Articolul nehotarat si articolul hotarat

Articolul nehotarat a se foloseste inaintea cuvintelor care incep cu o consoana

sau cu unul din sunetele w si y (semiconsoane):
a book = o carte ; a window = o fereastra ; a year = un an
Articolul nehotarat an se foloseste inaintea cuvintelor care incep cu o vocala
sau cu h mut:
an exercise = un exercitiu ; an hour = o ora ; an arm = un brat
In limba engleza, articolul nehotarat este acelasi pentru toate genurile si se
foloseste numai la singular; el se traduce prin un sau o in functie de genul
substantivului din limba romana:
a pupil = un elev, o eleva ; a desk = o catedra, un birou ; a boy = un baiat
Spre deosebire de limba romana, articolul nahotarat se foloseste in limba
engleza inaintea numelor predicative desemnand sexul, profesiunea,
titlul,calitatea cuiva etc:
!ac" is a bo# Ann is a girl She is a teacher $e is a student
Articolul hotarat in limba engleza este the %l se aseaza intotdeauna inaintea
cuvintelor pe care le determina si are aceeasi forma pentru toate genurile, atat
la singular, cat si la plural:
the teacher = profesorul ; the students = studentii ; the girl = fata
Genul substantivelor
In limba engleza sunt trei genuri:
a) substantivele care desemneaza persoane de sex barbatesc si uneori
animale sunt de gen masculin:
father = tata ; dog = caine
b) substantivele care desemneaza persoane de sex femeiesc si uneori animale
sunt de gen feminin:
mother = mama ; cat = pisica
c) substantivele care desemneaza obiecte, notiuni abstracte si animale, cand
nu se specifica sexul, sunt de gen neutru:
&
chair = scaun ; horse = cal
'nele substantive care pot desemna atat persoane de gen masculin, cat si de
gen feminin sunt de gen comun:
teacher = profesor, profesoara ; student = student, studenta ; pupil = elev,
eleva ; friend = prieten, prietena
Pronumele personal
(ronumele personale in limba engleza sunt:
I = eu ; you = tu, d-ta, dv. ; he = el ; she = ea ; it = el, ea ; we = noi ; you
= voi, dv. ; they = ei, ele
(ronumele I (eu) se scrie intotdeauna cu litera mare, indiferent de locul sau in
propozitie He (el) se foloseste pentru persoane de gen masculin, iar she (ea),
pentru persoane de gen feminin; it este pronumele personal pentru genul
neutru, persoana a III)a singular, si inlocuieste restul substantivelor din limba
engleza, adica cele ce denumesc lucruri si animale In mod exceptional, se
foloseste uneori pronumele he sau she pentru unele animale domestice, ca dog,
cat.
Spre deosebire de limba romana, in engleza este obligatorie prezenta
pronumelui inainte de verb (intrucat engleza este o limba analitica si nu are
desinente deosebite pentru fiecare persoana)
I am a teacher (sunt profesor, profesoara)
you are bo#s (sunteti baieti)
he is a student (e student)
we are *oman (suntem femei)
they are men (sunt barbati)
Pluralul substantivelor
(luralul substantivelor se formeaza in general adaugand terminatia -s la forma
singularului:
a boy - boys ; a desk - desks ; a pen - pens ; a cat - cats
+
Substantivele man si woman fac exceptie de la aceasta regula, avand pluralul
neregulat:
a man - men ; a woman - women
Verbul ! "#
Indicativul pre$ent %he Present Indicative&

Forma
afirmativa
(,he Affirmative
-orm)
Forma
Interogativa
(,he Interrogative
-orm)
Forma negativa
(,he .egative
-orm)
Forma interogativ-
negativa
(,he Interrogative)
.egative -orm)
I am = (eu) sunt
am I / = sunt
(eu) /
I am not = (eu)
nu sunt
am I not / = nu sunt
(eu) /
#ou are = (tu)
esti
are #ou / = esti
(tu) /
#ou are not = (tu)
nu esti
are #ou not / = nu esti
(tu) /
he is = (el) este is he / = este (el) /
he is not = (el) nu
este
is he not / = nu este
(el) /
she is = (ea) este
is she / = este
(ea) /
she is not = (ea)
nu este
is she not / = nu este
(ea) /
it is = (el, ea)
este
is it / = este (el,
ea) /
it is not = (el, ea)
nu este
is it not / = nu este (el,
ea) /
*e are = (noi)
suntem
are *e / = suntem
(noi) /
*e are not = (noi)
nu suntem
are *e not / = nu
suntem (noi) /
#ou are = (voi)
sunteti
are #ou / = sunteti
(voi) /
#ou are not =
(voi) nu sunteti
are #ou not / = nu
sunteti (voi) /
the# are = (ei,
ele) sunt
are the# / = sunt
(ei, ele) /
the# are not = (ei,
ele) nu sunt
are the# not = nu sunt
(ei) /
In vorbirea curenta, se folosesc adesea forme contrase ale verbelor auxiliare (la
afirmativ si la negativ) -ormele contrase pentru verbul to be se obtin fie prin
reducerea primei vocale a verbului si punerea unui apostrof intre subiect si
verb, fie prin contragerea vocalei o din negatia not si inlocuirea acestei litere
prin apostrof:

0
Afirmativ egativ (+ forme posibile)
I1m I1m not 2 )
#ou1re 3ou,1re not 2 #ou aren1t
he1s, she1s, it1s he1s, she1s, it1s not 2 he, she, it isn1t
*e1re *e1re not 2 *e aren1t
#ou1re #ou1re not 2 #ou aren1t
the#1re the# 1re not 2 the# aren1t
.ota: 4a cea de)a doua forma a negativului prescurtat negatia not este legata
de verb, iar vocala o cade si se inlocuieste cu apostroful
Pronumele si ad'ectivele demonstrative HI( si H#(#
his desemneaza un obiect apropiat in spatiu sau timp
%l are aceeasi forma pentru toate genurile si se traduce prin acesta, aceasta,
acest sau aceast! in functie de genul substantivului romanesc pe care il
determina:
"his student is good (Acest 2aceast52 student25 este bun25)
his poate fi atat pronume, cat si ad6ectiv demonstrativ
"his exercise is good (ad6ectiv)
"his is a good exercise (pronume)
-orma corespunzatoare plurala pentru this este these = acestia# acestea.
"hese bo#s are pupils (ad6ectiv)
"hese are good boo"s (pronume)
.ota: Ad6ectivul folosit atribut este asezat inaintea substantivului:
a good student, a bad pencil
7
Ad'ectivul
In limba engleza ad6ectivul este invariabil, avand o singura forma pentru toate
genurile si pentru ambele numere:
a good bo# = un baiat bun ; a good girl = o fata buna ; t*o good bo#s = doi
baieti buni ; t*o good girls = doua fete bune
In limba engleza, ad6ectivele folosite ca atribute, oricate la numar, preceda in
general substantivul pe care il modifica:
a good red pencil ; a bad brown paper
In exemplele: the s"# is blue; the chairs are brownad6ectivele blue si brown
sunt folosite ca nume predicative; ca atare, ele urmeaza substantivele pe care le
modifica
Genitivul in limba en)le$a
In engleza contemporana deosebim doua feluri de genitive:
& 8enitivul in *s $"he %ossessive &ase, numit uneori si 'axon (enitive) sau
genitivul sintetic, care se formeaza cu a6utorul apostrofului plus s (*s) adaugat
substantivului care indica pe posesor, atunci cand substantivul este la singular,
si al apostrofului fara s, atunci cand substantivul posesor este la plural (in cazul
substantivelor cu pluralul regulat):
the student*s teacher = profesorul studentului ; the students* teacher =
profesorul studentilor
insa: the children*s des"s = bancile copiilor
8enitivul in *s este folosit aproape exclusiv cu substantive care desemneaza
persoane sau uneori cu substantive nume de animale:
+ohn*s hair is bro*n
,he pupil*s boo" is on the table
,he dog*s name is Spot
+ 8enitivul prepozitional $"he %repositional (enitive) sau genitivul analitic,
care poate fi folosit atat pentru fiinte, cat si pentru lucruri:
9
,he *alls of the room are *hite
,he chair of the teacher is bro*n
+onstructii cu prepo$itii
In lima engleza, ca regula generala si spre deosebire de limba romana,
substantivul se articuleaza cand este precedat de o epozitie:
,he flo*ers on the table are pin" and blue (-lorile de pe masa sunt roz si
albastre)
,he man is in the room (:mul este in camera)
,he teacher1s pen is on the des" (Stiloul profesorului este pe catedra)
Pronumele si ad'ectivele demonstrative HA si H!(#
(ronumele demonstrativ that desemneaza un obiect mai departat in spatiu sau
in timp %l are aceeasi forma pentru toate genurile si se traduce prin: acela,
aceea, acel, acea, in functie de genul substantivului romanesc pe care)l
determina:
"hat is a student (Acela 2aceea2 este student2a2)
"hat poate fi atat pronume, cat si ad,ectiv demonstrativ:
"hat bo# is a pupil(ad,ectiv) (Acel baiat este elev)
"hat is a *all(pronume) (Acela este un perete)
(luralul lui that este those %l se traduce prin aceia, acelea, acei, acele:
"hose girls are pupils (Acele fete sunt eleve)
"hose are good pupils (Aceiaa 2acelea2 sunt elevi 2eleve2 buni 2bune)
,umeralele cardinale
;
a) .umeralele cardinale reprezentand numerele intre &0 si &< se termina in
sufixul -teen:
&0 thirteen ; &7 fourteen ; &9 fifteen ; &; sixteen ; &= seventeen ; &>
eighteen ; &< nineteen
b) .umeralele cardinale reprezentand zecile intre +? si <? se termina in sufixul
-ty:
0? thirty ; 7? fourty ; 9? fifty
c) Intre zeci si unitati se pun liniute de unire:
;> sixt#-eight ; +0 t*ent#-three
d) @upa sute, cand acestea sunt urmate de zeci sau unitati, se pune con6unctia
and:
&?9 one hundred and five ; =0> seven hundred and thirt#)eight ; +&= t*o
hundred and seventeen
e) .umeralele hundred, thousand si million nu primesc terminatia -s cand
sunt precedate de alte numerale:
0?? three hundred ; 9,??? five thousand (fift# hundred) ; +,???,??? t*o
million
.ota: Aceste numerale (inclusiv ten) cand sunt folosite nedeterminat devin
substantive si primesc terminatia -s:
"housands and thousands of #oung people practise sports (Aii si mii de
tineri fac sport)
,here are hundreds of old trees in the par" (Sunt sute de copaci batrani in
parc)
f) 8rupele de trei cifre reprezentand sute, mii, milioane etc se despart prin
virgula:
;,??? six thousand ; &,???,??? one million
In schimb, zecimalele se despart prin punct:
&9 one point five ; >9; eight point fift#)six sau eight point five six ; ?7(7)
(ou) point four
=
g) .umeralul a (one) billion are sensul de un trilion in Anglia si un miliard in
S'A
h) Anii se citesc in grupe de doua cifre:
&<;> nineteen sixt#)eight sau nineteen hundred and sixt#)eight
i) .umerele de telefon se citesc pronuntandu)se fiecare cifra:
&;0>?< one)six)three)eight)o(ou))nine
6) .umeralul cardinal se foloseste cand se indica numarul unei case, al unui
tramvai, al lectiei etc si el urmeaza substantivului respectiv:
no&+)number t*elve ; tram 9)tram five ; lesson +)lesson t*o
,umeralele adverbiale
once = o data ; t*ice = de doua ori ; three times = de trei ori ; four times = de
patru ori samd (aso = and so on)
Bele patru operatii aritmetice de baza se numesc :
addition = adunare ; subtraction = scadere ; multiplication = inmultire ;
division = impartire
H#-# I( - H#-# A-#
& here is (forma de singular) si there are (forma de plural) reprezinta o
constructie cu intelesul de se afla, este, se gaseste ) se afla, sunt, se gasesc @e
cele mai multe ori there is si there are se folosesc la inceputul propozitiilor
precedand subiectul:
"here is a bag on the *riting)table
"here are not man# mista"es in the dictation
Are there man# chairs in the room/
Is there a long ruler on the table/
+ -orma interogativa se obtine prin inversarea celor doi termeni:is there., are
there.
>
0 -orma negativa se construieste prin adaugarea negatiei not dupa verb: there
is not, there are not
.ota: %xpresia there is sau there are nu trebuie confundata cu adverbul there
(acolo)
"here is a man there (Se afla un om acolo)
"here are not man# chairs there (.u sunt multe scaune acolo)
Pluralul (ubstantivelor
a) (luralul substantivelor in limba engleza se formeaza prin adaugarea
desinentei -s la singular:
a student - students ; a teacher -teachers ; a pencil - pencils
Substantivele compuse din doua elemente formeaza in general pluralul prin
adaugarea desinentei -s la forma de singular a ultimului element:
,he test-papers are good (4ucrarile de control sunt bune)
b) (ronuntarea desinentei -s:
& @esinenta -s se pronunta C$D dupa substantivele terminate in vocala sau
consoane sonore ca b# d# )# l# m# n# v sau thC/D:
a table - tables ; a pupil - pupils ; a pen - pens ; a chair - chaairs ; a wall
- walls ; a flower - flowers
+ @esinenta -s se pronunta CsD dupa substantivele terminate in consoane
surde ca 0# 1# p# t sau thC.D:
a book - books ; a set - sets ; a mistake - mistakes ; a sheett - sheets
0 Substantivele terminate la singular in consoane sibilante (-s, -ss, -se, -2,
-$, -sh, -)e, -ch) formeaza pluralul prin adaugarea desinentei -es pronuntata
Ci$D; substantivul primeste astfel o silaba in plus:
a class - classes ; a box - boxes ; an exercise - exercises ; a brush -
brushes ; a page - pages ; a bus - buses
Verbul ! HAV#
<
Indicativul pe$ent

Forma
afirmativa
Forma
interogativa
Forma negativa
Forma interogativ-
negativa
I have=(eu) am have I/ = am (eu)/
I have not = (eu)
nu am
have I not/ = nu am
(eu)/
#ou have=(tu) ai
have #ou/ = ai
(tu)/
#ou have not = (tu)
nu ai
have #ou not/ = nu ai
(tu)/
he,she,it has =
(el,ea) are
has he,she,it/ = are
(el,ea)/
he,she,it has not =
(el,ea) nu are
has he,she,it not/ = nu
are (el,ea)/
*e have = (noi)
avem
have *e/ = avem
(noi)/
*e have not =
(noi) nu avem
have *e not/ = nu
avem (noi)/
#ou have = (voi)
aveti
have #ou/ = aveti
(voi)/
#ou have not =
(voi) nu aveti
have #ou not/ = nu
aveti (voi)/
the# have =
(ei,ele) au
have the#/ = au
(ei,ele)/
the# have not =
(ei,ele) nu au
have the# not/ = nu
au (ei,ele)/
-ormele contrase, la afirmativ, negativ si interogativ)negativ sunt:

"he Affirmative "he egative $- forme posibile) "he Interrogative-egative
I1ve I1ve not 2 I haven1t haven1t I/
#ou1ve #ou1ve not 2 #ou haven1t haven1t #ou/
he1s, she1s, it1s he1s, she1s, it1s not 2 he, she, it hasn1t hasn1t he, she, it/
*e1ve *e1ve not 2 *e haven1t haven1t *e/
#ou1ve #ou1ve not 2 #ou haven1t haven1t #ou/
the#1ve the#1ve not 2 the# haven1t haven1t the#/
.ota: %xpresiile have )ot si has )ot se folosesc in limba vorbita cu acelasi
sens ca si have si has:
&?
She has got much *or" to do (she has much *or" to do)
Ee have got man# lessons toda# (*e have man# lessons toda#)
Ehat have #ou got in this bag/ (*hat have #ou in this bag/)
Ad'ectivele nehotarate (!3#, A,4, ,!
&) (ome se foloseste in propozitii afirmative:
A# friend has some boo"s of geograph#
,he# have some ne* curtains at the *indo*
+) Any se foloseste:
a) in propozitii interogative:
$as #our friend any boo"s of %nglish histor#/
$ave #ou got any red pencils/
b) in propozitii negative:
Ee haven1t any lessons no*
,here isn1t any map on the *all
.ota: Any folosit in propozitii afirmative are sensul de orice, oricare, orice fel
de, indiferent ce, indiferent care:
Fead any of these boo"s (Bititi oricare din aceste carti)
As" any student here (Intrebati pe oricare student de aici)
0) ,o se foloseste pentru exprimarea negatiei, atunci cand verbul propozitiei
este la afirmativ:
Ee have no lessons no*
,here is no map on the *all
.ota: Ad6ectivul nehotarat no nu trebuie confundat cu cuvantul de negatie no,
asezat inaintea unei propozitii si despartit de aceasta din urma printr)o virgula:
o, *e have no lesson no*
Are #ou bus# no*/ o, I am not
(ome si any pot fi folosite si ca pronume nehotarate
,here are no mista"es in this exercise, there are some in the translations
I have no Guestions to as" $ave #ou any/
&&
:bservatia&: (ronumele nedefinit corespunzator lui no este none = nici unul,
nici una:
Ee have some %nglish boo"s, the# have none
:bservatia+: (ome poate fi folosit in propozitii interogative, cand are sensul de
ceva, cativa, parte din, un oarecare numar
Bomparati:
$ave #ou some mone#/ (Ai ceva, niste bani/)
$ave #ou any mone#/ (Ai vreun ban/)
Aa# I see some of #our exercises/ ((ot vedea cateva din exercitiile tale/)
$ave #ou any exercise in this cop#)boo"/ (Ai vreun exercitiu in acest caiet/)
Ad'ectivele nehotarate 5I5#, A 5I5# ; 6#7, A 6#7
5ittle (putin) si a little (putin, ceva) ca ad6ective preceda substantivele
desemnand nume de materie sau abstractiuni (substantive folosite numai la
singular):
,he# "no* little %nglish (%i stiu putina engleza)
Ee are not so bus# no*, *e have a little time for %nglish (.u suntem asa
de ocupati acum, avem putin $ceva) timp pentru engleza)
@eosebirea intre ele este ca:
a) little se traduce prin putin, indicand o cantitate insuficienta;
b) a little se traduce prin ceva# putin, indicand o cantitate mica dar totusi
suficienta
$e has little spare time for his friends (Are putin $aproape deloc) timp
liber pentru prietenii sai)
$e has a little spare time ,uesda# (Are $ceva) putin timp liber marti)
.ota: Atat little cat si a little pot fi intrebuintate si ca adverbe:
&+
$e spea"s little (Horbeste putin, aproape deloc)
$e spea"s %nglish a little (Horbeste putin englezeste)
6ew si a 0ew sunt ad6ective determinative sau pronume si preceda substantivele
folosite la plural:
Few students are absent $ad,ectiv) ((utini studenti sunt absenti)
A few students are in the teachers1 stud# $ad,ectiv) (Bativa studenti sunt in
cabinetul de lucru al profesorilor)
$ave #ou man# boo"s/ 3es, I have a few $pronume) (Ai multe carti/ @a,
am cateva)
Indicativul pre$ent al verbelor principale
Acesta se formeaza din infinitivul scurt (fara to) la care se adauga terminatia -s
(sau -es) numai la persoana a III)a singular:
,he da# begins ; ,hen comes noon ; A# *atch goes too slo*l# ; It loses ; It
gains ; It stops
Bon6ugarea verbului to be)in la (rezent (%resent Indefinite "ense):
I begin = (eu) incep ; #ou begin = (tu) incepi ; he, she, it begins = (el,ea)
incepe ; *e begin = (noi) incepem ; #ou begin = (voi) incepeti ; the# begin =
(ei) incep
&) (ronuntarea desinentei -s:
a) @esinenta -s se pronunta surd CsD dupa sunetele consonantice surde: CpD,
CtD, C1D, C0D si C8D (in scris th):
to want - he# she# it wants ; to ask - he# she ask ; to look - he# she# it looks ;
to stop - he# she# it stops
b) @esinenta -s se pronunta sonor C$D dupa sunetele vocalice si dupa sunetele
consonantice sonore: CbD, CdD, C)D, C/D (in scris th), CmD, CnD, ClD:
to gain - he# she# it gains ; to see -he# she# it sees ; to give - he# she# it
gives
&0
c) @esinenta -s(-es) se pronunta ca o silaba separata Ci$D dupa sunetele
consonantice, in scris: -ss, -ce, -2, -$e, -ch, -sh, -)e:
to lose - he# she# it loses ; to teach - he# she teaches ; to dress - he# she
dresses
+) :rtografia desinentei -s:
a) Herbele terminate la infinitiv in consoana sibilanta (in -s, -ss, ch, -sh, -2)
primesc la persoana a III)a singular desinenta -es
b) %xista numai doua verbe terminate in -o la infinitiv, care primesc
desinenta -es:
to go - he# she# it goes = a merge ; to do - he# she# it does = a face
c) Herbele terminate in litera -y formeaza persoana a III)a singular in felul
urmator:
) y precedat de o consoana se transforma la persoana a III)a singular in i,
la care se adauga desinenta -es:
to try - he# she it tries
) y precedat de o vocala ramane neschimbat; el este urmat de desinenta -s:
to play - he# she# it plays ; to say - he# she# it says
,umeralele ordinale si numeralele
a).umeralele ordinale:

