1

unde:
q este un coeficient ce depinde de valoarea gradului de ndesare I
D
al pamntului de la
baza pilotului, coeficient dat n tabelul 4; = 0.4,
q este valoarea de calcul a greutatii volumice a pamntului de sub baza pilotului n
kN/m
3
, ( ) ( )
3
23 10
100
38
1 10 5 26
100
1 m / kN .
%
.
% n
'
w s
=
= = ,
q d
b
este diametrul pilotului la nivelul bazei, n m; d
b
= 1.08m,
q
1
este valoarea medie ponderata prin grosimile straturilor, a valorilor de calcul ale
greutatilor volumice ale straturilor strabatute de pilot, n kN/m
3
;
3
1
1
1
1
m / kN
h
h
n
n
i i
;
3
1
62 11
5 3 0 5 5 1 5 2 0 3
5 3 23 10 0 5 0 10 5 1 0 9 5 2 5 9 0 3 0 19
m / kN .
. . . . .
. . . . . . . . . .
=
+ + + +
+ + + +
= ,
q D
c
este fisa de calcul a pilotului, n m, care se stabileste astfel:
Daca D d
b
se considera D
c
= d
b
,
Daca D < d
b
se considera D
c
= D, unde D este fisa reala a pilotului (adncimea la care
se gaseste baza pilotului, masurata de la nivelul terenului natural sau pentru
infrastructura podurilor de la nivelul fundului albiei tinnd seama de adncimea de
afuiere), n m, iar este un coeficient functie de gradul de ndesare al pamntului de la
baza pilotului (tabelul 4); n cazul analizat = 15, D = 15.5m, d
b
= 1.08m, d
b
= 16.2m
deci D
c
= 16.2m,
OBSERVATIE: Cand deasupra stratului de pamnt n care patrunde baza pilotului se afla un strat
de umplutura recenta, necompactata sau de pamnt coeziv plastic moale sau plastic curgator, sau
un strat de turba, drept fisa D se considera doar adncimea pe care patrunde pilotul n stratul
portant iar la expresia lui R
n
se adauga termenul g
2
h n care g
2
este valoarea de calcul a greutatii
volumice a stratului slab, n kN/m
3
iar h este grosimea stratului slab n m,
q N
si N
q
sunt factori de capacitate portanta, dati n tabelul 5, n functie de valoarea de
calcul a unghiului de frecare interioara al stratului de la baza pilotului; valorile

acestor factori sunt date n tabelul 6; N
= 29.5 si N
q
= 54.75; n baza datelor obtinute se
determina:
( ) kPa . . . . . . . . R
n
42 4072 75 54 5 15 616 11 5 29 08 1 23 10 4 0 = + =

Tabelul 4
Valoarea gradului de ndesare I
D

0.000.33 0.5 10
0.340.66 0.4 15
0.671.00 0.3 20

Tabelul 5
() 26 28 30 32 34 36 38 40
N
9.5 12.6 17.3 24.4 34.6 48.6 71.3 108.0

N
q
18.6 24.8 32.8 45.5 64.0 87.6 127.0 185.0

(kN) l f U P
i i
n
l
=
1
reprezinta capacitatea portanta preluata prin frecare pe manta,
unde:
q f
I
reprezinta rezistenta conventionala pe suprafata laterala a pilotului pentru stratul de
calcul i n kPa; valorile pentru rezistenta conventionala sunt date n tabelul 6,
q l
I
reprezinta lungimea pilotului n contact cu stratul I, n m,

Pentru cazul analizat kN . m / kN . m . P
l
810 1550 075 457 393 3 = = ,
Ca urmare capacitatea portanta la forte axile are valoarea:
kN . kN . . m .
m
kN
. . . R 444 3697 810 1550 0 1 916 0 42 4073 0 1 7 0
2
2
=
+ =

