Cursul II

ANALIZA GESTIUNII RESURSELOR UMANE ALE NTREPRINDERII

Introducere
Acest curs abordeaz, din multitudinea aspectelor referitoare la gestiunea potenialului uman
al ntreprinderii, dou probleme principale ce pot delimita obiectul de baz al analizei
resurselor umane, i anume:
- Analiza dinamicii, structurii i calificrii resurselor umane;
- Analiza eficienei utilizrii resurselor umane.
1. Anal!a dna"c# structur $ cal%c&r resurselor u"ane
Realizarea performanelor oricrei ntreprinderi poate depinde, n mare msur, de dinamica,
de structura, de calitatea i, nu n ultimul rnd, de modul n care se folosete potenialul uman.
Dinamica resurselor umane se refer la modificrile absolute sau relatie ale numrului de
salariai, modificri datorate influenelor conte!tului economico-social global sau politicii de
recrutare i asigurare cu personal la niel de ntreprindere.
"cderea sau creterea numrului de salariai se poate aprecia diferit, n funcie de conte!tul
economic global i mai ales, n funcie de consecinele economico-financiare ale acestei
modificri.
Astfel, scderea numrului de salariai poate fi apreciat ca negati dac este rezultatul unei
politici de personal defectuoase, cu consecine nefaorabile asupra performanelor de
ansamblu ale firmei, sau dac reflect incapacitatea ntreprinderii de a face fa restriciilor
impuse de mediul economic.
#e de alt parte, scderea de personal se poate aprecia ca poziti dac este rezultatul
modificrii raportului de ec$ilibru dintre potenialul uman i cel material, ca urmare a creterii
gradului de dotare te$nic a firmelor.
Din punct de vedere structural, analiza cantitati a asigurrii ntreprinderii cu resurse umane
se face, cel mai adesea, pe cele dou mari categorii: personal operati i personal de
administraie i conducere. %n cadrul ntreprinderilor aparinnd unor domenii de actiitate
dinamice, n care deine prioritar actiitatea de cercetare-dezoltare, analiza structural se
bazeaz pe trei mari categorii, i anume: muncitori, personal te$nic i de cercetare, personal de
conducere i administrati.
&e asemenea, prezint importan n cadrul politicii de personal i alte aspecte structurale,
precum: structura personalului pe grupe de profesiuni, pe categorii de calificare, pe grupe de
rst, pe se!e sau n funcie de natura contractului de munc.
'
Analiza calificrii forei de munc izeaz, pe de-o parte, caracterizarea situaiei calificrii
personalului la un moment dat sau n dinamic, iar pe de alt parte, modul n care este utilizat
personalul calificat.
#entru stabilirea nielului de calificare a personalului se utilizeaz coeficientul calificrii
medii ()*, determinat pe baza relaiei:
) +
( )

=
=

n
i
si
n
i
i si
N
k N
'
'

unde: ,
s
reprezint numrul de salariai pe categorii de ncadrare
- . categoria de ncadrare
n . numrul de categorii de ncadrare
#entru a caracteriza modul de folosire a personalului calificat se poate utiliza coeficientul de
concordan ()
c
*, determinat ca raport ntre coeficientul de comple!itate a lucrrilor ()
l
* i
coeficientul calificrii medii a forei de munc ()*.
)
c
+
K
K
l
)
l
+
( )