(&) the first (>) the eighth (&9) the fifteenth (++) the t*ent#)second
(+) the second (<) the ninth (&;) the sixteenth (+0) the t*ent#)third
(0) the third (&?) the tenth (&=) the seventeenth (0?) the thirtieth
(7) the fourth (&&) the eleventh (&>) the eighteenth (7?) the fourtieth
(9) the fifth (&+) the t*elfth (&<) the nineteenth (9?) the fiftieth
(;) the sixth (&0) the thirteenth (+?) the t*entieth (;?) the sixtieth
(=) the seventh (&7) the fourteenth (+&) the t*ent#)first (=?) the seventieth
&7
.umeralele ordinale, cu exceptia primelor trei, se formeaza din numeralele
cardinale corespunzatoare, prin adaugarea sufixului -th
.ota: 8rupul de litere ve din 0ive (9) si twelve (&+) devine 0 in numeralele
ordinale corespunzatoare: the 0i0th (al cincilea), the twel0th (al
doisprezecelea)
#i)ht primeste doar un h: the eight (al optulea)
Hocala e din nine cade: the ninth (al noualea)
Hocala y de la sfarsitul zecilor se inlocuieste cu ie: the twentieth (al
douazecelea)
b) .umeralele fractionare: fractii simple (&ommon Fractions)
&2> (a) one eighth ; +2= t*o sevenths ; &20 (a) one third ; 029 three fifths ; &27
a (one) Guarter (fourth) ; & &2+ one and a half
.ota: @atele se exprima cu a6utorul numeralelor ordinale (citite astfel chiar
daca cifra respectiva este, formal, un numeral cardinal):
(:n) the &
st
of @ecember ((on) the first of @ecember)
@ecember &
st
(@ecember the first)
Aarch &;
th
(Aarch the sixteenth)
!une +0
rd
(!une the t*ent#)third ; the t*ent#)third of !une)
Pluralul substantivelor terminate la sin)ular in -6, -6#
Se formeaza prin schimbarea consoanei 0 in v si adaugarea desinentei -es (la
substantivele terminate in -0) si a desinentei -s (la substantivele terminate in
-0e):
,he leaf is green (-runza e verde) ; ,he leaves change their colour
(-runzele isi schimba culoarea)
$is wife is a teacher (Sotia sa e profesoara) ; ,heir wives *or" in a hospital
(Sotiile lor lucreaza intr)un spital)
%xceptii: roof (=acoperis) ) roofs ; cliff (=stanca) ) cliffs ; handkerchief
((=batista) ) handkerchiefs
hoof (= copita) ) hoofs, hooves ; wharf (=chei, debarcader) ) wharfs,
wharves
&9
Pronumele si ad'ectivele intero)ative 7HA si 7HI+H
7hat (ce) si which (care dintre, care anume) pot fi pronume sau ad6ective
interogative In primul caz ele sunt folosite singure, in al doilea, ele preceda un
substantiv:
.hat boo" is this/ (ad,ectiv) (Be carte este aceasta/)
.hat is this/ (pronume) (Be este aceasta/)
Spre deosebire de what, which are intotdeauna un sens selectiv:
In which season is it cold/ (In care anotimp este frig/)
.hich of the students is !ohn/ (Bare din studenti este !ohn/)
'n al treilea pronume interogativ este who = cine Acesta nu poate fi folosit ca
ad6ectiv interogativ:
.ho is this bo#/ (Bine este acest baiat/)
.ho is #our teacher/ (Bine este profesorul vostru/)
6olosirea catorva prepo$itii in limba en)le$a

at = la (static) arata locul I am at the facult#
to
= la (arata directia si se foloseste dupa verbe
de miscare)
I go to the blac"board
%xceptie: I go home
on
= pe ,he boo" is on the des"
= in /iua de (folosit pentru a arata data, ziua)
,here are no classes on
Sunda#
$e returns on the +
nd
of
!une
= la
,he# live on a farm
I am *or"ing on a
report
upon = pe (implicand si miscare) (ut these boo"s upon the
&;
others
in
= 0n (in cateva cazuri corespunde cu pe din
limba romana)
,he# are in the garden
,here is a plane in the
s"#
,here are bo#s and girls
in the street
,he farmers are in the
fields
in se foloseste deasemenea cu substantive
care exprima anul, luna, anotimpul sau
partile /ilei (cu sens adverbial)
In summer *e go on
holida#s
It often rains in :ctober
I go to m# lectures in the
morning
into = 0n (implica directia si patrunderea)
Bome into the garden
8o into the stud#
between = 0ntre (doua persoane sau lucruri)
At the table I sit
between Aother and
-ather
,he boo"case is
between the *indo* and
the door
amon) = printre (mai multe persoane sau obiecte)
,he teacher is among his
students
3ou are happ# among
#our friends
o0 = folosit in special pentru genitiv
,he pages of this boo"
,he cildren of m#
brother
0rom = din, de la (aratand provenienta)
$e comes from 4ondon
,hese apples are from
that tree
Ad'ectivele posesive
&=
-ormele ad6ectivului posesiv sunt paralele cu formele pronumelui personal: ele
corespund celor trei persoane (singular si plural), avand forme deosebite pentru
cele trei genuri ale persoanei a III)a singular:
I have a name ) 1y name is ,om
3ou have a teacher ) 2our teacher is a man
$e has a hat ) 3is hat is gre#
She has a ne* *rist)*atch ) 3er *rist)*atch is fast
It (the room) has t*o *indo*s ) Its *indo*s are open
Ee have some friends ) 4ur friends are here
3ou have t*o 6umpers ) 2our 6umpers are made of *ool
,he# have fine shirts ) "heir shirts are *hite
Ad6ectivele posesive sunt:
my = meu, mea, mei, mele
your = tau, ta, t5i, tale
his = s5u, sa, s5i, sale, lui
her = ei, s5u, sa, s5i, sale
its = s5u, sa ; lui, ei
our = nostru, noastra, nostri, noastre
your = vostru, voastra, vostri, voastre
their = lor
Spre deosebire de limba romana, in limba engleza ad6ectivul posesiv se acorda
in persoana si numar cu posesorul, nu si cu obiectul posedat:
my sister = sora mea ; my teacher = profesorul meu ; my friends = prietenii
mei ; my clothes = hainele mele
In timp ce in limba romana, ad6ectivul posesiv se aseaza dupa substantiv, in
limba engleza el precede substantivul, nemaifiind necesara si folosirea unui
articol:
Ehat time is it b# your *atch/
"heir soc"s have a nice pattern (Sosetele lor au un desen frumos)
In limba engleza, substantivele care desemneaza parti ale corpului si obiecte de
imbracaminte sunt deseori insotite de un ad6ectiv posesiv:
It is cold (ut on your overcoat (% frig (une)ti pardesiul)
Ee see *ith our e#es (Hedem cu ochii)
&>
$e has a boo" in his hand (Are o carte in mana)
(ut #our hat on your head ((une)ti palaria pe cap)
Pronumele posesive
(ronumele posesive inlocuiesc numele unui obiect posedat %le au forma
asemanatoare cu cele ale ad6ectivelor posesive .u exista pronume posesive
pentru persoana a III)a neutru, singular
(ronumele posesive sunt:

Ad,ective posesive %ronume posesive
,his is my boo" It is mine
,his is your hat It is yours
,his is his coat It is his
,his is her bag It is hers
,his is its leg
(the leg of the table)
)
,hese are our gloves ,he# are ours
,hese are your umbrellas ,he# are yours
,hese are their suits ,he# are theirs
(ronumele posesive se acorda in numar si persoana cu posesorul, nu si cu
obiectul posedat, ca in limba romana:
,his dog is mine (Acest caine este al meu)
,hese clothes are mine (Aceste haine sunt ale mele)
6orma nepersonala 9I,G

&) -orma nepersonala -in) poate fi interpretata ca:
a) un participiu nedefinit (Indefinite %articiple), aratand o actiune in
desfasurare sau o stare:
&<
bris"l# walking to or comig from ) ducandu)se repede sau
intorcandu)se de la
getting off the tram ) dandu)ne 6os din tramvai
(articipiul nedefinit se traduce de obicei prin gerunziul romanesc
b) un ad6ectiv verbal, traducandu)se in acest caz printr)un ad6ectiv sau printr)
un substantiv cu valoare de atribut:
shining e#es ) ochi stralucitori ; loving parents ) parinti iubitori
c) un substantiv verbal:
"he building of a house ta"es about six months (Bonstruirea unei case
dureaza circa sase luni)
d) un gerund, constructie specifica limbii engleze, caracterizata prin natura
sa dubla verbala si substantivala Se poate traduce in limba romana fie printr)o
forma verbala, fie printr)una substantivala:
5earning a foreign language is not difficult (A invata o limba straina nu
este greu 2 Invatarea unei limbi straine nu este grea)
,he# all en6o# seeing a good performance (4e place sa vada un spectacol
bun 2 Hederea unui spectacol bun ii incanta)
Fetineti ca forma verbala folosita dupa o prepozitie in limba engleza este
gerund)ul si nu infinitivul sau con6unctivul ca in limba romana:
I thin" of going to a concert (Aa gandesc sa merg la concert)
$e persists in making spelling mista"es (Bontinua sa faca greseli de
ortografie)
+) Bonstruirea formei nepersonale in -in):
-orma nepersonala -in) se construieste cu a6utorul terminatiei -in) adaugata la
infinitivul scurt al verbului:
to read ) reading ; to be ) being
dupa urmatoarele reguli ortografice:
a) verbele terminate la infinitiv in e mut pierd aceasta vocala inaintea
desinentei -in):
to *rite ) writing ; to come ) coming ; to love ) loving
+?
b) verbele monosilabice terminate intr)o consoana precedata de o vocala
scurta dubleaza consoana finala inaintea terminatiei -in), precum si verbele
bisilabice, cand accentul cade pe ultima silaba:
to sit ) sitting ; to stop ) stopping ; to beg ) begging ; to begin ) beginning ;
to prefer ) preferring
c) verbele terminate la infinitiv in y precedat de o consoana sau de o vocala
pastreaza terminatia neschimbata inaintea desinentei -in):
to stud# ) studying ; to pla# ) playing
.ota: ,rei verbe terminate la infinitiv in ie schimba aceste vocale in y inaintea
desinentei -in):
to lie ) lying (a sta culcat, a zacea) ; to die ) dying ; to tie ) tying (a lega)
Adverbul de mod
Adeverbele de mod se formeaza prin adaugarea terminatiei -ly la ad6ective:
new(ad6) - newly(adv) ; brisk - briskly ; usual - usually ; bad - badlly ; nice
- nicely ; slow - slowly
'nele ad6ective au doua forme adverbiale, una identica cu aceea a ad6ectivului,
cealalta formata din ad6ectiv prin adaugarea sufixului -ly; cele doua adverbe au
sensuri deosebite:

ad'ective adverbe traducerea
hard (tare, greu)
hard din greu, staruitor
hardly de)abia, cu greu
late (tarziu)
late tarziu
lately in ultimul timp
near (aproape)
near aproape
nearly aproape ca, aproximativ
,he# *or" hard (%i muncesc staruitor) ) I can hardly understand *hat the#
sa# (@e)abia inteleg ce spun)
$e never comes home so late (.u vine niciodata tarziu acasa) ) 5ately he
has been bus# (%ste ocupat in ultimul timp)
+&
,he# live near (Stau aproape) ) She nearly cut her finger (Apropape ca s)a
taiat la deget)
'nele adverbe au aceeasi forma ca si ad6ectivele corespunzatoare:
fast(ad6) ) fast(adv) = rapid, repede, iute ; far ) far = departe ; hard ) hard
= din greu
(ubstantivele care denumesc o materie ; Anotimpurile
Substantivele care denumesc o materie se folosesc fara articol:
&halk is *hite (Breta este alba) ; (rass is green (Iarba este verde) ; Ink is
blac", red and blue (Berneala este neagra, rosie si albastra)
In limba engleza substantivele care denumesc anotimpurile se folosesc:
a) fara articol, daca sunt folosite ca substantive, in sens general:
Autumn has three months (,oamna are trei luni)
b) insotite de prepozitia in daca sunt folosite adverbial:
In autumn the da#s are not ver# long (,oamna zilele nu sunt prea lungi)
In winter it is sometimes ver# cold (Iarna uneori este foarte frig)
c) folosim articolul hotarat daca ne referim la un anumit anotimp:
"he winter of &<=+ (Iarna anului &<=+) ; "he summer of &<;0 (Hara
anului &<;0)
Pre$entul +ontinuu
In limba engleza exista doua sisteme de con6ugare din punctul de vedere al
aspectului, al duratei actiunii:
&) Aspectul nedefinit sau comun ("he &ommon Aspect), care arata ca o
actiune se petrece in mos obisnuit, fara a indica durata desfasurarii ei:
,he famil# generall# spend their evening together (@e obicei familia isi
petrece seara impreuna)
!ohn writes his exercises and learns his lessons ever# da# (!ohn isi scrie
exercitiile si invata lectiile in fiecare zi)
++
+) Aspectul continuu ("he &ontinuous Aspect), care exprima o actiune in
curs de desfasurare la un moment dat (rezentul continuu arata ca actiunea are
o oarecare durata in prezent, se petrece in momentul vorbirii:
Ehat are the# doing no*/ (Be fac ei acum/)
,he# are listening to a beautiful concert (Asculta un concert frumos)
(rezentul continuu ("he %resent &ontinuous "ense) se formeaza cu a6utorul
timpului prezent al auxiliarului to be, urmat de participiul nedefinit al verbului
de con6ugat
Bon6ugarea verbului to read la %resent &ontinuous "ense

Affirmative Form Interrogative Form egative Form
Interrogative-
egative Form
I am reading
(citesc)
am I reading/
(citesc/)
I am not reading
(nu citesc)
am I not reading/ (nu
citesc/)
#ou are reading
(citesti)
are #ou reading/
(citesti/)
#ou are not
reading (nu citesti)
are #ou not reading/
(nu citesti/)
he, she is reading
(citeste)
is he, she reading/
(citeste/)
he, she is not
reading (nu
citeste)
is he, she not readig/
(nu citeste/)
*e are reading
(citim)
are *e reading/
(citim/)
*e are not reading
(nu citim)
are *e not reading/
(nu citim/)
#ou are reading
(cititi)
are #ou reading/
(cititi/)
#ou are not
reading (nu cititi)
are #ou not reading/
(nu cititi/)
the# are reading
(citesc)
are the# reading/
(citesc/)
the# are not
reading (nu citesc)
are the# not reading/
(nu citesc/)
-ormele contrase:

Affirmative
Form
egative Form
Interrogative-egative
Form
I1m reading I1m not reading )
#ou1re reading #ou1re not (#ou aren1t) reading aren1t #ou reading/
+0
he1s, she1s
reading
he1s, she1s not (he isn1t, she isn1t)
reading
isn1t he, she reading/
*e1re reading *e1re not (*e aren1t) reading aren1t *e reading/
#ou1re reading #ou1re not (#ou aren1t) reading aren1t #ou reading/
the#1re reading the#1re (the# aren1t) reading aren1t the# reading/
.ota&: Atat formele prezentului nedefinit, cat si cele ale prezentului continuu
din limba engleza se traduc la fel in limba romana:
$e reads interesting boo"s (%l citeste carti interesante)
$e is reading a ver# interesting boo" (%l citeste o carte foarte interesanta)
Bomparati:

%resent &ontinuous "ense %resent Indefinite "ense
!ohn is doing his home*or" $e does his home*or" ever# da#
I am learning %nglish no* I learn %nglish at the -acult#
.ota+: (rezentul continuu poate fi folosit in locul viitorului pentru a exprima
actiuni de care suntem siguri ca se vor infaptui:
,he# are broadcasting another %nglish lesson next *ednesda# (Hor
transmite o alta lectie de engleza miercurea viitoare)
Ehere are #ou spending #our summer holida# this #ear/ ('nde iti vei
petrece vacanta de vara anul acesta/)
.ota0: (rezentul continuu al verbului to )o 6 infinitivul lung al verbului de
con6ugat reda actiuni care urmeaza sa aiba loc intr)un viitor apropiat In acest
caz el exprima:
) o intentie (a intentiona, a avea de gand sa):
She is going to ma"e a report (Ha face un raport 2referat2)
I am going to as" them to come to supper (Intentionez 2am de gand2 sa)i
invit la cina)
) o probabilitate sau o certitudine:
I thin" I1m going to have the flu (Bred ca voi face o gripa)
I thin" it is going to rain (Bred ca o sa ploua)
+7
.ota7: Intrucat aspectul continuu exprima actiuni ca procese care se desfasoara
in timp implicand ideea de durata, el nu poate fi folosit cu verbe ca: to arrive
(a sosi), to 'ump (a sari), etc
Bategorii de verbe care nu sunt folosite la prezentul continuu:

7erbe care exprima
procese
mintale sau actiuni
ale
simturilor
to understand = a
intelege
,he students understand english
to know = a sti ,he# know %nglish
to think = a crede
insa to think = a gandi
I think this is a good novel (Bred
ca este un roman bun)
Ee are thinking of our holida#s
(.e gandim la vacanta noastra)
to hear = a auzi ,he# hear a bo# calling
to see = a vedea
insa to see = a se
vedea cu, a se intalni
cu
I see an %nglish paper on #our
des" (Had o lucrare de engleza pe
biroul tau)
$e is seeing her ever# Sunda# (%l
o vede, o intalneste, in fiecare
duminica)
7erbe care exprima
actiuni
sau stari nelimitate
ca durata# sentimente
to love = a iubi !ohn loves his little sister
to like = a placea
I like the ne* buildings of our
to*n
to hate = a urI Ee hate *ar
(ubstantive colective
a) Buvantul 0amily este un substantiv colectiv atunci cand se refera la membrii
componenti ai familiei In acest caz el este insotit de un verb la plural
,he famil# are listening to a concert
,he famil# spend their time together
Feferirea se face la membrii familiei respective
b) Buvantul people (oameni, lume) se acorda deasemenea cu verbul la plural:
Aan# people are in the street (Sunt multi oameni pe strada)
+9
.ota: Atat 0amily, cat si people pot fi si substantive individuale, in care caz au
si forma de plural People folosit ca substantiv individual are sensul de popor:
a family = o familie ; t*o families = doua familii
the Fomanian people = poporul roman ; the peoples of %urope = popoarele
%uropei
Pronumele relativ pentru persoane
7ho, pronume interogativ are aceeasi forma ca si pronumele relativ who
folosit atunci cand substantivul antecedent desemneaza o persoana:
.ho is there/ (pronume interogativ) (Bine e acolo/)
,he bo# who is singing is !ohn (pronume relativ) (Jaiatul care canta este
!ohn)
Verbe modale
Herbele can, may, must se numesc verbe modale, pentru ca exprima atitudinea
vorbitorului fata de actiunea pe care urmeaza sa o indeplineasca Actiunea este
considerata ca:
) posibila: I can read %nglish no* ((ot sa citesc 2stiu sa citesc2 englezeste
acum)
) necesara: 3ou must do it toda# (,rebuie sa o faci azi) ; ,he# must sta#
here (%i trebuie sa ramana aici)
) permisa: 3ou may go there (at) an# time ((oti 2ai voie2 sa te duci acolo
oricand)
) probabila: It may rain (Se poate 2e posibil2 sa ploua)
Aceste verbe se numesc si verbe defective pentru ca nu pot fi folosite la toate
timpurile si modurile con6ugarii, ele avand cel mult doua forme verbale
(prezent si trecut):
%re/ent Trecut
can could
+;
may might
must pentru trecut se foloseste had to
Herbele can, may, must au urmatoarele caracteristici:
) sunt urmate de alte verbe la in0initivul scurt:
3ou ma# go there *hen #our classes are over),e poti duce acolo cand se
termina orele
Ee can go there b# bus or *e ma# ta"e a tram).e putem duce acolo cu
autobuzul sau putem lua tramvaiul
$e must keep indoors),rebuie sa ramana in casa
) 0ormea$a intero)ativul si ne)ativul ca si verbele au2iliare:
&an #our friend spea" %nglish/ )Stie prietenul tau sa vorbeasca
englezeste/
$e cannot spea" it ver# *ell).)o vorbeste prea bine
1ust #ou *or" all the time/),rebuie sa lucrati tot timpul/
3ou must not smo"e so much).u trebuie sa fumezi atat de mult
1ay I as" #ou a Guestion)(ot sa va pun o intrebare/
$e may not find m# address)S)ar putea sa nu)mi gaseasca adresa
,ota: 6orma ne)ativa a verbului can se scrie intr-un sin)ur cuvant:
cannot, iar 0orma contrasa este can*t
) verbele modale nu primesc terminatia -s la (rezent, persoana a III)a
singular:
She can translate an %nglish text)%a stie sa traduca un text englezesc
It may be late $e must leave)(oate sa fie tarziu ,rebuie sa plece
,ota: Verbul can este adeseori 0olosit cu sensul de a sti sa:
I can spea" %nglish $e can read *ell
+=
6orma intero)ativa
4a %re/ent, spre deosebire de verbele auxiliare si de verbele modale care
formeaza interogativul prin simpla inversiune, celelalte verbe formeaza
interogativul cu a6utorul verbului auxiliar to do la prezent (do pentru persoana
I si a II)a singular si plural, precum si pentru persoana a III)a plural; does
pentru persoana a III)a singular) urmat de infinitivul scurt al verbului principal
.umai auxiliarul (do, does) se con6uga, verbul principal ramanand
invariabil (la infinitiv)
:rdinea cuvintelor in propozitia interogativa:
Se remarca o inversiune partiala in ordinea cuvintelor:

verb auxiliar
(do, does)
grupul subiect
(pronume sau substantiv)
infinitivul scurt al
verbului principal
alte elemente
sintactice
@o #ou li"e *inter sports/
@oes 8eorge help #ou/
@o these students stud# *ell/
%resent "ense ("he Interrogative Form):

