Lucrare Licenta Anton Mioara

1
Scoala Posliceala Anastasia Fatu Vaslui

Specialitatea Asistent Medical Generalist

LUCRARE DE ABSOLVIRE

Coordonator: Absloventa:
Asistent Medical Generalist Licentiat ANTON MIOARA
PARAU ELENA

2014
VASLUI

2

INFARCTUL MIOCARDIC
ACUT

3

MOTTO :

Oricine ar vrea sa stapaneasca arta medicinii trebuie sa aiba urmatoarele
calitati:darul de la natura, o pregatire corespunzatoare,sa stie sa-si aleaga locul potrivit
pentru studiu,bine initiat,sa aiba dragoste pentru munca si multa, multa rabdare.

4

CUPRINS

1. ARGUMENT .................................................................................3
1.1 Aspecte teoretice.............3
1.2 Aspecte practice care evideniaz rolul asistentului medical n ngrijirea pacientului
cu afeciunea aleas.............................3
1.3 Competenele vizate.............3
1.4 Scopul i obiectivele proiectului...........3
2. ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI CARDIOVASCULAR
2.1. Anatomia..........5
2.2. Fiziologia..........12
3. DESCRIEREA AFECTIUNII
3.1 Definiie,.............15
3.2. Etiologie,........15
3.3. Simptomatologie,...........16
3.4. Diagnostic,.........18
3.5. Tratament, .........20
3.6. Evoluie,..........27
3.7. Prognostic........27

5

4. INGRIJIREA BOLNAVULUI CU INFARCT MIOCARDIC ACUT
4.1. Rolurile autonome i delegate ale asistentului medical generalist n ngrijirea
bolnavului cu infarct miocardic acut
4.1.1 ngrijiri igienice......................29
4.1.2 Investigaii clinice i paraclinice.................31
4.1.3 Dieta....................32
4.1.4 Administrarea tratamentelor....................33
4.1.5 Educaie pentru sntate.........................34
4.2. Planuri de ngrijire..............36
4.3. Proceduri nursing specifice................66
5. ANEXE: fotografii.............................................................................................73
6.BIBLIOGRAFIE .............................................................................................75

6

ARGUMENT

Istoria arata ca medicina isi are originea nu in speculaii filozofice sau in cunotine teoretice,
ci in instinctul de conservare al individului si in tendina de ajutor reciproc in cazuri de accidente
sau boli.
A vindeca sau a uura suferina a fost dintotdeauna scopul practicilor medicale. Scopul
medicinii l constituie prevenirea si vindecarea bolilor, cunoaterea si diagnosticarea acestora
fiind numai etape necesare ce duc la realizarea acestui scop.
Lucrarea de fata face o prezentare a activitilor ce alctuiesc ngrijirea a trei bolnavi cu
diagnosticul Infarct miocardic acut din secia medicala,punnd in evidenta aciunea mea in
interpretarea nevoilor fundamentale din procesul de nursing si modificarea lor in funcie de
starea particulara a bolnavului cruia i-am acordat aceste ngrijiri.
Nursingul este o arta si o tiina in acelai timp dar pentru aceasta este necesar ca ngrijirea
persoanei sa fie privita ca un ntreg si sa nu pun accente numai pe nevoile fiziologice ci si pe
nevoile psihologice, emoionale si sociale. Misiunea lui este de a ajuta indivizii,familii si grupuri,
sa-si stabileasc si sa-si realizeze potenialul lor fizic ,mental si social si sa o fac in contextul
plin de solicitri al mediului in care triesc si muncesc.
Asistenta medicala trebuie sa ajute bolnavul sa-si pstreze dorina de a trai,sa se adapteze
impedimentelor ce decurg din starea sa sau sa moara cu demnitate atunci cnd moartea este
inevitabila. Daca asistenta medicala inspira bolnavului ncredere si daca starea sa este grava,se
poate pune problema sa ia o decizie in locul acestuia, dar bolnavul nu trebuie sa aib senzaia ca
se afla la mana altora. Asistentele trebuie sa aib capacitatea de a drui ceea ce au mai bun si
mai frumos in ele, dragostea de oameni, dorina de a alina suferina celui bolnav.
In procesul de ngrijire al bolnavului conceput de Virginia Henderson, rolul asistentei
medicale este foarte complex.
7

Rolul esenial al asistentei consta in a ajuta persoanele bolnave sau sntoase sa-si mentina
sau sa-si recapete sntatea prin ndeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi ndeplinit daca ar fi avut
voina sau cunotinele necesare.
Important de reinut este faptul ca dei ngrijirile fundamentale se compun din elemente
diferite, ele trebuiesc modificate si realizate in funcie de nevoile fiecrui individ, deoarece nu
exista doua persoane cu reacii identice.

8

NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A
APARATULUI CARDIOVASCULAR

9

Aparatul cardiovascular este format din inima si sistem de vase prin care circula sngele si
limfa.In cadrul sau se disting:
Sistemul circulator
Sistemul limfatic
Sistemul sanguin.
Sistemul circulator este format din inima,artere,capilare si vase. El transporta prin artere
snge incarcat cu oxigen si substane necesare metabolismului celular care ajunge in reeaua
capilara din esuturi, strbat peretele acestora, integrndu-se lichidul interstiial de unde sunt
incorporate in celule. In acelai timp,bioxidul de carbon si ali produi rezultai din metabolismul
celular trec din celule in lichidul interstiial si de aici in capilare, de unde prin vene sunt
transportai la inima,iar de aici spre organele de excreie.
In cadrul sistemului circulator sanguin se deosebesc din punct de vedere anatomo-functional
doua circuite ale sngelui strns legate intre ele si denumite:
-marea circulaie sau circulaia sistemica
-mica circulaie sau circulaia pulmonara.
Inima este organul cerebral al aparatului cardiovascular, un muchi cavitar care prezint
patru cavitati ,doua atrii si doua ventricule, au forma de con cu baza(superioara) posterioara si cu
vrful anterior, axul principal fiind oblic,nainte, in jos sau la tanga. Inima este aezata in
cavitatea toracica, in etajul inferior sau cardiac al mediastinului anterior. Este situata asimetric,
doua cincimi din masa sa se gsesc in dreapta liniei mediane cuprinznd cea mai mare parte din
atriul drept si o mica parte a ventriculului drept, restul de trei cincimi aflndu-se in stnga acestei
linii. Este fixata de mediastin numai prin peticului venos si atriul, ceea ce ii permite efectuarea
pulsaiilor cu uurina fiind si intr-o cavitate venoasa care ii nlesnete micrile de contracie si
relaxare.
Capacitatea totala a inimii este de 500-600 cm
3
, iar greutatea de 300g.

10

Configuraie exterioara
Inima are forma de con turtit,cu axul longitudinal dispus oblic in torace. Inima prezint trei
fete,trei margini ,o baza si un vrf. Fetele inimii sunt:stenrnocostala,diafragmatica, pulmonara.
Fata sternocostala-este orientata anterior si prezint partile laterale santului coronar care
desparte atriile de ventricule si este perpendicular pe axul longitudinal. In partea mijlocie a fetei,
santul coronar este acoperit de originea arterei pulmonare pe plan arterial si a arterei aorte situata
posterior de pulmonara. Tot pe aceasta fata se observa limita dintre ventriculul drept si cel
stng,formata din santul interventricular anterior.
Fata diafragmatica-privete inferior spre muchiul diafragmatic. La nivelul sau se gsesc
santul interventricular posterior si santul coronar, care continua pe cel de pe fata sternocostala.
Fata pulmonara- descrisa si ca margine obtuza,corespunde ventriculului stng si privete spre
fata mediastinala a plamanului.
Marginea dreapta a inimii este singura care se poate observa,celelalte margini sunt terse,
deoarece inima la un om viu are o forma globuloasa. Baza inimii aparine atriilor si in special
atriul stng. Tot la acest nivel se observa cele opt vase mari(patru vene pulmonare,doua vene
cave, artera aorta si cea pulmonara).
Vrful inimii-(apex cordis)-este rotunjit si aparine in totalitate ventriculului stng.
Raporturile inimii-prin intermediul pericardului, inima vine in contact anterior cu sternul si
coastele,iar lateral cu fata mediastinala a plamanilor. Inferior prin muchiul diafragm este
desprita de fata diafragmatica a lobului stng al ficatului. Posterior, baza inimii vine in raport
cu esofagul si posterior de el cu vena azygos,canalul toracic si aorta descendenta toracica. Vrful
corespunde spaiului cinci intercostal stng, puin medial de linia medio-claviculara.
Configuraia interna a inimii
Inima este compartimentata astfel: doua atrii si doua ventricule. Morfofiziologic este alctuita
din doua compartimente, inima dreapta si inima stnga.
11

Inima dreapta-este formata din atriul drept si ventriculul drept, doua cavitati cu pereii inimii
ca grosime datorita sarcinilor contractive diferite, peretele atriul este mult mai subire dect cel
ventricular. Cele doua cavitati comunica intre ele prin orificiul atrioventricular drept prevzut cu
valva atrioventriculara dreapta(tricuspida). Din ventriculul drept pleac trunchiul pulmonar
prevzut cu valvele semilunare.
Atriul drept prezint urmtoarele caracteristici:
-pe peretele anterior coloanele musculare sunt numite muchi pectinati
-peretele medial constituie fata dreapta a septului interatrial.
-peretele superior prezint orificiul de deschidere al venei cave superioare.
-peretele inferior prezint orificiul venei cave inferioare prevzut cu valvula lui
Eustache si orificiul sinusului coronar prevzut cu valva lui Thalesius.
-peretele anterior, inferior prezint orificiul atrioventricular drept sau tricuspidal.
-la marginea dreapta a orificiului celor doua vene care este crusta terminala care
corespunde santului terminal al lui His.
Ventriculul drept-este alctuit din cavitatea propriu-zisa si conul arterial. Peretele
ventriculului este mai gros dect cel al atriilor, prezint proeminente musculare de ordinul
I,II,III, si muchi papilari. Baza sa este strbtuta de cele doua orificii: atrio-ventricular si arterial
care este originea arterei pulmonare.
Orificiul atrio-ventricular drept(tricuspid)- este situat in partea inferioara a bazei ventriculului
drept, pe care l face sa comunice cu atriul drept.
Orificiul pulmonar- se gsete in partea antero-superioara si urmeaz infundibulul pulmonar :
conul atriul care constituie poriunea neteda a pereilor ventriculului ,este situat deasupra,anterior
si la stnga orificiului tricuspid prevzut cu trei valve(cuspide) ca si orificiul aortic numite
sigmoide(anterioare,postero-laterala dreapta si postero-laterala stnga).
Inima stanga- este alctuita din atriul stng si ventriculul stng, care comunica intre ele prin
orificiul atrioventricular stng. Atriul stng are peretele de grosime egala cu cel drept. In el se
deschid cele patru vene pulmonare-doua vene pulmonare drepte si doua vene pulmonare stngi.
12

Suprafaa interna a peretelui arterial este neteda, cu excepia prelungirii sale- urechiua sau
auriculul stng a crui suprafaa prezint reliefuri musculare, formate de muchi pectinati.
Auriculul stng nconjoar la stnga si anterior trunchiul pulmonar.
Ventriculul stang- cuprinde cavitatea ventriculara propriu-zisa si conul arterial. Voulmul
ventriculului stng este mai mic dect al ventriculului drept, dar grosimea peretelui sau este mai
mare. Aceasta se explica prin fora mai mare necesara expulzrii sngelui in arborele vascular al
marii circulaii diferita de cea a ventriculului drept. Suprafaa ventriculului propriu-zis prezint
trabucule crnoase groase si doi muchi papilari care se leag prin cordaje tendinoase de
cuspidele valvei atrio-ventriculare stngi.
Conul arterial aparine peretelui anterior al ventriculului stng, are suprafaa neteda este mai
scurt dect cel drept si se continua cu artera aorta.
Orificiul aortei- este prevzut cu trei valvule semilunare: doua anterioare dreapta si stnga si
una posterioara. Pe marginea lor libera se afla nodulul valvelor semilunare. Intre valvule si
peretele aortic se formeaz sinusul Valsara. Orificiul atrioventricular stng se deosebete de cel
drept prin aceea ca este mai strmt si are o forma ovala. Este prevzut cu valva atrioventriculara
stnga denumita bicuspida sau mitrala.
Structura inimii:
Peretele inimii este alctuit de la interior ctre exterior din: endocard, miocard,epicard. La
acestea se mai aduga scheletul fibros si aparatul de conducere a inimii.
Endocardul- captuseste cavitile inimii si se continua cu intima vaselor, precum si valvele cu
scheletul lor fibros, ale orificiilor interatriale,interventriculare si atrioventriculare. Este format
dintr-un strat de celule endoteliale sub care se afla stratul subendotelial format din esut
conjunctiv care conine fibre colagene,elastice,fibroblasti si mici fascicole de fibre musculare
netede. Intre endocard si miocard se afla un strat subendocardic alctuit din esut conjunctiv care
conine vase sanguine,fibre nervoase si ramificaiile esutului nodal al inimii. esutul conjunctiv
din stratul subendocardic si ptrunde si in miocard, dar lipsete la nivelul muchilor papilari si al
cordajelor tendinoase.
13

Miocardul- sau muchiul cardiac formeaz stratul cel mai gros al peretelui inimii alctuit din
fibre musculare cardiace,striate,proprii pentru fiecare cavitate si din fibra comuna sau unitara
cele doua ventricule. La nivelul atriilor fasciculele de fibre miocardice sunt dispuse circular
formnd un strat mai subire si nu se continua cu musculatura ventriculelor. In ventricule
fasciculele musculare au dispoziie particulara ,cu direcie oblic spiralata, formnd spre vrf
vrtejul inimii. Reeaua de capilare din miocard vine in contact intim cu fibrele miocardice.
Epicardul -constituie stratul de suprafaa al inimii si este format din foita viscerala a
pericardului seros,scheletul fibros al inimii este format din :inele fibroase de la nivelul orificiilor
atrioventriculare care separa musculatura atriilor de cea a ventriculelor si de inelele fibroase
arteriale de la orificiul aortei si pulmonarei. Pe inelele fibroase se prind valvele acestor orificii la
locul unde inelele fibroase atrioventriculare se ntlnesc cu inelul aortic. Se afla doua zone de
esut fibros denumite trigoanele fibroase drept si stng. Scheletului fibros ii aparine si partea
membranoasa a septului interventricular.
Aparatul de conducere al inimii sau sistemul cardiovectral sau esutul nodal
Reprezint un dispozitiv neuromuscular care asigura generarea impulsului de contracie
intermitent si transmiterea lui din atrii si ventricule, reprezentanad automatismul inimii. El
ncepe cu nodulul sinoatrial(Keithy si Flack) situat in peretele atriul drept la locul de vrsare a
cavei superioare in atriul drept,sub epicard. Excitaia pornita de la acest nodul se difuzeaz in
musculatura atriala trecnd la nodulul atrioventricular(Aschoff-Tawara) situat in peretele
interatrial. De la nodulul atrioventricular pleac fasciculul His care strbate scheletul fibros
dintre musculatura atriala si cea ventriculara si se mparte in ramura dreapta si ramura stnga.
Ramura dreapta privete septul interventricular ajungnd sub endocard si formeaz reeaua
Purkinje. Ramura stnga ceva mai lata si subendocardiaca la nivelul septului interventricular se
ramifica sub endocard s formeaz reeaua Purkinje a ventriculului stng. Fibrele reelei ptrund
in miocard printre fibrele musculare.
Vascularizaia si inervaia inimii inima este un organ bine vascularizat, condiionat de
activitatea ritmica a miocardului care intr-o ora pompeaz in circulaie 400 l snge. Activitatea
metabolica a miocardului necesita un mare aport de snge, care se realizeaz prin arterele
coronare dreapta si stnga.
14