=
=

n
i
hi
n
i
i hi
N
t N
'
'
unde: ,
$
reprezint numrul de ore normate pe categoria de ncadrare a
lucrrilor
t . categoria de ncadrare a lucrrilor
n . numrul de categorii de ncadrare a lucrrilor
%n practic pot aprea urmtoarele situaii:
)
c
/ ' reflect faptul c ntreprinderea are un surplus de personal calificat n raport cu
nielul te$nic al lucrrilor care trebuie realizate; consecinele unei asemenea situaii
sunt: creterea c$eltuielilor cu salariile i deteriorarea performanelor.
)
c
0 ' reflect faptul c ntreprinderea folosete personal insuficient calificat n raport
cu nielul te$nic al lucrrilor care trebuie realizate; consecina cea mai frecent a
acestei situaii se concretizeaz n deficiene calitatie ale produselor realizate,
lucrrilor e!ecutate.
)
c
+ ' reflect asigurarea concordanei optime ntre calificarea personalului i gradul
de comple!itate a lucrrilor.
1
'. Anal!a e%cen(e utl!&r resurselor u"ane
2ficiena utilizrii potenialului uman este e!primat cu a3utorul indicatorilor de productiitate
medie si4sau marginal, care reflect relaia de cauzalitate dintre factorul uman i rezultatul
obinut n urma efortului depus de acesta.
Productivitatea medie (W * e!prim efectul obinut (5ifra de afaceri, #roducia e!erciiului,
6aloarea Adugat, Rezultatul e!ploatrii, etc.* prin utilizarea unei uniti de timp de munc
(e!primat prin: numr de salariai, om-zile, om-ore*. Relaiile de calcul pot fi:
W a4salariat
+
Ns
RE VA !A
e"
* , , (
W a4categorie de salariai
+
respectiva cate#oria din
e"
Ns
RE VA !A * , , (
W
z4salariat
+
z Ns
RE VA !A
e"

* , , (
W
$4salariat
+
h Ns
RE VA !A
e"

* , , (
sau
d z Ns
RE VA !A
e"

* , , (
unde: W
a
reprezint productiitatea medie anual
W
z
. productiitatea medie zilnic
W
$
. productiitatea medie orar
,s . numrul de salariai
z . numrul de zile lucrate de un salariat4an
$ . numrul de ore lucrate de un salariat4an
d . durata zilei de lucru
#ornind de la dinamica indicatorilor productiitii medii se poate realiza o caracterizare
general a eficienei muncii, innd cont de urmtoarele corelaii:
a* 7
W
a4s
0 7
W
a4categorie de salariai
semnific o cretere a ponderii categoriei
respectie de salariai n nr. total de personal;
7
W
a4s
/ 7
W
a4categorie de salariai
semnific o reducere a ponderii categoriei
respectie de salariai n nr. total de personal;
b* 7
W
a4s
0 7
W
z4s
semnific o mbuntire a gradului de utilizare a timpului
de munc disponibil (o cretere a nr. de zile lucrate pe an*;
7
W
a4s
/ 7
W
z4s
semnific o utilizare incomplet a timpului de munc la
nielul unui an; aceast situaie poate sugera e!istena unei
rezere de cretere a productiitii muncii la nielul unui
an;
c* 7
W
z4s
07
W
$4s
poate fi rezultatul creterii duratei zilei de lucru (sau o
cretere a numrului de ore lucrate ntr-o zi*
7
W
z4s
/ 7
W
$4s
reprezint o utilizare incomplet a timpului de lucru la
nielul unei zile; poate reprezenta de asemenea o rezer de
cretere a productiitii muncii la nielul unei zile.

