Sunteți pe pagina 1din 16

Disciplina : ECONOMIE POLITIC

REFERAT
Piaa muncii in Romnia.
Legislaie, Trasaturi, Analiza Statistica.
Martie 1999
Notiuni teoretice
Factorul munca conditie enerala a oricarei acti!itati se asiura" ca si
ceilalti #actori de productie" prin intermediul pietei$
Piata muncii se intemeia%a" de asemenea" pe intalnirea si con#runtarea cererii
cu o#erta$
Ea #unctionea%a in #iecare tara" pe di#erite rupuri de tari si la scara mondiala$
&'()C*E +O,D)N
1
Orice acti!itate" care se initia%a sau e-ista in societate" enerea%a ne!oia de
munca$ )ceasta repre%inta !olumul total de munca necesar acti!itatilor dintr.o tara
pe o perioada data$ Dar ea nu constituie in intreime o cerere care se e-prima
/mani#esta0 pe piata muncii$ Conditia enerala pentru ca ne!oia de munca sa ia #orma
cererii de munca este remunerarea sa" salari%area ei$ De aceea" in cererea de munca
nu se includ acti!itatile care se pot reali%a de catre #emeile casnice" miliari in termen"
studenti" alti nesalariati$
Cererea de munca repre%inta ne!oia de munca salariata care se #ormea%a la un
moment dat intr.o economie de piata$
Cererea de e-prima prin intermediul numarului de locuri de munca$
(atis#acerea ne!oii de munca se reali%ea%a pe seama utili%arii disponi1ilitatilor
de munca e-istente in societate" adica a !olumului de munca ce poate #i depus de
populatia apta de munca a tarii respecti!e" in perioada data$ (i in acest ca%" tre1uie sa
a!em in !edere ca nu toate disponi1ilitatile de munca se constituie in o#erta" ci numai
acelea care urmea%a sa #ie remunerate" salari%ate$
Oerta de munca este #ormata din munca pe care o pot depune mem1rii
societatii in conditii salariale$ Prin urmare" in o#erta de munca nu se include #emeile
casnice" studentii" militarii in termen si alti oameni care depun acti!itati nesalariale$
O#erta de munca se e-prima prin numarul celor apti de munca sau populatia
apta disponi1ila din care se scade numarul #emeilor casnice" al studentilor si al celor
care nu doresc sa se ana2e%e in nici o acti!itate" intrucat" au resurse pentru e-istenta
sau au alte preocupari$
Cererea si o#erta de munca nu tre1uie considerate preluniri simple si directe
ale cererii si o#ertei de 1unuri economice pe o alta piata" ci ca niste cateorii
speci#ice cu un continut care le este propriu$ In acest sens se impun atentiei
urmatoarele aspecte:
Pe termen scurt" cererea de munca este practic in!aria1ila" deoarece
de%!oltarea unor acti!itati e-istente si initierea altora noi" eneratoare de locuri de
munca" presupun o anumita perioada de timp3
O#erta de munca in ansam1lul sau se #ormea%a in decursul unui timp
indelunat in care creste si se instruieste #iecare eneratie de oameni pana la !arsta la
care se poate ana2a3
Posesorii #ortei de munca au o mo1ilitate relati! redusa3 oamenii nu se
deplasea%a dintr.o localitate in alta si nu.si sc4im1a cu usurinta munca" ci sunt atasati
mediului economico.social" c4iar daca nu au a!anta2e economice$ De asemenea"
o#erta de munca depinde de !arsta" se-" starea sanatatii" psi4oloie" conditii de
munca etc" aspecte care nu sunt neaparat de natura economica3
O#erta de #orta de munca este eminamente perisa1ila si are caracter relati!