Artera coronara dreapta- vascularizeaz atriul drept, ventriculul drept si o parte ntinsa din
peretele inferior al ventriculului stng; treimea inferioara a septului interventricular si partea
iniiala a fasciculului His si in 60% din cazuri si nodulul sinoatrial.
Artera coronara stnga sau anterioara- ia natere din artera aorta la nivelul sinusului Valsalva
stng si dup un scurt traiect ajungnd in santul coronar se bifurca in ramura interventriculara si
ramura circumflexa, aceasta din urma considerata ramura colaterala a coroanei stngi ajunge prin
santul coronar pe fata diafragmatica.
Artera coronara stnga vascularizeaz atriul stng, ventriculul stng in cea mai mare parte, o
parte din peretele anterior al ventriculului drept, 2/3 anterioare din septul interventricular. Intre
cele doua coronare, anatomic exista anastomoze,dar funcional legtura dintre ele este puin
eficienta, din aceasta cauza sunt considerate artere terminale.
Venele inimii- se caracterizeaz prin existenta unui mare sistem colector care le dreneaz in
sinusul coronar cruia nu ii sunt tributare venele mici ale inimii si venele lui Thebesius. Sistemul
coronar este format din marea vena coronara care se deschide direct in sinusul coronar. Sinusul
este prevzut cu doua valvule: valvula lui Wienssens si in atriul drept valvula lui Thebesius.
Venele mici cardiace- provin din partile anterioare si dreapta a ventriculului stng, se deschid
in peretele superior al atriului drept prin orificii, cea mia importanta este vena marginala dreapta
sau vena lui Gauen. Venele lui Thebesius sunt vene mici parietale care se deschid in cavitile
cardiace prin porii lui Wienssens.
Inervaia inimii- este realizata de plexul cardiac format din ramurele simpaticului si ale
vagului. Ramurile simpaticului sunt in forma de trei fiecare parte: superior,mijlociu si inferior,
care provin din ganglionii cervicali corespunztori.
Ramurile vagului sunt in numr de trei:
1) Ramul superior care are originea in nervul vag.
2) Ramul mijlociu care are originea in nervul laringian
3) Ramul inferior care are originea in nervul vag, din zona inferioara a nervului recurent.
Plexul cardiac este format din anastomoza acestor ramuri in jurul vaselor mari de la baza inimii.
15

Proprietile fundamentale ale inimii:
Ritmicitatea-funcie cronotropa
Conductibilitatea-funcia dramotropa
Excitabilitatea-funcia batriotropa
Contractibilitatea-funcia izotropa
Tonicitatea-funcia tonotropa.
Proprietile fundamentale ale cordului sunt influientata de o serie de ageni fizici, chimici,
umorali, impulsuri nervoase realiznd o adaptare mai buna a activitii cardiace la necesitatile
organismului.
Ritmicitatea- este proprietatea miocardului de a se contracta ritmic datorita unor impulsuri
contractive generate in interiorul sau.
Conductibilitatea- este proprietatea miocardului si in special a esutului modal de a transmite
unde de excitaie generata la nivelul nodulului sinoatrial.
Excitabilitatea este proprietatea miocardului de a rspunde printr-o contracie la stimuli
adecvai.
Contractibilitatea este proprietatea miocardului de a se contracta ca urmare a undei de
polarizare descrcata ritmic din nodulul sinoatrial.
Activitatea mecanica a inimii
Activitatea cardiaca este caracterizata printr-un numr de aproximativ 70 cicluri/ minut, prin
ciclul sau revoluia cardiaca delimitnd o contracie(sistola) si o relaxare(diastola).
Circulaia sngelui in interiorul cordului este determinata de modificrile ritmice presionale,
provocate de contraciile succesive ale celor doua compartimente(atrii si ventricule) si este
dirijata de aparatul valvular care ii imprima un sens obligatoriu.
In timpul diastolei atriale, sngele care vine de la cord se acumuleaz in atrii deoarece
orificiile atrioventriculare sunt nchise. Dup terminarea sistolei ventriculare presiunea
intraventriculara scade treptat pana la zero,devine inferioara celei atriale,se deschid valvele
16

atrioventriculare si sngele atriul se scurge in ventricul, la nceput rapid(0,11s) si apoi mai
lent(0,19s). Acest mecanism de umplere ventriculara pasiva este rspunztor pentru aproximativ
70% din cantitatea de snge intraventricular,iar restul este mpins ca urmare a contraciei atriale.
Sistola atriala- are o durata foarte scurta(0,1s)si din cauza grosimii reduse a musculaturii
atriale eficienta sa este foarte sczuta. Dup sistola atriile intra in diastola care dureaz 0,7s si in
timpul cruia se nregistreaz o serie de modificri presionale determinate de activitatea
ventriculara. La nceputul contraciei ventriculare orificiile atrioventriculare sunt deschise dar
dup ce presiunea intraventriculara ncepe sa creasc,este depita presiunea intraarteriala si
comunicarea atrioventriculara se nchide. Urmeaz apoi o perioada de timp, in care ventriculul
este nchis, contracia ventriculara determina creterea presiunii intraventriculara fara modificri
volumetrice. Continund sa creasc presiunea intraventriculara egaleaz pe cea din vasele
mari(80mm Hg in aorta si 7 mm Hg in artera pulmonara) apoi depaseste aceste valori
deschiznd valvele sigmoide, prin care ventriculele comunica cu aceste vase si ca urmare ncepe
evacuarea sngelui din ventricule. Consecutiv expulzrii sngelui sub presiune in arterele mari,
presiunea creste progresiv ajungnd la 125 mm Hg in aorta si 28 mm Hg in artera pulmonara. In
timpul sistolei ventriculare presiunea intraarteriala devine inferioara celei din vasele mari,
deoarece baza atriilor este trasa in jos si ca urmare este favorizat fluxul venos si umplerea
atriilor. Durata totala a sistolei ventriculare este 0,27s iar durata diastolei este de 0,53secunde.
Dup contracie, ventriculele se realaxeaza si presiunea intraventriculara scade rapid si cnd
atinge un nivel inferior celei din aorta si pulmonara se nchid valvele sigmoide. Presiunea
intraventriculara continua sa scad rapid in timpul relaxrii ventriculelor,dar cat timp ramane
superioara celei atriale,valvele atrioventriculare raman nchise. Apoi ventriculele continua sa se
relaxeze, presiunea din interiorul lor se diminua sub nivelul celei atriale si ca urmare se deschid
valvele atrioventriculare, sngele ptrunde rapid in ventricule si ciclul rencepe.

17

NOTIUNI DESPRE BOALA

Cardiopatia ischemica este o noiune clinica introdusa se Organizaia Mondiala a Sanatatii
care grupeaz mai multe entitati clinice a cror substrat fizic patologic este ischemia coronariana
cu reducerea perfuziei coronariene ,provocata de leziunea obstructiva aterosclerotica.
OMS grupeaz cardiopatia ischemica in:
1. Forma dureroasa care cuprinde:angina de efort,angina de repaus, angina de efort si de
repaus, angina instabila, angina nocturna(Printzmetal),infarctul de miocard acut si
infarctul miocardic recidivat.
2. Forma nedureroasa cuprinde:
a. Cardiopatia ischemica cronica(C.I.C.) cu tulburri de ritm si de conducere
(fibrilaie atriala, bloc ramura dreapta, bloc ramura stnga, bloc atrioventricular).
b. Cardiopatie ischemica cronica cu fenomene de insuficienta cardiaca stnga sau
globala.
1. Forma dureroasa
a)Angina de efort este un sindrom caracterizat prin dureri precordiale si retrosternale difuze,
care survin la scurt timp de la nceperea unui efort, dureaz 2-3 minute si cedeaz la ncetarea
efortului sau la administrarea sublinguala de nitroglicerina.
b)Angorul instabil prezint o forma clinica de interes particular si include mai multe variante
clinice:
-angorul de nava-se refera la primul acces de angor si la perioada imediat urmtoare de
ore si zile cnd relativ frecvent se instaleaz infarctul de miocard
-angorul spontan- cu survenirea acceselor de repaus
18

-angorul agravant- caracterizat prin creterea intensitilor si frecventei crizelor anginoase
pe durata de 15-20 min, iar rspunsul de nitroglicerina survine tardiv.
c)Angina nocturna este un sindrom particular de angina pectorala caracterizat prin instalarea
crizelor dureroase in repaus si in special nocturn.
INFARCTUL MIOCARDIC ACUT

Definiie: este o boala coronariana caracterizata prin prezenta unei necroze miocardice intr-o
zona determinata a miocardului ventricular. Consecina suprimrii brute a fluxului coronarian
sau a creterii rapide a consumului de oxigen a miocardului pe fondul unei stenoze preexistente.
Etiopatogenie
Pot interveni trei mecanisme:
1. -tromboza la nivelul peretelui arterial coronarian;
2. -hemoragia subintimala in placa de aterom
3. -spasmul coronarian.
Strile de soc, deshidratarea sau hemoragia pot duce la scderea perfuziei tisulare, inclusiv la
nivelul miocardic.Aceleasi consecine pot aprea in cursul aritmiilor ventriculare cu alura rapida.
Persistenta ndelungata a ischemiei se insoteste de necroza miocardului ventricular intr-o zona
centrala de o arie de esut miocardic, prezentnd ischemie severa reversibila. Experimental s-a
demonstrat ca prezenta circulaiei colaterale are un efect protectiv asupra extinderii zonei de
necroza. Aria de necroza poate sa includ ntreg peretele miocardic, de la endocard pana la
epicard(infarctul transneural). Zona de necroza apare de obicei in teritoriul aferent unui artere
coronare trombozate.
De regula, infarctul miocardic este localizat exclusiv la nivelul ventriculului stng. Unii
pacienii,mai ales cei cu localizare posteroinferioara a necrozei miocardice prezint necroza
asociata si la nivelul ventriculului drept. Ocluzia arterei coronare stngi descendente anterioare
produce necroza poriunii anteroseptale a ventriculului stng. Ocluzia arterei coronare drepte
19

produce necroza inferioara si posterioara, iar ocluzia arterei coronare stngi produce necroza
anterolaterala a ventriculului stng. Ocluzia trunchiului principal arterei coronare stngi produce
necroze extinse in masa miocardului ventriculului stng.
Consecinele zonale datorate necrozei sunt hemodinamice si electrofiziologice. Zona
necrotica este instabila bioelectric si faciliteaz apariia focarelor ectopice, care produc tulburri
rapide de ritm cu urmri grave care duc la stop cardiac si la moarte subita. Necroza in zona
septului angajeaz tulburri de conducere(blocuri), alteori crize sincopale,expresia ischemiei
cerebrale sau a infarctului cerebral, mai ales la pacienii cu ocluzie aterosclerotica a arterelor
coronare.
Simptomatologie
1. Durerea precordiala si retrosternala.
Este o durere imprecisa, constructiva, difuza, uneori o presiune; apare la un vechi anginos, cu
o intensitate mult mai mare uneori atroce, apare in repaus sau in somn; are o durata de ore sau
zile si nu este influientata de administrarea sublinguala de nitroglicerina, ci poate fi controlata
doar prin administrare de opiacee.
In ischemia miocardului, in durerea constructiva sau ca o presiune, este localizata retrosternal
sau precordial relativ difuz(adesea bolnavul o localizeaz cu palma si degetele rsfirate) cu
iradiere la oasele gatului, umr stng, bra, antebra pe marginea cubitala pana la degetele 4-5. Se
insoteste caracteristic starea de anxietate de senzaia morii iminente. Durerea poate avea si
iradieri atipice in regiunea laterocervicala, bucala, mandibulara, membre superioare sau
paradoxal numai in dreapta, epigastru, retroxifodian.
2. Manifestri generale.
Sunt: febra,tahicardie, leucocitoza si creterea VSH-ului. Aceste manifestri sistematice sunt
reacii la dezvoltarea necrozei tisulare si apar de obicei dup 24-48 ore de la debutul bolii.
3. Transpiraii reci si senzaia terifianta de slbiciune.
Sunt caracteristice si prezente la debutul bolii. Uneori, pacienii prezint dispnee si
hipotensiune, alteori apar accese sincopale pe fondul aritmiilor ventriculare severe(tahicardie
20

ventriculara, fibrilaie ventriculara sau bloc total atrioventricular). Alteori, crizele sincopale sunt
expresia ischemiei cerebrale sau a infarctului cerebral, mai ales la pacienii cu ocluzie
aterosclerotica a arterelor coronare.
4. Rspunsul tensional la durerile de la debutul IMA
Poate fi disconfortant. Unii pacieni prezint hipotensiune arteriala prin efect presor vasomotor,
la alii in schimb apare vasodilataie cu scderea debitului cardiac, hipotensiune si perfuzie
periferica deficita fara ca aceste fenomene sa fie expresia socului cardiogen.
5. Greurile si vrsturile
Sunt relativ frecvente la debutul bolii, datorita hipotensiunii celulare determinata de scderea
brusca a fluxului sanguin. Aceste manifestri pot fi interpretate eronat ca tulburri
gastrointestinale, in contextul unei boli digestive.
6. Edemul pulmonar si insuficienta ventriculara stnga
Pot fi prezente chiar de la debutul bolii, iar in 10-20% din cazuri intensitatea durerii este mult
diminuata datorita deteriorrii hemodinamice.
Diagnosticul de infarct miocardic acut se pune retrospectiv, aproximativ la 10% din pacieni
deoarece simptomele au fost minore si neobservate la debutul bolii. Aceasta situaie este frecvent
ntlnita mai ales la pacienii cu diabet zaharat la care infarctul miocardic se poate instala
silenios.
Manifestrile simptomatice ale pacienilor cu IMA- pot fi foarte variate de la semne si
simptome cu totul nensemnate pana la aspectul de moarte subita. Tabloul clinic este in funcie
de mrimea necrozei , de prezenta necrozelor anterioare si a disfunciei ventriculare stngi,
precum si de dezvoltarea circulaiei colaterale.
Simptomele iniiale pot fi severe, mai ales in primele doua ore, daca pacienii prezint aritmii
ventriculare la debut, bradicardia severa cu perfuzie deficitara sau insuficienta ventriculara
stnga care pot fi tranzitorii daca apar mecanisme reflexe compensatorii.
21