8endina general a productiitii medii a muncii se poate aprecia n funcie de dinamica
indicatorilor de rezultate corelat cu dinamica timpului de munc. Astfel, creterea mai rapid
9
a indicatorilor de rezultate fa de creterea4reducerea timpului de munc semnific o situaie
faorabil concretizat n creterea : medii a muncii:
7
5A (;e!, etc*
0 7
8
conduce la creterea :, dup cum 7
5A (;e!, etc*
/ 7
8
determin o scdere
a :.
#e lng aceste aspecte, n analiza economico-financiar prezint importan i aprecierea
corelaiei dintre gradul de nzestrare te$nic (<4,s* i productiitatea muncii (;e!4,s*. #entru
o apreciere faorabil a utilizrii mi3loacelor de munc (<* se recomand o deansare a
indicelui nzestrrii te$nice de ctre indicele productiitii muncii: 7
<4,s
/ 7
;e!4,s
=innd cont de faptul c productiitatea (:* medie a muncii este un indicator comple!, a crui
mrime i eoluie sunt influenate de o multitudine de factori, analiza poate fi aprofundat cu
a3utorul metodei iterrii. Aceast metod presupune urmtoarele etape i principii:
- identificarea sau delimitarea factorilor care influeneaz fenomenul analizat;
- construirea modelului de analiz factorial prin ordonarea factorilor dup criteriul
condiionrii lor economice: mai nti factorul4factorii cantitati4cantitatii, urmeaz cel4cei de
structur, iar ultimul rmne factorul calitati;
- iterarea sau nlocuirea fiecrui factor se face succesi, n ordinea cuprinderii n
modelul de analiz;
- factorul a crui influen a fost determinat se ia la aloarea efecti i rmne la
aceast aloare pn la sfritul iterrii;
- factorul a crui influen nu a fost determinat rmne la aloarea din baza de
comparaie;
- dup cuantificarea influenei factorilor se procedeaz la analiza sau interpretarea
influenei fiecrui factor asupra fenomenului analizat.
#entru analiza factorial a productiitii muncii se pot utiliza numeroase sisteme de legturi
cauzale, cele mai frecent utilizate fiind:
W a
+ z ! W z

W a
+ h ! W $
sau W a
+ z ! d ! W $
W a
+
$
e" !A
Ns
$ * (

W
a
+
Nop
!A
Ns
Nop

unde ,op reprezint nr. de salariai operatii

W
a
+
'>>
'

n
i
i ti
% #
unde : g
ti
reprezint structura timpului de munc
?
i
. productiitatea muncii pe structura implicat
Productivitatea mar#inal (:
mg
* reflect sporul de producie obinut cu a3utorul unei cantiti
suplimentare de munc. 2a este egal cu raportul dintre ariaia produciei (sau a altui rezultat*
i ariaia timpului de munc:
:
mg
+
&
e"
& &
e" e"

> '
> '
&in cercetrile practice a rezultat faptul c prin suplimentarea constant a factorului munc se
poate obine o cretere a produciei numai pn la un anumit niel. &up atingerea acestui
@
niel ma!im producia ncepe s scad, cu toate c factorul uman este suplimentat cu aceeai
aloare. Acest aspect poate fi e!plicat pe seama elasticitii produciei n funcie de factorul
uman:
e +
W
W
&
&

&
&

m#
=

Aadar, elasticitatea reflect modificarea procentual a produciei la creterea cu un procent a

factorului munc. %n funcie de aloarea acestui coeficient de elasticitate se pot delimita trei
zone de randament priind actiitatea unei ntreprinderi, astfel:
- zona randamentelor cresctoare, n care e 0 ' (semnific faptul c suplimentarea
factorului uman determin o cretere rapid a produciei*;
- zona randamentelor descresctoare, n care > / e / ' (semnific faptul c
suplimentarea factorului munc duce la creterea produciei, dar ntr-un ritm mai lent*
- zona randamentelor negatie, n care e / > (semnific faptul c, dei factorului uman
este suplimentat n continuare, producia nregistreaz scdere*.
Reprezentarea grafic a curbelor productiitii medii i marginale (figura nr.1.'* scoate n
eiden asemnrile i deosebirile dintre ele:

:
mg
:
mg
W W

8
<igura nr.1.' . 5urbele productiitii medii i marginale
Aa cum se poate obsera, cele dou curbe au o eoluie asemntoare: ncep printr-o cretere,
ating punctul ma!im i apoi scad.
&eosebirile sunt urmtoarele:
- productiitatea marginal crete i scade mult mai repede dect productiitatea medie
(ca urmare a faptului c :
mg
ine cont de consecina ultimei uniti de factor uman utilizat, n
timp ce : medie reflect modul de utilizare a factorului uman n totalitatea sa*;
- punctul de ma!im al :
mg
corespunde unui niel inferior al timpului de munc fa de
nielul corespunztor punctului de ma!im al : medii;
- productiitatea marginal nregistreaz, spre deosebire de productiitatea medie, i
alori negatie.
A
- Analiza cheltuielilor financiare
- Cheltuielile financiare sunt supuse, de regula, unei analize distincte datorita
caracterului lor specific, al proportiei, relativ importante, pe care o detine n
cheltuielile totale precum si prin faptul ca acestea reflecta aspecte referitoare
la relatiile financiare ale agentului economic cu alti agenti economici sau
parteneri de piata, cu sistemul bancar sau financiar.
- "tudiul analitic al c$eltuielilor financiare are n edere urmatoarele directii
metodologice:
- a* - analiza dinamicii sumei a'solute a cheltuielilor financiare(
- b* - analiza dinamicii nivelului relativ al cheltuielilor financiare e"primat la )*** lei
venituri financiare sau la )** +)***, lei cheltuieli totale,
- c) - analiza structurii cheltuielilor financiare si respectiv a modificarilor
structurale care au avut loc de la un segment de timp la altul,
- d* - analiza factoriala a modificarii cheltuielilor cu do'-nzile la )*** lei cifra de
afaceri .n profil dinamic sau comparativ cu nivelul pro#ramat.
- Analiza dinamicii nivelului relativ al cheltuielilor financiare exprimat la
1000 lei venituri financiare sau la 100 (1000) lei cheltuieli totale
- Nivelului relativ al cheltuielilor financiare exprimat la 1000 lei venituri financiare
are continutul unui indicator de eficienta si analiza lui n dinamica ofera o
informatie c 1!1t1"#v are permite formularea unor concluzii mai complexe,
mai explicite si deci mai utile pentru factorii de conducere. $iminuarea
raportului cheltuieli-venituri financiare atesta un curs favorabil al eficientei si
prin aceasta se propaga o influenta pozitiva asupra nivelului rentabilitatii.
- %e considera, prin urmare, ca cheltuielile financiare se efectueaza n conditii
de eficienta economica numai atunci c&nd veniturile financiare obtinute sunt
mai mari dec&t cheltuielile sau atunci c&nd indicele de dinamica al veniturilor
financiare devanseaza indicele de dinamica al cheltuielilor financiare.
- 'n acelasi context metodologic este calculat si interpretat indicatorul
intitulat (Cheltuielile financiare la 100 )1000) lei cheltuieli totale(. *cest
indicator exprima proportia cheltuielilor financiare n cheltuielile totale ale
exercitiului, iar analiza sa n dinamica este n masura sa ne edifice asupra
sensului si amploarei modificarii structurale.
- 5$eltuielile financiare totalizeaza urmatoarele categorii de c$eltuieli:
- '*- a3ustarea alorii imobilizarilor financiare si a inestitiilor financiare detinute ca
actie circulante;
- 1*- c$eltuieli priind dobnzile (aloarea dobnzilor datorate aferente mprumuturilor
si datoriilor asimilate, aloarea dobnzilor datorate aferente mprumuturilor ncasate
B
de la societati din grup, aloarea dobnzilor cuenite asociatilor pentru
disponibilitatile depuse la unitate, aloarea dobnzilor repartizate pe c$eltuieli pentru
operatiunile de cumparare cu plata n rate, aloarea dobnzilor platite, aferente
creditelor acordate de banci n conturile curente precum si aloarea dobnzilor