riid$ Cel ce #ace o#erta tre1uie sa traiasca" nu poate astepta oricat ana2area pe un
loc de munca3
,eneratiile de tineri nu sunt crescute de parintii lor ca niste mar#uri sau
numai pentru a de!eni salariati" ci ca oameni$ De aceea" o#erta de munca nu se
#ormea%a in e-clusi!itate pe principiile economiei de piata$
&'()C*E +O,D)N
5
Cererea si o#erta de munca nu sunt omoene" ci de compun din semente
si rupuri neconcurentiale sau putin concurentiale" neputandu.se su1situi reciproc
decat in anumite limite sau deloc$
Piata muncii" ca e-presie a raporturilor dintre cerere si o#erta" se des#asoara in
doua trepte sau #a%e$ Prima se mani#esta pe ansam1lul unei economii sau pe
semente mari de cerere si o#erta" determinate de particularitatiile te4nico.economice
ale acti!itatilor$ In cadrul acestei #a%e" se #ormea%a coditiile enerale de ana2are ale
salariatilor" se conturea%a principiile care actionea%a la sta1ilirea salariilor si o
anumita tendinta de sta1ilire a salariilor la un ni!el inalt sau sca%ut$ ) doua #a%a
repre%inta o continuare a celei dintai si consta in intalnirea cererii cu o#erta de munca
in termeni reali" in #unctie de conditiile concrete ale #irmei si salariatilor ei$ Cererea
se dimensionea%a precis" ca !olum si structura" pe 1a%a contractelor si a altor
ana2amente asumate de #irma" iar o#erta se delimitea%a si ea pornind de la
proramul de munca" numar de ore suplimentare pe care salariatii accepta sa le
e#ectue%e sau nu" in #unctie de ne!oile si aspiratiile lor" de situatia sociala si
economica etc$ la momentul respecti!$ Din con#runtarea cererii cu o#erta de munca la
acest ni!el se determina marimea si dinamica salariului nominal$ Insu#icienta o#ertei
la acest ni!el se traduce pritr.o cerere suplimentara care se mani#esta pe prima
treapta" iar insu#icienta cererii" printr.o o#erta suplimentara pe aceeasi treapta$
!etodologia de calcul a resurselor de munca
Resursele de munca e-istente la un moment dat in societate e-prima numarul
persoanelor capa1ile de munca" respecti! acea parte a populatiei care poseda
ansam1lul capacitatilor #i%ice si intelectuale ce ii permit sa des#asoare o acti!itate
utila$
"olumul resurselor de munca #R!$ se determina pe 1a%a urmatoarei relatii:
'M6P7M.P7MIM8P)7ML3
unde:
P7M6populatia cuprinsa in limitele !arstei de munca3
P7MIM6 populatia cuprinsa in limitele !arstei de munca" dar inapta de
munca3
P)7ML6 populatia din a#ara limitelor !arstei de munca" dar care lucrea%a$
Numarul populatiei in limitele !arstei de munca /P7M0 determina in mod
4otarator ni!elul si structura resurselor de munca si cuprinde totalitatea persoanelor a
caror !arsta este cuprinsa intre !arsta de intrare si !arsta de iesire din acti!itate$
Limitele de !arsta intre care o persoana se considera ca poate participa la
acti!itatea sociala se sta1ilesc prin leislatia #iecarei tari$ In 'omania" in pre%ent"
limitele !arstei de munca sunt 19.:9 ani pentru 1ar1ati si 19.:; ani pentru #emei$
)!and in !edere ca in statisticele nationale limitele de !arsta de intrare si<sau de
&'()C*E +O,D)N
=
iesire sin acti!itate sunt di#erite" in comparatiile internationale tre1uie utili%ate limite
standard$
Limitele !arstei de munca sunt determinate de ni!elul de de%!oltare economica
a #iecarei tari$ )st#el" in tarile mai putin de%!oltate limita minima a #ortei de munca
este mai sca%uta" iar in tarile de%!oltate din punct de !edere economic limita minima
este mai ridicata /ca urmare a prelunirii duratei scolii o1liatorii0" e-istand si
posi1ilitatea ca limita ma-ima sa #ie mai ridicata /ca urmare a duratei de !iata mai
mare a acestei tari0$
Pentru caracteri%area resurselor de munca se #olosesc urmatorii indicatori:
%o%ulatia a%ta de munca se determina ca di#erenta intre numarul total
al populatiei in !arsta de munca si numarul populatiei cuprinse in limitele !arstei de
munca" dar incapa1ila de munca3
resursele de munca dis%oni&ile e-prima potentialul de munca care
poate #i #olosit in acti!itatea economico.sociala si se determina sca%and din !olumul
resurselor de munca" populatia in !arsta de munca cuprinsa in procesul de in!atamant
si militarii in termen3
%o%ulatia %otential acti'a cuprinde populatia in !arsta de 1:.9; ani si
e-prima" intr.o #orma enerala" resursele de munca3 acest indicator poate #i #olosit in