to 1now to do (ca verb notional, de sine statator)
do I "no*/ do I do/
do #ou "no*/ do #ou do/
does he, she, it "no*/ does he, she, it do/
do *e "no*/ do *e do/
do #ou "no*/ do #ou do/
do the# "no*/ do the# do/
6orma ne)ativa
+>
4a %re/ent, forma negativa a verbelor (cu exceptia verbelor auxiliare si
modale) se construieste cu a6utorul verbului auxiliar do urmat de particula
negativa not si de infinitivul scurt al verbului de con6ugat
:rdinea cuvintelor in propozitia negativa:

subiect
(pronume sau
substantiv)
verbul
auxiliar
(do, does)
negatia
not
infinitivul scurt al
verbului de
con,ugat
alte
elemente
sintactice
I do not li"e rain
She does not come *ith us

to 1now to do (ca verb notional, de sine statator)
I do not "no* I do not do
#ou do not "no* #ou do not do
he, she, it does not "no* he, she, it does not do
*e do not "no* *e do not do
#ou do not "no* #ou do not do
the# do not "no* the# do not do
In vorbirea de toate zilele se foloseste forma negativa contrasa (sau forma
negativa scurta) Aceasta forma se obtine din contragerea negatiei not cu
auxiliarul to do:

to 1now to do (ca verb notional, de sine statator)
I don1t "no* I don1t do
#ou don1t "no* #ou don1t do
he, she, it doesn1t "no* he, she, it doesn1t do
*e don1t "no* *e don1t do
+<
#ou don1t "no* #ou don1t do
the# don1t "no* the# don1t do
6orma intero)ativ-ne)ativa
-orma interogativ)negativa se caracterizeaza prin folosirea inversiunii
partiale (ca la interogativ) si a negatiei not (ca la negativ)
:rdinea cuvintelor in propozitia interogativ)negativa:

verb auxiliar
(do, does)
subiect
(pronume)
negatia not
infinitivul scurt al
verbului principal
alte elemente
sintactice
@o the# not learn foreign languages/
@oes it not suit #ou/

to 1now to do (ca verb notional, de sine statator)
do I not "no*/ do I not do/
do #ou not "no*/ do #ou not do/
does he, she, it not "no*/ does he, she, it not do/
do *e not "no*/ do *e not do/
do #ou not "no*/ do #ou not do/
do the# not "no*/ do the# not do/
4a forma contrasa, folosita in vorbirea curenta, se observa o schimbare in
ordinea cuvintelor .egatia not se contopeste cu formele verbale ale
auxiliarului si de aceea preceda subiectul:

to 1now to do (ca verb notional, de sine statator)
don1t I "no*/ don1t I do/
0?
don1t #ou "no*/ don1t #ou do/
doesn1t he, she, it "no*/ doesn1t he, she, it do/
don1t *e "no*/ don1t *e do/
don1t #ou "no*/ don1t #ou do/
don1t the# "no*/ don1t the# do/
.ota: Band subiectul propozitiei interogativ)negative nu este exprimat prin
pronume, ci printr)un substantiv, grupul negatiei verbale do not (sau does not)
va fi asezat inaintea subiectului:
;o you not like m# compositions/ (subiect ) pronume)
;oes not the teacher like m# composition/ (subiect ) substantiv)
Insa prin folosirea formelor prescurtate, aceasta deosebire se elimina de la
sine:
8on*t you like m# composition/
8oesn*t the teacher like m# composition/
;eclinarea pronumelui personal
Buvintele me, you, him, her, it, us, them sunt formele de dativ si
acuzativ ale pronumelui personal @eoarece 6oaca rolul de complement in
propozitie, cazurile dativ si acuzativ sunt denumite si 4b,ective &ase - cazul
complementului (ronumele care urmeaza o prepozitie este intotdeauna la
4b,ective &ase:

ominativ9 I #ou he she it *e #ou the#
8ativ9 (to) me (to) #ou (to) him (to) her (to) it (to) us (to) #ou (to) them
Acu/ativ9 me #ou him her it us #ou them
-orma dativului este uneori precedata de prepozitia to Aceasta se
intampla ori de cate ori intr)o propozitie, complementul indirect, exprimat
printr)un pronume (sau substantiv), se aseaza dupa complementul direct
Aceasta reprezinta un mod de a sublinia, de a scoate in evidenta, complementul
indirect Astfel ordinea normala a cuvintelor este:

subiect predicat complement indirect complement direct
0&
!ohn gives Ann
a boo" of s"etches sau
subiect
!ohn
predicat
gives
complement direct
a boo" of s"etches
complement indirect $cu prepo/itia to)
to Ann
.ota: ,rebuie retinut ca ordinea cuvintelor in limba engleza este stricta si ca
pozitia unui substantiv, inainte sau dupa predicat, determina functia lui
sintactica (subiect sau complement):
!ohn sees the bear (complement direct) (!ohn vede ursul)
"he bear (subiect) sees !ohn ('rsul il vede pe !ohn)
+a$uri speciale de orto)ra0iere a pluralului
Substantivele terminate in y precedat de o vocala formeaza pluralul, in
mod obisnuit, prin simpla adaugare a lui -s:
a boy - boys ; a day - days ; a toy - toys
Substantivele terminate in y precedat de o consoana schimba pe y in i si se
adauga -es:
a study - studies ; a copy - copies ; a library - libraries ;
factory - factories ; cityy - cities
Substantivele woollies (lucruri de l5na) si undies (len6erie de corp) se folosesc
numai la plural
impul recut
Herbul in limba engleza are trei forme de baza: Infinitivul, "recut si
%articipiul
,oate verbele din limba engleza contemporana se grupeaza in functie de
formele lor de baza (forma a II)a si a III)a) in doua mari categorii: verbe
regulate (:egular 7erbs) si verbe neregulate (Irregular 7erbs)
Herbele regulate formeaza "impul trecut si %articipiul trecut prin
adaugarea desinentei -ed sau -d la toate persoanele:
to call - ed - ed ; to dress - ed - ed ; to watch - ed - ed ; to love - d - d
0+
Bon6ugarea unui verb la "impul trecut: to wor1 - ed - ed:
I *or"ed 2 #ou *or"ed 2 he, she, it *or"ed 2 *e *or"ed 2 #ou *or"ed 2 the#
*or"ed
@esinenta -ed se pronunta CtD cand verbul se termina in consoana surda
$ she asked ;a9skt<; she looked ;lukt< ) si CdDcand verbul se termina in consoana
sonora sau vocala $ it gained ;geind<; we listened ;*lisnd< ) %a se pronunta CidD
cand verbul se termina in sunetele CtD sau CdD$ she regretted ;ri*gretid<; she
added ;aedid< )
@aca verbul se termina la infinitiv in -e, sufixul -ed se reduce la -d:
to live - I lived ; to promise - you promised ; to receive - we received
Herbele terminate in -y precedat de o consoana schimba la "impul trecut
pe y in i la care se adauga desinenta -ed:
to try - I tried ; to carry - they carried
Herbele terminate in -y precedat de vocala il pastreaza si adauga numai
desinenta -ed:
to play - they played ; to en,oy - you en,oyed
Herbele terminate la infinitiv in consoana precedata de o vocala scurta
accentuata dubleaza consoana finala inaintea desinentei -ed:
to stop - we stopped ; to regret - she regretted ; to beg - he begged
"impul trecut exprima:
a) o actiune trecuta, terminata, de obicei localizata in timp %l este prin
excelenta forma verbala folosita in naratiune:
3esterda# *e had a nice brea"fast (Ieri am avut un mic de6un delicios)
I en,oyed the boo" (Ai)a placut cartea)
b) o actiune care s)a produs in mod repetat in trecut:
4ast #ear the# had %nglish lessons t*ice a *ee" (Anul trecut ei aveau
lectii de engleza de doua ori pe saptamana)
,impul trecut se poate traduce prin trei timpuri romanesti: perfectul compus,
imperfectul si perfectul simplu, in functie de
00
context
Timpul trecut al verbelor nere)ulate
Herbele neregulate nu formeaza "impul trecut si (articipiul trecut prin
adaugarea desinentei -ed, ci au forme diferite
4ista verbelor neregulate poate fi consultata in Anexa A
+on'u)area verbelor au2iliare to be si to have la Timpul Trecut
to be
Affirmative
Form
Interrogative
Form
egative Form
Interrogative-egative
Form
I *as *as I/ I *as not (*asn1t) *as I not/ (*asn1t I/)
#ou *ere *ere #ou/
#ou *ere not
(*eren1t)
*ere #ou not/ (*eren1t/)
he, she, it *as *as he, she, it/
he, she, it *as not
(*asn1t)
*as he, she, it not/ (*asn1t
he, she, it/)
*e *ere *ere *e/
*e *ere not
(*eren1t)
*ere *e not/ (*eren1t *e/)
#ou *ere *ere #ou/
#ou *ere not
(*eren1t)
*ere #ou not/ (*eren1t
#ou/)
the# *ere *ere the#/
the# *ere not
(*eren1t)
*ere the# not/ (*eren1t
the#/)

to have
Affirmative
Form
Interrogative
Form
egative Form
Interrogative-egative
Form
I had had I/ I had not (hadn1t) had I not/ (hadn1t I/)
#ou had had #ou/
#ou had not
(hadn1t)
had #ou not/ (hadn1t #ou/)
07
he, she, it had had he, she, it/
he, she, it had not
(hadn1t)
had he, she, it not/ (hadn1t
he, she, it/)
*e had had *e/
*e had not
(hadn1t)
had *e not/ (hadn1t *e/)
#ou had had #ou/
#ou had not
(hadn1t)
had #ou not/ (hadn1t #ou/)
the# had had the#/
the# had not
(hadn1t)
had the# not/ (hadn1t the#/)
recutul continuu
Se formeaza din "impul trecut al verbului auxiliar to be si participiul
nedefinit al verbului de con6ugat
"impul trecut continuu prezinta de obicei o actiune in desfasurare, in
trecut, si se traduce in limba romana cu a6utorul imperfectului
Bon6ugarea verbului to wal1 la "impul trecut continuu:

Affirmative Form
Interrogative
Form
egative Form
Interrogative-
egative Form
I *as *al"ing ) (eu)
umblam
*as I *al"ing/
I *as not
*al"ing
*as I not *al"ing/
#ou *ere *al"ing )
(tu) umblai
*ere #ou
*al"ing/
#ou *ere not
*al"ing
*ere #ou not
*al"ing/
he, she, it *as *al"ing
) (el, ea) umbla
*as he, she, it
*al"ing
he, she it *as
not *al"ing
*as he, she, it not
*al"ing/
*e *ere *al"ing )
(noi) umblam
*ere *e
*al"ing/
*e *ere not
*al"ing
*ere *e not
*al"ing/
#ou *ere *al"ing )
(voi) umblati
*ere #ou
*al"ing/
#ou *ere not
*al"ing
*ere #ou not
*al"ing/
09
the# *ere *al"ing )
(ei, ele) umblau
*ere the#
*al"ing/
the# *ere not
*al"ing
*ere the# not
*al"ing/
Participiul trecut
Aceasta forma este echivalenta cu participiul trecut din limba romana:
covered ) acoperit ; looked after ) ingri6it
4a verbele regulate participiul trecut englez are aceeasi forma ca "impul trecut,
iar la verbele neregulate el poate avea forme deosebite:
to wash - ed - ed ; to eat - ate - eaten
(rintre verbele neregulate se numara si verbele auxiliare si verbele modale

Absenta articolului la unele substantive
In limba engleza nu se articuleaza numele meselor: brea10ast, lunch,
dinner, supper
@e asemenea nu primesc articol: numele alimentelor, numele de
substante si materiale in general, decat atunci cand sunt determinate de un
atribut sau propozitie atributiva, sau cand acestea sunt cunoscute dinainte de
cititor sau vorbitor, fiind determinate (in acest caz) printr)un ad6ectiv
demonstrativ sau prin folosirea articolului hotarat, cu valoare anaforica
(aratand ca notiunea este cunoscuta in prealabil de vorbitor sau cititor):
Ee have breakfast 'upper is Guite nice
Ee have plent# of bread and butter-Avem paine si unt din belsug
dar:
"he hot milk (*hich *e get for brea"fast) tastes good
$elen regretted the cake (*hich she refused)
.ota: :bservati, de asemenea, ca sunt lipsite de articol:
a) substantivele nume de abstractiuni:
"ime is upK 5ife is beautiful (Hiata e frumoasa)
0;
b) substantivele nedeterminate, folosite la plural, intr)un sens general,
nedefinit:
meeting friends ; arranging things ; climbing hills ; social evenings
Prepo$itii e2primand miscare; Prepo$itii care arata starea pe loc
Prepo$itii e2primand miscare %Prepositions showin) direction&
over = peste ,he cat 6umps over the box
to = la, spre
(directie)
I go to the Institute ever# da# dar: In the evening I go
home
into = In (miscare)
,he# come into the room Ee translate from %nglish into
Fomanian
down = In 6osul ,he# climbed down the mountain
up = In susul ,he# climbed up the the mountain
throu)h = prin ,he# passed through a forrest
out o0 = (afara) din
$e *al"ed out of the house ,he girl loo"ed out of the
*indo*
0rom = de la, din
Aar# comes from the librar# I am bus# from < am to 0
pm

Prepo$itii care arata starea pe loc %Prepositions showin) place&
between = Intre ,here is a picture between the t*o *indo*s
amon) = printre (arents are happ# among their children
round = In 6urul ,here is a large garden round the house
above = deasupra A lamp hangs above the table
behind = In spatele,
Indaratul
,he blac"board is behind the teacher1s des"
at = la (static)
At ; o1cloc" *e shall be at the librar# Ehen *ill #ou
be at home/
0=
in = In (stare pe loc) Ee are all in the classroom
on = pe ,he cloc" is on the table
under = dub, dedesubt ,he floor is under our feet
by, near = lInga,
alaturi de
Bome and sit by me near the fire
be0ore = Inaintea, in
fata
In the morning he leaves before me ,he man *as
*aiting before the door
in 0ront o0 = In fata ,here are some trees in front of m# stud#
Viitorul
Hiitorul este un timp analitic Atat verbele regulate, cat si cele neregulate
formeaza viitorul in acelasi fel:
Ee shall walk up to our room
I shall tell #ou some 6o"es
And# will sing us some songs
3ou will tell us some interesting stories
Hiitorul se formeaza cu a6utorul auxiliarelor shall la persoana I (singular si
plural) si will la persoana a II)a si a III)a (singular si plural) la care se adauga
infinitivul scurt al verbului principal
4a forma interogativa a viitorului are loc inversiunea partiala intre subiect si
predicat:

Au2iliar (ubiect In0initiv scurt %al verbului principal&
Shall I come /
Eill #ou sing /
4a forma negativa, negatia not urmeaza dupa auxiliarul shall sau will:

(ubiect Au2iliar In0initiv scurt %al verbului principal&
Ee shall not come
,he# *ill not *al" up
0>
4a forma interogativ)negativa, negatia not se aseaza dupa subiect cand
acesta este exprimat printr)un pronume, iar in cazul unui subiect exprimat
printr)un substantiv, negatia not se pune inaintea subiectului:
Eill they not tell us some interesting 6o"es/ (subiect = pronume)
Eill not the man tell us a 6o"e/ (subiect = substantiv)
4a forma contrasa, insa, negatia not se contopeste cu auxiliarul shall sau will si
intotdeauna preceda subiectul:
'han*t *e go to the movie/ ).u vom merge la film/
.on*t the three men tell us the end of the stor#/ )Bei trei barbati nu ne vor
spune sfarsitul povestirii/
Bon6ugarea verbului la viitor ) exemplu: verbul to come - came - come
= a veni

A00irmative
6orm
Interro)ative
6orm
,e)ative 6orm
Interro)ative-,e)ative
6orm
I shall (I1ll) come Shall I come/
I shall not
(shan1t) come
Shall I not come/ (Shan1t
I come/)
3ou *ill (#ou1ll)
come
Eill #ou come/
3ou *ill not
(*on1t) come
Eill #ou not come/
(Eon1t #ou come/)
$e *ill (he1ll)
come
Eill he come/
$e *ill not
(*on1t) come
Eill he not come/ (Eon1t
he come/)
She *ill (she1ll)
come
Eill she come/
She *ill not
(*on1t) come
Eill she not come/
(Eon1t she come/)
It *ill (it1ll) come Eill it come/
It *ill not
(*on1t) come
Eill it not come/ (Eon1t
it come/)
Ee shall (*e1ll)
come
Shall *e come/
Ee shall not
(shan1t) come
Shall *e not come/
(Shan1t *e come/)
3ou *ill (#ou1ll)
come
Eill #ou come/
3ou *ill not
(*on1t) come
Eill #ou not come/
(Eon1t #ou come/)
,he# *ill
(the#1ll) come
Eill the# come/
,he# *ill not
(*on1t) come
Eill the# not come/
(Eon1t the# come/)
0<
,ota: (rezentul continuu al verbului to )o este adesea folosit, in special in
vorbirea curenta, pentru a exprima, impreuna cu infinitivul lung al verbelor
notionale, actiuni ce urmeaza sa fie savarsite sau sa aiba loc intr)un viitor
apropiat fata de momentul vorbirii
Bonstructia to be )oin) 6 infinitiv inlocuieste viitorul cu shall si will si
are de obicei o implicatie modala, de intentie (a avea de gand sa, a intentiona
sa), de certitudine sau probabilitate (redata in romana prin viitor)
,heir professor is going to lecture to them on ,uesda#
(rofesorul lor le va tine o conferinta marti (are sa le tina ; intentioneaza a
le)
6orma intero)ativa, 6orma ne)ativa si 6orma intero)ativ-ne)ativa a
verbelor la Past ense
-ormele interogativa, negativa si interogativ)negativa se construiesc la fel
atat pentru verbele regulate, cat si pentru cele neregulate
Ba si la ,impul present , aceste forme se construiesc analitic, folosindu)se
timpul "impul trecut al verbului auxiliar to do (did) si infinitivul scurt al
verbului principal:
8id it upset #ou/ I did not wish an# other tea
:rdinea cuvintelor in propozitia interogativa:

Auxiliar subiect verb principal $infinitiv scurt) alte elemente gramaticale
@id the# come in time/
@id Ai"e see #our *or"/
:rdinea cuvintelor in propozitia negativa:

'ubiect auxiliar 6 not verb $infinitiv scurt) alte elemente gramaticale
,he# did not come in time
Ai"e did not see #our *or"
:rdinea cuvintelor in propozitia interogativ negativa:
7?
a) cand subiectul este exprimat prin pronume:

Auxiliar subiect negatie $not) verb $infinitiv scurt) alte elemente gramaticale
@id the# not call #ou up/
@id *e not meet last *ee"/
b) cand subiectul este exprimat prin substantiv:

Auxiliar negatie $not) subiect verb $infinitiv scurt) alte elemente gramaticale
@id not Aar# "no* #our address/
@id not the bo#s understand the lesson/
Bon6ugarea verbului to brin) ) brou)ht ) brou)ht ( = a aduce) la "impul
trecut

Affirmative
Form
Interrogative
Form
egative Form
Interrogative-egative
Form
I brought @id I bring/
I did not (I didn1t)
bring
@id I not (didn1t I) bring/
3ou brought @id #ou bring/
3ou did not (#ou
didn1t) bring
@id #ou not (didn1t #ou)
bring/
$e,she,it
brought
@id he,she,it
bring/
$e,she,it did not
(he,she,it didn1t) bring
@id he,she,it not (didn1t
he,she,it) bring/
Ee brought @id *e bring/
Ee did not (*e
didn1t) bring
@id *e not (didn1t *e)
not bring/
3ou brought @id #ou bring/
3ou did not (#ou
didn1) bring
@id #ou not (didn1t #ou)
not bring/
,he# brought @id the# bring/
,he# did not (the#
didn1t) bring
@id the# not (didn1t the#)
not bring/
.ota: 4a forma contrasa a interogativ)negativului ordinea cuvintelor este:

Auxiliar 6 negatie
$forma contrasa)
subiect
verb principal
$infinitiv scurt)
alte elemente
gramaticale
7&
@idn1t the# follo*
their teacher1s
advice/
@idn1t
the
visitors
drin" coffee/
ipuri de propo$itii intero)ative
a) Intrebarile generale, privitoare la predicat incep, de obicei, cu un auxiliar (to
have# to be# to do) (rintr)o intrebare generala, vorbitorul se intereseaza daca
relatia intre subiect si predicat este pozitiva sau negativa:
Are #ou a student/
Is he ver# bus# no*/
.ere #ou here at ; o1cloc"/
3ave #ou an# Guestion to as" me/
3as he man# lessons for tomorro*/
3ad #ou an# mista"es in #our last translation/
8oes he spea" %nglish/
8o #ou go there b# tram/
8id the# help #ou/
Intrebarile generale cer raspunsuri insotite de yes sau no:
Are #ou ver# tired/ 2es, I am (tired) o, I am not (tired)
b) Intrebarile speciale,privitoare la orice parte a propozitiei, incep cu un cuvant
interogativ (who., what., when., which.(care/), where., how many.(cati/,
cate/), how much.(cat/, cata/), how lon).(cat timp/) etc):
.ho is he/
.hat are #ou reading/
.hen did #ou come/
.hich %nglish *riter do #ou prefer/
.here does he live/
3ow many people did #ou invite/
3ow much did #ou pa# for it/
3ow long did it ta"e #ou to come here/
Faspunsurile la intrebarile speciale cer un raspuns precis, formulat printr)o
propozitie enuntiativa care poate fi uneori si eliptica:
7+
Ehat is #our name/ A# name is .ic"
Ehere is Aar#/ She is at the librar#, sau At the librar#
Ehen is #our birthda#/ It is on @ecember &?
th
sau :n @ecember &?
th