aferente creditelor bancare pe termen scurt*;
- 9*- pierderi din creante legate de participatii (pierderi din creante imobilizate*;
- @*- c$eltuieli priind inestitiile financire cedate;
- A*-.c$eltuieli din diferente de curs alutar (diferentele nefaorabile de curs alutar
rezultate n urma ac$itarii datoriilor n aluta; diferentele nefaorabile de curs alutar
rezultate din ealuarea datoriilor n aluta la nc$eierea e!ercitiului financiar;
diferentele nefaorabile de curs alutar rezultate din ealuarea la nc$eierea
e!ercitiului financiar a disponibilitatilor bancare n aluta, disponibilitati n aluta
e!istente n casierie, precum si a altor aloride trezorerie cum sunt titluri de stat n
aluta, acreditie si depozite pe termen scurt n aluta; diferente nefaorabile de curs
alutar rezultate din lic$idarea depozitelor pe termen scurt, a acreditielor si
aansurilor de trezorerie n aluta*;
- B*- c$eltuieli priind sconturile acordate (aloarea sconturilor acordate clientilor,
debitorilor sau bancilor*;
- C*- alte c$eltuieli financiare;
- +odele factoriale pentru analiza modificarii cheltuielilor cu dob&nzile la
1000 lei cifra de afaceri,
- DEodelul 'D
- , n care:
- Chd - cheltuielile cu dob&nzile la 1000 lei cifra de afaceri,
- 5F& - suma c$eltuielilor cu dobnzile,
- 5A - cifra de afaceri,
- 5" - capitalul strain (mprumuturi, datorii asimilate si credite purtatoare de dobnda*.
- - capitalul strain care reine la '>>> lei cifra de afaceri,
- - rata medie a dobnzii.
- DEodelul 1D
-
C
- n care:
- Act - aloarea medie a actielor totale,
- - aloarea medie a actielor totale care reine la '>>> lei cifra de afaceri,
- - ponderea procentuala a capitalului strain utilizat pentru finantarea actielor
totale (capitalul strain care reine la '>> lei total actie*,
- - structura capitalului strain pe surse de proenienta,
- - rata dobnzii aferenta fiecarei surse de proenienta a capitalului strain,
-
- Anal!a %actorala a c)eltuellor cu do*+n!le la 1,,, le c%ra de a%acer
-.Modelul 1./
Felul modificarii
Eodificarea absoluta a c$eltuielilor cu
dobnzile la '>>> lei cifra de afaceri
+odificarea totala a cheltuielilor
cu dob&nzile
la '>>> lei cifra de afaceri
din care:
- influenta modificarii
capitalului strain care
reine la '>>> lei cifra de
afaceri,
- influenta modificarii
ratei medii a dobnzii
- +odificarea nivelului eficientei economice a cheltuielilor cu dob&nzile exprimat prin indicatorul (Cheltuielile cu
dob&nzile la 1000 lei cifra de afaceri(, supus analizei conform modelului 1, ne permite sa formulam concluzii
privind urmatoarele aspecte,
- - capitalul strain care revine la 1000 lei cifra de afaceri, sau gradul de participare a capitalului mprumutat la
realizarea cifrei de afaceri se recomanda sa nregistreze o diminuare de la un segment de timp la altul
deoarece n aceste conditii creste capacitatea de autofinantare a activitatii agentului economic simultan cu
reducerea nivelului cheltuielilor cu dob&nzile la 1000 lei cifra de afaceri. 'n acest caz este necesar sa se
confirme devansarea indicelui de dinamica a sumei capitalului mprumutat de indicele de dinamica al cifrei de
afaceri,
-
- - rata medie a dob&nzii va fi, de asemenea, acceptata la un nivel considerat minim, n conditiile aplicarii unei
politici financiare care sa tina seama de, rata inflatiei, situatia raportului cerere-oferta pentru mprumuturile de
pe piata financiara, capacitatea agentului economic de a rambursa la scadenta capitalul mprumutat, alegerea
sursei de creditare care percepe dob&nda cea mai mica.
- - ntr-o formulare generala se poate concluziona, ca pentru a obtine o crestere
a eficientei cheltuielilor cu dob&nzile este necesar ca indicele de dinamica al
G
cifrei de afaceri trebuie sa devanseze indicele de dinamica al cheltuielilor cu