comparatiile internationale$
(ndicatorii numarului si structurii ortei de munca
Pentru caracteri%area numarului #ortei de munca se utili%ea%a urmatorii
indicatori:
populatia acti!a
populatia ocupata
numarul salariatilor
#ondul de timp de munca e#ecti! lucrat
Po%ulatia acti'a /P)0 din punct de !edere economic include toate persoanele
de 1; ani si peste" apte de munca" care" intr.o perioada de re#erinta speci#icata"
#urni%ea%a #orta de munca disponi1ila /utili%ata sau neutili%ata0 pentru producerea de
1unuri si ser!icii in economia nationala$
Intr.o #orma enerala" populatia acti!a cuprinde populatia ocupata /PO0 si
somerii /(0" dupa urmatoarea structura:
Po%ulatia ocu%ata
salariati ci!ili persoana care isi des#asoara acti!itatea pe 1a%a unui
contract de munca intr.o unitate economica sau sociala" inclusi! ele!ii si studentii
incadrati si pensionarii reincadrati in munca pe 1a%a unui contract de lucru3
patron persoana care" a!and unul sau mai multi ana2ati /salariati0"
conduce acti!itatea in propria sa unitate /intreprindere" aentie" atelier" maa%in"
1irou" #erma etc$03
&'()C*E +O,D)N
;
lucrator #amilial neremunerat" persoana care.si e-ercita acti!itatea intr.o
unitate economica #amiliala condusa de un mem1ru al #amiliei sau o ruda" pentru
care nu primeste remuneratie su1 #orma de salariu sau plata in natura3 ospodaria
taraneasca /aricola0 este considerata o ast#el de unitate3
mem1ru al unei societati aricole sau al unei cooperati!e" persoana care a
lucrat #ie ca proprietar de teren aricol intr.o societate aricola constituita con#orm
leii =9<1991" #ie ca mem1ru al unei cooperati!e mestesuaresti" de consum sau de
credit3
militarii de cariera3
militarii in termen
Po%ulatia acti'a neocu%ata /sau somerii0
. Persoane in cautarea unui alt loc de munca
. Persoane in cautarea primului loc de munca
Po%ulatia inacti'a din punct de !edere economic:
persoane casnice3
ele!i si studenti" e-clusi! cei care e-ercita o acti!itate economica sau
sociala pe 1a%a unui contract de munca3
pensionari" e-clusi! cei reincadrati3
persoane intretinute de alte persoane: copii prescolari" 1atrani" persoane
4andicapate si in!ali%i3
persoane intretinute de stat: copii si 1atrani a#lati in intretinerea unor
institutii pu1lice /casa copilului" camine pentru 1atrani etc$03
persone care se intretin din alte !enituri decat cele pro!enite din munca
/inc4irieri" do1an%i" economii" rente" di!idende0$
In de#inirea populatiei acti!e e-ista numeroase di#erente de la o tara la alta"
precum si intre statisticile acestora si statistica oranismelor internationale" #apt ce
impune precautie in #olosirea indicatorului in comparatiile internationale$
In 'omania" atat recensamantul populatiei din > ianuarie 1995" cat si anc4etele
asupra #ortei de munca" demarate din anul 199;" s.au 1a%at pe conceptiile si
de#initiile recomandate de O#iciul de (tatistica al O$N$&$ si de +iroul International al
Muncii /+$I$M$0$
In statistica O$N$&$ se recomanda determinarea populatiei acti!e in doua
!ariante: populatia o1isnuit acti!a si populatia curent acti!a$ Distinctia intre aceste
cateorii se #ace prin raportarea la perioada de re#erinta" care este di#erita in #unctie
de sursa de date /recensamant sau anc4eta0$
Orice persoana in orice moment se poate incadra din punct de !edere al
po%itiei pe piata muncii intr.una din urmatoarele trei cateorii:
.Persoana ocupata persoana acti!a inclusa in #orta de munca
.Persoana neocupata /somer0$
.Persoana inacti!a /in a#ara #ortei de munca0
&'()C*E +O,D)N
:
Po%ulatia o&isnuit acti!a se determina cu oca%ia recensamintelor" perioada de
re#erinta #iind de o1icei anul caracteristic /sau precedentele 15 luni0$ Criteriul in
#unctie de care se sta1ileste cateoria in care se include o persoana este numarul
saptamanilor:
. daca numarul saptamanilor in care persoana respecti!a a a!ut statut de
?ocupat@ si ?neocupat@ in perioada de re#erinta este preponderent" atunci se include
in populatia o1isnuit acti!a3
. daca numarul saptamanilor in care persoana respecti!a a #ost inacti!a /nici
ocupat" nici neocupat0 este preponderent" atunci se include in populatia o1isnuit
inacti!a3
Po%ulatia curent acti'a se determina cu oca%ia anc4etelor asupra #ortei de
munca" perioada de re#erinta #iind de o1icei o saptamana$ Criteriul in #unctie de care