Tabelul 6
Pamnturi necoezive Pamnturi coezive cu I
C
: Adncimea
medie a stratului
mari si medii fine prafoase 0.8 0.7 0.6 0.5 0.4 0.3
(m) f
i
(kPa)
1 35 23 15 35 23 15 12 5 2
2 42 30 20 42 30 20 17 7 3
3 48 35 25 48 35 25 20 8 4
4 53 38 27 53 38 27 22 9 5
5 56 40 29 56 40 29 24 10 6
7 60 43 32 60 43 32 25 11 7
10 65 46 34 65 46 34 26 12 8
15 72 51 38 72 51 38 28 14 10
20 79 56 41 79 56 41 30 16 12
25 86 61 44 86 61 44 32 18 -
30 93 66 47 93 66 47 34 20 -
35 100 70 50 100 71 50 36 22 -


OBSERVATII:
q Valorile f se adopta, pentru adncimile medii, corespunzatoare distantei de la mijlocul
stratului i pna la suprafata terenului; adncimea de nfigere se masoara de la nivelul
terenului natural pna la vrful pilotului cnd umplutura sau decaparile nu depasesc 3m;
cnd umpluturile sau decaparile sunt mai mari de 3m adncimea de nfigere se masoara
de la un nivel superior respectiv inferior cu 3m nivelului terenului natural (figura 2); n
cazul unor straturi cu grosimi mai mari de 2 m, determinarea valorilor f se face prin
mpartirea n orizonturi de maxim 2 m,
q Pentru valori intermediare ale adncimilor sau consistentei valorile f se obtin prin
interpolare liniara,
q Daca n limitele lungimii pilotului exista o intercalatie de pamnt puternic compresibil,
de consistenta redusa (turba, ml, namol etc.) de cel putin 30 cm grosime, iar suprafata
terenului urmeaza a fi ncarcata (n urma sistematizarii sau din alte cauze) valorile f
pentru stratul puternic compresibil si pentru cele de deasupra lui se determina astfel:
cnd suprancarcarea este pna la 30kPa, pentru toate straturile situate pna la
limita inferioara a stratului puternic compresibil (inclusiv umpluturile) se ia f = 0;
cand suprancarcarea este cuprinsa ntre 30 si 80kPa, pentru straturile situate
deasupra stratului foarte compresibil(inclusiv umpluturile) se ia f din tabel multiplicat
cu 0.4 si cu semn negativ, iar pentru stratul puternic compresibil f = -5kPa;
cnd suprancarcarea este mai mare de 80 kPa, pentru straturile situate deasupra
stratului foarte compresibil se ia f din tabel cu semn negativ, iar pentru stratul
puternic compresibil se ia f = -5 kPa;
q Daca pilotul strabate umpluturi recente, straturi argiloase n curs de consolidare sau
straturi macroporice sensibile la umezire, cu grosimi mai mari de 5 m, valorile f se iau
din tabel cu semn negativ.

<+3.00
0.00
>-3.00 Decapare
A
d
a
n
c
i
m
e
a

m
e
d
i
e
a

s
t
r
a
t
u
l
u
i

i
A
d
a
n
c
i
m
e
a

d
e

i
n
f
i
g
e
r
e
A
d
a
n
c
i
m
e
a

m
e
d
i
e
a

s
t
r
a
t
u
l
u
i

i
A
d
a
n
c
i
m
e
a

d
e

i
n
f
i
g
e
r
e
h
i
h
i
/
2
Umplutura
Strat 2
Strat 1
Strat i
>+3.00
0.00
-3.00 Decapare
A
d
a
n
c
i
m
e
a

m
e
d
i
e
a

s
t
r
a
t
u
l
u
i

i
A
d
a
n
c
i
m
e
a

d
e

i
n
f
i
g
e
r
e
A
d
a
n
c
i
m
e
a

m
e
d
i
e
a

s
t
r
a
t
u
l
u
i

i
A
d
a
n
c
i
m
e
a

d
e

i
n
f
i
g
e
r
e
h
i
h
i
/
2
Umplutura
Strat 2
Strat 1
Strat i
+3.00
<-3.00
Figura 2


Calculul capacitatii portante a unui pilot solicitat la ncarcari orizontale

Capacitatea portanta la ncarcari orizontale a pilotilor verticali n radiere joase se poate stabilin
mod aproximativ, cu ajutorul valorii lungimii convenntionale de ncastrare l
0
, masurata ncepand de
la talpa radierului (figura 2), valoarea data n tabelul 1 n functie de categoria pamntului de sub
radier si de diametrul pilotului, cunoscndu-se momentul ncovoietor capabil (M
cap
) al sectiunii
pilotului. Lungimea conventionala de ncastrare l
0
reprezinta lungimea unei console la care
momentul ncovoietor de ncastrare sub ncarcare orizontala este acelasi cu momentul maxim care
se dezvolta n pilot.