dob&nzile,
-
- Anal!a %actorala a c)eltuellor cu do*+n!le la 1,,, le c%ra de a%acer
-.Modelul './
Felul
modificarii
Eodificarea absoluta a c$eltuielilor cu dobnzile la
'>>> lei cifra de afaceri
+odificarea totala a
cheltuielilor cu
dob&nzile la 1000 lei
cifra de afaceri
din care:
- influenta
modifi- carii
alorii medii a
actielor totale
care reine la
'>>> lei cifra de
afaceri
- influenta
modifi- carii
ponderii
capitalului strain
utilizat pentru
finantarea
actielor totale
- influenta modifi-
carii ratei medii a
dob&nzii
din care:
- influenta modificarii structurii capitalului strain pe surse de proenienta
- influenta modificarii ratei dob&nzii aferenta fiecarei surse de provenienta a capitalului
strain
H
- Analiza interdependentei cheltuielilor aferente activitatii economice cu ceilalti indicatori economico-
financiari
- -n sistem factorial de sinteza privind interdependenta cheltuielilor cu ceilalti indicatori economico-
financiari este pus n valoare, n primul r&nd, n cadrul analizei rezultatului din exploatare )profitului) aferent
cifrei de afaceri, prin prisma modificarii unor indicatori specifici care exprima volumul fizic al cifrei de afaceri,
structura fizica a cifrei de faceri, preturile si tarifele practicate, precum si a costurilor unitare complete, astfel,
- - +odificarea rezultatului din exploatare )profitului) aferent cifrei de afaceri,
- este explicata prin,
- a) influenta modificarii cifrei de afaceri,
-
- din care,
- - influenta modificarii volumului fizic al cifrei de afaceri,
-
- - influenta modificarii preturilor de livrare a marfurilor sau a tarifelor serviciilor prestate,
-
- b) influenta modificarii cheltuielilor )cheltuielilor de exploatare aferente cifrei de afaceri) la 1000 lei cifra de
afaceri,
-
- din care,
- - influenta modificarii structurii fizice a cifrei de afaceri,
- - influenta modificarii preturilor si tarifelor,
'>
- - influenta modificarii costurilor unitare complete,
- Analiza rentabilitatii pe baza punctului critic
- *naliza rentabilitatii activitatii economice prin prisma punctului critic consta n a determina volumul
fizic al productiei, v&nzarilor sau al serviciilor care trebuie executat astfel nc&t sa se asigure recuperarea n
totalitate a cheltuielilor de exploatare prin dimensiunea valorica a productiei obtinute, sau prin ncasarea
contravalorii produselor v&ndute sau a serviciilor prestate. 'n acest caz, reprezentarea grafica este considerata
ca fiind un procedeu adecvat care faciliteaza analiza propusa.
-
- Notatiile folosite au urmatoarele semnificatii,
- abscisa ./ - volumul fizic al productiei fabricate, v&ndute sau a serviciilor prestate0
- ordonata .1 - expresia valorica a cheltuielilor de exploatare aferente cifrei de afaceri )productiei) si
respectiv a cifrei de afaceri )productiei)0
- linia * - C2 3 cheltuielile fixe sau conventional-constante0
- linia * - C4 3 cheltuielile de exploatare aferente cifrei de afaceri )productiei)0
''
- linia . - C* 3 cifra de afaceri )valoarea productiei)0
- triunghiul . - * - 5C 3 zona pierderilor0
- triunghiul 5C - C4 - C* 3 zona profitului0
- punctul 5C - punctul de echilibru al cifrei de afaceri cu cheltuielile de exploatare aferente sau, punctul
critic al rentabilitatii prestatiilor )pragul de rentabilitate).
- 5entru a calcula volumul fizic de productie fabricata, v&nduta sau de servicii prestate care
corespunde pragului de rentabilitate )67), c&nd cifra de afaceri )C*) sau valoarea productiei )8) este egala cu
cheltuielile de exploatare )C4), aferente cifrei de afaceri sau aferente productiei, dupa caz, se procedeaza la
construirea ecuatiei,
- CA = CE q*p = C ! q*cv q*(p " cv) = C
- de unde rezulta, , n care,