.ota: Atat pronumele, cat si ad6ectivele interogative exclud folosirea
auxiliarului do atunci cand sunt subiecte ale propozitiei (sau fac parte din
grupul subiectului):
.ho speaks %nglish here/
.hich trolley goes to the Institute/
.hat lesson comes no*/
.ho came to #our house #esterda#/
-aspunsul scurt
In limba engleza vorbita, la o intrebare generala se poate da un raspuns
scurt Intr)un raspuns scurt, adverbul afirmativ sau negativ (yes# no) nu se
foloseste singur; el este urmat de un subiect (in general, un pronume personal
sau o particula introductiva ca de pilda there) la care se adauga verbul (la
negativ, insotit si de negatia not)
Herbele to be, to have, to do si verbele modale sunt repetate singure in
raspuns (infinitivul sau participiul verbului principal respectiv este omis):
Are the students here/ 3es, the# are .o, the# are not (aren1t)
Aust there be a comma here/ 3es, there must .o, there must not (mustn1t)
Is it eight o1cloc"/ 3es, it is .o, it isn1t
Ban #ou ring me up later/ 3es, I can .o, I cannot (can1t)
@o the# understand %nglish/ 3es, the# do .o, the# do not (don1t)
@id he *rite to #ou/ 3es, he did .o, he did not (didn1t)
@oes she en6o# the boo"/ 3es, she does .o, she does not (doesn1t)
$ad #ou man# classes #esterda#/ 3es, I had .o, I had not (hadn1t)
@id it upset #ou/ 3es, it did .o, it did not (didn1t)
(ubstantive cu sens de plural si 0orma de sin)ular
'nele substantive au forma de singular dar sens de plural @in aceasta
categorie fac parte:
70
advice ) sfaturi
information ) informatii
knowledge ) cunostinte
furniture ) mobila, mobilier
luggage ) baga6e
$e al*a#s gives me some good advice)%l intotdeauna imi da sfaturi bune
Ee have ver# little information on this sub6ect)Avem putine informatii
asupra acestui subiect
$is knowledge of %nglish is perfect)Bunostintele lui de engleza sunt
excelente
,he furniture in this room is ne*)Aobila din aceasta camera este noua
,he# are sending the luggage b# bus)%i trimit baga6ele cu autobuzul
Singularul poate fi exprimat cu a6utorul expresiilor a piece o0 (o bucata
de), an item o0:
a piece of advice ) un sfat
an item of information ) o informatie
a piece of furniture ) o mobila
a piece of luggage ) un baga6, o valiza
Substantivul news (stiri) intra in aceeasi categorie %l are forma de plural,
sens de plural, care se acorda intotdeauna cu un verb la singular:
Ehat is the ne*s/ )Be vesti sunt)
$ere is the ne*sK)(Iata stirileK
,he ne*s is good)Hestile2 stirile sunt bune
I heard a ver# good piece of ne*s)Am auzit o stire foarte buna

Viitorul de promisiune, hotarare sau comanda
I will be there)Hoi fi acolo
I will finish the *or" tonight)Hreau 2sunt hotarat2 promit2 sa termin lucrarea
asta seara
77
.on*t #ou have a cup of tea/).u vrei sa iei un ceai/
Auxiliarul will din exemplele de mai sus folosit in locul lui shall reda
ideea de promisiune, intentie ferma sau hotarare In aceste exemple, will este
folosit cu valoarea sa modala, echivalenta cu a vrea, a dori
,ot cu valoare modala poate fi folosit verbul shall 6 infinitivul unui verb
principal, redand ideea de necesitate, obligatie, ordin:
3ou shall not go to the pictures).u te vei duce la cinema
$e shall come *ith #ou)%l trebuie sa vina cu voi
Hiitorul in care will si shall apar cu implicatiile lor modale si nu ca simple
auxiliare prezentand actiuni viitoare independente de vointa persoanei
respective, se numeste viitor de promisiune, hotarare sau comanda
%l se prezinta deci sub urmatoarea forma:
I *ill come ; #ou shall come ; he, she, it shall come ; *e *ill come ; #ou
shall come ; the# shall come
.ota&: (hall folosit in propozitii interogative se traduce, de obicei, printr)o
forma a con6unctivului:
'hall I stop no*/ (Sa ma opresc acum/)
Ehat shall I do/ (Be sa fac/)
.ota+: 7ill 6 infinitivul unui verb, folosit intr)o propozitie interogativa,
reprezinta o formula de politete:
.ill #ou help me *ith m# exercise, please/)Hreti sa ma a6uati la acest
exercitiu/
.ill #ou close the door/)Hrei (vreti) sa inchizi (inchideti) usa/
+ompusii pronominali ai ad'ectivelor nehotarate %some, any, no, every&
Bompusii pronominali ai ad6ectivelor nehotarate some, any, no si every se
formeaza cu a6utorul cuvintelor body, one, thin) si se folosesc astfel:
79
a) In propozitii afirmative:

somebody (cineva) someone (cineva) something (ceva)
anybody (oricine) anyone (oricine) anything (orice)
everybody (fiecare, toti) everyone (toata lumea) everything (tot, toate)
b) In propozitii interogative sau negative (cu verbul la forma negativa):

anybody (cineva, nimeni) anyone (cineva, nimeni) anything (ceva, nimic)
c) In propozitii negative (cand verbul este la forma afirmativa):

nobody (nimeni) no one# none (nimeni, nici unul (dintre)) nothing (nimic)
'omebody as"ed about #ou)Bineva a intrebat de tine
I met someone #ou "no*)Am intalnit pe cineva pe care)l cunosti
She told me something interesting)Ai)a spus ceva interesant
Is anyone ta"ing his advice/ )Ii urmeaza cineva sfaturile/
@id he leave anything for me/ )Ai)a lasat ceva/
,he# did not spea" to anybody).)au vorbit cu nimeni
She did not meet anyone #esterda#).)a intalnit pe nimeni ieri
I don1t "no* anything about her).u stiu nimic despre ea
obody comes this afternoon).u vine nimeni azi dupa amiaza
7;

othing *as too difficult for him).imic nu era prea greu pentru el
one of the students *ill be absent tomorro*).ici unul dintre studenti nu va
fi absent maine
L8ood morning, everybody (everyone)L)Juna dimineata tuturor
In the evening I found everybody at home)Seara am gasit pe toti acasa
=verything in the house is clean and tid#),otul in casa este curat si ordonat
.ota&: @esi everybody, everyone si everythin) sunt intotdeauna folosite la
singular, ele se pot adesea traduce cu forme de plural:
=verybody is *or"ing *ell)-iecare, toata lumea, toti lucreaza bine
.ota+: -ormele anybody, anyone, sau anythin) folosite in propozitiile
afirmative au intelesul de oricine sau orice:
Anybody can do it):ricine poate sa o faca

3ou ma# as" anyone #ou li"e)(oti sa intrebi pe oricine doresti 2vrei
,a"e anything #ou find in the refrigerator)Ia orice gasesti in frigider
.ota0: (ronumele compuse nehotarate somebody, someone precum si
anybody, anyone sau nobody pot fi folosite si la cazul genitiv
'omebody*s hat *as there)(alaria cuiva era acolo
I see someone*s letter on the table)Had scrisoarea cuiva pe masa
Is she anybody*s relative/)%ste ea ruda cuiva/
7=
I cannot see anyone*s fault in that).u vad sa fie greseala cuiva in asta
+omparatia ad'ectivelor
+omparativul
a) +omparativul de superioritate se formeaza prin adaugarea terminatiei -er
ad6ectivului la gradul pozitiv Al doilea termen de comparatie se introduce prin
con6unctia than (= decat)
no bigger than ; no heavier than
Sufixul -er se adauga numai ad6ectivelor de o silaba Belelalte formeaza
comparativul cu a6utorul adverbului more care se aseaza inaintea unui ad6ectiv
de mai multe silabe:
,he boo" *as more interesting than the picture)Bartea a fost mai interesanta
decat filmul
She is younger and more beautiful than her sister)%a este mai tanara si mai
frumoasa decat sora ei
.ota: Ad6ectivele bisilabice terminate in -y, -ow, -le, -ble formeaza
comparativul tot prin adaugarea terminatiei -er la cazul pozitiv:
,his lesson is easier than the other one)4ectia aceasta este mai usoara decat
cealalta
A# street is narrower than that one)Strada mea e mai ingusta decat aceea
In privinta ortografiei trebuie retinute urmatoarele reguli:
) daca ad6ectivul se termina in -e se dauga numai r:
large - larger
7>
) daca ad6ectivul se termina in -y, acesta se inlocuieste cu i (daca y este
precedat de o consoana):
heavy - heavier
) daca ad6ectivul se termina in -y, precedat de o vocala, terminatia -er se
adauga dupa y fara nici o alta schimbare:
gay (vesel) ) gayer
) daca ad6ectivul se termina intr)o consoana precedata de o vocala scurta,
consoana se dubleaza adaugand terminatia -er:
hot - hotter
b) +omparativul de e)alitate este exprimat cu a6utorul unui ad6ectiv precedat
si urmat de con6unctia as:
In spring the da#s are as long as the nights)(rimavara zilele sunt egale cu
noptile
,his boo" is as interesting as the other one)Bartea aceasta este la fel de
interesanta ca cealalta
c) +omparativul de in0erioritate este exprimat printr)un ad6ectiv precedat de
not so si urmat de as:
8asoline is not so heavy as oil
A car is not so fast as a plane)Automobilul nu este la fel de rapid ca avionul
Se poate spune insa si: A car is not as fast as a plane

%o/itiv
&omparativ de
superioritate
&omparativ de
egalitate
&omparativ de
inferioritate
hot hotter (than) as hot as not so (as) hot as
strong stronger (than) as strong as not so (as) strong as
happ# happier (than) as happ# as not so (as) happ# as
important more important (than) as important as not so (as) important as
7<
(uperlativul
Ad6ectivele scurte formeaza superlativul cu a6utorul terminatiei -est:
big ) bigger ) the biggest
large ) larger ) the largest
thic" ) thicher ) the thickest
happ# ) happier ) the happiest
Ad6ectivele mai lungi de doua silabe formeaza gradul superlativ cu a6utorul
cuvantului most, asezat inaintea ad6ectivului:
important ) more important ) the most important $of all)
beautiful ) more beautiful ) the most beautiful $of all)
:bservati prezenta obligatorie a articolului inaintea ad6ectivului la gradul
superlativ si prepozitia o0 dupa acesta
Superlativul absolut se formeaza folosind adverbul very sau most (fara
articol) inaintea ad6ectivului la gradul pozitiv:
It is very (most) important (%ste foarte 2 cat se poate de important)
Si adverbele au grade de comparatie asemanatoare cu cele ale ad6ectivelor; la
superlativ insa acestea nu primesc articol:
Spea" louder, nobod# can hear #ou)Horbeste mai tare, nimeni nu te poate
auzi
,his is the pla# I li"ed best)Aceasta este piesa care mi)a placut cel mai mult
Imperativul
4a persoana I singular si persoana a III)a singular si plural, imperativul se
construieste cu a6utorul verbului to let, folosit ca auxiliar, si a pronumelui
personal in cazul acuzativ
Bon6ugarea verbului to say la imperativ:
9?
4et me sa#K 4et us (let1s) sa#K
Sa#K Sa#K
4et him, her sa#K 4et them sa#K
Propo$itii eliptice
=arly september and the leaves are beginning to fall.
%lipsa apare in exemplul de mai sus din motive stilistice, fiind mai potrivita
stilului descrierii 4ipseste subiectul si predicatul: It is
&ontains one kilogram ; (ives heat - aici lipsa subiectului este un procedeu
des folosit in anunturi, titluri de gazete, atunci cand subiectul se poate deduce
din forma verbului la persoana a III)a Scopul este de a face anuntul mai scurt
si deci mai izbitor
.hat about electric cars> ) este de asemenea o propozitie eliptica
Intotdeauna in propozitiile interogative care incep cu what about.... sau cu
how about.... lipseste subiectul si predicatul:
.hat about your end-year exams> (Be se aude cu examenele tale de sfarsit
de an/)
3ow about going to the pictures> (Be)ai spune sa mergem la cinema/)

;iate$a pasiva
(asivul se formeaza in limba engleza, ca si in limba romana, cu a6utorul
verbului to be si cu participiul trecut al verbului de con6ugat:
,he earth can be seen-(amantul poate fi vazut
,he shado*s can be observed) 'mbrele pot fi observate
,he bra"ing s#stem was switched on-Sistemul de franare era activat
,he earth is surrounded b# a blue halo)(amantul este incon6urat de o aureola
albastra
9&
.ota&: Spre deosebire de limba romana, participiul trecut nu se acorda in gen si
numar cu subiectul, ramanand invariabil
.ota+: Sa nu se confunde formele aspectului continuu cu cele ale diatezei
pasive
(rima se formeaza cu participiul prezent (forma in -in)), iar cea de)a
doua, cu participiul trecut:
Aar# is sending an e)mail)Aar# trimite un e)mail ) aspectul continuu
,he e)mail is sent b# Aar#)%)mail)ul este trimis de Aar# ) diateza pasiva
Bonstructiile pasive sunt urmate, de regula, de prepozitia by M un substantiv
sau pronume, care arata sensul actiunii Acest complement precedat de
prepozitia by poate lipsi:
I was asked by our teacher)Am fost intrebat 2rugat2 de profesorul nostru
,he boo" must be read by ever# student in the group)Bartea trebuie citita de
fiecare student din grupa
,he letter was posted (by him))Scrisoarea a fost expediata 2de el2
Ba si in limba romana, trecerea unei propozitii din diateza activa in cea
pasiva comporta unele schimbari sintactice
Bomplementul direct din propozitia cu verbul la diateza activa devine
subiect al propozitiei cu verbul la diateza pasiva:
Amundsen discovered the South (ole in &<&&)Amundsen a descoperit (olul
Sud in anul &<&&
,he South (ole was discovered b# Amundsen in &<&&)(olul Sud a fost
descoperit de Amundsen in anul &<&&
$e will write an interesting novel)%l va scrie un roman interesant
9+
An interesting novel will be written b# him)'n roman interesant va fi scris
de el
Spre deosebire de limba romana, in engleza si complementul indirect al
verbului la diateza activa poate deveni subiect al constructiei pasive:
I sho*ed him his mista"es)I)am aratat greselile
3e was shown his mista"es)I s)au aratat greselile
I as"ed her some Guestions)I)am pus cateva intrebari
'he was asked some Guestions)I s)au pus cateva intrebari
Astfel de verbe tranzitive, ca: to o00er, to )ive, to tell, to re0use, to show etc,
care pot avea doua complemente, unul direct si unul indirect, pot fi
transformate in doua constructii pasive:
,he# offered her a bunch of flo*ers)I)au oferit un buchet de flori
a) A bunch of flowers was offered to her
b) 'he was offered a bunch of flo*ers)I s)a oferit un buchet de flori
Aichael told me the good ne*s #esterda#)Aihai mi)a spus vestea cea buna
ieri
a) "he good news was told me b# Aichael #esterda#
b) I was told the good ne*s b# Aichael #esterda#
(Hestea cea buna mi)a fost spusa de Aihai ieri)
.ota0: 'nele verbe din limba engleza, desi la pasiv, se traduc in limba romana
cu diateza reflexiva:
Aan# problems have been solved-S)au rezolvat multe probleme
.ota7: @iateza pasiva a constructiilor in care subiectul este fostul complement
indirect al diatezei active se traduce in limba romana cu reflexivul insotit de un
dativ:
I am shown-Ai se arata
90

,he# will be given-4i se va da

I was asked-Ai s)a cerut

Ee were told-.i s)a spus
#chivalentii verbelor modale
Herbele modale can, may, must sunt si defective, ele neavand decat
timpul prezent si trecut (respectiv numai verbele can si may), iar verbul must
nu are decat prezent (entru a exprima celelalte timpuri ale acestor verbe, in
limba engleza se folosesc unele verbe echivalente ca sens:
a) can - to be able (to) = a putea, a 0i in stare
,he# won*t be able to return so soon).u vor putea sa se intoarca atat de
curand
In the 0
rd
#ear #ou will be able to spea" %nglish)In anul III veti fi in
stare 2veti putea2 sa vorbiti engleza
b& may - to be permitted (to), to be allowed to = a avea voie, permisiunea
sa
Ai"e was allowed to leave sooner)4ui Ai"e i s)a permis sa plece mai
devreme
,he# were not permitted to spea" Fomanian at the %nglish lesson).u li se
dadea voie sa vorbeasca romaneste la lectia de engleza
.ota: Verbul may poate e2prima si ideea de probabilitate sau
presupunere. Aceeasi idee poate 0i e2primata cu a'utorul cuvintelor
perhaps sau maybe, la care se adau)a verbul respectiv la timpul cerut:
I ma# spend m# summer holida#s at the sea)side
%erhaps I shall spend m# summer holida#s at the sea)side
Se poate 2s)ar putea2 e posibil2 sa)mi petrec vacanta de vara la mare
97
1aybe he is right %erhaps he is right
(oate ca are dreptate 2se poate sa aiba dreptate
c& must - to have to %atunci cand verbul e2prima ideea de necesitate& sau
to be obliged to %ideea de obli)atie&.
3ou will have to go and meet the delegation)Ha trebui sa te duci sa
intampini delegatia
Shall I have to sta# till six o1cloc"/ )I was obliged to get up ver# earl#)Ha
trebui sa stau pana la ora ;/ A trebuit2 am fost nevoita sa ma scol foarte
devreme
.ota: In mod obisnuit, interogativul si negativul verbului to have to (a trebui)
se formeaza cu a6utorul auxiliarului do:
3ou don*t have to get up so earl#
Ehere do the# have to go tomorro*/
8oes he have to bring the boo"/
Punctele cardinale
Substantivele care denumesc punctele cardinale (the directions): north,
south, east, west pot fi folosite si ca ad6ective sau chiar adverbe:
,he expedition reached the orth (ole)%xpeditia a atins (olul .ord )
ad6ectiv
,he# turned south)S)au indreptat spre sud ) adverb
Ad6ectivele derivate din numele punctelor cardinale sunt:
eastern = estic, de est ; *estern = vestic, de vest ; southern = sudic, de sud ;
northern = nordic, de nord
Adverbele corespunzatoare sunt:
99
east*ard(s) = spre est ; *est*ard(s) = spre vest ; south*ard(s) = spre sud ;
north*ard(s) = spre nord
Band se denumesc regiuni situate intr)o anumita parte a unei tari,
continent etc se folosesc litere mari: the 1iddle =ast, the Far .est
Fetineti:
(on the) east of = la est de ; (on the) south of = la sud de ; (on the) *est of =
la vest de ; (on the) north of = la nord de
in the east of = in estul ; in the south of = in sudul ; in the *est of = in
vestul ; in the north of = in nordul
to the east of = spre est de ; to the south of = spre sud de ; to the *est of =
spre vest de ; to the north of = spre nord de
6olosirea articolului cu nume proprii
Spre deosebire de limba romana, in engleza se foloseste articolul hotarat
cu substantive proprii, nume de rauri, fluvii, mari, oceane (the 8anube, the
"hames, the ?lack 'ea)
@e asemenea, se articuleaza numele
lanturilor de munti (the &arpathians), a grupurilor de insule (the
3ebrides), a deserturilor (the 'ahara) si a unor tari (the @nited 'tates of
America, the Argentine) precum si numele vapoarelor (the "ransylvania) si al
ziarelor (the =conomist), al hotelurilor (the 3ilton, the 5ido)
.umele de persoane precedate de un substantiv care indica profesiunea,
titlul etc nu primesc articol hotarat: Baptain Jro*n, @octor !ohnson, Aiss
(in"erton, Sir !ohn Fobertson
.umele de familie se pot articula numai cand sunt folosite la plural, in
vorbirea familiara, pentru a desemna, ca si in limba romana, mai multi membri
sau intraga familie:
,he# sa* the 'miths and the +acksons at the seaside)%i au vazut familiile
Smith si !ac"son la mare
9;
Per0ectul compus
Acest timp se formeaza din prezentul verbului auxiliar to have si
participiul trecut al verbului de con6ugat
Bon6ugarea verbului to wor1 la (resent (erfect:

Affirmative Form $&ontracted Form)
I have *or"ed = (eu) am lucrat I1ve *or"ed
3ou have *or"ed = (tu) ai lucrat 3ou1ve *or"ed
$e, she has *or"ed = (el, ea) a lucrat $e1s (she1s) *or"ed
Ee have *or"ed = (noi) am lucrat Ee1ve *or"ed
3ou have *or"ed = (voi) ati lucrat 3ou1ve *or"ed
,he# have *or"ed = (ei, ele) au lucrat ,he#1ve *or"ed
Interrogative Form: $ave I *or"ed/ = am lucrat (eu)/ etc
egative Form: I have not *or"ed = (eu) nu am lucrat ; I haven1t *or"ed etc
Interrogative-egative Form: $ave I not *or"ed/ = nu am lucrat (eu)/ ;
haven1t I *or"ed/ etc
Spre deosebire de perfectul compus din limba romana, (resent (erfect nu
poate exprima actiuni terminate in trecut, fara legatura cu prezentul :
propozitie ca: 'hakespeare a trait intre anii ABCD si ACAC nu poate fi tradusa in
limba engleza decat prin (ast ,ense: 'hakespeare lived from ABCD to ACAC
%re/ent %erfect exprima:
&) : actiune petrecuta in trecut care are legatura cu prezentul Aceasta legatura
poate fi:
a) cauzala (actiunea trecuta are consecinte in prezent):
$e has come ) %l a venit (el este aici)
I have brought the boo" ) Am adus cartea (cartea este aici, iat)o)
b) temporala (actiunea inceputa in trecut se continua in prezent):
9=
I have lived in Braiova for ten #ears)4ocuiesc in Braiova de zece ani
I have known Aichael since childhood)Il cunosc pe Aihai din copilarie
.ota&: 6or exprima durata actiunii, iar since exprima inceputul actiunii
+) : actiune care a avut loc intr)un moment neprecis in trecut In acest caz,
(rezent (erfect se foloseste cu adverbe de timp nehotarat: always
(intotdeauna), ever (vreodata), 'ust (chiar acum), never (niciodata), o0ten
(adesea), seldom (rareori), sometimes (cateodata), already (de6a) etc:
I have never seen him before).u l)am vazut niciodata
$e has 'ust come-A sosit chiar acum
.ota+: In schimb, locutiunea adverbiala 'ust now (adineaori) cere folosirea
timpului ,impului trecut:
,he# arrived 'ust now I rang her up 'ust now
0) : actiune petrecuta intr)o perioada de timp nedeterminata indicata prin
adverbe sau locutiuni adverbiale de timp ca: this mornin), today, now, these
days (zilele astea), lately, o0 late (in ultimul timp, de curand), (not) yet (2nu2
inca) etc:
$e has not arrived yet (%l nu a sosit inca)
Per0ectul compus continuu
Se formeaza din perfectul compus al verbului auxiliar to be si participiul
nedefinit al verbului de con6ugat
%l exprima actiuni incepute in trecut, de obicei recente, care se desfasoara
inca in prezent sau se pot continua in viitor, in mod neintrerupt
$e has been working too hard all these da#s)A muncit prea mult in ultimele
zile
9>
(rezent (erfect se traduce in limba romana cu perfectul compus si uneori cu
prezentul:
,he 8othic cathedrals have withdrawn *ithin their *alls)Batedralele gotice
s)au retras intre zidurile lor

,he %lectroputere)made po*er transformers have been exported for #ears)
,ransformatoarele de putere fabricate la %lectroputere sunt exportate de ani de
zile
'neori atat %re/ent %erfect, cat si %re/ent %erfect &ontinuu se pot traduce cu
prezentul din limba romana:
It has been raining for three hours)(loua de trei ore

,he# have been friends for #ears)Sunt prieteni de ani de zile
Bomparati:

%re/ent %erfect "impul trecut
,he# have studied %nglish for t*o
#ears
(Au invatat 2invata2 engleza de +
ani)
She studied %nglish last #ear
(%a a studiat engleza anul trecut)
$e has been to the @anube @elta
three times
(%l a fost in @elta @unarii de trei
ori)
$e went there last #ear too
(%l s)a dus acolo si anul trecut)
3ave #ou ever travelled b# air/
(Ai calatorit vreodata cu avionul/)
8id #ou travel b# air *hen #ou *ent to
Jucharest/
(Ai calatorit cu avionul cand ai fost la
Jucuresti/)
$e has 6ust come, give him a chair
(A sosit chiar acum, da)i un scaun)
$e came #esterda# afternoon
(%l a sosit ieri dupa)amiaza)
I have brought the dictionar#, here it
isK
4ast *ee" Nevin brought me his
dictionar#
9<
(Am adus dictionarul, iata)lK)
(Saptamana trecuta Nevin mi)a adus
dictionarul lui)
In exemplele din coloana din stanga, apar unele adverbe de timp nedefinit care
cer intrebuintarea timpului %resent %erfect Indicatiile de timp din coloana din
dreapta se refera la actiuni terminate in trecut
+onditionalul pre$ent
Ba si viitorul, conditionalul prezent se formeaza cu a6utorul verbelor
modale shall, will folosite ca auxiliare, la forma timpului trecut (should,
would), urmate de invinitivul scurt (fara to) al verbului principal
Ba si la viitor, should se foloseste pentru persoanele I singular si plural,
iar would pentru persoanele a II)a si a III)a singular si plural
Bon6ugarea verbului to say la conditional prezent:

Affirmative Form $&ontracted Form)
I should sa# (as spune) I1d sa#
#ou *ould sa# (ai spune) #ou1d sa#
he, she *ould sa# (ar spune) he1d sa#, she1d sa#
*e should sa# (am spune) *e1d sa#
#ou *ould sa# (ati spune) #ou1d sa#
the# *ould sa# (ar spune) the#1d sa#
egative Form: I should not sa# (nu as spune) etc (I shouldn1t sa#)
Interrogative Form: should I sa#/ (as spune/) etc
Interrogative-egative Form: should I not sa#/ (nu as spune/) etc (shouldn1t I
sa#/)
4a forma interogativ)negativa, not se aseaza dupa subiect 4a forma
contrasa, not se contopeste cu auxiliarele should si would si preceda subiectul
.ota&: Herbele auxiliare should si would isi pastreaza uneori sensul lor modal,
respectiv would la persoana I forma afirmativa exprima intentie, vointa (la
;?
forma negativa), rezistenta, opozitie iar should (la persoanele a II)a si a III)a) )
obligatie, necesitate, recomandare, sfat:
I called him but he would not come-4)am chemat, dar nu a vrut sa vina
3ou should not smoke in the librar#).u trebuie 2nu ar trebui2 sa fumati in
biblioteca
Foarte adesea, forma should + infinitivul are un sens apropiat de al verbului
must.
3ou should *or" more)Ar trebui sa muncesti mai mult
$e should not smo"e).)ar trebui sa fumeze
.ota+: "impul trecut al verbelor may si can, respectiv mi)ht si could sunt
folosite si ca forme ale conditionalului:
1ight *e not repeat/).u s)ar putea sa repetam/
,he# could do it alone)Ar putea sa o faca singuri
Retineti ca verbul to want (a vrea, a dori) nu se foloseste la conditional
si ca este inlocuit de verbul to lie (a dori, a-i placea).
Pronumele relativ
!n limba engle"a e#ista urmatoarele pronume relative$ who % care &
which % care & that % care & what % ce, ceea ce & but % care nu, care sa nu.
I "no* the man who *rote this article)Bunosc omul care a scris articolul
$e sho*ed me the novel which he *as reading)Ai)a aratat romanul pe care)l
citea
;&
,he text that (which) I translated #esterda# *as ver# eas#),extul pe care l)
am tradus ieri era foarte usor
,hat is not what I *ant)Asta nu e ceea ce vreau eu
,here is no student but learns a foreign language).u e student care sa nu
invete o limba straina
@in punct de vedere sintactic, pronumele relative leaga propozitii
secundare de propozitii principale, fiind in acelasi timp elemente ale
propozitiilor secundare
a) (ronumele relativ who:
7ho se refera numai la persoane %l se declina la fel ca si pronumele
interogativ who:
. *ho = care
8 *hose = al carui, a carei, al caror, ale caror(a)
@ (to) *hom = carui(a), carei(a), caror(a)
A *hom = pe care
,hat is the girl whose brother came to us the other da#)Aceea e fata al carei
frate a venit la noi mai deunazi
,he bo# to whom #ou *ere spea"ing is (eter)Jaiatul caruia ii vorbeai era
(eter
,he first girl whom I sa* in the hall *as Alice)(rima fata pe care am vazut)o
in sala a fost Alice
'neori, whose poate fi folosit si cu referire la lucruri: A trade whose fame
spread be#ond %urope
b) (ronumele relativ which:
7hich se refera numai la obiecte, animale, abstractiuni si se declina astfel:
;+
. *hich = care
8 (of) *hich = al carui, a carei, al caror, ale caror(a)
@ (to) *hich = carui(a), carei(a), caror(a)
A *hich = pe care
,he boo" which I a reading is b# a #oung novelist)Bartea pe care o citesc
este 2scrisa2 de un tanar romancier
Ee sa* a mountain whose top *as covered *ith sno* (Am vazut un munte
al carui varf era acoperit de zapada)
7hich cu sensul de ceea ce se poate referi la o intreaga propozitie:
I said nothing which could ma"e him hungr# (.u am spus numic care l)ar
putea supara)
c) (ronumele relativ that:
hat se refera atat la persoane, cat si la obiecte, dar numai in propozitii relative
restrictive:
$is sister that lives in Jucharest has graduated from the 'niversit# (Sora lui
2aceea2 care locuieste in Jucuresti a absolvit universitatea)
Jring me the stor#)boo" that #ou spo"e about (Adu)mi cartea de povesti
despre care ai vorbit)
All the passengers and all the goods that *ere on board the ship *ere saved
(,oti pasagerii si toate marfurile care se aflau pe bordul vasului au fost
salvate)
hat (nu insa whom sau which) este pronumele relativ folosit dupa
substantivele precedate de ad6ectivele la gradul superlativ, de numerale
ordinale, precum si de ad6ectivele all, any, si the only:
Aount %verest is the highest mountain that *e "no* (%verestul este cel mai
inalt munte pe care il stim)
She *as the only person that I li"ed (%a a fost singura persoana care mi)a
placut)
,hat *as the first composition that he *rote (Aceea era prima compunere
pe care el a scris)o)
Bome any time that suits #ou (Hino oricand iti convine)
:misiunea pronumelor relative (whom, which si that):
;0
Band whom, which sau that au functia sintactica de complement, ele se pot
omite:
,hat is the man (whom) *e met #esterda# (Acela este omul pe care l)am
intalnit ieri)
$ere is the dictionar# (which) #ou *anted (Iata dictionarul pe care il
doreai)
,he noise (that) I heard *as the *ind (Ogomotul pe care l)am auzit era
provocat de vant)
Insa:
,he boo" which is on the table is a dictionar# (Bartea care este pe masa este
un dictionar)
.ota: @aca pronumele relativ este insotit de o prepozitie, omisiunea are loc cu
mutarea prepozitiei dupa verb:
,he man I spo"e to *as their teacher (to whom)
,he bo# I told #ou of is here (of whom)
Ban #ou lend me the boo" #ou *ere tal"ing about #esterda#/ (about which)
Astfel, o propozitie atributiva poate avea urmatoarele forme:
a) ,he house in which we live is comfortable
b) ,he house which we live in is comfortable
c) ,he house that we live in is comfortable
d) ,he house we live in is comfortable
Pronumele re0le2iv si pronumele de intarire
In limba engleza, caeste doua categorii de pronume au aceeasi forma:

%ronumele reflexiv %ronumele de intarire
mysel0 ) ma, mie, imi etc eu insumi, insami
yoursel0 ) te, tie, iti etc tu insuti, insati
himsel0, hersel0, itsel0 ) se, lui (ei), isi, si etc el insusi, ea insasi
ourselves ) ne, noua etc noi insine, insene
yourselves ) va, voua etc voi insiva, inseva
;7
themselves ) se, lor, isi etc ei insisi, ele insele
(ronumele reflexive sunt folosite pentru construirea formei reflexive a
verbelor, dar, spre deosebire de limba romana, in engleza sunt putine verbe
reflexive Adesea un verb reflexiv romanesc se traduce in limba engleza printr)
un verb activ intranzitiv:
ma 6oc ) I play ; ma spal ) I wash (myself) ; ma gandesc ) I think ; ma imbrac
) I dress (myself)
.ota: In engleza moderna, vechile verbe reflexive sunt folosite ca verbe active
(fara pronumele reflexiv), ca in cazul verbelor: to wash, to spon)e (a se freca
cu buretele), to dry (a se usca), to comb (a se pieptana), to shave (a se
barbieri), to dress etc
J# the time #ou have *ashed and dressed brea"fast *ill be read# ((ana
cand te)ai spalat si imbracat micul de6un va fi gata)
(ronumele reflexiv se deosebeste de pronumele intaritor (desi identice ca
forma) dupa sens si dupa locul pe care il ocupa in propozitie:
a) (ronumele reflexiv, avand functie de complement direct sau
prepozitional, este asezat dupa verb:
$e cut himself *hen shaving (S)a taiat cand s)a barbierit)
,he bo# cried *hen finding himself alone (Jaiatul a plans cand s)a vazut
singur)
,he girl loo"ed at herself in the mirror (-ata s)a privit in oglinda)
b) (ronumele de intarire, neavand nici o functie sintactica, este pus fie dupa
substantivul sau pronumele pe care il subliniaza, fie la sfarsitul propozitiei
I myself spo"e to the manager (%u insumi am vorbit cu directorul)
,he# themselves came here (%i insisi au venit aici)
(eter ans*ered the Guestion himself ((etre insusi a raspuns la intrebare)

3ai mult ca per0ectul
Aai mult ca perfectul ("he %ast %erfect Indefinite "ense) se formeaza din %ast
"ense al verbului auxiliar to have si participiul trecut al verbului de co6ugat
@in punctul de vedere al formei, in limaba engleza mai mult ca perfectul este
un timp analitic, pe cand in limba romana el este un timp sintetic
;9
Bon6ugarea verbului to ta1e, too1, ta1en la %ast %erfect Indefinite "ense:

Affirmative Form $&ontracted Form)
I had ta"en = (eu) luasem I1d ta"en
#ou had ta"en = (tu) luasesi #ou1d ta"en
he, she, it had ta"en = (el, ea) luase he1d, she1d, it1d ta"en
*e had ta"en = (noi) luase(ra)m *e1d ta"en
#ou had ta"en = (voi) luase(ra)ti #ou1d ta"en
the# had ta"en = (ei, ele) luasera the#1d ta"en
Interrogative Form: had I ta"en/ = luasem (eu)/ etc
egative Form: I had not ta"en = (eu) nu luasem ; I1d not ta"en etc
Interrogative-egative Form: had I not ta"en/ = nu luasem (eu)/ ; hadn1t I
ta"en etc
"he %ast %erfect Indefinite "ense exprima:
&) ca si in limba romana, o actiune trecuta, anterioara altei actiuni trecute sau
unui moment dat din trecut si se traduce de obicei cu mai mult ca perfectul (rar
cu perfectul simplu sau cu perfectul compus):
I "ne* she had been ill (Stiam ca fusese bolnava)
,he# had walked onl# a fe* steps *hen the# met him (-acusera numai
cativa pasi cand il intalnira)
Ee had not gone far *hen a terrible storm bro"e out (.u a6unseseram prea
departe cand se starni o furtuna grozava)
Aomentul trecut poate fi indicat:
a) printr)o expresie adverbiala de timp: by the end of the week, year, month
(pana la sfarsitul saptamanii, anului, lunii) ; by that time (pana atunci) ; by the
AE
th
of 8ecember (pana la &? decembrie) etc:
,he# hadn1t finished their *or" by the end of the week (.u)si terminasera
lucrul pana la sfarsitul saptamanii)
?y the AE
th
of 8ecember I had seduced :tilia
b) printr)o alta propozitie al carei verb este la (ast ,ense (pentru
concordanta):
;;
I "ne* she had left for the seaside (Stiam ca plecase la mare)
,he# had learned some %nglish before the# *ent to %ngland (Inainte de a
pleca in Anglia invatasera putina engleza)
+) o actiune inceputa inaintea unui moment dat in trecut si care continua si in
acel moment
,he# had been in the mountains for a *ee" *hen *e 6oined them (%rau la
munte de o saptamana cand ne)am dus si noi la ei)
.ota: Ba si in cazul timpului %resent %erfect, momentul cand a inceput
actiunea e indicat de since (adverb, prepozitie sau con6unctie), iar durata
actiunii e indicata de 0or (prepozitie)
$e had not *ritten a line since he arrived (con6) (.u a scris 2scrisese2 un
rand de cand a sosit)
$e had not *ritten a line since !une (prep) (.u a scris un rand din iunie)
$e had not *ritten a line since (adv) (.u a scris un rand de atunci)
,he *eather had been rain# for fortnight (Hremea era ploioasa de doua
saptamani)
3ai mult ca per0ectul continuu
Aai mult ca perfectul continuu se formeaza din mai mult ca perfectul verbului
auxiliar to be si participiul nedefinit al verbului de con6ugat
I had been ta"ing ) eu luasem ; #ou had been ta"ing ) tu luasesi ; he, she, it
had been ta"ing ) el, ea luase
*e had been ta"ing ) noi luaseram ; #ou had been ta"ing ) voi luaserati ; the#
had been ta"ing ) ei, ele luasera
Aai mult ca perfectul continuu se foloseste pentru a exprima actiuni sau stari in
desfasurare neintrerupta, anterioare unei alte actiuni trecute:
I had been working for a long time *hen the# returned (4ucram de mult
cand 2ei2 s)au intors)
She left the reading)room *here she had been reading for some hourse (%a
parasi sala de lectura unde citise cateva ore 2in sir2)
.ota: Aai mult ca perfectul continuu se poate traduce in limba romana prin
imperfect sau mai mult ca perfect
;=
(H!<5; = in0initiv = #chivalent al con'unctivului
In frazele: LFobin $ood gathered his men and discussed *hether the# should
take part in the contest or notL, sau LIt *as decided that although the ris" *as
great, the# should all goL, constructiile should take part in si should go
inlocuiesc modul con6unctiv ("he 'ub,unctive 1ood) care, in engleza
contemporana, e pe cale de disparitie %le sunt forme ale con6unctivului
analitic, construite cu a6utorul verbelor modale folosite ca auxiliare si al
infinitivului fara to al verbului de con6ugat @intre echivalentii con6unctivului
('ub,unctive =Fuivalents) fac parte should 6 infinitiv, may 6 infinitiv si altele
Bon6unctivul analitic se foloseste intre altele:
a) in intrebarile indirecte care arata indoiala si care sunt introduse prin
con6unctiile i0 sau whether:
She considered whether (if) she should tal" to somebod# about it (S)a gandit
daca sa vorbeasca 2sau nu2 cu cineva despre aceasta)
b) in propozitiile subiective (introduse prin expresii ca: it is strange, it is
impossible, it is advisable, it is important, it is necessary):
It was desirable that *e should invite him (%ra de dorit ca sa)l invitam)
It is important that #ou should all be in time (% important ca sa fiti cu totii la
timp)
It is necessary that ever#thing should be read# b# 9 o1cloc" (% necesar ca
totul sa fie gata pana la ora cinci)
Viitorul in trecut
In propozitia: L and hoped he would take part in the contestL forma verbala
would take part in (desi identica in forma cu conditionalul) nu reprezinta decat
o actiune infatisata ca viitoare fata de un moment trecut, cunoscuta sub numele
de viitor in trcut (-uture)in)the)(ast) Hiitorul in trecut este un timp propriu
limbii engleze %l este folosit numai in propozitia subordonata completiva, care
depinde de o propozitie regenta al carei verb este la un timp trecut:
,he# said the# *ould return (Au zis ca se vor intoarce)
Ee heard #ou *ould leave Braiova for some *ee"s (Am auzit ca veti pleca
din Braiova pentru cateva saptamani)
;>
.ota: Hiitorul in trecut se traduce in limba romana prin viitorul I
+omparatia nere)ulata a unor ad'ective si adverbe
Bateva ad6ective si adverbe au forme neregulate pentru comparativ si
superlativ Acestea sunt:

good (bun)
well (bine)
better (mai bun, mai bine)
(the) best (cel mai bun, cel mai
bine)
bad
badly (rau,
prost)
ill
worse (mai rau, mai prost)
(the) worst (cel mai rau, cel mai
prost)
litlle (putin)
less (mai putin)
lesser (de mai mica importanta,
minor)
(the) least (cel mai putin)
near
(aproape)
nearer (mai aproape)
(the) nearest (cel mai apropiat)
(the) next (urmatorul)
far (departe)
farther (mai departe)
further (ulterior)
(the) farthest (cel mai indepartat
) ca distanta)
(the) furthest (cel mai indepartat
) ca timp)
old (batran,
vechi)
older (mai batran, mai vechi)
elder (mai mare ) referitor la
membrii unei familii)
(the) oldest (cel mai batran, cel
mai vechi)
(the) eldest (cel mai mare )
dintre membrii unei familii)
late (tarziu)
later (mai tarziu)
latter (cel din urma, din doi sau
doua ) ref la ordine)
(the) latest (cel mai tarziu, cel
mai recent)
(the) last (cel din urma, ultimul )
referitor la ordine)
.ota: 5atter precedat de articolul hotarat the se asociaza cu the 0ormer
(primul din doi, cel mentionat mai intai) si se traduce prin cel din urma, al
doilea In acest caz, the 0ormer si the latter sunt pronume:
;<
!ohn and Aar# are m# friends "he former is a student, the latter is still a
school girl
#ach other si one another sunt pronume reciproce %le se folosesc de obicei
in cazul dativ sau acuzativ si se traduc prin unul pe altul, unul altuia sau unii pe
altii:
,he# help each other (de obicei folosit pentru doua persoane)
,he# help one another (de obicei folosit pentru mai mult de doua persoane)
.ota: In trecut exista o diferentiere stricta de folosire a acestor pronume
reciproce (in functie de numarul persoanelor); in prezent, aceasta deosebire
tinde sa dispara treptat:
,he# al*a#s tell each other (one another) *hat the# thin"
Ad'ectivele substantivate
Ad6ectivul poate fi intrebuintat ca substantiv, si in acest caz este, in general,
precedat de articolul hotarat Ad6ectivele substantivate desemneaza persoane si
au sens colectiv @esi forma ramane neschimbata, au inteles de plural si se
construiesc cu verbul la plural:
the blind = orbii ; the dumb = mutii ; the deaf = surzii ; the sick = bolnavii ;
the wounded = ranitii ; the young = tinerii ; the unemployed = somerii ; the
needy = nevoiasii ; the rich = bogatii
In aceeasi categorie sunt incluse si unele nume de popoare (cele terminate in
consoane suieratoare) derivate din ad6ectivele corespunzatoare:
the =nglish = englezii ; the +apanese = 6aponezii ; the French = francezii ;
the 8utch = olandezii ; the 'wiss = elvetienii ; the Irish = irlandezii ; the 'cotch
= scotienii
Ideea de singular se obtine cu a6utorul cuvantului man:
the sick man = bolnavul ; the =nglishman = englezul
+orespondenta timpurilor
In limba engleza, problema corespondentei timpurilor este mai complicata
decat in limba romana @atorita raporturilor logice de timp care se stabilesc
=?
intre diferitele predicate dintr)o fraza, un anumit timp verbal nu poate fi urmat
de orice alt timp verbal Astfel, in limba engleza, timpul verbului din
subordonata este, in general, in stransa legatura cu verbul din regenta Aceasta
dependenta, numita corespondenta timpurilor ("he 'eFuence of "enses), este
reglementata prin norme riguroase in ceea ce priveste frazele formate prin
subordonare, in care predicatul regentei este la un timp trecut
+orespondenta timpurilor in propo$itiile completive directe
Fegula&: (rezentul, perfectul compus si viitorul din regenta pot sa fie urmate
in secundara de orice tip cerut de logica frazei
$e knows that 2I am busy no*2 I was busy #esterda#2 I shall be bus#
tomorro*
(%l stie ca 2sunt ocupat acum2 am fost ocupat ieri2 voi fi ocupat maine)
,he# have told me that 2she comes2 she came2 she will come
(Ai)au spus ca 2ea vine2 ea a venit2 ea va veni)
,he# *ill tell me that 2she has come2 she came2 she *ill come
(Imi vor spune ca 2ea a venit2 ea venise2 ea va veni)
Fegula +: 'n timp trecut (%ast "ense sau %ast %erfect) din propozitia regenta
nu poate fi urmat in propozitia subordonata decat tot de un timp trecut (%ast
"ense, %ast %erfect sau Future-in-the-%ast)
$e knew that 2I was bus#2 I had been bus#2 I should be bus# (Stia ca eram
ocupat2 am fost ocupat2 voi fi ocupat)
a) (entru a se arata simultaneitatea actiunilor din regenta si subordonata %ast
"ense e urmat tot de un %ast "ense:
At first I thought it was good enough for me (4a inceput am crezut ca era
destul de buna pentru mine)
b) (entru a se arata anterioritatea actiunii din propozitia secundara, (ast ,ense
e urmat de mai mult ca perfectul ((ast (erfect):
Ee told him that it had been a fine da# #esterda# (I)am zis ca fusese o zi
misto ieri)
=&
Ee told him the various stories *e had heard about his girlfriend (I)am
spus diferite chestii pe care le auzisem despre gagica lui)
c) (entru a se arata posterioritatea actiunii din propozitia secundara, %ast "ense
e urmat de Future-in-the-%ast (viitorul in trecut) Actiunea din subordonata
este conceputa ca viitoare fata de cea trecuta din regenta:
She was sure that her bo#friend would come (%ra sigura ca ii va veni
gagicu)
$e knew I should be busy the rest of the *ee" (Stia ca voi fi ocupat in restul
saptamanii)
%PB%(,II @% 4A F%8'4A B:F%S(:.@%.,%I ,IA('FI4:F, B'
H%FJ'4 @I. F%8%.,A 4A (AS, ,%.S%
&) In propozitiile secundare prin care se exprima adevaruri generale, fapte
universal cunoscute sau uzuale, se foloseste prezentul:
,he schoolmaster told the children that the earth moves round the sun
(Invatatorul a spus copiilor ca (amantul se invarteste in 6urul Soarelui)
,he spea"er said that the peoples want peace (Horbitorul a spus ca
popoarele vor pace)
+) @upa un timp trecut in regenta, in secundara se foloseste orice timp (cerut de
logica frazei):
a) in propozitiile secundare comparative:
$e spoke english better than #ou 2speak it no*2 spoke it last #ear2 *ill speak
it in t*o #ears
(%l vorbea engleza mai bine decat 2o vorbesti tu acum2 o vorbeai anul trecut2
o vei vorbi peste doi ani)
b) in propozitiile secundare atributive:
4ast *ee" I read the boo" *hich #ou are reading no* (Saptamana trecuta
am citit cartea pe care o citesti tu acum)
It *as #esterda# that I bought the magazine #ou are asking me about (Ieri
am cumparat revista de care ma intrebi)
+orespondenta timpurilor in propo$itiile subordonate temporale
=+
In general, viitorul din principala este urmat de prezent in secundara temporala
pentru a se arata concomitenta actiunilor (intotdeauna dupa con6unctiile i0, till,
until, as soon as, be0ore, a0ter, when) si de perfect compus pentru a se arata
raportul de anterioritate:
,he# will call me up *hen the# get home (Aa vor chema la telefon cand
vor a6unge acasa)
Ee shall go there as soon as *e have some spare time (.e vom duce acolo
imediat ce vom avea putin timp liber)
3ou will not see the to*n until #ou have crossed the bridge (.u vei vedea
orasul inainte de a fi traversat podul)
I shall go for a *al" *hen I have finished m# *or" (Aa voi duce la
plimbare cand voi fi terminat lucrul)

P-I,+IPA5A -AP!- (#+<,;A-A
-','F% SIA'4,A. (F%S%.,
-','F% A.,%FI:F (F%S%., (%F-%B,
+orespondenta timpurilor in 0ra$ele
If I had taken her *ord for it, nothing would have hapened
(@aca as fi crezut)o pe cuvant nu s)ar fi intamplat nimic)
If I had not established a ne* school of thought and behaviour, it would not
have occured to me to *rite about it
(@aca nu as fi infiintat o noua scoala de gandire si conduita, nu mi)ar fi venit
in minte sa scriu despre ea)
-razele de mai sus sunt formate dintr)o propozitie subordonata conditionala,
introdusa prin con6unctia i0 si o propozitie principala (ropozitia conditionala
exprima conditia de care depinde realizarea actiunii din propozitia principala
Aceasta conditie poate fi probabila (reala), ipotetica (ireala), prezenta sau
trecuta
In frazele conditionale, timpurile se folosesc in functie de conditia exprimata in
subordonata, dupa cum urmeaza:
=0
&) B:.@I,I% F%A4A ) (F%O%.,'4 I. S'J:F@:.A,A, HII,:F'4 I.
F%8%.,A:
If a storm breaks out, *e shall postpone our trip (@aca izbucneste2va
izbucni2 o furtuna vom amana excursia noastra)
If #ou have no confidence in #ourself, #ou will never succeed (@aca nu ai
incredere in tine, nu vei reusi niciodata)
+) B:.@I,I% IF%A4A (F%O%.,A ) (AS, ,%.S% I. S'J:F@:.A,A,
B:.@I,I:.A4'4 (F%O%., I. F%8%.,A
If a storm broke out, *e should postpone our trip (@aca ar izbucni o furtuna,
am amana excursia noastra)
If #ou had no confidence in #ourself, #ou would never succeed (@aca nu ai
avea incredere in tine, nu ai reusi niciodata)
.ota&: In propozitiile subordonate conditionale care exprima o conditie
ipotetica verbul to be apare sub forma were la toate persoanele, singular si
plural:
If I were #ou, I should not worry (@aca as fi in locul tau, nu m)as
framanta2neca6i2)
If he were here, he would en,oy the scener# (@aca ar fi aici, i)ar placea
peisa6ul)
.ota+: Band in subordonata conditionala este exprimata o conditie foarte putin
probabila, se foloseste should (la toate persoanele) si infinitivul scurt al
verbului de con6ugat:
If he should come, I should gladl# see him (@aca ar fi2daca s)ar intampla2 sa
vina, l)as vedea bucuros)
0) B:.@I,I% IF%A4A ,F%B',A ) AAI A'4, BA (%F-%B,'4 I.
S'J:F@:.A,A, B:.@I,I:.A4'4 ,F%B', I. F%8%.,A
If a storm had broken out, *e should have postponed our trip (@aca ar fi
izbucnit o furtuna, am fi amanat excursia noastra)
If #ou had had no confidence in #ourself, #ou would never have succeeded
(@aca nu ai fi avut incredere in tine, nu ai fi reusit niciodata)
I.H%FSI'.%A I. (F:(:OI,II4% S'J:F@:.A,% B:.@I,I:.A4%
(I.H%FSI:. I. S'J:F@:.A,% B4A'S%S :- B:.@I,I:.)
=7
Bon6unctia i0 poate lipsi din propozitia comditionala, in care caz se inverseaza
ordinea dintre subiect si predicat Aceasta inversiune e posibila numai cand
predicatul contine un auxiliar sau un verb modal (should, could) sau cand
verbele to be si to have sunt folosite ca predicate:
If I had time ) $ad I time
If he *ere here ) Eere he here
If he could *or" ) Bould he *or"
If he should ring me up ) Should he ring me up
If I had seen her ) $ad I seen her
A4,% B:.!'.B,II B:.@I,I:.A4%
(ropozitiile subordonate conditionale pot fi introduse prin con6unctiile: i0, in
case ) in cazul ca, on condition that ) cu conditia ca, provided (that),
suppose (supposin)) that, unless (i0 not), etc:
'uppose he doesn1t come, *hat shall *e do/ (Sa presupunem ca nu vine, ce
vom face/)
$e *on1t come to m# part# unless he gets m# message in time (%l nu va
veni la petrecerea mea daca nu va primi instiintarea mea la timp)
.%I,$%F.:F ; %I,$%F:F
,eithernor sunt con6unctii coordonatoare dis6unctive (coordinatig
dis,unctive con,unctions) %le unesc doua parti de vorbire sau doua propozitii
care exprima o alternativa, o alegere Intrucat sensul lor este negativ, verbele
din propozitiile introduse de aceste con6unctii se folosesc la forma afirmativa:
$e could neither eat nor drin" an#thing (%l n)a putut nici sa manance nici
sa bea ceva)
either Aiss Shenstone, nor Ar Aonsoon had an# satisfactor# ans*er
(.ici @)ra Shenstone, nici @l Aonsoon nu au avut vreun raspuns satisfacator)
@eoarece neithernor se folosesc intotdeauna impreuna se numesc si
con6unctii corelative (correlative con,unctions) Borespondentele afirmative ale
acestor con6unctii sunt eitheror:
$e *ill be here either at six or at seven (%l va fi aici sau la sase, sau la
sapte)
=9
Au2iliarul de aspect 0recventativ 7I55 - 7!<5;
he *ould sa# = spunea ; he *ould come do*n = cobora ; *ould leave me =
ma lasa ; *ould continue = continua ; I *ould hear = auzeam ; he *ould repl#
= raspundea
Bonstructiile de mai sus exprima actiuni care se repeta sau care constituiau un
obicei (in trecut) si sunt cunoscute sub denumirea de verbe folosite la forma
frecventativa
-orma frecventativa are numai doua timpuri: prezent si trecut %a se
construieste cu a6utorul auxiliarului will la prezent (toate persoanele) si would
la trecut (toate persoanele) la care se adauga infinitivul verbului de con6ugat
In limba romana forma frecventativa se traduce:
a) la prezent ) cu prezentul indicativului:
$e will sit for hours on a roc" *atching the boats (%l sta ore intregi pe o
stanca uitandu)se la barci)
Ehen the cat1s a*a# the mice will play (Band pisica nu)i acasa, soarecii
6oaca pe masa)
Bhildren will be children (Bopiii raman copii)
b) la trecut ) cu imperfectul (sau cu constructia Lobisnuia saL, urmata de verbul
de con6ugat):
-ishing and s*imming *ith his friends, he would look at the boats going b#
((escuind si inotand cu prietenii sai, el se uita la vasele care treceau)
,he# would come and tal" to her ever# brea" (%i veneau si vorbeau cu ea in
fiecare recreatie)
-orma frecventativa este folosita in mod obisnuit in limba scrisa, mai putin in
vorbirea de toate zilele, in care este inlocuita de verbul used to
Verbul modal (H!<5;
a) It should not have crea"ed (.)ar fi trebuit sa scartiie)
In exemplul de mai sus, verbul modal should exprima o obligatie
(constrangere) sau o datorie, in general, de ordin moral
.ota: (hould exprima o obligatie mai putin imperioasa decat shall (folosit la
persoana a II)a si a III)a pentru formarea timpului -uture of Bommand):
=;
3ou shall translate it at once (: vei traduce imediat) ((entru ca trebuie)
$e shall come here (%l va veni aici) (,rebuie sa vina)
Insa:
3ou should translate it at once (Ar trebui sa o traduci imediat)
$e should come here (%l va veni aici) (,rebuie sa vina)
b) (hould este folosit si pentru a exprima un sfat, o recomandare, o sugestie:
3ou should pa# him a visit (Ar trebui sa)i faci o vizita)
3ou should not spea" so loud (.)ar trebui sa vorbesti asa de tare)
c) (entru a arata ca actiunea se refera la trecut se foloseste should M infinitivul
perfect al verbului de con6ugat:
3ou should have asked her (Ar fi trebuit s)o intrebi)
$e should have come in time (%l ar fi trebuit sa vina la timp)
d) (entru a exprima o do6ana, o dezaprobare, se foloseste should M negatie M
infinitivul perfect al verbului de con6ugat:
It shouldn*t have creaked (.)ar fi trebuit sa scartaie)
3ou shouldn*t have left so earl# (.)ar fi trebuit sa pleci asa de devreme)
e) (hould este folosit si pentru a exprima o presupunere sau o probabilitate:
$e should be at home b# no* (Ar trebui sa fie acasa 2pana2 acum)
A( I6 - A( H!<GH con'unctii comparative
As i0, as thou)h (de parca, ca si cand) sunt con6unctii comparative si introduc
propozitii comparative care contin al doilea termen al unei comparatii stabilite
de regenta:
3ou ans*er as if (as though) #ou did not "no* the rule (Faspunzi ca si cum
nu ai sti regula)
,he# loo"ed at me as though the# had never seen me (S)au uitat la mine ca
si cum nu m)ar fi vazut niciodata)
@upa as i0 (as thou)h) se foloseste %ast Indefinite cand actiunea din propozitia
principala si cea din subordonata au loc in mod simultan:
$e spo"e as if he knew ever#thing (Horbea ca si cum ar sti totul)
==
@upa as i0 (as thou)h) se foloseste %ast %erfect cand vrem sa aratam ca
actiunea din subordonata a avut loc inaintea actiunii din principala:
She cried bitterl#, as if she had lost all hope ((langea amarnic ca si cum ar
fi pierdut orice speranta)
Herbele din propozitia subordonata introdusa prin as i0 (as thou)h) se traduc in
limba romana prin conditionalul prezent sau trecut
$e spea"s Fomanian as if he had lived in our countr# (Horbeste romaneste
de parca ar fi trait in tara noastra)
$e tal"s as if he knew ever#thing (Horbeste ca si cum ar sti totul)
.ota: -orma de %ast "ense a verbului to be folosit in propozitiile comparative
este were pentru toate persoanele, singular si plural:
She loo"ed as if she were tired (%a arata ca si cum ar fi obosita)
I feel as if I were ill (Aa simt ca si cum as fi bolnav)
+omparative duble
In limba engleza se gasesc uneori comparative duble, care se traduc in limba
romana prin:
a) din ce in ce:
In *inter the *eather gets colder and colder (Iarna, vremea devine din ce in
ce mai rece 2 se raceste2)
A# %nglish lessons are more and more interesting (4ectiile mele de engleza
devin din ce in ce mai interesante)
,he patient is feeling better and better ((acientul se simte din ce in ce mai
bine)
b) cu cat cu atat:
"he more *e loo"ed at it, the more *e *ondered at it (Bu cat ne uitam la el
mai mult, cu atat ne minunam mai mult)
"he colder the *eather, the warmer I dress (Bu cat e vremea mai rece, cu
atat ma imbrac mai gros)
"he more %nglish stories #ou read, the easier it *ill be for #ou to learn
%nglish (Bu cat citesti mai multe povestiri englezesti, cu atat iti va fi mai usor
sa inveti englezeste)
=>
In primul caz a) avem doua comparative in aceeasi propozitie, iar in al doilea
caz b) avem in doua propozitii diferite doua comparative precedate de adverbul
the (identic ca forma cu articolul hotarat)
Verbul de0ectiv <(#; !
Ee used to be ver# good friends (%ram prieteni foarte buni)
Herbul defectiv din exemplul de mai sus nu trebuie confundat cu verbul
principal to use, care se con6uga la fel ca celelalte verbe regulate si se traduce
prin a folosi, a intrebuinta In exemplul nostru, verbul defectiv used to se
traduce prin obisnuia sa fie (era odata pe vremuri) Acest verb are o singura
forma ) trecutul (pentru toate persoanele) ) uurmata de un verb la infinitivul
lung
.ota: -orma used to poate inlocui trecutul formei frecventative, care este
intrebuintat mai mult in limba scrisa:
,he# used to come and see us ver# often (:bisnuiau sa vina sa ne vada
foarte des)
#2primarea dimensiunilor in limba en)le$a