se sta1ileste cateoria in care se include o persoana este ?ora@:
- daca persoana respacti!a a lucrat cel putin o ora in saptamana luata ca
perioada de re#erinta sau a #ost in soma2" atunci ea se include in populatia curent
acti!a3
- daca persoana respecti!a nu a lucrat nici cel putin o ora si nici nu era in
soma2 in perioada de re#erinta" atunci se include in populatia curent inacti!a$
Populatia acti!a " in cele doua !ariante" se calculea%a pe 1a%a a trei surse de
date:
1$ 'ecensamantul populatiei" ca% in care se determina populatia o1isnuit
acti!a" ca o media anuala a perioadei de re#erinta
5$ )nc4eta asupra #ortei de munca este metoda principala de in!estiare a
pietei #ortei de munca" ca% in care se determina populatia curent acti!a$ In 'omania"
prima anc4eta asupra #ortei de munca s.a orani%at in luna martie199;" urmand ca" in
perspecti!a" cercetarea sa de!ina 1ianuala si apoi trimestriala" lucru impus de
dinamica modi#icarilor pe piata muncii$ )nc4eta s.a reali%at pe un esantion
repre%entati! la ni!elul tarii" esantion ce a cuprins 1:AAA de locuinte" #acand o1iectul
anc4etei toate persoanele din ospodariile selectate$
=$ (ursele administrati!e /Anexa 10 permit estimarea populatiei acti!e prin
insumarea urmatoarelor elemente:
- populatia ocupata ci!ila . PO
C"
e!aluata pe 1a%a in#ormatiilor inreistrate la
Ministerul Finantelor /in special in 1ilanturile conta1ile ale aentilor economici03
- e#ecti!ele militare /militari de cariera si militari in termen0 M" in#ormatii
#urni%ate de ministerele respecti!e /M)pN" MI" ('I etc03
- numarul somerilor (" inreistrat la Ministerul Muncii si Protectiei
(ociale$
&tili%and aceste elemente se o1tine populatia acti!a:
P)6PO
C
8M8(
&'()C*E +O,D)N
9
(ursele administrati!e pre%inta de%a!anta2ul unei estimari apro-imati!e a
personalului nesalariat /patroni" lucratori pe cont propriu" lucratori #amiliali
neremunerati0$
In#ormatiile care caracteri%ea%a populatia acti!a pot #i structurate dupa mai
multe criterii:
Structura dupa sexe a populatiei acti!e permite e!identierea ponderii
1ar1atiilor /p
M
0 si a #emeilor /p
F
0 in totalul populatiei acti!e" atat pentru intreaa
economie nationala" cat si pe ramuri de acti!itate$ /Anexa 1;2 0
(e o1ser!a ca ramurile comert /:5"BC0" 4oteluri si restaurante /9;"9C0"
in!atamant />1">C0" sanatate si asistenta sociala />>"5C0 au un pronuntat rad de
#emini%are a populatiei acti!e$
Structura dupa varsta a populatiei acti!e$
)nali%a unor as#el de serii cu distri1utie de #rec!ente permite calculul si
interpretarea unor indicatori cu o semni#icatie deose1ita: !arsta medie a populatiei
acti!e" inter!alul median si mediana" inter!alul modal si modulul$
7arsta medie se calculea%a ca o medie aritmetica ponderata:
7arsta medie la ni!elul econimiei nationale in anul 1999 !a #i" con#orm datelor
din Anexa 2:
)*+,,*- ani
Structura pe sectoare de activitate a populatiei acti!e" respecti! ruparea
populatiei acti!e pe cele trei sectoare: sectorul primar /aricultura" sil!icultura"
economia !anatului si pescuitul0" secturul secundar /industria si constructiile0 si
sectorul tertiar /ser!iciile0$
)cesta repartitie este unul din criteriile de anali%a a ni!elului de de%!oltare
economica a unei tari$ )s#el" compararea structurilor sectoriale ale populatiei acti!e
din tari cu ni!eluri di#erite de de%!oltare economice ne conduce la constatarea ca
tarile de%!oltate se caracteri%ea%a in opo%itie cu tarile mai putin de%!oltate. printr.o
pondere ridicata a populatiei acti!e din sectorul tertiar si o pondere #oarte sca%uta in
sectorul primar$
Din acest punct de !edere" 'omania pre%inta o structura de#a!ora1ila" cu o
pondere mare si in crestere a populatiei acti!e din sectorul primar si cu o pondere
inca redusa a ser!iciilor$ /Con#orm Anexei 30
&'()C*E +O,D)N
>

= DP) 7
P)
P) 7
!
AB5 " A : " 99 191 " A : " :; =:9 " A : " =9 5== " A : " 59 1=B " A : " 19 7 + + + + =
Structura pe ramuri a populatiei acti!e permite sta1ilirea locului di#eritelor
ramuri in ansam1lul economiei nationale din punct de !edere al ponderii populatiei
acti!e$
In pre%ent" comertul" acti!itatea 4oteliera si de administratie pu1lica detin cca
>C din populatia acti!a a 'omaniei" #iind de!ansate numai de industrie si
aricultura$ Ni!elul de >C este #oarte redus" comparati! cu tarile de%!oltate /1:.