- 67 - volumul fizic al productiei, v&nzarilor sau serviciilor prestate pentru care cifra de afaceri )productia) este
egala cu cheltuielile de exploatare aferente0
- - cifra de afaceri )valoarea productiei) care se nregistreaza n punctul critic al rentabilitatii0
- - cheltuielile pentru exploatare aferente cifrei de afaceri )productiei) la punctul pragului
de rentabilitate0
- C2 - cheltuielile fixe sau conventional-constante0
- p - pretul sau tariful unitar0
- - cheltuielile variabile care revin la o unitate fizica de produs sau de serviciu prestat.
- 'n conditiile acceptarii unui anumit cuantum al profitului, volumul fizic al productiei, v&nzarilor sau al
serviciilor care trebuie executat, livrat sau prestat, se determina pe baza urmatoarei relatii,
-
- *naliza pragului de rentabilitate ofera posibilitatea fundamentarii a patru categorii de decizii, si
anume,
- 1- managementul operativ al activitatii curente prin decizii care vizeaza optimizarea volumul fizic sau
valoric al activitatii economice, pe sortimente sau pe total, pentru a obtine rezultate financiare acceptabile si
competitive. *ceste decizii vizeaza, de asemenea, corectia operativa a eventualelor situatii sau fenomene care
vor propaga efecte nefavorabile, pe termen scurt, asupra rezultatelor financiare0
- - asigurarea nivelului de profitabilitate dorit n cazul asimilarii n fabricatie a unui nou produs n
conditiile stabilirii volumului fizic al productiei din acest nou produs0
'1
- !- cuantificarea performantelor financiare care pot fi obtinute n cazul aplicarii unei decizii care
vizeaza dezvoltarea activitatii prin cresterea productiei si respectiv, prin cresterea cifrei de afaceri care implica,
n consecinta, si cheltuieli mai mari, at&t la nivelul celor variabile c&t si la cel al cheltuielior fixe0
- 9- cuantificarea rezultatelor previzibile n cazul aplicarii unor programe de investitii pentru modernizari
si perfectionari tehnologice, pentru mecanizarea si automatizarea unor activitati care, ulterior, vor determina
diminuarea cheltuielilor variabile, n special a acelor cheltuieli efectuate cu forta de munca directa0
- :ogica analizei pragului de rentabilitate trebuie amendata cu c&teva limite sau riscuri inerente care se
refera la urmatoarele aspecte,
- - veniturile totale exprimate prin valoarea productiei sau prin cifra de afaceri sunt luate n calcul n
conditiile unor preturi unitare de livrare sau de v&nzare, constante, indiferent de volumul productiei sau al
v&nzarilor, fapt ce poate fi infirmat de realitate n anumite conditii particulare de functionare a pietei0
- - cheltuielile variabile unitare pot nregistra modificari daca se obtine o crestere a productiei pentru
care se lucreaza ore suplimentare platite cu tarife ma;orate0
- - suma cheltuielilor fixe poate fi marcata de o ma;orare prin extinderea aplicarii unor masuri de
progres tehnic care se concretizeaza n cresterea valorica a activelor imobilizate corporale si n consecinta se
nregistreaza cheltuieli mai mari cu amortizarea.
- $eterminarea si analiza punctului critic de rentabilitate )pragului de rentabilitate) poate fi extinsa si la
nivelul cifrei de afaceri, n totalitatea sa, fapt ce permite generalizarea acestei metodologii. 'n acest caz,
punctul de echilibru al cifrei de afaceri n raport cu cheltuielile aferente, se obtine astfel,
- # n care,
- C*7 " cifra de afaceri n conditiile unui rezultat din exploatare nul0
- C< " cheltuielile variabile aferente cifrei de afaceri0
- " proportia cheltuielilor variabile n cifra de afaceri.
- Analiza starii financiare pe baza raportarilor de sinteza contabila
- %tarea financiara este privita prin prisma unui complex de aspecte economico-financiare referitoare la