La pacienii cu simptome moderate, starea generala este satisfctoare si tensiunea arteriala
sunt aproape normale fara fenomene de deteriorare hemodinamica, iar pacienii acuza doar un
disconfort retrosternal.
Pacienii cu simptome severe prezint hipotensiune marcata cu debut sczut,
tahicardie,transpiraii reci, iar extremitatilee sunt reci, coloraie palida pmntie datorita
hipoperfuziei si cianoza periferica. Tulburrile de circulaie cerebrala produc sindroame
confuzionale si scderea senzorului. Pacienii cu soc cardiogen si insuficienta cardiaca ,prezint
o tensiune arteriala sistolica mai mica de 80 mm Hg si un debit urinar mai mic de 20 ml/h. Apar
semne de insuficienta ventriculara stnga cu ritm de galop, puls alternant si roluri pulmonare
bilaterale pana la tablou clinic de edem pulmonar acul si cel de insuficienta cardiaca dreapta.
Radioscopia toracica evideniaz staza centrala si redistributia fluxului sanguin in lobii superiori,
in cazul prezentei edemului interstiial.
Diagnosticul
Teste de diagnostic
Persoanele care au suferit un infarct miocardic trebuie sa efectueze o serie de teste
diagnostice. Importanta acestora consta in posibilitatea de a determina cauza infarctului
miocardic, portiunea de miocard afectata si tipul de boala coronariana de care suferii. Infarctul
miocardic poate fi primul simptom al unei boli coronariene.
Testele contribuie de asemenea la alegerea unui tratament adecvat si a unui stil de viaa care
sa previn apariia altor probleme de sntate.
Testele diagnostice pot fi invazive sau neinvazive. Testele neinvazive sunt efectuate fara a
se introduce ace, instrumente sau fluide in corp. Testele invazive variaz de la o simpla
intepatura pentru un test de snge, inserarea unei sonde sau a unui dispozitiv si pana la
interveniile chirurgicale complexe precum operaia pe cord deschis.
Diagnosticul pozitiv
Pentru diagnosticul pozitiv al infarctului miocardic acut sunt necesare prezenta a cel puin
doua criterii din trei: durere specifica, modificri ECG directe, modificri enzimatice specifice.
Modificrile ECG constau in imagini directe in cel puin doua derivaii contigue (care privesc
22

acelai teritoriu coronarian). In infarctul miocardic acut transmural, ele constau in
supradenivelare de segment ST, cu nglobare de unda T (marea unda monofazica), cu
convexitate in sus.

In infarctul miocardic acut non-Q apar subdenivelari de segment ST orizontale sau descendente
de cel puin 2 mm, cu durata de 0,08 secunde. Aceeai modificare poate aprea si in spasmul
coronarian, care este tranzitoriu si cedeaz la nitroglicerina.
Apariia undei Q nseamn necroza miocardica. Ea trebuie sa aib o durata de cel puin 0.04
secunde si o amplitudine de cel puin din unda R de nsoire.
Uneori, infarctul miocardic acut se mainesta prin bloc major de ramura nou instalat.
Modificrile enzimatice si de troponina reprezint al treilea criteriu de diagnostic al IMA si
constau in creteri semnificative (de cel puin 3-3,5 ori normalul) ale enzimelor de citoliza
miocardica: creatinfosfokinaza (CPK), creatinfosfokinaza izoenzima miocardica (CK-MB),
aspartat-aminotransferaza (ASAT), lactat-dehidrogenaza (LDH). Mioglobina creste cel mai
repede (la 2-3 ore de la debut), dar este nespecifica, crescnd si in angina instabila.
Diagnosticul diferenial al IMA se face cu numeroase afeciuni din care menionam in
ordinea importantei:
1. Angina instabila si angina nocturna ale cror caractere clinice si ecografice au fost
artate la cardiopatia ischemica dureroasa(CID), dare testele enzimatice si dozarea
mioglobinei au valori normale.
2. Afeciuni pleuro-pulmonare (pleurite uscate, pleuro-pericardiace, pleurezie, pneumonie,
pneumotorax si infarct pulmonar).
3. Afeciuni pericardiace :pericardite virale,pericardite TBC,pericardite din boli de colagen
4. Afeciuni subdiafragmatice ulcer duodenal perforat, pancreatita acuta, colica biliara.
5. Afeciuni ale peretelui toracic si ale coloanei vertebrale mialgie, sindromul Tietze,
spondiloza toracica cu nevralgie intercostala, zona Zoster.

23

Tratament
Tratamentul preventiv
Incidenta in continuare cretere a accidentelor coronariene si prognosticul nefavorabil la o mare
parte din cazurile arata ca este necesar ca aceasta problema sa fie abordata sub un aspect
dominant preventiv. Aceasta atitudine se bazeaz pe urmtoarele date:
a) Leziunile coronariene aterosclerotice avansate nu regreseaz semnificativ la mijloacele
de tratament;
b) Primul accident coronarian este fatal pentru 25% din cazuri;
c) Moartea subita este frecvent prima manifestare a aterosclerozei coronariene;
d) Accidentele coronariene sunt de cinci ori mai frecvente
Tratamentul preventiv cuprinde trei etape:
-prevenirea primara a aterosclerozei coronariene bazata pe probabilitatea ca unii factori
de risc determina sau favorizeaz apariia acesteia;
-prevenirea secundara a accidentelor coronariene cuprinde cazuri cu simptomatologie
coronariana tipica sau atipica;
-prevenirea complicaiilor in infarctul miocardic acut.
Tratamentul preventiv secundar al ischemiei si necrozei miocardice
Variatele forme ale cardiopatiei ischemice au ca factor comun scderea aportului de oxigen
necesar funciei miocardului. Cnd gradul si durata ischemiei ating un nivel care depaseste
capacitatea de adaptare a inimii se produc leziuni si necroze. La baza acestui proces patologic sta
leziunea aterosclerotica coronariana la care se aduga spasmul coronarian, tromboza, tulburri
24

circulatorii si metabolice la nivelul miocardului. In prezent apariia infarctului miocardic este
corelata cu doi factori de risc care au aciune printr-un mecanism direct asupra consumului de
oxigen miocardic:fumatul si activitatea fizica redusa.
Efectul nociv al fumatului se manifesta in special in prezenta aterosclerozei coronariene. Oprirea
fumatului ar putea reduce incidenta infarctului miocardic sau a morii subite.
Activitatea finical redusa s-ar putea insoti de o frecventa mai mare a infarctului miocardic.
Activitatea fizica amelioreaz metabolismul miocardic ,creste performanta inimii si favorizeaz
dezvoltarea circulaiei colaterale. Recomandarea activitii fizice sistematice, practicarea
sporturilor in aer liber ar putea duce la o limitare a aterosclerozei si la prevenirea accidentelor
coronariene. Este important de subliniat faptul ca activitatea fizica exagerata, neobinuita si la
persoanele in vrsta ar putea favoriza infarctul miocardic.
Tratamentul susinut perseverent al anginei pectorale cu nitrii,nitrii cu aciune prelungita
coronaro-dilatatorie, izolat sau asociat cu blocaje in formele rebele, asigura o viaa activa a
acestor bolnavi si previne apariia nu numai a infarctului, cat si a aritmiilor fatale.
Sindromul intermediar sau sindromul prodromal al infarctului este procensorul cel mai frecvent,
iar tratamentul corect al acestuia ar putea reduce evoluia spre forme mai grave ale ischemiei
acute miocardice.
Tratamentul prompt al tulburrilor hematologice constituie o msura importanta in
prevenirea accidentelor coronariene. Corectarea anemiilor se va efectua in funcie de etiologia
acestora, prin restabilirea volumului sanguin si a cantitatii de hemoglobina. Pentru consumul de
oxigen este necesar miocardului un volum sanguin corespunztor , o presiune coronariana
eficienta si o cantitate normala de hemoglobina. De asemenea patologia poate favoriza
producerea infarctului miocardic,deoarece vscozitatea sa sanguina crescuta,ncetinirea
circulaiei si a oxigenrii la nivelul alveolelor pulmonare printr-o tulburare de difuziune si
perfuzii favorizeaz ischemia si tendina la tromboza coronariana. Hipoxia poate fi un factor
precipitant al necrozei in condiii de aer rarefiat, atmosfera sraca in oxigen, in intoxicaii cu
oxid de carbon sau cu alte substane care blocheaz hemoglobina. Dar totui, administrarea de
oxigen 100% poate fi nefavorabila la bolnavii coronarieni prin scderea fluxului sanguin
25

coronarian, a debitului cardiac si scderea sistemului de producere a vasodilataiei si de
dezvoltare a circulaiei colaterale. Tratamentul cu anticoagulante la bolnavii cu angina pectorala
a reduc incidenta infarctului miocardic.
Tratamentul curativ al IMA urmrete:
-suprimarea durerii si a anxietii
-prevenirea si tratamentul aritmiilor ventriculare
-recunoasterea fibrilaiei ventriculare, tratarea si prevenirea morii subite
-recunoasterea si tratamentul precoce al insuficientei cardiace stngi sau globale;
-limitarea extinderii necrozei miocardice
-protectia miocardului ischemic prin repaus si imobilizare dirijata
-repermeabilizarea.
Masuri terapeutice in faza de prespitalizare
Faza de prespitalizare reprezint perioada de timp de la debutul infarctului miocardic si pana
in momentul internrii in spital al bolnavului. Deoarece 50% din decesele datorate infarctului
miocardic acut survin in 2-3 ore de la debut, acest interval este hotrtor pentru bolnav si se
desfasoara de multe ori in afara spitalului. Principalele probleme din aceasta perioada sunt:
-prevenirea si tratarea morii subite
-prevenirea si reducerea altor complicaii
-reducerea necrozei progresive a miocardului;
-scurtarea timpului pana la instituirea si supravegherea bolnavului in spital.
Pentru perioada transportului bolnavilor, in spital s-a introdus o noua metoda de tratament si
supraveghere, aa numiteleunitati mobile coronariene.
Obiectivele tratamentului din faza de prespital
Diagnosticul cat mai precoce al infarctului miocardic
Reducerea perioadei debut internare
26

Tratamentul preventiv si depistarea prompta a aritmiilor
Tratamentul tulburrilor de ritm si a morii subite
Suprimarea durerii
Stabilirea tensiunii arteriale.
Durerea poate fi controlata cu morfina 10-15 mg intramuscular sau 5-10 mg intravenos, repetat
la nevoie.
Bradicardia- asociata cu hipertensiunea , rspunde la Atropina 0,3-0,5 mg intravenos, repetat
la nevoie.
Extrasistolele ventriculare vor fi tratate sau prevenite prin administrarea de Xilina 50-
100mg ,repetat la nevoie 3-5 minute, continund cu perfuzie 1-3mg/min. Scderea tensiunii va fi
corectata prin injecie de Mietaraminol 2-10 mg intramuscular.
Tratamentul in spital al bolnavului cu IMA
Masuri terapeutice de ordin general
Tratamentul durerii este o prima etapa in tratarea bolnavilor de IMA . Morfina va fi
administrata numai in cazul durerilor de mare intensitate in doza de 10-15mg. Repetarea dozelor
sau administrarea intravenoasa poate favoriza hipotensiunea, bradicardia ,tulburri respiratorii,
greuri sau vrsturi. Daca durerea este de mica intensitate se va folosi mialgin si analgezice:
algocalmin, codeina sau Antidoren.
Tratamentul de edere si somn este deosebit de important in crearea unei atmosfere de calm in
jurul bolnavului, este necesara pentru linitirea bolnavului , in special in primele zile de boala, se
adminstreaza doze mici sau moderate de tranchilizante(Meprobamat,Diazepam). O calmare a
sistemului nervos poate contribui la protejarea bolnavului de tulburri de ritm, deoarece acestea
apar mai uor la descaracarea de catecolamine. Pentru asigurarea unui somn linitit sunt utile
hipnoticele(Dormitatul, Ciclobarbitalul, Fenobarbitalul)administrate nsa cu prudenta si in
special la batrani.
27