5=C0
Structura populatiei active pe categorii socio-profesionale
La recensamantul populatiei din ianuarie 1995 s.a utili%at o structura
corespun%atoare recomandarilor #acute de oranismele de specialitate ale O$N$&$ si
C$E$E$: aricultori particulari" mem1ri ai asociatiilor aricole" salariati cu ocupatii
aricole" patroni" li1er pro#esionisti" salariati cu ocupatii nearicole /e-clusi!
muncitori0" meseriasi si comercianti particulari" personal al cooperatiei
mestesuaresti si de consum" muncitori salariati$
In anali%ele economice" precum si in comparatiile internationale" populatia
acti!a este corelata cu populatia totala sau cu anumite semente ale acesteia"
determinandu.se ratele de acti!itate$
Rata generala de acti'itate /',)0 este raportul procentual intre numarul
persoanelor acti!e /P)0 si numarul total al populatiei /P0:
In#ormatiile o1tinute la ultimele recensaminte ale populatiei" din 19>> si 1995"
re#lecta #aptul ca ',) in 'omania a sca%ut de la :A"1C in 19>> la ;:"9C in 1995"
crescand apoi in anul 1999 la :1"BC " dar pentru populatia acti!a #eminina aceasta
este de ;9";C iar in mediul ur1an este de ;="BC" con#orm Anexei 1$
)cest lucru se e-plica prin accentuarea #enomenului de im1atranire
demora#ica a populatiei$ )cest #enomen s.e mani#estat prin ma2orarea ponderii
populatiei !arstnice si are ca e#ect cresterea insemnata a numarului pensionarilor
/deci a populatiei inacti!e din punct de !edere economic0" #enomen ce nu a #ost
contracarat in su#icienta masura de intrarile in acti!itate ale eneratiilor tinere$
Rata de acti'itate a %o%ulatiei in 'arsta de munca /')P7M0 este raportul
procentual intre numarul persoanelor acti!e /P)0 si numarul persoanelor in !arsta de
munca:
Ratele s%eciice de acti'itate se calculea%a:
. %e se/e
'ata de acti!itate masculina /')
m
0" respecti! #eminina /')
#
0" este raportul
procentual intre numarul populatiei acti!e masculine /P)
m
0" respecti! #eminine /P)
#
0
si populatia totala masculina /P
m
0" respecti! #eminina /P
#
0$
&'()C*E +O,D)N
B
1AA
P
P)
',) =
1AA
P7M
P)
')P7M =
1AA
P
P)
')
m
m
m = 1AA
P
P)
')
#
#
# =
'ata de acti!itate masculina are !alori #oarte apropiate in toate tarile" indi#erent
de ni!elul lor de de%!oltare economica" lucru e-plica1il prin simplul moti! ca #orta
de munca masculina tre1uie sa #ie in acti!itate" sa des#asoare o munca in productia
sociala$ In sc4im1" rata de acti!itate #eminina important indicator socioloic"
economic si demora#ic inreistrea%a mari di#erentieri intre tari" #iind in#luentata
nu numai de structura demora#ica a populatiei" ci si de intreul conte-t social.
economic al tarii respecti!e /structura economiei nationale" ni!elul de instruire al
#emeii$" traditii" reliie" etc$0$
In 'omania" in anul 1999" rata de acti!itate masculina era e!ident mai mare
decat rata de acti!itate #eminina /:>":C #ata de ;9";C0 aceasta din urma situandu.se"
insa" la ni!elul celei atinse de tarile de%!oltate" semni#icand o participare importanta
a #emeii la acti!itatea economico.sociala $
. %e medii
'ata de acti!itate in mediul ur1an /')
u
0" respecti! rural /')
r
0 este raportul
procentual intre numarul persoanelor acti!e din mediul ur1an /P)
u
0" respecti! rural
/P)
r
0 si numarul total al populatiei din mediul ur1an /P
u
0" respecti! rural /P
r
0$
Daca rata de acti!itate din mediul ur1an nu s.a modi#icat prea mult din 1995
pana in 1999 /de la ;>"5C la ;B"5C0" in mediul rural rata de acti!itate a crescut de la
;;"=C in 1995 la :9"5C in 1999" lucru destul de promitator" deoarece pana in 1995
ne.am con#runtat cu un #enomen de im1atranire demora#ica a populatiei din mediul
rural deose1it de intens$
. %e gru%e de 'arsta
'ata de acti!itate la !arsta ?i@ /')
i
0 este raportul procentual intre numarul
populatiei acti!e de !arsta ?i@ /P)
i
0 si numarul total al populatiei de !arsta ?i@/P
i
0
Pe 1a%a acestor rate se pot trasa cur&ele de acti'itate /Graficul 10 care sunt
repre%entari ra#ice ale ratelor de acti!itate speci#ice pe !arste si pe se-e$ Intre
acestea" pre%inta o importanta ma2ora ratele de acti!itate la rupele marinale de