Ad,ectiv 'ubstantiv 7erb
long = lung length = lungime to lengthen = a lungi
high = inalt height = inaltime to heighten = a inalta
deep = adanc depth = adancime to deepen = a adanci
broad = larg breadth = largime to broaden = a largi
*ide = lat *idth = latime to *iden = a lati
strong = puternic strength = putere to strengthen = a intari, a consolida
,he @anube is +,>;? "ilometres long ; its length is +,>;? "ilometres
Ad6ectivul care exprima o dimensiune (latime, inaltime, adancime, lungime
etc) se aseaza dupa numeralul respectiv Substantivele si uneori verbele
derivate din aceste ad6ective sunt formate prin schimbarea vocalei din radacina
si adaugarea unor terminatii
Intrebarea dis'unctiva
=<
Intrebarea dis6unctiva insoteste propozitia enuntiativa pentru a intari si
confirma intelesul acesteia In limba romana, intrebarile dis6unctive se traduc
prin corespondentul: nu-i asa>
In limba engleza intrebarea dis6unctiva este o intrebare scurta, care se formeaza
repetand subiectul si verbul auxiliar sau modal corespunzator predicatului
propozitiei pe langa care sta:
3ou are read#, aren*t you/
It1s rather cold toda#, isn*t it/
3ou have *ritten all #our exercises, haven*t you/
Ee must ans*er his letter, mustn*t we/
,he# had a good time on their holida#s, hadn*t they/
Band in propozitia enuntiativa se afla un verb notional, atunci in propozitia
dis6unctiva se foloseste verbul to do la timpul respectiv:
$e gets home at three o1cloc", doesn*t he/
3ou sa* their ne* flat, didn*t you/
,he# *rite home ever# *ee", don*t they/
$e reads %nglish novels, doesn*t he/
Herbul din intrebarea dis6unctiva se foloseste la timpul verbului din propozitia
enuntiativa si la forma opusa acesteia:
a) daca verbul din propozitia enuntiativa este la forma afirmativa, cel din
propozitia dis6unctiva este la forma interogativ)negativa:
$e can do it, can*t he/
3ou began to stud# %nglish, last #ear, didn*t you/
b) daca verbul din propozitia enuntiativa este la forma negativa, atunci verbul
din propozitia dis6unctiva este la forma interogativa:
,he# do not leave on Aonda#, do they/
She has no lectures in the afternoon, has she/
3ou did not ring him up toda#, did you/
In mod obisnuit, partea enuntiativa a propozitiei dis6unctive este rostita cu
intonatia coboratoare, iar intrebarea propriu)zisa este rostita cu intonatia
urcatoare
Intrebarea alternativa
>?
Intrebarea alternativa este tot o intrebare generala, care presupune doua
alternative:
Eill #ou sta# here, or come *ith us/
Are the# students or pupils/
@in aceasta cauza, intr)o intrebare alternativa exista intotdeauna con6unctia or
(sau):
$ave #ou alread# done #our *or", or *ill #ou do it tomorro*/
Shall I do it or *ill #ou do it #ourself/
Are #ou going out or do #ou prefer to sta# at home/
Intonatia generala a unei asemenea intrebari este urcatoare, tonul se ridica
imediat inainte de con6unctia or in prima parte si coboratoare in a doua
he #mphatic ;!
Auxiliarul do este folosit pentru a sublinia cele spuse de vorbitor:
Ee reall# did en6o# ourselves (.e)am distrat, intr)adevar)
,he# do li"e to meet us (4e place 2intr)adevar2 sa se intalneasca cu noi, sa se
vada cu noi)
,hat is 6ust *hat I do mean to sa# (%ste exact ce vreau sa spun)
3ou sa# I *asn1t there, but I did goK (Spui ca nu am fost acolo, dar te asigur
ca m)am dus)
8o come hereK (,e rog, vino aiciK)
8o tell me *hat happendK (,e rog, spune)mi ce s)a intamplatK)
In propozitiile imperative afirmative, folosirea auxiliarului do face ca ordinul
sau rugamintea exprimata sa fie redate pe un ton mai putin imperios:
8o sta# a little longer (,e rog, mai stai putin)
8o *rite me a letter as soon as #ou arrive home (Scrie)mi, te rog o scrisoare
imediat ce a6ungi acasa)
Pronumele nehotarat !,#
4ne cannot doubt (.u te poti 2nu ne putem2 indoi )
4ne *as constantl# a*are (Iti dadeai 2ne dadeam2 seama permanent )
!ne poate fi:
>&
a) numeral:
,here *as onl# one man in the hall (%ra numai un singur om in sala)
b) inlocuitor al articolului nehotarat a, an in constructii de tipul:
4ne fine da# (Intr)o buna zi )
4ne evening (Intr)o seara )
I haven1t an# stamp, *ill #ou give me one/ (.u am nici un timbru, te rog,
imi dai unul/)
Atunci cand este asezat inaintea unui nume propriu, one capata sensul de un
$o) oarecare:
@avid1s mother married one Ar Jro*n (Aama lui @avid s)a casatorit cu un
oarecare domn Jro*n)
c) pronume nehotarat cu functie generica (&) sau anaforica (+):
&) In exemplele de mai sus (one cannot doubt si one was constantly aware),
one este folosit generic in propozitii impersonale si se refera la oameni in
general %l se poate traduce in limba romana prin persoana a II)a singular sau
plural a pronumelui personal, persoana I plural a pronumelui personal sau prin
pronumele reflexiv generic se:
4ne cannot live *ithout *or"ing (.u poti 2putem2 se poate2 trai fara a
munci) ) the 6o"e of the centur# :):):)
4ne must ta"e into account the fact that (,rebuie sa se tina 2sa tinem2 sa tii2
seama de faptul ca)
(ronumele we, you si they pot indeplini si ele o functie generica:
2ou cannot eat #our ca"e and have it (.u se poate si cu varza unsa si cu
slanina in pod :):):) )
.e must al*a#s do our dut# (,rebuie sa ne facem intotdeauna datoria)
"hey drin" much tea in %ngland (Se bea mult ceai in Anglia)
dar pronumele one, we si you, folosite generic, il includ pe vorbitor:
4ne cannot be happ# if one does not love sau .e cannot be happ# if we do
not love sau 2ou cannot be happ# if you do not love
(.u poti fi fericit daca nu iubesti) ))) reall#/ :):):)
(ronumele they il exclude pe vorbitor:
>+
"hey sa# he is a successful musician
(Se spune ca e un muzician de mare succes)
+) (ronumele nehotarat one poate fi folosit si anaforic, inlocuind un
substantiv care a fost mentionat inainte pentru a evita repetarea acestuia:
I haven1t got an india)rubber 4end me one, please
(.)am guma ,e rog imprumuta)mi una)
In aceasta calitate el poate primi semnul pluralului:
A# ne* shoes are less comfortable than the old ones
((antofii mei cei noi sunt mai putin comozi decat cei vechi)
d) (ronumele nehotarat one se foloseste ca inlocuitor al unui substantiv dupa
ad6ective calificative (vezi exemplul de mai sus), dupa this, that, which,
another, these, those, the other si dupa the ne2t, the 0irst, the last:
I don1t li"e this hat (lease give me that one (another one, the other one,
these ones, those ones etc)
(.u)mi place palaria asta ,e rog da)mi)o pe aceea 2alta, cealalta, pe acestea,
pe acelea etc2)
!ohn *as the last one to leave
(!ohn a fost ultimul care a plecat)
.ota&: !ne*s este forma impersonala a ad6ectivului posesiv:
to do one*s dut# (a)si face datoria)
:ne should never forget one*s friends (.u trebuie niciodata sa)ti uiti
prietenii)
.ota+: !nesel0 este forma impersonala a pronumelui reflexiv:
to cut oneself = a se taia
to hide oneself = a se ascunde
Articolul hotarat si articolul nehotarat
Intrucat articolul hotarat si articolul nehotarat au fost tratate sporadic in lectiile
anterioare voi sistematiza aici notiunile dobandite pana acum despre articol,
completandu)le cu unele noi
>0
&) Articolul hotarat (the) insoteste substantive folosite cu un inteles determinat,
spre a le deosebi de altele din aceeasi clasa sau categorie Substantivul poate fi
deosebit de celelalte din clasa careia apartine, fie prin folosirea unor atribute,
propozitii atributive etc, fie prin context, adica prin cuvintele sau propozitiile
care)l incon6oara si care adesea arata ca substantivul respectiv este cunoscut
(de vorbitor, cititor, ascultator) sau ca el e prezent in mintea acestora fiind
amintit intr)o propozitie anterioara:
the loft# silhouettes of s"#)scrapers
the Guiet cr#stal air of a mountain pea"
Articolul hotarat se mai foloseste:
a) cu substantive la singular care arata o intreaga categorie sau specie:
"he cat is a graceful animal
b) cu ad6ective substantivate:
the rich and the poor
"he &hinese of .e*)3or" live in Bhinato*n
"he egroes live mostl# in $aarlem
c) inaintea ad6ectivelor la gradul superlativ (relativ) si a numeralelor
ordinale:
the tallest man)made structure
on the GH
th
floor
d) inaintea substantivelor precedate de o prepozitie, chiar atunci cand in
limba romana substantivul e nearticulat:
in the street = pe strada
in the *orld = din lume
after the lesson = dupa lectie
.ota: .umele punctelor cardinale intra in aceeasi categorie, fiind articulate
atunci cand sunt precedate de o prepozitie (in the north ; to the east) sau cand
desemneaza o regiune, grup de tari etc, situate in aceeasi directie:
In the American Bivil Ear the orth fought against the 'outh
(In razboiul de secesiune, .ordul a luptat impotriva Sudului)
>7
e) articolul definit se mai foloseste cu o serie de nume proprii ca: unor tari
(the @nited 'tates of America, the Argentine, the 5ebanon, etc) ; nume de
rauri, fluvii, mari, oceane (the 8anube, the ?lack 'ea, the Atlantic) ; numele
lanturilor de munti (the &arpathians) ; numele deserturilor si a grupurilor de
insule (the 'ahara, the 3ebrides) ; inaintea numelor unor institutii
binecunoscute (the 1etropolitan 1useum, the =mpire 'tate ?uilding) ; a
numelor ziarelor ("he ew-2ork "imes, "he .ashington %ost) ; a vapoarelor
(the "ransylvania, the &arpati) si a numelor de familie folosite la plural, in
vorbirea familiara (the +ohnsons)
.ota: .u se articuleaza numele strazilor, pietelor, parcurilor etc: (Fifth
Avenue, %icadilly &ircus, &entral %ark)
Articolul hotarat the care provine dintr)o forma veche a pronumelui
demonstrativ isi pastreaza insa sensul demonstrativ in unele expresii ca:
at the time) in acel timp
for the purpose ) pentru acest (acel) scop
nothing of the kind ) nicidecum, nimic de soiul acesta
the two ) cei doi
+) Articolul nehotarat (a, an) este folosit, ca si in limba romana, numai cu
sunstantive la numarul singular si arata ca substantivul respectiv reprezinta o
fiinta sau un obiect oarecare dintr)o categorie sau clasa:
Jroad*a# is a ver# long street
!ohn is a good student
.ota: ,ot ca in limba romana, articolul nehotarat poate avea sens de numeral:
I have an english dictionar# and t*o -rench ones
a) Spre deosebire de limba romana, in engleza articolul nehotarat se
foloseste inaintea substantivelor nume predicative care arata profesia, calitatea,
gradul, sexul cuiva:
She is a teacher
I spea" to #ou as a friend
(eter is a bo#
b) dupa anumite adverbe sau ad6ective ca: rather, >uite, such, many, what
(in propozitii exclamative):
>9
'uch a funn# fello* ('n individ atat de nostim)
Iuitean old man ('n om batran de)a binelea)
many a *riter (multi scriitori)
.hat a pleasant surprise K (Be surpriza placutaK)
c) pentru a exprima raportul de frecventa sau distributie in unele unitati de
masura, timp etc:
Ee have %nglish classes twice (once) a week (Avem ore de engleza de
doua ori 2o data2 pe saptamana)
I didn1t see her for a long time (.u am vazut)o de mult)
.ota: :bservati locul articolului in: half a mile, half an hour
d) in unele constructii si expresii, ca:
to be in a hurry ) a fi grabit
it is a pity ) e pacat
as a friend ) ca prieten
to have a tootache, headache, a sore throat, etc ) a te durea maseaua,
capul, in gat etc
0) Bazuri in care nu se foloseste articolul:
a) Ba si in limba romana, articolul (hotarat sau nehotarat) nu se foloseste cu
nume proprii de persoane, continente, tari, regiuni, localitati (exceptand unele
tari amintite mai sus si orasul $aga (the 3ague)) @e asemenea, cu unele
substantive care desemneaza relatii de rudenie si sunt asimilate de membrii
familiei cu nume proprii: Father, 1other# (rannie
b) Spre deosebire de limba romana insa, nu se articuleaza numele
anotimpurilor, lunilor, zilelor, precum si al meselor din timpul zilei:
8ecember is m# favourite month (@ecembrie e luna mea preferata)
I li"e autumn ; in autumn there is a lot of fruit (Imi place toamna; toamna
sunt multe fructe)
?reakfast *ill be read# in a Guarter of an hour (Aicul de6un va fi gata
intr)un sfert de ora)
c) Articolele nu se folosesc nici cu substantive luate in sensul lor cel mai
general, cum sunt:
) nume de materii, substante, alimente etc:
>;
'teel is a hard metal (:telul e un metal dur)
) nume de abstractiuni:
Ee stand for peace and friendship (Suntem pentru pace si prietenie)
) substantive la plural:
.e*)3or" is made up of small towns, villages and settlements
) unele substantive individuale la singular (man, woman, mankind, society,
school, church, market, bed, board):
'chool pla#s a great role in societ# (Scoala 6oaca un mare rol in
societate)
d) Isi pierd articolul si substantivele care intra in unele expresii si locutiuni,
chiar in cazul cand sunt precedate de prepozitii:
side by side (unul langa altul) ;
for miles on end (pe distanta de mile intregi) ;
in height (ca inaltime) ;
in style (ca linie, ca stil) ;
to go by tram 2bus2 (a merge cu tramvaiul 2autobuzul2) ;
on foot (pe 6os) ;
from day to day (din zi in zi) ;
at night (noaptea) ;
hand in hand (mana in mana) ;
shoulder to shoulder (umar la umar) ;
to shake hands (a da mana) ;
to change colour (a)si schimba culoarea) etc
7) :misiunea articolului:
'nele substantive pot aparea nearticulate datorita omisiunii articolului Aceasta
se face de obicei pentru motive stilistice si apare adesea in stilul ziaristic, in
indicatii scenice, in comunicari cu caracter telegrafic etc In asemenea cazuri
insa, articolul poate fi oricand introdus la locul cuvenit, in timp ce in cazurile
de nefolosire a articolului, adaugarea lui ar fi o greseala gramaticala:
$eath: %nd of ,al"s ($eath anunta sfarsitul convorbirilor)
Eind @us" Autumn scener# (Hant Amurg (eisa6 de toamna)
>=

6unctiile sintactice ale participiului nede0init
(articipiul nedefinit poate indeplini urmatoarele functii sintactice:
&) Atribut sau inlocuitor al unei propozitii atributive:
,he falling leaves covered the roofs and the ground (-runzele cazatoare
2care cadeau2 acopereau acoperisurile si solul)
$o* beautiful the blooming trees areK (Be frumosi sunt pomii in floareK)
$ere is a letter announcing his arrival (Iata o scrisoare care anunta sosirea
lui)
+) .ume predicativ:
,he noise of the cro*d was deafening (Ogomotul multimii era asurzitor)
,he girl stood looking at the cro*d (-ata statea uitandu)se la multime)
0) Bomplement circumstantial:
a) de timp, introdus prin con6unctiile while sau when sau fara con6unctie:
.hile approaching Stratford *e sa* beautiful *oods and green fields
(Apropiindu)ne 2cand ne)am apropiat2 de Stratford am vazut paduri
frumoase si campii inverzite)
Arriving at Stratford the# *ent to see Sha"espeare1s birthplace
(Sosind 2cand au sosit2 la Stratford s)au dus sa vada locul unde s)a nascut
Sha"espeare)
b) de mod sau de impre6urari insotitoare:
She stood b# the *indo*, thinking (Statea langa fereastra gandindu)se)
c) de cauza:
3aving plent# of time, *e did not hurr# (Avand timp suficient nu ne)am
grabit)
6unctiile sintactice ale )erun$iului in propo$itie
8erunziul indeplineste urmatoarele functii:
&) Subiect:
>>
'wimming is ver# popular in our countr# (Inotul e foarte raspandit in tara
noastra)
+) .ume predicativ, facand parte dintr)un predicat verbal compus, dupa verbe
ca: to be)in, to start, to continue, to )o on, to 1eep (on) ) a continua, to stop,
to 0inish etc:
Sharon started combing her hair (Sharon a inceput sa)si pieptene parul)
Neep smilingK (.u)ti pierde buna dispozitieK ; textual: Bontinua sa
zambestiK)
Stop talkingK (.u mai vorbitiK ; textual: Incetati vorbitulK)
$aven1t #ou finished doing those translations #et/ (.)ai terminat inca de
facut traducerile acelea/)
0) Bomplement prepozitional (a) dupa verbe si (b) ad6ective cu prepozitie
obligatorie:
a) !im succeeded in buying the beautiful combs (!im a reusit sa cumpere
pieptenii cei frumosi)
I thought of going to see m# friend toda# (Aa gandeam sa ma duc sa)l
vad azi pe prietenul meu)
,han" #ou for coming (Aultumesc ca ai venit)
b) She *as proud of having such a good husband (%a era mandra ca are un
sot atat de bun)
@ella *as surprised at seeing the ne* t)shirt (@ella a fost uimita vazand
tricoul cel nou)
7) Bomplement direct dupa verbe ca: to avoid, to pre0er, to en'oy, to want, to
remember, to 0or)et, to hate, to love, to li1e, to need, to postpone, to mind
(a supara, a deran6a):
Avoid making so man# mista"es (%vitati sa faceti atatea greseli)
$e loves driving in a fast car (Ii place sa mearga cu o masina cu viteza
mare)
@o #ou mind shutting the door/ (.u vreti sa inchideti usa/)
.ota&: Bateva din aceste verbe ca: to love, to li1e, to hate, to pre0er, to
0or)et, to remember, to want pot fi urmate si de infinitive
><
.ota+: 8erunziul se foloseste si dupa expresiile: can*t help (nu pot sa nu, nu
ma pot impiedica), to be worth (a merita), to be busy (a fi ocupat cu), to be
0ond o0 (a)i placea foarte mult):
: $enr#1s short stories are *orth reading (.uvelele lui : $enr# merita sa
fie citite)
I can1t help buying these delicious chocolates (.u pot sa nu cumpar aceste
delicioase bomboane de ciocolata)
9) Bomplement circumstantial de timp dupa prepozitiile: a0ter, be0ore, upon
(on):
After resting a little I had m# tea (@upa ce m)am odihnit putin am baut
ceaiul)
Jefore going to bed I read a fe* pages (Inainte de a ma duce la culcare am
citit cateva pagini)
;) Atribut folosit dupa substantive cu prepozitie obligatorie (in general o0):
She had no hope of getting such a beautiful present (.u spera sa capete un
cadou atat de frumos)
,here *as no chance of going to the river that da# (.u era nici o posibilitate
sa mergem la rau in ziua aceea)
5ocul complementelor circumstantiale in propo$itie
A Bomplementul circumstantial de timp ("he Adverbial 1odifier of "ime):
&) In general, complementul circumstantial de timp definit se aseaza la
inceputul sau la sfarsitul propozitiei si nu poate desparti verbul de
complementul sau direct:
,he teacher helps the students in time of need ((rofesorul a6uta studentii la
nevoie)
In the afternoon *e *ent to see the river (@upa amiaza mergeam sa vedem
raul)
After eleven o*clock the reading room *as empt# (@upa ora && sala de
lectura era goala)
+) Bomplementul circumstantial de timp nedefinit si frecventa (Adverbs of
Indefinite ,ime) (always, never, sometimes, o0ten, seldom, 0re>uently,
usually, ever, still etc) ocupa urmatoarele pozitii:
<?
a) inaintea verbului, cand acesta este la un timp simplu:
I usually *or" in m# room or ta"e part in some sport (@e obicei lucrez la
mine in camera sau fac sport)
b) dupa verbul to be si verbele modale:
,he shopping centre is always cro*ded (Bentrul comercial este mereu
aglomerat)
,he students must never come late (Studentii nu trebuie sa intarzie
niciodata)
c) intre auxiliar si verbul principal, cand acesta este la un timp compus; intre
cele doua auxiliare cand verbul principal este la un timp compus cu mai multe
auxiliare:
I have often listened to the noise of the *ind in the trees (Am ascultat
adesea suierul vantului prin copaci)
$ave #ou ever loved a man/
,he (roctor *ould never have chased the student if he had not tried to
escape (L(roctorulL nu ar fi urmarit pe student daca acesta n)ar fi incercat sa
scape) ; proctor = membru al consiliului de disciplina in universitatile engleze
.ota: Adverbul sometimes poate fi asezat la inceputul sau la sfarsitul
propozitiei:
'ometimes he couldn1t sleep for hours (sometimes)
J Bomplementul circumstantial de loc ("he Adverbial 1odifier of %lace)
&) Bomplementul circumstantial de loc se aseaza , in general, la inceputul sau
la sfarsitul propozitiei si nu poate desparti verbul de complementul sau direct:
I found the *a# to the river (Am gasit calea spre rau)
In the centre of the town is the mar"et)place (In centrul orasului este piata)
3ou sit hereK (Sezi aiciK)
+) Bomplementul circumstantial de loc (&) se aseaza inaintea celui de timp (+):
I1m going to the theatre (&) on 'aturday (+) 4et1s go together (Intentionez
sa merg la teatru sambata Sa mergem impreuna)
I go to the discotheFue (&) each week (+) (Aerg la discoteca in fiecare
saptamana)
<&
B Bomplementul circumstantial de mod ("he Adverbial 1odifier of 1anner)
Se aseaza dupa verb, daca acesta nu e urmat de un complement direct, sau dupa
complementul direct, daca acesta este scurt (a) %l preceda verbul cand
complementul direct este lung (b):
a) ,he river flo*s slowly and calmy (Faul curge incet si linistit)
$e spea"s %nglish and -rench fluently (%l vorbeste engleza si franceza
fluent)
b) $e Fuickly put do*n the fe* sentences the teacher dictated (A notat
repede cele cateva propozitii pe care le)a dictat profesorul)
,he student carefully selected the data he nedeed for his essa# (Studentul
a selectionat cu gri6a datele de care avea nevoie pentru eseul sau)
.ota: Adverbele really, probably, scarcely (abia), hardly, nearly
(aproximativ), almost, even, stron)ly etc se aseaza in propozitie conform
regulilor adverbelor de timp nedefinit:
$e could hardly eat an#thing (.u putea manca mai nimic)
,he# have really gone there (S)au dus intr)adevar acolo)
$e had almost fallen asleep (Aproape adormise)
6ormarea cuvintelor in limba en)le$a
(rincipalele mi6loace de formare a cuvintelor in limba engleza sunt:
&) Afixatia (Affixation) ) formarea de cuvinte noi prin adaugarea unor prefixe
(a) sau sufixe (b):
a) undergraduate (student) ; underground (subteran) ; misprint (greseala de
tipar) ; to disregard (a dispretui) ; supersonic
b) teacher ; runner ; tourist ; ste*ardess ; !apanese ; Banadian ; development
; liberation ; friendship ; childhood (copilarie) ; freedom ; useful ; peaceful ;
careless ; friendly ; daily ; monthly ; ans*erable (corespunzator, responsabil) ;
defensive ; to moderni/e ; to shorten etc
+) Bonversia (&onversion) ) schimbarea categoriei gramaticale, procedeu
extrem de frecvent in limba engleza:
<+
graduate = absolvent ; to graduate = a absolvi
catalogue = catalog ; to catalogue = a cataloga
comb = peptene ; to comb = a pieptana
word = cuvant ; to word = a exprima in cuvinte
to drive = a conduce un vehicul ; a drive = o plimbare cu un vehicul
to sob = a plange cu suspine ; a sob = un suspin
to drink = a bea ; a drink = o bautura
0) Bompunerea (&omposition) ) formarea de cuvinte compuse prin unirea a
doua sau mai multe cuvinte simple (rocedeul e foarte productiv in engleza
contemporana (numeroase parti de cuvant se pot combina prin compunere
pentru a forma cuvinte noi):
a) substantive compuse:
market-place = piata
horse-shoe = potcoava
tea-shop = ceainarie
dining-hall = sala de mese
skating-rink = patinoar
common-sense = bun simt
faint-heart = fricos
high-brow = intelectual snob
b) ad6ective compuse:
man-made = facut de om
hand-knitted = tricotat de mana
tongue-tied = amutit, mut
c) verbe compuse:
to daydream = a visa cu ochii deschisi
to whitewash = a varui
7) 'nele cuvinte (substantive si ad6ective) se formeaza prin combinarea celor
doua procedee: compozitie si afixatie:
substantive: left-hander = stangaci
sight-seer = vizitator, turist
ad6ective: deep-coloured = de culoare inchisa
well-dressed = bine imbracat
<0
broad-shouldered = lat in umeri
long-legged = cu picioare lungi
two-roomed = cu doua camere
lion-hearted = cura6os (cu inima de leu)
eagle-eyed = cu ochi ageri
Vorbirea directa si indirecta
(entru a trece propozitiile principale din vorbirea directa in vorbire indirecta se
aplica urmatoarele reguli, tinandu)se seama de felul propozitiilor (enuntiative,
interogative si imperative):
&) (ropozitia enuntiativa:
a) Se introduce prin con6unctia that , sau direct, omitandu)se con6unctia:
She sa#s: LI am so happ#L
She sa#s (that) she is so happ#
b) (ronumele personale, posesive, reflexive si ad6ectivul posesiv isi modifica
persoana dupa sens:
She sa#s: LI am so happ#L
She sa#s that she is so happ#
,he# sa#: LEe are read#L
,he# sa# that the# are read#
c) @aca predicatul propozitiei introductive este la un timp trecut, timpul
verbelor in vorbirea indirecta se modifica potrivit regulilor de corespondenta a
timpurilor:
) prezentul se transforma in %ast "ense:
LI*m all right L he said
$e said that he was all right
) %resent %erfect se transforma in %ast %erfect:
,he# said: L,he bo# has refused to let an#one come into the roomL
,he# said that the bo# had refused to let an#one come into the room
) %ast "ense devine %ast %erfect:
<7
$e said: LAt school in -rance the bo#s told meL
$e said that at school in -rance the bo#s had told him
.ota: In unele cazuri, %ast "ense se pastreaza:
She said: LAother died in &<0?L
She said her mother died in &<0?
) %ast %erfect nu se schimba:
$e said: LI had finished ever#thing b# five o1cloc"L
$e said that he had finished ever#thing b# five o1cloc"
) Future Indefinitive se transforma in Future-in-the-%ast:
$e said: LI shall come and see #ou as soon as I canL
$e said that he would come and see me as soon as he could
d) (ropozitiile enuntiative sunt introduse prin verbe declarative sau
echivalentele lor: to say, to say to si to tell (cand se arata si persoana careia ne
adresam), to thin1, to answer, to reply, to add etc