Oxigenoterapia- administrarea oxigenului prin sonda nazala 6-8 l/ min asigura o concentraie
de 35-40% si este indicata in primele 24 de ore de boala. Este contraindicata in hipotonie,cianoza
,astm cardiac,edem pulmonar,soc cardiogen.
Reglarea tranzitului intestinal- constituie o msura deosebit de interesanta pentru linitirea
bolnavului. In primele zile exista o tendina de constipaie prin administrarea iniiala de opiacee
si sedative, prin repausul la pat si o alimentaie sraca in reziduuri. In aceasta perioada se evita
laxativele si purgativele si se vor efectua 1-2 clisme pentru a se evita efortul de defecaie care ar
putea genera embolii si tulburri de ritm.
Repausul la pat este necesar pentru vindecarea infarctului miocardic pe o de 6 sapatamani.
Repausul trebuie impartit intr-o perioada de repaus la pat de 2-4 sapatamani si o perioada de
micare prin camera.
Tratamentul anticoagulant al bolnavilor cu IMA
Obiectivele tratamentului sunt:
Reducerea trombozei si prevenirea extinderii ei;
Prevenirea trombozei encocardiace;
Prevenirea trombozei venoase si al emboliilor pulmonare;
Tratamentul anticoagulant in boala coronariana se utilizeaz in special in perioada acuta a
evoluiei IMA ,profilactic pe termen lung la bolnavii care au avut un infarct miocardic in
antecedente si la cei cu sindrom coronarian intermediar. Rezultatele tratamentului anticoagulant
la bolnavii cu infarct miocardic se refera la doua aspecte:
Scade mortalitatea
Scade incidenta complicaiilor tromboembolice.
Substane anticoagulante si metode de tratament
Preparatele pentru realizarea hipocoagularii si eventual reducerea trombozei sunt Heparina si
grupul de substane cumarinice(Trombostop). Heparina are avantajul unor activitati multiple-
28

anticoagulante, clarificarea serului hiperlipemic, intubarea agregrii plachetare si scderea
vascozitatii sanguine. Heparina se administreaz subcutanat 4-6 ore in doza de 500u.i.,iar la a
treia doza se continua cu Trombostop. Se continua cu ambele anticoagulante 4-5 zile dup ce se
ntrerupe Heparina si se continua cu Trombostop-ul. Se evita astfel socul de hipercoagulare,
deoarece Heparina acioneaz rapid asupra trombinei pentru 4-5 ore, iar Trombostopul
acioneaz lent si este eficace dup 4-5 zile timp in care a reuit sa deprime sinteza de
protrombina. Cu Trombostopul se continua 4-6 luni sub controlul indicelui de protrombina cate
trebuie meninut la 3%. Heparina se mai administreaz si pe cale intravenoasa in injecii
intermitente de 50-70 mg la 4-6 ore sau in perfuzie continua de 300-400mg/24h in soluie de
glucoza de 5%.
Tratamentul fibrinolitic si trombolitic in infarctul miocardic
Tromboza coronariana la bolnavii cu infarct miocardic este prezenta in majoritatea
cazurilor. Trombusul arterial este format din doua componente principale:reeaua de fibrina si
straturile de plachete.
Tratamentul trombusului ar putea si realiza uznd fibrina sau producnd o dezagregare a
plachetelor. Substanele cu aciune fibrinolitica si trombolitica folosite in tratamentul IMA sunt
Streptokinaza, Urokinaza. Daca obstrucia coronariana se realizeaz intr-un interval de timp, la 4
ore de la instalarea infarctului, evoluia si prognosticul bolnavului sunt radical ameliorate
deoarece se poate evita evoluia spre necroza a unei zone importante din miocard. Streptokinaza
se administreaz prin perfuzii de 200.000u.i/ora timp de 2-3 ore iar ulterior 25.000-50.000 u.i/ora
timp de 18-36 ore. Pentru controlul terapiei este necesara determinarea prealabila a rezistentei
bolnavului la Streptokinaza, timpul de protrombina, timpul de formare a cheagului, a
fibrinogenului plasmatic si a activitii circulante a activatorului.
Urokinaza este o substana fibrinolitica cu mare avantaj. Este lipsita de efecte nedorite
(antigenice) ,acioneaz asupra plasminogenului in faza de gel. Rezultatele sunt favorabile in
embolia pulmonara. Liza trombozei arteriale se efectueaz mai greu si este nevoie de un contact
al urokinazei cu trombul, pe o suprafaa mai intensa. Se administreaz sub forma de perfuzie,
iniial prin administrarea de 2000-15.000u.i/kgcorp si ulterior 25.000u.i/kg corp 13-24 ore.
29

Controlul tratamentului se face prin determinri la interval de o ora a timpului de coagulare, a
timpului de liza a cheagului,dozarea fibrinogenului si a plasmogenului.
Agenii medicamentoi care produc dezagregarea plachetelor.
Substanele medicamentoase care mpiedica agregarea plachetelor intr-o oarecare msura sunt:
Dipiridamol(Persantin), Fenilbutazona.
Tratament cu nitrai
Se considera ca nitrai:nitroglicerina, isosorbit denitrat reprezint cele mai utile medicamente
de protecie ale miocardului aflat in ischemie acuta. Nitroglicerina administrata in perfuzie
intravenoasa este cea mai activa, la bolnavii fara insuficienta de pompa se pare ca Nitroglicerina
creste fluxul coronarian in zona de necroza. Se pare ca Nitroglicerina reduce spasmul
supaadaugat coronarian care completeaz uneori trombozele coronariene majore, dar inca
pariale.
Administrarea Nitroglicerinei- la bolnavii aflai in condiii hemodinamice normale are efect
benefic prin reducerea muncii inimii si prin aceasta reducerea consumului miocardic de oxigen,
contribuind la protecia miocardului ischemic limitarea zonei de necroza. Pentru asigurarea
eficientei medicamentului este necesar ca instalarea perfuziei sa fie cat mai devreme posibil(de
preferina 4 ore de la debutul infarctului). Doza medie la care se obine efectul dorit este de 30-
40mg/min. Durata perfuziei trebuie sa fie in medie de 36 ore, dup care se reduce treptat pana la
suprimare.
Isosorbit dinitratul administrat in doza de 120-160 mg/zi are aciune favorabila asemntoare
cu cea a nitroglicerinei.
Tratamentul cu beta blocante-este folositor in faza acuta a infarctului miocardic, da comporta
riscul precipitrii insuficientei cardiace, bradiaritmiilor si a tulburrilor de conducere
atrioventriculare. Beta blocantele nu se administreaz la bolnavii care au sau au avut manifestri
clinice de insuficienta ventriculara stnga, la bolnavii la care tensiunea arteriala sistolica este sub
100mmHg, la bolnavii cu bloc atrioventricular de orice grad si la cei ce prezint wheezing sau
30

istoric de astm bronsic. Dintre beta blocantele folosite amintim Propanolol, Nifedipin,
Verapamil.
Propanolol-ul se administreaz intravenos in doza iniiala de 0,1 mg/kg corp, administrata in
decurs de 6 minute, urmata la 3 ore de alta doza de 0,025mg/kg corp i.v si la alte 3 ore de
tratament, pe cale orala care sa mentina frecventa ventriculara intre 45-60 batai/ minut si
tensiunea arteriala sistolica peste 90 mm Hg.
Atenolol-ul in doza iniiala de 5 mg intravenos urmata apoi de 500 mg/zi pe cale orala.
Administrarea de soluie repolarizanta
Soluia repolarizanta este alctuita din glucoza, insulina si potasiu in proporii strict
determinate: 300g glucoza+80 mg potasiu+50 u.i insulina in 1000ml apa distilata sau dup o alta
formula compusa din glucoza 110g+4g clorura de potasiu, sulfat de magneziu 20%+10 ml
apa+1000ml apa distilata.
Administrarea intravenoasa a acestei soluii ofer miocardului glucoza necesara
metabolismului anaerob, scade nivelul acizilor grai liberii si prin aceasta consumul de oxigen
miocardic si implicit, intensitatea fenomenelor ischemice creste nivelul ATP(adenozin trifosfat)
produs prin glicoliza, deci disponibilitatea acestuia ca acumulator de energie. Se adminstreaza
lent, sub control atent, timp de mai multe ore in ritm de 1,5 ml/kg corp/ora. Soluia repolarizanta
amelioreaz performanta cardiaca, scade iritabilitatea ventriculara si reduce mortalitatea.
Evoluia IMA si complicaiile lui
Dei nu ntotdeauna previzibile, depind in mare msura de numrul si extinderea leziunilor
din sistemul arterial coronarian, precum si de gradul disfunciei ventriculare. La pacienii cu
infarcte mici sau cu extindere moderata, de obicei dup suprimarea durerii cu morfina, evoluia
este buna si fara complicaii. La pacienii cu necroze ntinse evoluia se complica de cele mai
multe orii cu aritmii ventriculare(extrasistole ventriculare, tahicardie ventriculara, fibrilaie
ventriculara), mai rar de asociaz extrasistolele atriale si fibrilaie atriala. Uneori pot apare
tulburri de conducere pana la bloc total atrioventricular cu crize Adams-Stockes, edem
31

pulmonar, insuficienta cardiaca congestiva sau soc cardiogen insotit de o mortalitate crescuta. La
aproximativ 10% din pacieni apare frectura pericardica datorita iritrii pericardului din zona de
necroza.
Prognosticul
Este rezervat deoarece 75% din cazuri mor in primii 5 ani, 15% supravieuiesc pana la 10 ani,
10% peste 15 ani. Moartea apare cel mai adesea subit.
Reabilitarea in IMA
Prin reabilitare sau recuperare nelegem totalitatea mijloacelor terapeutice care se aplica in
IMA in vederea readucerii bolnavului intr-o stare fizica, psihologica si sociala cat mai apropiata
de cea dinaintea infarctului
Scopul reabilitrii este:
Asigurarea unei diete independente
ncadrarea in activitatea productiva
Reducerea riscului recidivei de infarct si a morii premature.
Recuperarea si reintegrarea in ansamblul modului de viaa anterior al bolnavului care
depind de mrimea ariei de necroza, astfel ca infarctul de miocard cu dimensiuni relativ
reduse nu influienteaza prea mult performanta ventriculara.
Reabilitarea bolnavilor cu IMA cuprinde si masuri terapeutice ale fazei acute, inclusiv cele
care vizeaz limitarea ariei de necroza.
In reabilitarea bolnavilor se disting mai multe faze si anume:
Perioada infarctului acut in care bolnavul este spitalizat 2 zile
Perioada de convalescenta- de 2-3 luni pe care bolnavul o petrece la domiciliu sau intr-un
spital de recuperare.
32

O perioada nedefinita de timp- in care bolnavul este ncadrat in activitatea productiva,
urmrindu-se nu numai creterea duratei de viaa, ci si a reducerii poverii sociale si
persoanele pe care o impune.
Dup ase saptamani de la debutul infarctului se poate practica un test de efort maximal in
care se atinge o frecventa cardiaca de 140-150 batai/ minut. Dup trei luni bolnavii au recuperat
cam 70% din capacitatea de efort din perioada premergtoare debutului bolii. Programul de
recuperare bine dirijat permite creterea calitatii vieii, scade anxietatea si se imbunatateste starea
psihica,fizica si sociala a bolnavului.

INGRIJIREA BOLNAVULUI CU INFARCT MIOCARDIC ACUT
Rolurile autonome i delegate ale asistentului medical generalist n ngrijirea bolnavului cu
Infarct miocardic acut

Scopul spitalizrii bolnavilor,in majoritatea cazurilor,este vindecarea.Pentru a realiza acest
lucru trebuie create condiii prielnice,necesare ridicrii forei de aprare si regenerare a
organismului si scoaterii lui de sub eventualele influente nocive ale mediului nconjurtor.
Asistenta medicala va avea grija sa-i fie asigurat bolnavului un climat de linite,salon bine
nclzit ngrijit si aerisit.
Asistenta va aeza bolnavul intr-o poziie cat mai comoda in pat,este bine ca paturile sa fie
prevzute cu somiere reglabile pentru a se evita poziiile fortate.Se vor nltura toi excitanii
auditivi,vizuali si olfactivi cu efecte negative asupra sistemului nervos.
Tratamentul se face cu mare punctualitate deoarece ntrzierile pot provoca bolnavului emoii
inutile.Se va respecta somnul bolnavului care prin inhibiia scoarei cerebrale constituie un factor
terapeutic important.Conditiile create in spital trebuie sa asigure bolnavului un somn mai bun
dect cel obinuit.
33

Asistenta medicala are datoria de a vizita bolnavul frecvent,indiferent de solicitri,fara nsa sa
deranjeze odihna acestuia.
Saloanele,coridoarele si ncperile anexe trebuie astfel mobilate si amenajate ca sa se apropie
cat mai mult de anturajul obinuit al bolnavului.Foile de observaie si de temperatura nu vor fi
inute in saloane.
Personalul administrativ care intra in secie in interes de serviciu,precum si vizitatorii care vin
la bolnavi vor fi instruii de asistenta pentru a pstra o comportare modesta,linitita pe secie.
ngrijiri igienice
Toaleta bolnavului constituie una din condiiile indispensabile ale procesului de vindecare.
A fi curat,ngrijit si a-ti proteja tegumentele si mucoasele sunt o necesitate pentru a avea o
inuta decenta si pielea sntoasa astfel incat aceasta sa-si poat ndeplini funciile.
Asistenta medicala are datoria de a verifica zilnic curirea salonului.Acesta se curata de doua
ori pe zi si de cate ori s-a murdrit cu snge,alimente,secreii din timpul procesului de ngrijire.
Lenjeria de pat trebuie pstrata curata si bine ntinsa pentru a evita escarele.Atat lenjeria de pat
cat si lenjeria bolnavului vor fi schimbate de cate ori este nevoie.
Bolnavii cu IMA transpira abundent,asistenta va terge mereu cu un prosop uscat regiunile
transpirate.Baia generala si pariala se face la pat fara sa oboseasc bolnavul,in primele zile fara
sa fie ridicat. Scopul toaletei corporale este ndeprtarea de pe suprafaa pielii a stratului cornos,
descuamat si impregnat cu secreiile glandelor sebacee si sudoripare,microbi care adera la piele.
Pentru efectuarea toaletei bolnavului asistenta trebuie sa respecte urmtoarele:sa asigure o
temperatura adecvata in salon pentru a feri bolnavul de rceala,sa pregteasc materialele
necesare astfel ca ngrijirea sa se desfoare in timp util,sa acioneze rapid cu muscari sigure dar
totodat blnde pentru a scuti bolnavul de alte suferine si oboseala,sa menajeze bolnavul
protejndu-l cu un paravan fata de cei din jur. Toaleta zilnica permite controlul regiunilor expuse
escarelor si acioneaz in vederea prevenirii acestora.
Urmrirea evacurii de urina si materii fecale
Se va ajuta bolnavul sa foloseasc urinarului bazinetul fara a fi ridicat in poziie sezanda.
Reglarea tranzitului intestinal constituie o msura deosebit de importanta pentru linitirea si
confortul bolnavului. In primele zile exista o tendina la constipaie prin administrarea iniiala de
opiacee si sedative, prin repaus la pat si o alimentaie sraca in reziduuri. Se va evita
34

administrarea de laxative si purgative in aceasta perioada. Se vor efectua 1-2 clisme pentru a se
evita efortul de defecaie care ar putea genera embolii si tulburri de ritm.
Mobilizarea bolnavului
Repausul la pat este necesar pentru vindecarea infarctului miocardic pe o perioada de ase
saptamani. Imobilizarea are efecte psihice nefavorabile, producnd stri de depresie si anxietate.
Dup o mobilizare prelungita, reluarea motilitii si trecerea la ortostatism demasca o stare de
hipotonie simpatica, manifestata prin ameeli, hipotensiune ortostatica.
Mobilizarea se face treptat, gradat si se ntrerupe la orice indiciu de toleranta sczuta. Se vor
urmri aritmiile, tahicardia cu peste 20 batai/ min fata de ritmul anterior, angina pectorala,
dispneea, paloarea excesiva, transpiraie. Daca toleranta este buna se trece la etapa urmtoare de
efort.
Comitetul de experi al Societatii Internaionale de Cardiologie a standardizat mobilizarea
bolnavilor de IMA astfel:
Stadiul I-cuprinde muscari ale extremitilor efectuate lejer cu extindere mica; in
acest stadiu, la un moment dat se permite utilizarea mainii de brbierit, splatul
dinilor, luarea mesei in poziie sezanda.
Stadiul II- aduga perioade de poziie sezanda fara susinere.
Stadiul III-adauga muscari in poziie sezanda pe marginea patului si trecerea in
fotoliu.
Stadiul IV- permite mersul prin salon.
Stadiul V-cuprinde unele exerciii executate sub supraveghere.
Stadiul VI-ii permite bolnavului deplasri pe coridor si poate urca un palier de
trepte.
Stadiul VII- bolnavul poarta imbracaminte normala si se poate deplasa in afara
cldirii.
In general, in primele 3-5 zile de la debut, bolnavul reia brbieritul, lectura, toaleta, luarea
mesei fara ajutor, iar in primele 5-8 zile de la debut se ridica din pat. In afara de micrile
extremitilor, pe parcursul mobilizrii se va acorda i atenie deosebita exerciiilor de respiraie.
Practica mobilizrii precare nu trebuie exagerata.