!arsta /su1 5A de ani si peste 9A de ani0" care e-prima" pe de o parte" e#ectul
scolari%arii" deci a ?intrarilor@ in populatia acti!a si" pe de alta parte" e#ectul
leislatiei muncii si a ni!elului de trai" deci a iesirilor din acti!itate$
De mentionat ca" in tarile de%!oltate" ratele de acti!itate la populatia su1 5A de
ani sunt mici" in timp ce ratele la peste 9A de ani sunt relati! mari$ In tarile mai putin
de%!oltate tendinta este in!ersa$
&'()C*E +O,D)N
9
1AA
P
P)
')
r
r
r = 1AA
P
P)
')
u
u
u =
1AA
P
P)
')
i
i
i =
Graficul 1
Rata de intretinere /'I0 repre%inta numarul de persoane inacti!e /PI)0 ce
re!in la 1AAA persoane acti!e /P)0$
In 'omania" sarcina sociala ce re!ine populatiei acti!e de a intretine persoane
inacti!e a sca%ut" ast#el ca" in anul 1995" la 1AAA de persoane acti!e re!enea un
numar de 11BA persoane inacti!e" iar in 1999 cand PI)6;B"5 si P)6:1"B /con#orm
Anexei 10 rata de intretinere este de 9=A$
Po%ulatia ocu%ata este sementul cel mai important al populatiei acti!e si
cuprinde toate persoanele de 1; ani si peste" care" in perioada de re#erinta" au e#ectuat
o acti!itate econiomica sau sociala producatoare de 1unuri si ser!icii in una din
ramurile economiei nationale" in scopul o1tinerii unor !enituri su1 #orma de salarii"
plata in natura sau alte 1ene#icii$
In comparatie cu populatia acti!a /P)0" populatia ocupata /PO0 nu cuprinde
somerii /(0:
&'()C*E +O,D)N
1A
Curbele de activitate din Romania
in anul 1996
0
20
40
60
80
100
0 15 25 35 50 65
varsta - ani
R
A

-

%
barbati
femei
1AAA
P)
PI)
'I =
PO 6 P) (
Populatia ocupata cuprinde atat personalul salariat" cat si personalul nesalariat
/patroni" lucratori pe cont propriu" lucratori #amiliali neremunerati" mem1rii
asociatiilor cooperatiste0 care indeplinesc criteriile de 1a%a:
- la recensamant: numarul saptamanilor lucrate in anul de re#erinta sa #ie
preponderent3
- la anc4eta: sa #i lucrat in saptamana de re#erinta cel putin o ora /pentru
lucratorii pe cont propriu si lucratorii #amiliali neremunerati care lucrea%a in
aricultura" durata minima este de 1: ore0$
De#inirea populatiei ocupate la anc4eta are un caracter e-tensi!" criteriul impus
#iind indeplinit si de numeroase persoane inscrise la o#iciile de #orta de munca si
soma2" dar care des#asoara acti!itati in timp redus" oca%ionale sau se%oniere$ )sa se
e-plica #aptul ca intre populatia ocupata inreistrata la recensamant si la anc4eta
e-ista in eneral o di#erenta in de#a!oarea primeia$
De asemenea" in populatia ocupata se includ atat personele pre%ente la lucru"
cat si cele temporar a1sente de la lucru" dar care isi pastrea%a leatura #ormata cu
locul de munca /concedii de odi4na" de 1oala" de maternitate" #ara plata" de studii"
pentru incapacitate temporara de munca3 re!e3 cursuri de per#ectionare pro#esionala3
suspendare temporara a lucrului datorita conditiilor meteoroloice" con2uncturi
economice" penurie de materii prime si enerie etc$0$
Din aceste moti!e se poate aprecia ca populatia ocupata nu este cea mai 1una
estimare a #ortei de munca pentru calculul producti!itatii sociale a muncii" intre
!olumul productiei de 1unuri si ser!icii si populatia ocupata /in calitate de resursa de
munca utili%ata0 nee-istand intotdeauna o leatura directa$
Producti!itatea sociala a muncii ar tre1ui sa se determine pe 1a%a timpului
e#ecti! la ni!elul economiei nationale /in ore om0" insa acest indicator nu se
calculea%a decat la ni!elul unor ramuri /industrie" constructii0$
Intre structurile %o%ulatiei ocu%ate" cele mai utili%ate pentru caracteri%area
unor proportii macroeconomice si pentru e#ectuarea comparatiilor internationale
sunt:
- structura dupa se- si dupa !arsta
- structura pe sectoare de acti!itate
- structura pe ramuri
- structura pe #orme de proprietate /Anexa 40
Numarul salariatilor este un alt indicator care e-prima !olumul #ortei de
munca" cuprin%and numai persoanele care isi des#asoara acti!itatea pa 1a%a unui
contract de munca$ In numarul salariatilor se cuprind atat persoanele pre%ente la
lucru" cat si cele care a1sentea%a din di#erite moti!e" dar pastrea%a relatii contractuale