+) (ropozitia interogativa:
a) Se introduce prin con6unctia i0 sau whether (daca intrebarea are un
caracter general) sau se pastreaza acelasi cuvant interogativ din vorbirea directa
(daca intrebarea are un caracter special):
) intrebari generale:
LAre #ou sure/L the bo# said
,he bo# as"ed me if (whether) I *as sure
L@o #ou *ant me to read to #ou/L I as"ed him
I as"ed him if (whether) he *anted me to read to him
) intrebari speciale:
L$o* do #ou feel, !ohn/L I as"ed
I as"ed him how he felt
LEh# don1t #ou tr# to go to sleep/L I as"ed
I as"ed him why he did not tr# to go to sleep
<9
b) .u se mai face inversiunea subiectului cu predicatul deoarece propozitia
devine enuntiativa Se renunta la folosirea auxiliarului to do:
,he bo# said: L@o #ou thin" I am going to die/L
,he bo# as"ed his father if he thought he *as going to die
I as"ed: LAre #ou all right/L
I as"ed him if he was all right
c) (ersoana se schimba dupa sens:
LEhere have you been/L he as"ed
$e as"ed *here I had been
I as"ed her: LAre you reall# ill/L
$e as"ed her if she *as reall# ill
d) Se respecta regulile corespondentei timpurilor cand propozitia
introductiva e la un timp trecut:
$e as"ed: LEhat are #ou afraid of/L
$e as"ed me *hat I was afraid of
$e as"ed: L8id #ou return m# bic#cle/L
$e as"ed me if I had returned his bic#cle
e) (ropozitiile interogative sunt introduse prin verbele: to as1, to in>uire (a
intreba), to wonder (a se intreba) etc
0) (ropozitia imperativa:
a) Aodul imperativ se transforma in infinitiv:
L3ou go up to bedKL I said
I told him to go up to bed
L8on*t come inKL he said
$e told me not to come in
b) (ropozitiile imperative sunt introduse prin verbe care exprima un ordin, o
rugamainte, o cerere: to order, to tell, to as1, to command, to be), to
re>uest, to advise, to su))est, to allow etc
+onstructia 0or ... to %he 0or - Phrase&
<;
It *ould be natural for him to go to sleep
(Ar fi normal 2natural2 ca sa adoarma)
Bonstructia for him to go este formata din prepozitia 0or, un pronume sau un
substantiv in cazul acuzativ, si un infinitiv lung In limba engleza, astfel de
constructii sunt destul de frecvente, ele avand diferite functii in propozitie In
exemplul de mai sus, constructia for him to go to sleep are functia de subiect,
introdus cu a6utorul pronumelui it Bonstructia 0or ... to apare frecvent in
aceasta functie dupa expresiile: it is natural,it is possible, it is necessary, it is
hard, it is easy, it is stran)e etc:
It is hard for him to do it (Ii este greu sa faca aceasta)
It is possible for them to start earlier (% posibil ca ei sa porneasca mai
devreme)
It isn1t necessar# for you to make arrangements beforehand (.u e necesar ca
sa aran6ezi 2totul2 dinainte)
.ota: Aceeasi constructie apare si cu alte functii sintactice:
,he onl# thing for him to do *as to leave at once (atribut) (Singurul lucru
pe care putea sa)l faca era sa plece imediat)
,his passage is for you to translate (nume predicativ) (Acest fragment iti
revine tie de tradus)
Ee made room for him to pass (complement circumstantial de scop) (I)am
facut loc sa treaca)
Acu$ativul cu in0initive
Ehat do #ou expect me to think of that speech/ (Be va asteptati sa cred
despre aceste cuvinte/)
I advice you not to beinsolent (Ha sfatuiesc sa nu fiti obraznic)
,he spectators *atched the curtain rise slo*l# (Spectatorii priveau cortina
ridicandu)se 2cum se ridica2 incet)
@id #ou see them get off the train/ (I)ai vazut dandu)se 2cum s)au dat2 6os din
tren/)
Acuzativul cu infinitivul este o constructie formata dintr)un substantiv sau
pronume in cazul acuzativ si un infinitiv scurt sau lung Infinitivul are functia
predicativa pe langa substantivul sau pronumele in acuzativ Infinitivul este
cerut de verbul tranzitiv dupa care se foloseste aceasta constructie Acuzativul
<=
cu infinitivul se traduce in limba romana printr)un complement direct sau
printr)o propozitie completiva directa
Infinitivul scurt se foloseste dupa verbele care exprima: o perceptie a simturilor
(to see, to 0eel, to hear, to notice, to observe, to watch) si dupa verbele to
ma1e (a determina, a face sa) si to let (a lasa):
I shall make him speak (Am sa)l fac sa vorbeasca)
@on1t let her keep the boo" too long (.)o lasa sa tina cartea prea mult)
I saw the children play in the garden (Am vazut copiii 6ucandu)se in
gradina)
I shall hear him sing tonight (Il voi auzi cantand diseara)
Infinitivul lung (cu particula to) se foloseste dupa verbele care exprima o
activitate a intelectului (to thin1, to consider, to 1now, to believe, to e2pect,
to understand etc) ; un sentiment (to li1e, to disli1e, to hate, to pre0er etc) ;
vointa sau intentia (to want, to wish, to desire, to mean, to intend etc) ; un
ordin, o permisiune (to order, to re>uire, to permit, to allow, to 0orce etc):
She considers the text to be difficult (Socoteste ca textul e greu)
I thought him to be a good expert (Am crezut ca e un expert bin)
I li"e her to read to me (Imi place sa)mi citeasca)
Ee *ants this song to be recorded (Hrem ca acest cantec sa fie inregistrat)
+omple2 )erund
I ob6ect to 5ord orth*s robbing me (Aa opun ca lordul .orth sa ma
6efuiasca)
If #ou excuse my saying so (Iertati)ma ca ma exprim asa)
In exemplele de mai sus, gerunziul este precedat de un substantiv in cazul
genitiv (5ord orth*s robbing) si de un ad6ectiv posesiv (my sa#ing)
Substantivul in cazul genitiv si ad6ectivul posesiv indeplinesc functia de subiect
logic pe langa gerunziu
: astfel de constructie poate avea urmatoarele functii:
a) Subiect:
2our asking so man# Guestions anno#ed him
(-aptul ca i)ai pus atatea intrebari l)a suparat)
b) Bomplement direct:
<>
@o #ou mind my smoking here/
(Ha deran6eaza daca 2eu2 fumez aici/)
c) Atribut:
$e does not li"e the idea of our leaving so soon
(.u)i convine 2place2 ideea ca 2noi2 sa plecam asa curand)
d) Bomplement circumstantial: Passive Voice
a 0i la timpul cerut M forma a III a a verbului de
con6ugat

Present (imple : ,he room is cleaned ever# da#
Present +ontinuous : It is being cleaned
Past ense (imple: It was cleaned.
Past ense +ontinuous: It was being cleaned.
Present Per0ect: It has been cleaned.
Past Per0ect: It had been cleaned.
6uture : It will be cleaned.
Present conditional: It would be cleaned.
Past +onditional: It would have been cleaned.
In0initive: to be cleaned

"recerea din diate/a activa in diate/a pasiva9
3ary )ives mother a
0lower


3other is )iven a
0lower
by
3ary
( P +I +; +I P ( +;
<<
,!A: BI sau B@ din propozitia activa devine subiectul propozitiei
pasiveBomplementul de agent (the doer) poate sa lipseasca atunci cand e
exprimat printr)un pronume personal (I,#ou), pronume nehotarat (somebod#,
an#bod#) sau substantive ca: a boy# some people
,!A: verbele cu prepozitie isi pastreaza prepozitia alaturi din in diateza
pasiva
=x9 2ou can rely on this man. "his man can be relied on.
,!A:
%eople say that he is a good...
It is said that he is a...
3e is said to be...
%eople think that he was a...
It is thought that he was a...
3e is thought to have been a...
,!A: infinitivul prezent arata ca o actiune este simultana; infinitivul perfect
arata ca atiunea este anterioara
Ee must settle ever#thing before his leaving the to*n
(,rebuie sa aran6am totul inainte ca el sa plece din oras)
Past Per0ect
Afirmativ (MhadMV (forma a treia)
.egativ (MhadMnotMV (forma a treia)
Interogativ).egativ Hadn?tM(MV (forma a treia)
Question),ag ,he# had alread# entered, hadn?t they/
&)%ste o actiune terminata in trecut inaintea altei actiuni tot din trecut cu: since#
for# how long# ,ust# already# yet# after# before# as soon as# etc.
&??
+)Bu: hardlyJscarcelyJbarely$numai doar)#Kwhen
=x9I had hardly got on the bus when it started.3ardly had I got on the bus
when it started.
Bu:no soonerKthen

Past Per0ect +ontinuous
Afirmativ (MhadMbeenMV ()ing)
Interogativ hadM(MbeenMV ()ing)
.egativ (MhadMnotMbeenMV ()ing)
Interogativ)
.egativ
hadM(MnotMbeen
%ste o actiune in desfasurare in trecut, inaintea altei actiuni, tot din trecut
Bu: since# for# how long
Past ense (imple
Afirmativ (MV()ed)
(MV (forma a II a)
Interogativ didM(MV (infscurt)
.egativ (MdidMnotMV (inf scurt)
Interogativ)
.egativ
didM(MnotMV (inf scurt)
&?&
Question)tag ,he# left #esterda#, didn?t he/
&%ste o actiune terminata in trecut cu: as# when# then# yesterday# last
week# last month# last year# that day# the other day# once in ALGM# on
'unday# ago# etc.
@.%ste o actiune obisnuita, repetata in trecutIn acest caz se foloseste used
to pentru actiune incetata in prezent
,ota: este timpul naratiunii la trecut si se traduce prin perfect simplu, perfect
compus, imperfect, conditional prezent, con6unctiv perfect

Past ense +ontinuous
Afirmativ (MwasAwereMV ()ing)
Interogativ wasAwereM(MV ()ing)
.egativ (MwasAwereMnotMH
Interogativ)
.egativ
wasn?tAweren?tM(MV ()ing)
Question),ag ,he# *ere reading at this time #esterda#,
weren?t they/

&)%ste o actiune in desfasurare intr)un anumit moment in trecut cu: at this time
yesterday# yesterday at B oNclock#K when he came# etc.
+)% folosit pentru a exprima iritare, indignare
Present Per0ect (imple
&?+
Afirmativ (MhaveAhasMV (forma a treia )
Interogativ haveAhasM(MV (forma a treia)
.egativ (MhaveAhasMnotMV (forma a treia)
Interogativ)
.egativ
haveAhasM(MnotMV (forma a treia)
Question)tag ,he# havenRt arrived #et, have
the#/
&)%ste o actiune inceputa in trecut si continuata pana in momentul vorbirii cu:
since# for# how long
+)%ste o actiune petrecuta intr)un moment neprecizat(se simte efectul)
=x9 I have washed my blouse $it is clean)
0)%ste o actiune care tocmai a avut loc
B ,ust# already dupa auxiliar
yet in intrebare=de6a ma informez; in negatie=inca
yet apare la sfarsitul propozitiei
Btill# now# up to now# so far# until now# up to the present moment la sfarsit
sau la inceput de propozitie
Blately(in ultima vreme),recently# of late# latterly numai la sfarsit propozitiei
Sduring the last week# the last few days# theese twenty minutes
7) : actiune petrecuta intr)o perioada de timp care nu s)a terminat inca: today#
this week# this month# this year# this sommer# all day# all night# etc.
9)cu adverbe de frecventa: ever# never# seldom# often# sometimes# several
times# etc.
&?0
;)In propozitiile circumstantiale de timp si propozitiile conditionale de tip &)
viitorul este inlocuit cu %resent %erfect 'imple pentru actiune prioritara
anterioara


Present Per0ect +ontinuous

Afirmativ (MhaveAhaveMbeenMV ()ing)
Interogativ HaveAhasM(MbeenMV ()ing)
.egativ (MhaveAhasMnotMbeenMV ()ing)
Interogativ)
.egativ
HaveAhasM(MnotMbeen

%ste o actiune inceputa in trecut, este in desfasurare in momentul vorbirii si
actiunea pleaca spre viitorBu: since# for# how long
Present (imple ense
Afirmativ (MV (pers a)III)a : )s,)es, )o, )ss, )ch,
)sh)
Interogativ doAdoesM(MV (infscurt)
.egativ (MdoAdoesMnotMV (infscurt)
Interogativ)
.egativ $8onNt
doAdoesM(MnotMV (infscurt)
&?7
you>)
Question),ag $u-
i asa>)
She goes there ever# da#, doesn?t
she/

&%ste o actiune obisnuita, repetata, permanenta
B very day# every week# etc. pozitia: la sfarsit sau la inceput de propozitie
B ussualy# often# seldom# always# sometimes# generaly# never# okkasionaly# etc.
pozitia: dupa subiect
B from time to time# once a week# twice a week# etc. pozitia: numai la
sfarsitul propozitiei
@.%xprima un adevar general valabil
C.Apare in: comentarii, retete, demonstratii, indicatii scenice, titluri de articole,
etc
D.%ste o modalitate de exprimare a unui program oficial
=x9.e start a new term at school tomorrow
E.In propozitii circumstantiale de timp (when# while# after# before# as soon as#
till# until ) si conditional tip & viitorul este inlocuit cu prezentul simplu
pentru actiune simultana
=x9 I shall go to ?ucharest if I have money.

Present +ontinuous ense
Afirmativ (Mto be(present)MV)ing
Interogativ to beM(MV)ing
&?9
.egativ (Mto beMnotMV)ing
Interogativ)
.egativ
to beM(MnotMV)ing
Question),ag She is reading no*, isn?t she/ I am
disturbing #ou, aren?t I/

&%ste o actiune in desfasurare in momentul vorbirii cu: now# at this moment#
,ust$now)# etc.
+Arata ca o actiune este temporara
0%ste o modalitate de exprimare a viitorului ca urmare a unui program
personal
=x9 INm visiting my grandparents this week.
7Arata ca o actiune este prea des repetata, si supara, irita vorbitorul cu often#
forever# generaly# constantly# never# etc.
=x9 "his child is forever crying.
.ota: verbele to grow si to get arata trecerea de la o stare la alta
=x9 It is getting dark.1y parents are growing older and older.

Verbe care nu se 0olosesc la aspectul continuu
&)Herbe de perceptie: to feel# to hear# to notice# to see# to smell# to taste
+)Herbe care exprima o activitate mintala: to agree# to believe# to distrust# to
doubt# to find# to foresee# to forget# to guess# to imagine# to know# to mean# to
mind# to remember# to recogni/e# to recollect# to regard# to suppose# to think
$that) # to trust# to understand
0)Herbe care exprima o dorinta: to desire# to intend# to want# to wish# etc.
&?;
7)Herbe care exprima o posesie: to belong# to have# to hold# to keep# to owe# to
own# to possess
9)Herbe care exprima atitudini, sentimente, stari emotionale: to abhor# to
adore# to detest# to dislike# to displease# to like# to love# to hate# to please# to
prefer# etc.
;)Herbe care exprima o stare, o conditie: to appear# to be# to consist$of)# to
contain# to differ# to deserve# to eFual# to exist# to resemble# to seem# to suit
Semnificatia semnelor LML si L)L este: LML inseamna ca se foloseste la aspectul
continuu, L)L inseamna contrarul
to see
) to perceive
M to meet, to visit, to intervie*
to expect
) to hope , to believe
M to *ait for
to thin"
) to believe, to give an opinion
M to thin" of 2 about


to have
) to possess
M to ta"e a bath, a sho*er, lunch, brea"fast
M a face pe cineva sa faca ceva pentru tine(verb
cauzativ)
=x9 INm having my house painted
to be
) to exist
M comportare temporara
&?=
=x9 2ou are being rude today

4rdinea cuvintelor in propo/itie este9 (=P=+;A+I=+3=+5=+
he (ub'unctive
A.he synthetical sub'unctive
F.he Present (ub'unctive
%ste identic cu infinitivul scurt al verbului, este socotit vechi, pretentios si
nu se foloseste in limba contemporana
Apare in urari(expresii fixe)
-ar be it from meK (departe de
mine)
$eaven
Je that as it ma#K
Suffice it to sa# that
8ood b#eK(8od be *ith #ouK)
8od forgive2bless #ouK
Apare dupa impresii impersonale
It is natural that they should
comeO
It is natural that they come.
@upa advise, to recommendshould
"hey suggest that he should read.
&?>
"hey suggest him to read.
"hey suggest that he read.
@.he Past Present (ub'unctive
Identic cu (ast ,ense Tul verbului (to be2*ere)
Apare dupa constructii ipotetice
In conditional tip II
C.he Past Per0ect (ub'unctive
Identic cu (ast (erfect)ul verbului
Apare dupa wish# if only# as if# as thought# even if# even thought
".he Analythical (ub'unctive
-ormat dintr)un verb modal(shall# should# would# may# mught# could)
%ste mai des folosit si apare atat in propozitia secundara cat si in
propozitia principala
ShallMinfinitiv
%ro/itia principala %ropo/itia secundara
Shall I help #ou/ (oferta) Amenintare (informal
english)
ShouldMinfinitiv
%ropo/itia principala %ropo/itia secundara
Eh# should I go there/ In conditional tip I si II
@upa constructii ipotetice
&?<
In completiva directa
In propozitia de scop
Aa#2mightMinfinitiv
%ropo/itia principala %ropo/itia secundara
exprima o urare:
Aa# all #our dreams come
trueK
:h, that the# might *inK
@upa constructii
impersonale: it isJwas
possible# probable# likely
In propozitia concesiva
In propozitia de scop
EouldMinfinitiv
In propozitia secundara dupa wish si if only
BouldMinfinitiv
%xprima scopul ca o alternativa a lui mayJmight# could
avand un grad mai mare de siguranta
I studied so that I might pass the exam $but I didnNt).
I studied so that I could pass the exam $I am a student).
3odal verbs
&&?
Bonceptul de capacitate, posibilitate, necesitate sau obligatie este redat de asa
numitele Lmodal auxiliar# verbsL : can# could# shall# should# must# need# ought
to# used to# dare.
+aracteristici:
.u au infinitiv lung
.u primesc LsL la persoana a III a singular prezent simplu
.u primesc L)ingL
Herbele care urmeaza sunt la infinitiv scurt; excceptie: used to# ought to
.u au toate timpurile si modurile unui verb normal, de aceea unele au
echivalenti
-ormeaza interogativul prin inversiune; negativul M not
+an-could to be able to
3ay-mi)ht (numai in Indirect Speech) to be allowed to; to be permited to
3ust to have to
'erbe modale (clic" pe lin")uri)
Eill Shall Ban Bould Aa# Aight Aust .eed Should :ught to Eould
'sed to
@are
;irect-Indirect (peech

A @aca in propozitia principala verbul to say, to tell, etc(reported verbes)
sunt la prezent, in propozitia secundara (completiva directa) se pune orice
timp cerut de inteles
J @aca reported verbs sunt la trecut in completiva directa au loc schimbari
la nivel de pronume, adverb si verb
(ronume
&&&
I he2she
*e the#
m# his2her
our their
this that
these those
Adverb
$ere there
.o* then
,oda# that da#
,onight that night
,omorro* the next da#
the follo*ing da#
3esterda# the da# before
the previous da#
&&+
Ago before
.ext the next
the da# after tomorro* in t*o da# time
the da# before #esterda# t*o da#s before
Herb
(resent simple (ast simple
(resent continuous (ast continuous
(resent perfect (ast perfect
(ast tense (ast perfect
-utur -utur in the past
Imperative Infinitive
,!A: prezentul simplu poate ramane neschimbat atunci cand exprima un
adevar general valabil sau o actiune valabila si in prezent
,!A: If poate fi inlocuit cu whether atunci cand exprima o indoiala sau
posibilitatea unei alegeri
=x9 N'hall I help you>N he said. 3e said whether I should help him.
,!A: Intrebarile
a U@o #ou spea" english/R he as"ed $e as"ed me if I spo"e english
&&0
b U$o* are #ou/R she said She said ho* I *as
,!A: imperativul cu let 9

Singul
ar
I 4et me goK
II 8oK
III 4et him2her2it goK

(lural
I 4et us goK (4etRs)
II 8oK
III 4et them goK
=x9 P5etNs goP# he said. 3e sugested that they should go.
,!A: exclamatiile
LEhat a K L


She said it *as
L$o* a KL
LA# goodnessKL







She exclaimed *ith
horror2disgust2surpris
e
L:h dearKL
L$eavensKL
L'ghKL
&&7
L-or goodness
sa"eKL
L4oo" outKKL
L,han" #ouKL

$e than"ed me
L8ood morningKL


She greeted me
She *ished me a
L4iarKL

She called me a liar
L@amnKL

She s*ore
,!A: Bonditional tip II si III raman neschimbate
&&9