Investigaii clinice si paraclinice
35

Modificri de laborator in IMA:
1. Hemoleucograma(HLG)-evidentiaza o cretere a leucocitelor care apare dup aproximai
doua zile de la debut, o data cu febra si accelerarea VSH-ului, aceste modificri sunt mai
pronunate si persista 3-7 zile la pacienii cu necroza intensa.
2. Modificri enzimatice:
a. Creatinfosfokinaza(CPK)-varinata MB este enzima cea mai specifica deoarece se
gsete aproape exclusiv in fibrele miocardice; ea creste semnificativ dup 4 ore
de la debut si de obicei in a doua zi valorile ei tind sa se normalizeze.
b. Lacticodehidrogenaza(LDH)-este de asemenea cu o specificitate redusa, dar
valorile crescute in ser persista 7-9 zile permind un diagnostic retrospectiv la
pacienii care au fost internai imediat dup debutul bolii.

Investigaiile paraclinice sunt:
1. Electrocardiograma (EKG)- reprezint nregistrarea grafica a fenomenelor bioelectrice
din cursul unui ciclu cardiac. nregistrarea EKG se face cu aparate speciale numite
electrocardiografe. Graficul unui ciclu cardiac se compune din succesiunea a 5 unde
notate in mod convenional cu litere P,Q,R,S,T.Intre doua cicluri cardiace se nscrie linia
de 0 potential.EKG este interpretata ntotdeauna de medic in lumina datelor clinice.
In cazul bolnavilor cu IMA,EKG arata unde Q anormale acestea reprezentnd cele mai
importante semne electrocardiografice de infarct miocardic acut,ele exprimnd necroza,undele R
sunt mai puin ample,iar modificrile undei T reflecta noiunea EKG de ischemie.
2. Ecocardiograma -Plasarea unui dispozitiv care folosete unde de nalta frecventa
(ultrasunete) pe pieptul pacientului pentru a fotografia mrimea, structura si contraciile
inimii.
3. Radiografie toracica-Fotografierea inimii, plamanilor si a sternului. Stabilete daca inima
este dilatata sau daca se acumuleaz plasma sanguina in plamani ca urmare a unui stop
cardiac.
4. Imagistica computerizata-analizeaz afeciunile aortice (disectia de aorta), tumori
cardiace si afeciuni ale pericardului.
36

5. Test de efort-Un monitor este conectat la inima in timp ce pacientul merge pe banda
rulanta. Mai multe aspecte legate de funcionarea inimii pot fi verificate: frecventa
cardiaca, respiraia, tensiunea arteriala, EKG si modul in care inima reacioneaz la efort.
Alimentaia bolnavului cu infarct miocardic acut
Se va evita consumul de cantitati mari la o masa prin servirea meselor fractionate.Se va face
alimentaia pasiva la pat in primele zile in decubit dorsal.Treptat se va trece la alimentaia activa
in pat numai la recomandarea medicului in poziie sezanda.Dupa mobilizarea bolnavului se poate
servi masa in sala de mese.
Dieta in primele 2-3 zile va avea o valoare calorica mica intre 1200-1400 calorii/24 ore cu
reducerea sodiului si grsimilor. Regimul alimentar in primele zile va fi alctuit din lichide si
piureuri date cu linguria,lent, ceaiuri,compoturi,supe,lapte,sucuri de fructe,oua moi. Se vor evita
alimentele care produc gaze sau ntrzierea tranzitului intestinal. Cantitatea de sare va fi redusa
in primele zile,ulterior este permisa fara restricie daca nu exista semne de insuficienta cardiac.
Administrarea de lichide sub forma de perfuzie cu ser glucoza 5%este necesara in caz de
greuri, vrsturi si in special de opiacee.
Se va acorda o atenie deosebita diabeticilor pentru a se asigura un aport srac in hidrai de
carbon. Se va face alimentaia pasiva la pat in primele zile in decubit dorsal.

Administrarea tratamentului.
Administrarea medicamentelor se face cu mare punctualitate,deoarece ntrzierile pot provoca
bolnavului emoii inutile.
Tratamentul medicamentos se face la pat,in poziie orizontala.Desi medicamentele se dau
strict la indicaia medicului,in unele cazuri de urgenta,asistenta va trebui sa intervin cu unele
medicamente cum este Nitroglicerina si oxigen.
Obiectivele tratamentului in IMA sunt repausul la pat,combaterea durerii si tratamentul
anticoagulant.

37

Educaie pentru sntate

Educaia pentru sntatea bolnavului urmrete combaterea factorilor de risc prin masuri de
profilaxie secundara asupra bolnavului reducand incidenta infarctului,prevenirea complicatiilorsi
apariia recidivelor care sunt deseori fatale pentru bolnav.
Combaterea factorilor de risc are in vedere urmtoarele:
1. Tratamentul corect al hipertensiunii arteriale.
2. Scderea hipercolesterolemiei
3. Suprimarea fumatului
4. Tratarea corecta a diabetului zaharat.
Tratamentul corect la hipertensiunii arteriale scade cu 50% incidenta infarctului miocardic
acut care se realizeaz prin medicaie hipotensoare, la care se poate asocia beta-blocantele.
Regimul alimentar va fi hiposodat si hipocaloric cu limitarea consumului de grsimi animale si
vegetale.
Tratarea corecta a diabetului zaharat cnd acesta este prezent va avea in vedere scderea
trigliceridelor, sa reduc rezistenta la insulina care se poate realiza prin dieta
38

corespunztoare,normalizare ponderala si tratament antidiabetic corect. Se urmrete bolnavul
asupra noului regim de viaa dup externare:
Sa duca o viaa ordonata evitnd suprasolicitarea
Sa alterneze munca intelectuala cu cea fizica.
Se instruiete bolnavul asupra modului cum se iau medicamentele asupra semnelor de
supradozare digitalica(greaa,vrsturi,cefalee,anorexie, stare de ru,somnolenta).
Sa respecte regimul hiposodat si hipocaloric
Sa evite alimentele bogate in colesterol cum ar fi oua,carne, lapte, unt
Sa consume alimente in mese mici si dese(5ori/zi).
Sa reduc alcoolul,cafeaua si se interzice total fumatul.
Sa combat sedentarismul prin antrenament fizic efectuat cu regularitate prin micare,
gimnastica,sporturi uoare.
Sa evite stresurile inutile,emoiile care ar putea influenta negativ procesul evolutiv
favorabil al bolii.
Prezentarea la control periodic
Sa va ncerca sa se restabileasc la aceti bolnavi ncrederea in sine,reducerea la
capacitatea lor de munca anterioara mbolnvirii si dezvoltarea funciilor fizice si
psihice.
O buna educaie a bolnavului ridica ansele unei decompensri sau agravri a bolii.

39

PLANURI DE INGRIJIRE
PREZENTAREA CAZULUI I
Nume: D
Prenume:R
Data naterii:30.11.1949
Sexul: masculin
Domiciliul:Bcani
Ocupaia: pensionar
Data internrii:3.12.2011
Data externrii:7.01.2012
Diagnostic la internare:
Cardiopatie ischemica dureroasa
Infarct miocardic acut posterolateral
Angina pectorala instabila
Istoricul bolii:
Boala debuteaz in urma cu circa 2 zile prin dureri retrosternale inferioare, insotite de
anxietate, transpiraii profunde,simptome cu evoluie oscilanta, iniial cu accentuare a durerii
care iradiaz in umrul si braul stng, durere care devine permanenta in ultimele doua ore. O
electrocardiograma(EKG) efectuata de urgenta la patul bolnavului arata modificri de ischemie
miocardica, ceea ce indreptateste diagnosticarea bolnavului cu infarct miocardic acut
posterolateral.
Examenul clinic pe aparate:
Stare generala: mediocra
Tegumente si mucoase: transpiraii
Sistem ganglionar: nepalpabil
Sistem osteoarticular: integru
esut adipos: slab reprezentat
Aparat respirator:- torace normal conformat,
40

-sonoritate pulmonara normala
-murmur vezicular fiziologic.

Aparat cardio-vascular:
Dureri retrosternale intense cu iradiere in umrul stng si braul stng;
Soc apexian in spaiul V intercostal stng pe linia medioclaviculara;
Tahicardie 80batai/minut
Hipotensiune arteriala TA=100/70mmHg
Pulsuri periferice pulsatile
Aparatul digestiv:
Abdomen suplu,mobil,nedureros
Ficat,splina in limite fiziologice
Tranzit intestinal normal
Aparat urogenital:
Loje renale nedureroase
Oligurie sub 700ml/24ore
Urina normocroma
Sistemul nervos:
Orientat temporo-spatial
Anxietate
ROT(reflexe osteotendinoase) prezente.
Examene de specialitate:
Snge:
Glicemie=1,65g%
TGP=27 ui
TGO=57 ui
TH=130
TQ=21
AP=38%
Bilirubina=0,63mg%
Uree=0,26g%
41

Creatinina=0,63mg%
Acid uric=53mg%
VSH=14 mm/1h si 28mm/2h
Colesterol=2,60g%
Fibrinogen=3,6g/l
Urina:
Sumar urina:albumina absent
glucoza absent
sediment:depozit sruri amorfe
Urocultura:flora microbiana absenta
Examene diverse:
EKG:
-observat ischemie miocardica postero-laterala
-leziune de necroza
Examen radiologic:
Radioscopie pulmonara(Rx)-pedicul vascular lrgit cu diametrul transversal mrit;
Radioscopie gastro-duodenala-stomac sus situat uor hipoton, spasm piloric trector.

42

STABILIREA GRADULUI DE DEPENDENTA DUPA MODELUL
CONCEPTUAL AL VIRGINIEI HENDERSON

Nevoi fundamentale Probleme de
dependenta
Sursa de dificultate Gradul de dependenta
1.Nevoia de a respira
si de a avea o buna
circulaie
-accelerarea ritmului
respirator
-hipertensiune
arteriala superficiala
-durere
-modificarea funciei
cardiace
-anxietate
-dependent 3/4

2.Nevoia de a manca
si a bea
-greturi
-varsaturi
-durere precordiala si
retrosternala
-imobilitate
-dezechilibru
electrolitic
-durere
-dependent
3. Nevoia de a elimina -absenta scaunelor
-varsaturi
-transpiratii
-alimentatie sraca in
reziduuri
-anxietate
-imobilitate
-durere
-dependent
4.Nevoia de a se
mica si a avea o buna
postura
-imobilitate
-tahicardie
-restrictia mobilitii
-imobilitate
cardiace
-dependent total
5.Nevoia de a dormi -cantitati
necorespunztoare de
somn
-dificultate in a dormi
-anxietate
-durere
-evenimente
amenintoare
(boala,spitalizare).
-dependent
43

6.Nevoia de a se
imbraca si dezbrca
-dificultate in a se
imbraca si dezbrca
-durere
-imobilitate

-dependent total
7.Nevoia de a-si
menine temperatura
in limite normale
-diaforeza
-febra
-anxietate -dependent
8.Nevoia de a avea
corpul curat si
tegumentele ngrijite
-nu poate sa isi acorde
ngrijiri de igiena
-imobilitate
-durere
-slabiciune
-dependent total
9.Nevoia de a evita
pericolele
-risc de complicaii -anxietate
-neliniste
-slabiciune
-dependent
10.Nevoia de a
comunica
-independent
11.Nevoia de a-si
practica religia
-incapacitate de a-si
practica religia
-imobilitate
-durere
-dependent
12.Nevoia de a se
realiza
-incapacitate de a se
ocupa cu ceva si se a
ndeplini funcii
-absenta persoanelor
semnificative
-evenimente
amenintoare
-schimbarea modului
de viaa
-dependent
13.Nevoia de a se
recreea
-incapacitatea de a
ndeplini o activitate
favorizanta
-durere
-slabiciune
-imobilitate
-dependent
14 Nevoia de a invata
cum sa isi pstreze
sntatea
-insuficienta
cunoatere a bolii si a
masurilor de prevenire
-lipsa de cunoatere a
mijloacelor folosite
pentru meninerea
sanatatii si meninerea
recidivelor
-dependent

44

45

PLAN DE INGRIJIRE CAZUL I
Nevoia
fundamentala
Diagnostic de
nursing
Obiective Intervenii
Proprii Delegate
Evaluare
1.Nevoia de a
respira si de a
avea o buna
circulaie
(urgenta)
-tahicardie
-hipertensiune
arteriala
-dispnee cu
tahipnee
-40resp/min
-restabilirea
funciei
respiratorii si
circulatorii
-limitarea
extinderii zonei de
necroza
miocardica
-asigur un microclimat
corespunztor(salon bine
aerisit,linitit).
-pozitionez bolnavul in pat
-administrez oxigen pe
sonda endonazala
-masor TA,pulsul
respiraia si le notez in F.O
-pregatesc materialele
pentru recoltri biologice,
pentru examene de
laborator
-punctionez vena de la
plica cotului pentru
recoltare si pentru
instalarea perfuziei cu
soluie hidroelectrolitica
-pregatesc bolnavul pentru
EKG
-recoltez snge pentru
HLG,VSH,
TGO,TGP,glicemie,
colesterol, fibrinogen,
TQ,T Howell
-instalez perfuzia cu
soluie glucoza 10% si
nitroglicerina 2f,
Mialgin 2f, Heparina
250ui
-administrez Isodinit tb,
Nifedipina tb,
Diazepam tb.
-glicemie 1,63g%
-colesterol 2,1%
-TGO=57ui
-uree=0,3 mg%
creatinina=0,6mg%
-VSH-14mm/1h
-28mm/2h
-TA=120/70mmHg
-puls=82bat/minut
46