cu unitatea economica$
Numarul salariatilor se determina ca e-istent la un momen dat" deci este un
indicator de stoc /de moment0$ Faptul ca" in caracteri%area acti!itatii des#asurate de o
unitate economica" numarul salariatilor se corelea%a cu indicatorii de inter!ale /de
&'()C*E +O,D)N
11
#lu-0 cum ar #i productia si consumul" #ace ca" pentru asiurarea compati1ilitatii" sa
se calcule%e si numarul mediu al salariatilor $ Pe ramuri si la ni!elul economiei
nationale" numarul mediu al salariatilor re%ulta din insumarea numarului mediu al
salariatilor e-istent in unitatiile economice /Anexa 50$
!asurarea gradului de neocu%are a ortei de munca
&nul din o1iecti!ele principale ale politicii economice" in orice tara" este acela
al asiurarii ocuparii depline a #ortei de munca$ Pro1lema ocuparii #ortei de munca
constituie una din preocuparile importante ale anali%ei mocroeconomice$ In ca%ul
anali%ei macroeconomice prin ocuparea deplina a #ortei de munca se intelee o
situatie cand rata soma2ului are un anumit ni!el" acceptat /circa ;C este considerata
rata naturala a soma2ului0$ De aceea se considera mai indicat termenul de ocupare
inalta a #ortei de munca in locul celui de ocupare deplina /totala0$
In statisticile nationale si internationale se operea%a simultan cu mai multi
indicatori pri!ind numarul somerilor si rata soma2ului$
In ceea ce pri!este numarul somerilor" cei mai utili%ati indicatori sunt:
Numarul somerilor in sens +IM . +iroul International la Muncii /sau de#initia
standard a soma2ului0 este alcatuit din toate persoanele de 1; ani si peste" care" in
cursul perioadei de re#erinta" indeplinesc simultan urmatoarele conditii:
- nu lucrea%a" nea!and un loc de munca
- sunt disponi1ile sa inceapa imediat lucrul
- sunt in cautarea unui loc de munca
In consecinta" sunt cosiderate someri:
- persoanele concediate
- persoanele in cautarea primului loc de munca /a1sol!enti ai
in!atamantului secundar" pro#esional" uni!ersitar0
- persoanele /de reula #emei0 care" dupa o intrerupere !oluntara a
acti!itatii" solicita reluarea acesteia
- persoanele ocupate cu timp partial" temporar sau se%onier" a#late in
cautarea unui loc de munca cu timp complet
- persoanele care si.au pierdut sau au renuntat la statutul anterior /lucrator
independent" patron" lucrator #amilial neremunerat0 si cauta pentru prima data loc de
munca salariat
Numarul somerilor inregistrati este alcatuit din toate persoanele care au
declarat ca in perioada de re#erinta erau inscrise la o#iciile de #orta de munca si soma2
/Leea nr$ 1<1991 repu1licata in anul 199;0" indi#erent daca primeau sau nu a2utor de
soma2 sau alocatie de spri2in$
Numarul somerilor asa cum a #ost de#init de primii doi indicatori ascunde o
parte importanta din timpul de munca neutili%at$ )st#el" ca urmare a recesiunii
economice" un sement mai mare sau mai mic al populatiei ocupate este a#ectat de
reducerea numarului de ore prestate" #ara a #i cuprins din punct de !edere statistic in
cateoria de someri$ )ceste persoane se a#la "de #apt" in soma2 partial" #enomen
&'()C*E +O,D)N
15
mani#estat in special prin intreruperea temporara a lucrului" ca urmare a con2uncturii
economice" a penuriei de materii prime si enerie etc$ In aceste conditii" pentru
cuanti#icarea in intreime a soma2ului" se utili%ea%a indicatorul ?timp de munca
disponi1il neutili%at@" care cumulea%a atat timpul de munca neutili%at de catre
populatia neocupata /somerii0" cat si timpul de munca neutili%at de catre o parte din
populatia ocupata /a#lata in stare de soma20$
Rata soma0ului este un indicator prin intermediul caruia se masoara
intensitatea soma2ului" calculandu.se su1 #orma unui raport intre numarul de someri
si populatia de re#erinta /de o1icei populatia acti!a0$
In ra#icele 5 si = este pre%entata e!olutia numarului somerilor inreistrati si a
ratei soma2ului:
Graficul 2
&'()C*E +O,D)N
1=
Somerii inregistrati la sfarsitul anului
1996
0
200000
400000
600000
800000
1000000
1200000
1400000
1
9
9
1
1
9
9
2
1
9
9
3
1
9
9
4
1
9
9
5
1
9
9
6
ani
n
u
m
a
r

p
e
r
s
o
a
n
e

-
m
i
i
Total
Benefic de ajut
somaj