Forta critica orizontala R
cr or
a unui pilot vertical cu radier jos se determina cu relatiile:

- n cazul pilotului considerat ncastrat n radier:
0
2
l
M
R
cap
or cr
= (2)
n cazul fundatiilor pe piloti supusi la solicitari axiale de smulgere sau la forte orizontale mari care
impun preluarea acestora prin piloti considerati ncastrati n radier, pilotii trebuie sa patrunda n
radier cu capetele intacte pe o lungime de 15 cm, iar armaturile longitudinale ale pilotilor trebuie sa
se nglobeze n radier pe o lungime determinata prin calcul, dar nu mai putin de 40 de ori diametrul
barelor cu sectiune constanta sau de 20 de ori diametrul barelor cu profil periodic.

-n cazul pilotului considerat articulat n radier:
0
l
M
R
cap
or cr
= (3)
n cazul fundatiilor pe piloti supusi la solicitari axiale de compresiune si la forte orizontale reduse,
care pot fi preluate de pilotii considerati articulati n radier, pilotii trebuie sa patrunda n radier cu
capetele intacte pe o lungime de 5 cm, iar armaturile longitudinale ale pilotilor sa se nglobeze n
radier pe minimum 25 cm.

Pentru cazul analizat kN .
m .
kNm
l
M
R
cap
or cr
284 617
24 3
1000 2
2
0
=
=
Capacitatea portanta la ncarcari orizontale a pilotului vertical se determina cu relatia:

or cr or
R m k R = (kN) (4)
n care k = m = 0.7.

OBSERVATII:
1. Relatiile 2, 3 si 4 pot fi utilizate n cazul cnd fisa pilotului D>5l
0
,
2. n cazul unei stratificatii neomogene, l
0
se stabileste ca medie ponderata (prin
grosimile straturilor) ale valorilor corespunzatoare straturilor ntlnite pe o
adncime egala cu 1.5l
0
, n care l
0
reprezinta valoarea corespunzatoare stratului de
la suprafata.
Pentru cazul analizat kN . . . . R
or
470 302 284 617 7 0 7 0 = =


Capacitatea portanta a unui pilot solicitat la compresiune, care lucreaza n grup

) kN ( R m R
u g
= (7)
n care
R-capacitatea portanta a pilotului izolat, n kN,
m
u
este un coeficient al conditiilor de lucru al pilotilor n grup (coeficient de utilizare)
care pentru piloti purtatori pe vrf si n cazul fundatiilor cu radier ngropat si piloti forati
este egal cu 1.0; la fundatii cu radier nalt si piloti flotanti, m
u
se stabileste conform
tabelului 7, exceptnd cazul pilotilor de ndesare avnd fisa integral cuprinsa n
pamnturi necoezive, pentru care m
u
=1.

Tabelul 7
r/r
0
2 1.8 1.6 1.4 1.2 1.0 0.8
m
u
1.00 0.95 0.9 0.85 0.8 0.7 0.6
unde:
r este distanta minima ntre fetele alaturate(lumina) ale pilotilor nvecinati (figura 3), n
metri,
r
0
este raza de influenta a pilotului izolat, n planul vrfului, n metri:
) m ( tg l r
n
i i
=
1
0

l
i
este grosimea stratului i prin care trece pilotul, n metri:
i
i
=
4

i
este valoarea de calcul a unghiului de frecare interioara al stratului i.
OBSERVATII:
1. Valorile subunitare din tabelul 7 pot fi sporite pna la maximum m
u
= 1, n cazul n
care tasarea probabila calculata a fundatiei ramne n limitele admisibile pentru
constructia respectiva,
2. n straturile n care se considera frecarea negativa pe suprafata laterala a pilotului se ia
= 0.