A doua zi -dispnee
-tahicardie
-accelerarea
ritmului respirator
-retabilorea
funciei
respiratorie si
circulatorie
-masor TA, pulsul
-administrez oxigen pe
sonda endonazala
-pregatesc materiale
necesare punciei venoase
in vederea recoltrii de
snge pentru laborator si
instituirii de perfuzie
HLG,VSH,
glicemie,TQ,TH,
TGO,fibrinogen.
-institui perfuzia cu
soluie repolarizanta
glucoza10%300g+80mg
potasiu,nitroglicerina
2f, 50ui insulina,100ml
apa distilata,Heparina
2500ui,Diazepam tb,
Isodinit tb,Nifedipina tb
-la EKG s-a observat
ischemie necrotica
miocardica
anterioara.
TA=130/70mmHg,
puls 76b/min
Glicemie 1,50g%
Colesterol 2,3g%
TGO-47ui
VSH-12mm/1h
-24mm/2h
TQ-16
TH-55
A treia zi TA normala
-miscari
respiratorii ritmice
-puls normal
-restabilirea
funciei
respiratorii si a
circulaiei
-asigur un climat
corespunztor,linitit
-masor TA, pulsul
-fac exerciii de respiraie
cu bolnavul
pentru puncie venoasa.
glicemie,colesterol,
VSH, fibrinogen,TQ,
TH
-administrez medicaia
indicata de medic:
nitroglicerina
2f,Nifedipina 3tb,
Isodinit tb, Diazepam
-glicemie 1,2g%
-colesterol 2,1g%
-VSH-8mm/1h
-15mm/2h
-TQ=38,TH=130
-fibrinogen 3,7g/l
TA=130/70mmHg,
-se observa ischemie
ameliorata.
47

10mg, efectuare de
EKG
2.Nevoia de a
manca si a bea
-greturi
-varsaturi
-incapacitate de a
se alimenta si
hidrata
-dureri
precardiace si
retrosternale
-imobilitate
-asigurarea unui
aport alimentar si
lichidian
satisfctor
condiiilor de
boala.
-combaterea
vrsturilor
-colectez vrsturile
-efectuez toaleta cavitaii
bucale
-asigur un climat
corespunztor
necesare pentru
administrarea hranei la
patul bolnavului conform
indicaiilor hipocalorice,
mese fracionate la 4 ore
-alimentez pasiv fara ca
bolnavul sa depun efort
ce ar putea sa-i agraveze
evoluia bolii.
-urmarirea,supravegherea
si instruirea altor membrii
ai familiei pentru
respectarea indicaiilor
medicale privind
antivomitiva, conform
indicaiei medicului
-Torecan 1f
-varsaturile se
amelioreaz
-bolnavul este
alimentat si hidratat
conform indicaiilor
medicale in acest
sens.
48

alimentaia bolnavului
3.Nevoia de a
elimina
-constipatie
-deshidratare
-varsaturi
-transpiratii
-lipsa scaunelor
-combaterea
vrsturilor si
restabilirea
tranzitului
intestinal normal
-colectez vrsturile
-efectuez toaleta orala,
colectez urina pentru
urocultura si examen
sumar urina precum si
pentru msurarea diurezei.
necesare efecturii unei
clisme.
-asigur igiena orala si
generala a bolnavului ,l
schimb ori de cate ori este
nevoie.
antivomitiva, Torecan
1f
-clisma evacuatorie
indicata de medic.
-varsatura se
amelioreaz.
a-urocultura:infecie
urinara absenta.
-diureza 800ml/24h
-constipatia este
combtuta;
-tranzit intestinal
normal.
-tegumente uscate si
curate.
4.Nevoia de a
se mica si a
avea o buna
postura
-durerea
-ischemia
miocardica
-imobilitate
-modificarea
funciei cardiace
-asigurarea unei
poziii adecvate in
pat, efectuare de
exerciii pentru
recuperarea
deficitului
respirator si
circulator
corespunztor
-asigur o poziie cat mai
comoda a bolnavului in
pat.
-masor TA si pulsul.
-schimb poziia bolnavului
pentru a preveni atrofiile
-conform indicaiei
medicului efectuez
masajul membrelor
inferioare si a zonelor
expuse la escare.
-efectuez muscari ale
membrelor superioare
sub controlul atent al
-pacientul sta mai
comod in pat.
-pacientul respira mai
bine.
49

musculare si escarele. miocardului si funciilor
vitale
A doua zi -leziune
miocardica
ameliorata
-efectuarea unor
muscari de
mobilizare prin
restabilirea
funciei cardiace.
corespunztor
-urmaresc orice schimbare
in evoluia spre vindecare
a bolnavului.
-supraveghez bolnavul in
efectuarea unor muscari si
toleranta organismului fata
de acestea.
-masor TA si pulsul
-continui masajul
zonelor cu activitate
musculara redusa,
conform indicaiei
medicului.
-mobilizarea bolnavului
se face dup scheme
bine adaptate, sub
ndrumarea medicului si
sub controlul EKG.
-toleranta la efort a
bolnavului creste
progresiv cu semne
minore de
incapacitate a
adaptrii la realizarea
programului de
mobilizare precoce.
5.Nevoia de a
dormi si a se
odihni
-insomnie
-calitate
necorespunztoare
de somn.
-dificultate de a
dormi si a se
liniti
-linistirea
bolnavului si
asigurarea unui
somn linititor.
lipsit de zgomot si bine
aerisit.
-pregatesc lenjeria de corp
si pat.
-asigur o poziie
confortabila a bolnavului
in pat.
-urmaresc somnul
bolnavului.
recomandata de medic:
Diazepam10mg
Nitroglicerina
sublingual.
-bolnavul este mai
linitit si reuete sa
doarm.
-somnul ii este nsa
perturbat de o criza
anginoase,de dureri
pericardiace si
retrosternale.
-puls-79b/min
-respiratie=24r/min
50

-pregatesc medicaia
recomandata de medic.
-masor TA si pulsul.
6.Nevoia de a
se imbraca si
dezbrca
-dificultate de a se
imbraca si
dezbrca
-asigurarea unei
vestimentaii
adecvate sexului,
sezonului,
preferinelor
-pregatesc haine adecvate
si necesare.
-verific daca hainele nu
dau compresiune pe
trunchi,realiznd staza
sanguina
-imbrac si dezbrac
bolnavul fara a-l supune la
efort si emoii ce ar putea
agrava evoluia bolii

---------------------
-bolnavul este
imbracat
corespunztor
sexului, anotimpului,
vrstei si
preferinelor
7.Nevoia de a
se menine
temperatura in
limite normale
-hipertermie
T=39,1
0
C
-restabilirea
temperaturii in
limite normale
-masor temperatura si o
notez in foaia de
temperatura
-asigur igiena corporala
corespunztoare.
-realizez toaleta
tegumentelor.

-administrez medicaie
antipiretica conform
indicaiilor medicului
-tegumente si
mucoase curate si
integre.
-temperatura este in
scdere
T=38,2
0
C
51

8.Nevoia de a
avea
tegumentele
curate si
ngrijite
-nu poate sa-si
acorde masuri de
igiena
-mentinerea
tegumentelor
curate si uscate
-prevenirea
escarelor.
-captez eliminri de
produse patologice si
fiziologice
-asigur bolnavul cu
lenjerie de pat si corp
curata si uscata.
-sterg cu alcool sanitar
zonele expuse la
transpiraii abundente.
-masez zonele
compresibile pe marginea
patului
-asez in zonele expuse la
escare, colaci de cauciuc si
pernie de vata.

--------------
-bolnavul are
tegumente curate si
uscate.
-lipsa oricror semne
de escare(eritem).
9.Nevoia de a
evita pericolele
-alterarea ritmului
cardiac
-HTA
-idei pesimiste
-astenie
-slabiciune
-evitarea
complicaiilor
-restabilirea
ncrederii in
propria persoana.
-asigur un climat
corespunztor bolnavului
-supraveghez bolnavul
d.p.d.v psiho-emotional.
-discut cu bolnavul in
vederea restabilirii
ncrederii in propria
-bolnavul este
cooperant si in afara
oricrui pericol.
52

persoana.
-mobilizez bolnavul sub
urmrirea atenta a
funciilor vitale pentru
restabilirea tolerantei
minime de efort.
-pregatesc bolnavul pentru
EKG
prescrisa de medic.
10.Nevoia de a
practica
religia.
-incapacitate de a-
si practica religia
cretin-ortodox.
-incapacitate de a
urma cerinele
religioase
-restabilirea
ncrederii in
forele proprii si
credina din
Dumnezeu
-creez bolnavului climatul
afectiv care duce la
restabilirea ncrederii in
sine.
-ajut bolnavul la
efectuarea unor ritualuri
religioase cretin-ortodoxe
-supraveghez dieta
bolnavului in zilele in care
conform credinei exista
restricii alimentare

----------
-bolnavul este
satisfcut din punct
de vedere al
necesitaii practicarii
acestei religii.
53

11.Nevoia de a
se ocupa cu
ceva
ocupa cu ceva.
-asigurarea si
restabilirea
ncrederii in sine
-asigur bolnavului un
microclimat corespunztor
si o atmosfera destinsa.
-dialoghez cu bolnavul si
ii facilitez intrarea in
contact cu persoanele care
ar putea sa aib un efect
psihic bun, care sa-i
inspire curaj, ncredere,
optimism

-------------------
-nevoia bolnavului
este satisfcuta.
12.Nevoia de a
se recreea
-incapacitate de a
participa la o
activitate recreativa
-asigur
organizarea unor
activitati
recreative
-contribui la organizarea
de activitati recreative
distractive.
-instalez un aparat de radio
in salon, dara fara a
produce bolnavului o stare
de disconfort psihic care ar
putea agrava boala.

----------
-nevoia bolnavului
este satisfcuta
13.Nevoia de a
invata si a
descoperi
-insuficienta
cunoatere a bolii,a
masurilor de
prevenire, de
-educatia sanitara
a bolnavului
-discut cu bolnavul asupra
factorilor care au cauzat
declanarea bolii si l
previn asupra bolilor si l

-bolnavul este
receptiv la ce ii spun
si m asigur de buna
lui colaborare in
54

evitare a
complicaiilor
previn asupra celor ce ar
putea duce la apariia
recidivelor, care i-ar putea
curma viaa.
-il sftuiesc asupra
regimului de viaa, munca,
comportamentului in
perioada de convalescenta
(evitarea alcoolului,
fumatului,stresului,cafelei,
emoiilor
puternice,eforturilor fizice
mari, urmarea unui regim
alimentar echilibrat).
-sfatuiesc bolnavul ca la
cea mai mica durere
precordiala sa se prezinte
de urgenta la medic pentru
efectuarea unui control si
EKG.

------------------
vederea restabilirii
strii de sntate
anterioara debutului
de infarct miocardic
acut.
55

PREZENTAREA CAZULUI III

Nume: O
Prenume:V
Vrsta: 60 ani
Data naterii: 16.10.1951
Sexul:masculin
Domiciliul:Portari
Ocupaia: pensionar
Data internrii: 07.03.2012
Data externrii: 06.04.2012
Diagnostic la internare:
Cardiopatie ischemica dureroasa
IMA anterior
Fibrilaie atriala
Diabet insulino-dependent
Istoricul bolii:
Bolnavul in vrsta de 60 de ani are greutatea de 69 de kg si talie 1,57m, este funcionar la
CFR de 10 ani, fumtor a 20 tigari pe zi,casatorit cu 2 copii. Este cunoscut si dispensarizat cu
cardiopatie ischemica nedureroasa(fibrilaie atriala) si diabet zaharat,motiv pentru care a urmat
tratament ambulatoriu si frecvente perioade de spitalizare. Efectueaz tratament cu insulina,
tonicardiace digitalice(Propanolol) si coronare dilatatoare (Dipiridamol).
Este internata in secia medicala pe data de 7.03.2012 pentru tratamentul fibrilaiei atriale, a
crei frecventa este mare. In dimineaa zilei de 17.03.2012 bolnavul relateaz apariia unui dureri
retrosternale de mica intensitate(5) cu iradiere in ambele hemitorace,fara nici o legtura cu
efortul,dar care a cedat la nitroglicerina. In jurul orei 12 bolnavul relateaz o noua criza
dureroasa precordiala retrosternala cu caracter de njunghiere in omoplatul stng,maxilarul stng,
in antebraul si braul stng. Bolnavul prezint transpiraii,anxietate,paloare,tegumente reci. O
electrocardiograma efectuata de urgenta la patul bolnavului arata modificri de ischemie
miocardica anterioara ceea ce indreptateste diagnosticul bolnavului cu infarct miocardic acut
acut si transferul in secia cardiologie sub administrarea de oxigen.
56

Examen clinic pe aparate:
Stare generala: alterata
Tegumente si mucoase:transpirate, palide
Sistem ganglionar: nepalpabil
Sistem osteoarticular: integru
esut adipos:bine reprezentat
Aparat respirator:
Torace normal conformat
Sonoritate pulmonara normala
Murmur vezicular fiziologic
Dispnee cu bradipnee
Aparat cardiovascular:
Soc apexian in spaiul V intercostal stng in afara liniei medioclaviculare
aritmii cardiace
tahicardie 98bat/min
TA sczuta 100/70 mmHg
Pedioasa slab palpabila
Aparat digestiv:
Abdomen suplu nedureros
Tranzit intestinal prezent
Polifagie
Aparat urogenital:
-loje renale nedureroase
Miciuni fiziologice
Sistem nervos:
Anxietate
Nelinite
Examene de specialitate:
Snge(urgenta):
Hb=14,8g%
57

L=6200/mm
3

Colesterol=2,3g%
TGP=56UI
Glicemie=2,7g%
Fibrinogen=5,7g%
Uree=0,44g%
TQ=16
AP=65%
Urina:
Sumar urina: -albumina-urme fine
-leucocite-absente
-glucoza-absent
Urocultura: -sediment-frecvent epitelii
-flora microbiana-absenta

Examene diverse:
EKG:
-observat ischemia miocardica anterioara
-pedicul vascular lrgit, hiluri infiltrate arborizante.