Benefic de
alocatie de sprijin
Nu benefic de
drepturi benesti
Graficul 3
In practica mondiala" pentru colectarea in#ormatiilor pri!ind soma2ul" sunt
utili%ate trei surse de date:
1$ 'ecensamantul populatiei" ca inreistrare totala" la care criteriul prin care o
persoana este considerata in stare de soma2 este acela ca" in perioada de re#erinta /de
o1icei un an0" numarul saptamanilor in care persoana respecti!a a #ost neocupata sa
#ie predominant in raport cu numarul saptamanilor in care aceasi persoana a a!ut o
slu21a$ Pe 1a%a acestei surse de date de o1tine numarul somerilor ca medie a anului
de re#erinta$
5$ )nc4eta asupra ocuparii #ortei de munca e#ctuata in ospodariile populatiei
este considerata cea mai adec!ata sursa de date si metoda de in!estiare pentru
masurarea" su1 di#erite aspecte si cu a2utorul a di!ersi indicatori" a soma2ului$
=$ (ursele administrati!e de colectare a in#ormatiilor" desi sunt cel mai
accesi1ile" au limite in caracteri%area comple-a a soma2ului" o#erind numai in#ormatii
partiale pri!ind proportiile acestui #enomen$
La s#arsitul #iecarei luni" o#iciile de #orta de munca ale Ministerului Muncii si
Protectiei (ociale #urni%ea%a date pri!ind numarul persoanelor care solicita un loc de
munca /prin inscrierea la o#iciile de #orta de munca0$
In statistica curenta din 'omania aceasta este principala sursa de date" pe 1a%a
careia s.au constituit incepand cu anul 1995 serii lunare de indicatori pri!ind:
- numarul somerilor /in #apt" numarul persoanelor inscrise la o#iciile de
#orta de munca03
- rata somajului;
- structura celor care solicita locuri de munca pe se-e" pe rupe de !arsta"
dupa durata soma2ului" pe cateorii socio.pro#esionale si pe 2udete$
&'()C*E +O,D)N
1;
Rata somajului in Romania
0
2
4
6
8
10
12
1991 1992 1993 1994 1995 1996
ani
p
r
o
c
e
n
t
e
(ndicatorii eicientei utilizarii ortei de munca
In teoria si practica economica" cateoria de producti!itate e-prima e#icienta
utili%arii #actorilor de productie$ Producti!itatea unui #actor de productie este raportul
dintre productia o1tinuta cu a2utorul #actorului respecti! si cantitatea acelui #actor
utili%ata in cursul perioadei de calcul$ In acesta #orma" producti!itatea este deci
raportul dintre un output /e#ect0 si un input /e#ort0$
E-primarea inputului /#ortei de munca0 se poate reali%a cu a2utorul
indicatorilor: populatie ocupata" numar mediu de salariati" timp e#ecti! lucrat in ore.
om si %ile.om$ )cesta din urma e-prima cel mai #idel cantitatea de munca consumata
si deci asiura cea mai 1una e-primare a producti!itatii muncii$ Insa" in tara noastra"
timpul e#ecti! lucrat nu se calculea%a la ni!elul intreii economii nationale$
Ni'elul %roducti'itatii muncii se determina1
- la ni!elul economiei nationale /producti!itatea sociala a muncii0" ca raport
intre produsul intern 1rut /PI+0 si populatia ocupata totala :
- la ni!elul #iecarei ramuri /E0" ca raport intre !aloara adauata 1ruta
o1tinuta in ramura respecti!a /7)+0 si populatia ocupata in ramura respecti!a /T0:

Producti'itatea sociala a munci in Romania, in
anul 2++3
Ramura
Valoarea
adaugata bruta
(VA!
- mld" #ei-
$opulatia
ocupata (%!
mii pers"
$roductivitatea
muncii
&'VA(%
-mii lei(pers-
Aricultura si sil!icultura 20"4#3$5 3"320 6$2
%ndustrie 3"#05$4 2"#41 1$4
&onstructii #"468$8 4#5 15$#
&omert 10"90#$5 888 12$3
Transport #"120$9 448 15$9
'osta si telecomunicatii 2253$4 99 22$8
Acti!itati financiare$ bancare si de asiurari 4456$0 #1 62$8
Tran(actii imobiliare si alte ser!icii 5930$4 25# 23$1
Admin" publ" si aparare ) asist soc obliat 366#$8 125 29$3
%n!atamant 2322$1 441 5$3
*anatate si asistenta sociala 1634$8 33# 4$9
T+TA, #624$# 903 )*+
&'()C*E +O,D)N
1:

=
T
PI+
E
T
7)+
E =
4i&liograie1
1$ Capanu" P$Eaner" C$(eccareanu Satistica macroeconomica"ed$
Economica"199>
5$ N$ Do1rota" D$ Ciucur" M$ Cosea s$a$ Economie politica, ed$
Economica$ 199:
=$ T$ +aron" E$ +i2i" P$ Eaner Statistica teoretica si economica, ed$
Didactica si Pedaoica" 1999
;$ Produsele so#tFare Anuar 199 si Anuar 199!" ela1orate de
Comisia Nationala pentru (tatistica
&'()C*E +O,D)N
19