Strat 1
Strat n
l
i
l
n
Strat i
Strat 2
l
2
l
1
n
r
0

Figura 3

Calculul capacitatii portante a unui pilot solicitat la smulgere

Conform STAS 2561/3-90 n fazele preliminare de proiectare, capacitatea portanta a pilotilor pentru
toate tipurile de constructii se poate determina cu ajutorul unor formule empirice de calcul. La
constructiile obisnuite (ncadrate conform 10100/0-75 n clasele de importanta II, IV si V) se admite
ca si n faza finala de proiectare determinarea capacitatii portante a unui pilot solicitat la smulgere
sa se faca cu ajutorul formulei:
(kN) l f m U k . R
i i sm
= 6 0 (3)
n care
k, U, l
i
conform formulei de determinafre a capacitatii portante la forte axiale,
f
i
-conform tabelului 6, care n toate situatiile se ia cu valoare pozitiva,
m este un coeficient al conditiilor de lucru egal cu m
2
(tabelul 8) pentru piloti
prefabricati, respectiv egal cu m
4
pentru piloti executati pe loc.

Tabelul 8
Modul de executie a pilotului m
2

Piloti batuti 1.0
Piloti introdusi cu subspalare la pamnturi nisipoase, cu conditia baterii pe
ultimul metru fara subspalare
0.6
Piloti introdusi prin vibrare, n pamnturi:
a) nisipoase saturate, de ndesare medie:
mijlocii si mari
fine
prafoase

1.0
1.0
1.0
b) argiloase cu indicele de consistenta 0.5<I
c
1
prafuri nisipoase
argile nisipoase sau prafoase
argile

0.9
0.9
0.9
c) argiloase cu indicele de consistenta I
c
>1 1

Alcatuirea grupei de piloti

Determinarea numarului de piloti
( )
= 2 1
5 1 3 1
f
g
p
N
R
. .
reg int n , dar nu mai putin de 4 piloti. N
f
reprezinta actiunea verticala
de calcul iar R
g
reprezinta capacitatea portanta a unui pilot solicitat la compresiune, pilot care
lucreaza n grup.

Numarul de piloti ales trebuie sa fie acoperitor si din punct de vedere al actiunii de calcul orizontale
H
f
n sensul ca trebuie ndeplinita conditia
f or _ cr p
H R n .

Asezarea pilotilor sub radier (elemente constructive)

Distanta minima ntre axele pilotilor este data n tabelul 9, n m. Din cele doua valori indicate se va
alege distanta cea mai mare.


Tabelul 9
Distante minime ntre piloti, n m Tipul de piloti
n planul radierului n planul vrfurilor
Piloti de ndesare 1.5d 3d
Toate tipurile de piloti cu bulb 1.5d sau d+1 1.6d
b

OBSERVATIE: d este diametrul sectiunii circulare sau dimensiunea maxima a sectiunii
dreptunghiulare iar d
b
este diametrul bulbului.

Repartizarea pilotilor sub radierul fundatiei se face n rnduri paralele sau radial, unii n dreptul
celor vecini, sau n sah, respectnd distantele minime dintre piloti.
Distanta minima ntre fata exterioara a pilotilor marginali si extremitatea radierului trebuie sa fie de
minimum 1d, dar nu mai mica de 25 cm.

Predimensionare radier

Repartiznd pilotii conform punctului anterior obtinem lungimea L si latimea B a radierului. Se
considera cunoscute dimensiunile stlpului acestea fiind l
0
= 60cm iar b
0
= 40cm.
H=0.3L,
H
1
=(1/3..1/2)H (figura 4).
naltimea radierului nu va fi mai mica de 30 cm iar clasa betonului trebuie sa fie minim Bc10.

b
0
D
f
H
H'
L
10...15cm

Figura 4

Calculul eforturilor n pilotii fundatiei

La calculul fundatiilor pe piloti se considera ca ncarcarile de la constructie se transmit terenului
prin intermediul pilotilor. Efortul ntr-un pilot al unei fundatii cu radier jos si piloti verticali,
solicitata la ncarcari verticale si momente, se poate calcula cu relatia:

= =
+ =
n
i
i
y
n
i
i
x
p
p
f
x
x M
y
y M
G
n
N
S
1
2
1
2
(kN)
(8)
n care:
N
f
este efortul vertical de calcul, n kN,

M
x
si M
y
sunt momentele de calcul, fata de axele principale ale grupului de piloti, n kNm,
x
i
si y
I
sunt distantele de la axa pilotului i din grup, la axele principale ale grupului de piloti,
n metri,
x si y sunt distantele de la axa pilotului considerat, la axele principale ale grupului de piloti, n
metri,
n
p
este numarul pilotilor n grup,
G
p
este greutatea pilotului, tinnd seama de variabilitatea geometriei pilotului si a greutatii
specifice a materialului constituent, precum si de efectul de submersare al apei subterane, n
kN,
N, M
x
si M
y
se iau cu valorile rezultate din ncarcarile din grupa speciala.
Conditiile care trebuie ndeplinite sunt:
S
max
R
g
verificarea pilotilor la compresiune,
S
min
R
sm
verificarea pilotilor la smulgere.

Verificarea la forte orizontale a fundatiei

La radiere joase pe piloti, solicitate la ncarcari orizontale, se verifica conditia:
) R n H ( m H
or in tot
+ (kN)
n care:
H
tot
este componenta orizontala a efortului total de calcul care actioneaza asupra radierului,
H
in
este suma tuturor componentelor orizontale ale eforturilor axiale care actioneaza n pilotii
nclinati, n kN,
R
or
este capacitatea portanta a pilotilor verticali la solicitari orizontale,
N este numarul pilotilor verticali,
M este un coeficient al conditiilor de lucru egal cu 0.9.

Verificarea la strapungere a radierului

STAS 10107/0-90 prescrie pentru forta capabila la strapungere centrica a dalelor fara armatura de
forfecare relatia:
t cr
R h P . Q =
0
75 0 (kN) (9)
n care:
P
cr
este perimetrul teoretic al suprafetei de forfecare situat la distanta h
0
/2 la exteriorul
zonei ncarcate,
h
0
este naltimea utila a sectiunii de beton,
R
t
este rezistenta la ntindere a betonului din corpul radierului.
Conform figurii 5, p
cr
=2a+2b, iar h
0
=h
0
*
. Conditia care trebuie ndeplinita devine

t cr
*
o
exterior
i
R P h . S 75 0 n care S
i
exterior
reprezinta suma fortelor axiale din pilotii grupului a

caror axa este situata n afara perimetrului critic.


45
0
b
0
A A
h
0
h
*
0
A - A
a
b
Perimetru de poansonare

Figura 5

Armarea radierului

Armarea radierului se face conform STAS 10107/0-90. n figura 6, sectiunea 1-1 reprezinta
sectiunea fata de care se calculeaza momentul M
x
(A
a x
) , iar sectiunea 2-2 sectiunea fata de care se
calculeaza M
y
(A
a y
).

Determinarea ariei de armatura A
a x
(figurile 6 si 7)

Pentru sensul actiunilor exterioare ca n figura 7, se calculeaza momentul tuturor fortelor axiale din
piloti fata de linia punctata (forte din pilotii situati la dreapta liniei punctate). Aria de armatura A
a x

va rezulta din relatia:
a
x a
R h .
M
A

=
0
8 0

n care h
0
= H - a (a este acoperirea cu beton a armaturii; a = 10cm) iar R
a
este rezistenta de calcul a
armaturii (PC52 sau OB37).

Determinarea ariei de armatura A
a y
(figurile 6 si 8)

Calculul se face analog ca n cazul determinarii ariei A
a x
.

2
1
1
l
0
b
0
L
B

Figura 6

M
x
M
T
T
x
S
i
b
i
1
1
D
f
L

Figura 7

M
y
M
T
T
y
S
i
b
i
2
2
D
f
B

Figura 8

Proiect Fundatii-Fundatie Piloti

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect Fundatii-Fundatie Piloti

Titlu original:

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti

Catedra de Geotehnica si Fundatii

9.5 12.6 17.3 24.4 34.6 48.6 71.3 108.0

reprezinta suma fortelor axiale din pilotii grupului a

S-ar putea să vă placă și