58

STABILIREA GRADULUI DE DEPENDENTA DUPA MODELUL
CONCEPTUAL AL VIRGINIEI HENDERSON

Nevoile fundamentale Probleme de
dependenta
Sursa de dificultate Grad de dependenta
1.Nevoia de a respira
si a avea o buna
circulaie
respirator
-tahicardie
-prezenta
extrasistolelor
cardiace
-durere
-dependent 3/4
2.Nevoia de a manca
si a bea
-polifagie
-durere
-imobilitate
-imposibilitatea de a
se alimenta
-dependent 1/2
3.Nevoia de a elimina -transpiratii
-tranzit intestinal
normal
-diureza eficienta
-imobilitate
-durere
-anxietate
-dependent 1/2
4.Nevoia de a se
mica si a avea o buna
postura
cardiac
-restrictia mobilitii
-imobilitate
-durere
-modificare funciei
cardiace
-dependent total
5.Nevoia de a se
odihni si a dormi
-cantitate
necorespunztoare de
somn
-dificultate in a dormi
-anxietate
-dureri precardiace
-neliniste,agitaie
-incomoditate
-dependent 3/4
6.Nevoia de a se
imbraca si dezbrca
imbraca si dezbrca
-imobilitate
-dureri precordiale
-dependent total
7.Nevoia de a-si
menine temperatura
corpului in limite
normale
-febra
-diaforeza
-anxietate
-durere
-dependent 1/2
59

8.Nevoia de a avea
corpul si tegumentele
curate
-nu poate sa isi acorde
masuri de igiena
-imobilitate
-durere
-transpiratii
-dependent total
9.Nevoia de a evita
pericolele
-tahicardie
-durere

-anxietate
-neliniste
-teama de moarte
-dependent 3/4
10.Nevoia de a
comunica
-independent
11.Nevoia de a-si
practica religia
-incapacitate de a
practica religia
-imobilitate
-durere
-conditii de spitalizare
si boala
-dependent 1/4
12.Nevoia de a se
ocupa cu ceva
-incapacitate de a se
ocupa cu ceva
-lipsa persoanelor
semnificative
-evenimente
amenintoare(boala,
spitalizare)
-imobilitate
-dependent 3/4
13.Nevoia de a se
recreea
-incapacitatea de a a
participa la activitati
recreative
-imobilitate
-durere
-dependent 3/4
14.Nevoia de a invata
si a descoperi
-insuficienta
cunoatere a bolii si a
masurilor de prevenire
-lipsa de cunoatere a
mijloacelor folosite
pentru meninerea
sanatatii si prevenirea
recidivelor
-dependent 1/2

60

PLAN DE INGRIJIRE CAZUL III
Nevoia
fundamentala
Diagnostic de
nursing
Obiective

Intervenii
Proprii Delegate
Evaluare

1.Nevoia de a
respira si a avea o
buna circulaie
-tahicardie
-HTA
-dispnee cu
tahipnee
-cianoza peri-
oro-nazala
-extremitati reci
-expectoratii
-combaterea durerii
-limitarea extinderii
zonei de necroza
-normalizarea TA,
pulsului si respiraiei
-pozitionez bolnavul in pat in
pozitiv semieznda
-asigur un climat
corespunztor.
-administrez oxigen pe sonda
endonazala
-pregatesc materialele si
instrumentele necesare
acordrii primului ajutor si
pentru probele de laborator
-masor TA, pulsul,respiraia
si le notez in foaia bolnavului
-efectuez puncia venoasa
pentru tratament
-efectuez EKG-ul la pat de
urgenta
-recoltez snge
pentru Hb,Ht,
TGO,TGP,
glicemie,uree,
fibrinogen, TH
-administrez
medicaia indicata
de medic
-nitroglicerina
-nitropector
-algocalmin1f,
piafen 1f
-heparina 5000UI
-perfuzie cu soluie
glucoza 5%
TA=150/90mmHg
Puls=90bat/min
Respiraie=46r/min
Hb=10,9g%
TGO=20UI
Ht=87%
Glicemie=1,87g/l
Uree=0,46mg%
TQ=15
Fibrinogen=24g%
-durerea persista
-EKG-ul complet
observat necroza,
leziune ischemica
subendocardica
anterioara.
A doua zi -dispnee
-HTA
-tahicardie
-combaterea durerii
-normalizarea TA,
pulsului
-masor TA, pulsul,respiraia
si le notez in foaia bolnavului
-recoltez snge
pentru VSH,
glicemie,TQ,TH,
TA=140/80mmHg
Puls=96bat/min
Resp=24resp/min
61

-prezenta
extrasistolelor
-dispnee cu
polipnee
-expectoratie
spumoasa
corespunztor
-asez bolnavul in poziie
semieznda
-pregatesc materiale necesare
pentru efectuarea punciei
venoase
pentru recoltarea probelor
pentru laborator.
-pregatesc medicaia
recomandata de medic
-administrez medicaia si
realizez montarea perfuziei.
TGO,TGP,
fibrinogen,
colesterol.
-administrez
medicaia indicata
de medic: glucoza
10%,Nitroglicerina
1f,Algocalmin 1f
-heparina 5000UI
-xilina 20mg
VSH-46mm/1h
-80mm/2h
Glicemie=1,35g/l
Colesterol=2,1g%
TGO=66UI
TGP=25UI
Fibrinogen=3g%
TQ=11
TH=14,5
-durerile scad in
intensitate
A treia zi -dispnee
-HTA
-tahicardie
-prezenta
extrasistolelor
-restabilirea funciei
cardiace si
respiratorii normale
-colectez expectoraia
-masor TA,pulsul
pentru efectuarea
tratamentului
-execut cu bolnavul exerciii
respiratorii pentru
ameliorarea dispneei
-recoltez snge
pentru glicemie,
TGP,TGO,
fibrinogen
-administrez
medicaia indicata
de medic
TA=125/75mmHg
Puls=86batai/min
Glicemie=0,86g/l
TGO=19UI
TGP=25UI
62

A patra zi -dispnee
-TA normala
-puls normal
-lipsesc
extrasistolele
-restabilirea
tolerantei la efort
fizic
corespunztor
-masor TA, pulsul si le notez
in F.O
-urmaresc si supraveghez
bolnavul pentru prevenirea
complicaiilor
-administrez
medicaia
recomandata de
medic
-nitropector
-diazepam
-digoxin 1cp
TA=130/70mmHg
AV=78batai/min
-dispneea se
amelioreaz, stare
generala buna.
2.Nevoia de a
manca si a bea
-greturi
-varsaturi
-incapacitate de
a se alimenta si
hidrata
-durere
retrosternala
-expectoratie
-slabiciune
-alimentarea si
hidratarea
bolnavului conform
indicaiilor medicale
-combaterea
vrsturilor
-asigur un microclimat bun
-colectez vrsturile
bucale
-efectuez cu bolnavul
exerciii respiratorii care sa ii
inhibe senzaia de voma.
pentru administrarea mesei la
pat
-alimentez bolnavul astfel
incit efortul lui sa fie minim
-mesele se dau fracionat
-pregatirea materialelor
necesare pentru tratament
-efectuez
tratamentul prescris
de medic
-Emetiral tb
-regimul alimentar
este hidro-lacto-
zaharat,administrat
fracionat
-instalez perfuzia
cu ser glucoza 10%
Vrstura scade in
frecventa
-bolnavul este
alimentat si
hidratat
satisfctor,
raportat la starea si
evoluia bolii
63

-supraveghez bolnavul cu
privire la dieta prescrisa de
medic
-asigur lenjerie curata si
uscata la nevoie
3.Nevoia de a
elimina
-constipatie
-deshidratare
-greturi
-varsaturi
-transpiratii
-diureza
eficienta
-hemoptizie
-dispnee
-combaterea
vrsturilor
-restabilirea
tranzitului intestinal
normal
-mentinerea
tegumentelor uscate
si curate
-captez vrsturile
bucale
-colectez urina si materiile
fecale pentru examene de
laborator
-asigur igiena pariala si
generala a bolnavului
-schimb lenjeria ori de cate
ori este nevoie.
-pregatesc materialele si
instrumentele necesare
administrrii medicaiei
-pozitionez bolnavul astfel
incit sa-i fie uurata respiraia
-colectez expectoraia
-combat constipaia prin
-administrarea
medicamentelor
antivomitive
(Torecan 1f)
-administrare de
ulei de parafina
-administrez si alte
medicamente
prescrise de medic

-varsaturile se
amelioreaz
-tegumentele si
mucoasele sunt
uscate si curate
-lipsa semnelor de
escare
-respiratie
ameliorata.
64

administrarea de ulei de
parafina
4.Nevoia de a se
mica si a avea o
buna postura
-alterarea
ritmului cardiac
si a circulaiei
-imposibilitate
de a se mica
-durere
-tahicardie
-dispnee
accentuata
-asigurarea unei
poziii
corespunztoare
corespunztor
-pozitionez bolnavul in pat in
poziie semieznda
-schimbarea succesiva a
poziiei in pat

-------------
-bolnavul are o
pozitiv comoda in
pat cu respiraie
eficienta.
A treia zi -hipotensiune
arteriala
-tahicardie
-extrasistole
-imposibilitate
de a se deplasa
-restabilirea funciei
respiratorii si a
circulaiei
-supraveghez funciile vitale
ale bolnavului
-masor TA, pulsul si le notez
in foaia de observaie
-pozitionez bolnavul in
poziie buna actului
respirator

-------------
TA=140/90mmHg
Puls=80batai/min
Respiraii=23r/min
-lipsa oricrui
semn de apariie a
escarelor
A XI-a zi -imobilizare la
pat
-TA normala
-puls ritmic
-mobilizarea precoce
a bolnavului la pat
-prevenirea
complicaiilor
-masurarea TA, a pulsului
-efectuarea unor exerciii de
mobilizare a bolnavului in
pat

--------------
Ta=130/70mmHg
Puls=80batai/min
-bolnavul se
mobilizeaz prin
65

-lipsa
extrasistolelor
trombo-embolice. -mobilizarea in pat sub
atenia medicului
-EKG
salon
-prezinta uoara
dispnee de efort.
5.Nevoia de a
dormi si a se
odihni
-dificultate de a
se odihni
-durere
precordiala si
retrosternala
-anxietate
-neliniste
-insomnie
-dispnee
paroxistica
-asigurarea unui
somn linitit
-prevenirea
complicaiilor
-masor TA si pulsul
-supraveghez funciile vitale.
-pozitionarea corecta in pat
care sa previn dispneea
cardiaca
-discut cu bolnavul pentru a-i
calma nelinitea si de a avea
ncredere in personalul
medical
-urmaresc somnul bolnavului
si pregtesc instrumentele si
medicamentele in cazul
apariiei unor fenomene care
ar putea avea efect fatal
asupra bolnavului.
-administrez
medicaia
recomandata de
medic
-Diazepam 10 mg
-bolnavul este
linitit, doarme
-somnul ii este
ntrerupt de o criza
de dispnee
paroxistica insotita
de expectoraii
rozate spumoase.
6.Nevoia de a se
imbraca si
dezbrca
-stangacie in a
se imbraca si
dezbrca.
-imposibilitate
-asigurarea
vestimentaiei
corespunztoare
-pregatesc hainele necesare
pentru a imbraca bolnavul
adecvat vrstei,sezonului si
dup condiiile de boala.

----------
-bolnavul este
imbraca
corespunztor.
66

de a se imbraca
si dezbrca
-imbrac bolnavul fara ca el sa
participe activ la aceasta
aciune.
7.Nevoia de a
menine
temperatura in
limite normale
-hipertermie
-febra
-transpiratii
-asigurarea unei
temperaturi normale
si combaterea febrei
-masor temperatura
bolnavului si o notez in F.O
-asigur igiena locala a
tegumentelor bolnavului
-stergerea si uscarea
tegumentelor expuse la
transpiraii abundente si
mpiedicarea apariiei
escarelor
-administrez
medicaia prescrisa
de medic
-aspirina cp.
-T=38
0
C
-temperatura
urmeaz o uoara
scdere,durerea se
amelioreaz
-tegumentele
uscate,lipsa
semnelor de escare
(eritem).
8.Nevoia de a
avea corpul curat
si tegumentele
ngrijite
-dificultate si
incapacitate de
a-si acorda
ngrijire de
igiena
-incapacitatea
de a-si efectua
singur toaleta si
ngrijirile de
curatenie
-mentinerea
tegumentelor curate
si uscate
-prevenirea apariiei
escarelor
-combaterea
edemelor
-colectez eliminrile de
produse fiziologice si
patologice.
-efectuez toaleta locala si
generala
-masajul regiunilor ce au
compresiuni pe planul patului
si ale membrelor inferioare.
-schimb poziia in pat a
bolnavului(decubit
-se administreaz
Furosemid 1f
-bolnavul este
curat
-tegumentele
uscate
-lipsesc semnele de
apariie a escarelor
-se reduce edemul
membrelor
inferioare.
67

-edeme ale
membrelor
inferioare
dorsal,lateral drept,lateral
stng).
-efectuez baia generala
9.Nevoia de a
evita pericolele
-stare depresiva
-anxietate
-tahicardie
-extrasistole
-durere
-dispnee
cardiaca
-prevenirea apariiei
complicaiilor si
tratarea lor.
-asigur toate condiiile
necesare pentru acordarea
tuturor ingrijrilor de sntate
pentru a preveni apariia
complicaiilor care ar putea
agrava boala.
-administrez
medicaia prescrisa
de medic
-bolnavul este in
afara semnelor de
IVS.
-bolnavul este in
afara oricrui
pericol.
10.Nevoia de a
practica religia
-dificultate de a
participa la
activitile
religioase
-asigurarea unei
condiii care ar putea
duce la practicarea
religiei
-ajut bolnavul in a-si practica
unele ritualuri cretin-
ortodoxe si procurarea unor
materiale cu caracter religios.

------------
-nevoia este parial
satisfcuta
-bolnavul este
mulumit si se
roag la Dumnezeu
11.Nevoia de a se
ocupa cu ceva
-dificultate de a
se realiza
-imposibilitate
de a se ocupa cu
ceva

-crearea
sentimentului de a fi
util.
-dialoghez cu bolnavul cu
privire la ceea ce ar putea
face pentru a contribui la
insanatosire

-----------
-bolnavul este
relaxat si nu
dorete sa realizeze
ceva pe plan
ocupaional
12.Nevoia de a se -dificultate sau -evitarea si -asigur un microclimat -bolnavul este
68

recreea incapacitate de a
desfura
activitati
recreative
-incapacitate de
a participa la
activitati
recreative
-lipsa
persoanelor
semnificative
combaterea
singuratatii ,a
stresului impus de
boala
favorabil
-discut cu bolnavul pentru a-i
acorda ncredere in forele
sale si in echipa medicala.
-contact cu persoanele dragi
din viaa

------------
mulumit sufletete
de dragostea si
recunotina ce o
nutresc cei din
jurul sau pentru ca
are un efect
emoional si psihic
afectiv.
13.Nevoia de a
invata si
descoperi
-insuficienta
cunoatere a
bolii
-educatia sanitara a
bolnavului
-sfatuiesc bolnavul despre
modul de viaa dup externare
-evitarea strilor
conflictuale,emoionale
-evitarea meselor abundente si
a efortului
-revenirea la control peste 10
zile

-----------
-atat bolnavul cat
si aparintorii
neleg riscurile pe
care le impune
respectarea
sfaturilor si ne
asigura de
colaborarea lor.

69

PROCEDURI NURSING SPECIFICE

PREGATIREA PACIENTULUI PENTRU ELECTROCARDIOGRAMA(EKG)

Electrocardiograma (ECG sau EKG) este un test care detecteaz anomaliile legate de
activitatea electrica a inimii. Electrocardiograma traduce activitatea electrica a inimii sub forma
de linii pe care le imprima pe o hrtie gradata speciala. Variaiile pozitive sau negative ale
acestei linii se numesc unde.
Electrocardiograma se recomanda pentru:
- a descoperi cauzele durerilor in piept, care ar putea fi provocate de un atac de cord, inflamarea
sacului care nvelete inima (pericardita) sau angina;
- a descoperi cauzele unor simptome ale bolilor cardiace precum insuficienta respiratorie,
ameeli, lein sau palpitaii;
- a descoperi daca pereii muchiului cardiac sunt ingrosati;
- a verifica daca un anumit tratemant medicamentos isi face efectul sau daca afecteaz in vreun
fel inima;
- a verifica cat de bine funcioneaz aparatele implantate in inima precum un pacemeker;
- a verifica starea de sntate a inimii atunci cnd pacientul sufer de alte boli precum tensiune
arteriala ridicata, colesterol mrit, diabet sau are ali membri ai familiei cu afeciuni cardiace.
Pregtirea pacientului pentru efectuarea electrocardiogramei:
nregistrarea EKG necesita repaus fizic si psihic absolut al bolnavului, care trebuie sa se
odihneasc nainte de nregistrare 10-20 minute
- se explica bolnavului modul de desfurare al examinrii, vom caut sa-l linistimm, sa-i
ndeprtam frica sau tensiunea nervoasa.
bolnavul va fi culcat comod pe patul de consultaii si va fi rugat sa-si relaxeze
musculatura
membrele superioare sunt aezate de-a lungul corpului, semiflectate de la cot, uor in
pronaie, iar membrele inferioare sunt uor ndeprtate.
trebuie sa avem grija ca pacientul sa nu se ating de partea metalica a patului.
contactul electric dintre electrozi si pielea bolnavului se asigura printr-o bucata de tifon
nmuiata in soluie de electrolit sau pasta speciala pentru electrozi.
70

Cei zece electrozi se fixeaz in felul urmtor:
montarea electrozilor pe membre:
rou pentru mana dreapta
galben pentru mana stnga
negru pentru piciorul drept
verde pentru piciorul stng
montarea electrozilor precordiali:
V1 -; spaiul IV intercostal, pe marginea dreapta a sternului;
V2 -; spaiul IV intercostal, pe marginea stnga a sternului;
V3 -; intre V2 si V4
V4 -; spaiul V intercostal stng pe linia medioclaviculara
V5-spaiul V intercostal stng,pe linia axilara anterioara
V6-spaiul V intercostal pe linia axilara mijlocie.
Sunt utilizate trei derivaii bipolare standard ale membrelor:
D1 -; antebra drept-antebra stng
D2 -; antebra drept-gamba dreapta
D3 -; antebra stang-gamba stnga.
Motivele pentru care rezultatele testului nu sunt concludente:
- electrozii nu au fost poziionai corect;
- v-ai micat si ai vorbit in timpul testului;
- ai fcut efort fizic naintea testului;
- ai fost stresat sau agitat in timpul testului.
Dup ncheierea nregistrrii se indeparteaza electrozii de pe bolnav, se terge pacientul de
pasta.
Pe EKG vom nota numele si prenumele pacientului data ora efecturii, vrsta, TA, daca
bolnavul a luat medicamente ce pot influenta nregistrrile.
Pe spatele EKG-ului vom nota numele celui care a efectuat nregistrarea.
Se noteaz in foaia de observaie a bolnavului efectuarea tehnicii si data.

71

MASURAREA TENSIUNII ARTERIALA

Presiunea exercitata de sngele circulant asupra pereilor arteriali constituie tensiunea
arteriala. Valoarea ei este determinata de fora de contracie a inimii care asigura propulsarea
sngelui in arborele arterial de rezistenta ntmpinata de snge, rezistenta determinata de
elasticitatea si calibrul sistemului vascular ca si vscozitatea sngelui. Valoarea tensiunii arteriale
fiind determinata in primul rnd de fora de contracie a inimii variaz in mod fiziologic in raport
cu fazele de evoluie cardiaca. Tensiunea arteriala prezinta valoarea cea mai nalta in cursul
sistolei cnd alturi de cantitatea de snge in arborele vascular inima mai pompeaz inca o
cantitate de snge peste cel existent. Aceasta tensiune se numete tensiune sistolica sau maxima.
Tensiunea arteriala va avea cea mai mica valoare in cursul diastolei cnd fora de contracie a
inimii fiind absenta,presiunea va fi diminuata numai de actualizarea energiei poteniale din
pereii vaselor care gratie elasticitii lor vor cuta sa-si revin la calibrul lor sistolic.
Intrucat in timpul diastolei o parte a sngelui din artere trece in sistemul capilar valorile cele
mai joase ale tensiunii arteriale se vor obine la sfritul distolei. Aceasta presiune se numete
presiune diastolica sau minima. Ea ne indica rezistenta pe care trebuie sa o nving inima cu
ocazia contraciei ventriculare la care se aduga in timpul sistolei presiunea rezultata din fora de
contracie a inimii.
Elasticitatea si calibrul vaselor determina rezistenta pe care o va ntmpina sngele la periferie
avnd un rol hotrtor asupra valorilor tensiunii arteriale.
Pierderea elasticitii vaselor din diferite procese patologice,depunerea de sruri minerale in
pereii lor are ca rezultat urcarea tensiunii arteriale maxime si scderea tensiunii arteriale
minime. O vasodilataie generala determina scderea tensiunii arteriale pe cnd vasoconstricia
urcarea ei. Din acest motiv factorii care sunt in stare sa modifice calibrul arterelor(factorii renali,
umorali,endocrini,neurovegetativi) vor provoca modificri ale tensiunii arteriale.
Tensiunea arteriala va prezenta modificri importante in afeciunile cardiace vasculare renale,
endocrine, hematologice, neuropsihice din care motiv nregistrarea valorilor ei este obligatorie
att pentru stabilirea diagnosticului cat si pentru urmrirea evoluiei bolii.

72

Msurarea tensiunii arteriale:

Aparatul este format dintr-o maneta pneumatica in comunicare cu o para de cauciuc. Lumenul
manetei este in comunicare cu un manometru cu mercur gradat pana la 500mm. Aparatul este
prevzut cu o supapa reglabila de la para de cauciuc prin care coninutul de aer al manetei
pneumatice va fi evacuata. Pentru determinarea tensiunii arteriale bolnavul va fi aezat in poziie
culcat sau semieznda intr-un fotoliu rezemndu-si braele.
Manometrul se plaseaz pe noptiera sau pe o masuta langa bolnav.
Se fixeaz braul de langa manometru in extensie si se aplica maneta.
Cu ajutorul parei de cauciuc se introduce aer in maneta pneumatica iar cu cealalta mana se
palpeaz pulsul arterei radiale a bolnavului. Prin introducerea aerului in maneta pneumatica
aceasta se umfla si comprima in mod circular braul din ce in ce mai mult pana cnd nchide
complet lumenul arterei si pulsul dispare. Se aplica un stetoscop imediat sub marginea inferioara
a manetei deasupra arterei umorale. Cat timp presiunea din maneta este superioara presiunii
sistolice nu se va auzi nici un fenomen acustic deasupra arterei cercetate.
Prin deschiderea supapei manetei pneumatice aceasta se decomprima lent, progresiv pana ce
presiunea ei scade imediat sub valoarea presiunii intraarteriala. In acest moment sngele de
deasupra comprimrii destinde cu fora pereii arteriali si ptrunde in partea distala a arterei.
Deschiderea brusca a pereilor arteriali prin presiunea sistolica maxima si decomprimarea lor
in timpul presiunii diastolice minime da natere la un ton ritmic legat de vibraiile pereilor
arteriali comprimai.
Presiunea arteriala de manometru in momentul apariiei primului ton arterial reprezint
valoarea tensiunii arteriale maxima. Pe msura ce se continua decomprimarea temerilor devin
din ce in ce mai puternice pentru ca la un moment dat sa se transforme intr-un suflu continund
decomprimarea tonurilor arteriale, scad brusc pentru ca in scurt timp sa dispar total.
Presiunea nregistrata pe manometru in momentul cnd tonurile arteriale slbesc brusc
reprezint valoarea tensiunii diastolice(minime) din artere.
Pentru msurarea tensiunii arteriale este bine sa se tina seama de anumite reguli practice
elementare pentru a evita uneori erori de nregistrare-maneta va fi legata strns de braul
bolnavului, infasurata cu pnza sa exterioara lipsita de elasticitate si bine fixata. Daca aplicarea
73

manetei se face larg aceasta nu se va modela bine pe suprafaa braului si tensiunea din maneta
nu va reflecta tensiunea arteriala.
-manometrul se plaseaz la nivelul arterei creia i se face determinarea tensiunii arteriale.
-daca se utilizeaz manometrul de mercur se va avea grija ca diviziunea zero a tubului
manometrului sa fie la nivelul arterei.
-bolnavul trebuie aezat in aa fel incat artera la care se ia tensiunea arteriala sa fie la inaltimea
inimii.
-determinarea tensiunii arteriale se face ntotdeauna in repaus, bolnavul obosit, emoionat sau in
timpul efortului fizic prezint modificri ale tensiunii arteriale. Msurarea tensiunii arteriale se
insoteste de linitirea si calmarea bolnavului.
-valorile tensiunii arteriale in primele momente dup aplicarea manetei sunt uneori mai crescute
datorita recreaiei psihice declanata la decomprimarea braului, de aceea este necesar in caz de
suspiciune repetarea msurrii tensiunii arteriale dar fara sa scoat maneta de la braul
bolnavului.
Valorile tensiunii arteriale se raporteaz la greutatea coloanei de mercur din manometru
exprimata in mm sau cm. Valorile tensiunii se noteaz in foaia de temperatura.
Valorile tensiunii variaz in raport cu vrsta, sexul, orarul activitilor fizice din cursul zilei.
La femei tensiunea arteriala este in general mai mica cu 5-10 mmHg dect la barbati cu excepia
perioadei de pubertate.
Nivelul tensiunii arteriale variaz in cursul aceleiai zile cu oscilaii de 10-20mmHg in raport
cu gradul de activitate a organismului, cu temperatura mediului ambiant. Valorile tensiunii
arteriale cresc in timpul efortului fizic, dup mese abundente si in cursul emoiilor.

74

PREGATIREA PACIENTULUI PENTRU EXPLORAREA RADIOLOGICA

A APARATULUI CARDIOVASCULAR

Aparatul cardiovascular poate fi explorat radiologic prin:
1. Angiocardiografie
2. Aortografie
3. Arteriografie
4. Flebografie
A. Angiocardiografia: introducerea unei substane de contrast, pe cale intravenoasa,
substana care se urmrete in interiorul vaselor si al cavitatilor inimii.
Materiale necesare: soluie concentrata de iod, sedative(fenobarbital), romergan sau alta
substana antialergica.
Pregtirea pacientului:
In ziua precedenta examenului, se administreaz sedative, care se repeta in dimineaa
examenului mpreuna cu un medicament antialergic.
Se efectueaz testarea sensibilitii la iod
Daca nu apar simptome de intoleranta la iod, se injecteaz intravenos substana de
contrast rapid, in decurs de cteva secunde(cantitatea de substana de injectat este
calculata de medic, in funcie de greutatea corporala a bolnavului).
Atenie:
Injectarea rapida poate provoca valuri de cldura, cefalee, congestia fetei, tuse,dispnee
(se injecteaz adrenalina).
Angiocardiografia prin cateterism cardiac este de competenta medicului.

B. Aortografia: introducerea substanei de contrast prin cateter sau prin puncie, intraortic,
pentru eveidentierea aortei.
Pregtirea pacientului se face ca la angiocardiografie.

75

C. Arteriografia periferica: introducerea substanei de contrast prin injecie intraarteriala
pentru eveidentierea arterei periferice.
Pregtirea pacientului si testarea la iod se face ca la angiocardiografie.

D. Flebografia: introducerea, intravenos, cu seringa automata de presiune a 20-30 ml de
substana de contrast, de concentraie redusa(pentru a nu leza pereii vasului).
Radiografiile se executa cu viteza de 24 imagini pe secunda(radiocinematografie).

76

ANEXE

77

78

BIBLIOGRAFIE

1. E.TEODORESCU - Tratamentul in bolile cardiovasculare
Editura Medicala Bucureti
Anatomia si fiziologia omului

2. MOGOS VIOREL - Urgente in medicina clinica si alte entitati medicale
MOGOS GHEORGHE Editura didactica si pedagogica Bucureti 1992

3. CARL MOZES - Tehnica ngrijirii bolnavului
Editura Medicala Bucureti 2008

4. TIBERIU MOLDOVAN - Semiologie clinica medicala
Editura Medicala, Bucureti 1993

5. LUCRETIA TITIRCA - Tehnici de evaluare si ngrijiri acordate de asistenii medicali
Editura Viaa Medicala Romneasca,Bucureti 2008

6. SUB REDACTIA PAUN -Tratat de medicina interna(partea a IIIa si partea a IV-a)
Boli cardiovasculare
Editura Didactica si Pedagogica Bucureti 1991.

Lucrare Licenta Anton Mioara

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Lucrare Licenta Anton Mioara

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1

Scoala Posliceala Anastasia Fatu Vaslui

S-ar putea să vă placă și