performantele trecute si previzibile, autonomia si solvabilitatea financiara, ndatorarea asumata, efectul de
p&rghie, echilibrul financiar, riscurile care pot determina deprecierea rezultatelor financiare.
- Analiza generala a bilantului sau a situatiei activelor, datoriilor si capitalurilor proprii
- =aportarile contabile sunt un instrument al managementului agentilor economici prin care sunt
sintetizate datele evidentei contabile la un moment dat si pe o perioada data )trimestru, semestru sau an),
privind patrimoniul de care dispune o persoana ;uridica, sursele de acoperire financiara ale acestuia, precum si
datele informative care privesc evolutia datoriilor si creantelor, provizioanele pentru riscuri si cheltuieli, activele
imobilizate, actiunile si obligatiunile, repartizarea profitului, informatii privind salariatii, administratorii si
directorii.
- =aportarile contabile elaborate la sf&rsitul unei perioade de timp date ofera informatiile necesare
pentru a caracteriza ntreaga activitate economico-financiara a unui agent economic si sunt constituite din
urmatoarele documente, "Bilant" sau "Situatia activelor, datoriilor si capitalurilor proprii"; "Contul de
profit si pierdere" sau "Rezultate financiare"; "Situatia fluxurilor de trezorerie", "Active imobilizate",
'9
"rovizioane pentru riscuri si cheltuieli", "Repartizarea profitului";"Analiza rezultatului din exploatare",
"Situatia creantelor si datoriilor"; "rincipii, politici si metode contabile"; "Actiuni si obligatiuni";
"!nformatii privind salariatii, administratorii si directorii"$ "Alte informatii""
- Nota , +odelul de bilant este preluat din lucrarea (=eglementari contabile pentru agenti economici( elaborata
de +inisterul finantelor publice si publicata de 4ditura economica n anul 00.
- Conform precizarilor din bilant, la indicatorul (2 - >otal active minus datorii curente(, se constata ca n
categoria datoriilor curente se includ doua posturi, ($ - $atorii ce trebuie platite ntr-o perioada de p&na la un
an( si (? - <enituri n avans(. *supra acestei modalitati de ntelegere a continutului indicatorului ($atorii
curente( pot fi expuse urmatoarele amendamente,
- - subventiile pentru investitii, localizate la (? - <enituri n avans(, de regula, sunt nerambursabile si n
aceste conditii nu pot fi considerate datorii curente. $aca nu au o eventuala clauza de restituire, subventiile
pentru investitii urmeaza sa se transforme n active imobilizate si vor fi astfel asimilate capitalurilor proprii si
respectiv capitalurilor permanente,
- - postul din bilant intitulat (@ - 5rovizioane pentru riscuri si cheltuieli( trebuie mpartit, daca este cazul,
n doua categorii, astfel,
- - provizioane aferente unei perioade mai mici de un an si atunci vor fi considerate ca fiind
datorii curente,
- - provizioane aferente unei perioade mai mari de un an si atunci vor fi incluse n capitalurile
permanente.
- *naliza generala a bilantului este n esenta o analiza a situatiei activelor, datoriilor si capitalurilor proprii si se
bazeaza pe studierea structurii totalului activelor, a fiecarei grupe )post), precum si a corelatiilor existente ntre
grupe )posturi) si elemente, at&t n statica c&t si n dinamica.
- %e considera, astfel, ca fiind aplicabile doua tipuri de analize, analiza pe verticala si analiza pe
orizontala a bilantului.
- a# Analiza pe verticala a bilantului
- *naliza pe verticala a bilantului este directionata, n mod distinct, n scopul caracterizarii modificarilor ce au
avut loc prin prisma structurii pe grupe, posturi sau elemente, nregistrata la sf&rsitul perioadei analizate
comparativ cu nceputul exercitiului financiar sau fata de un alt moment anterior ales ca baza de comparatie.
- $e asemenea, sunt de utilitate si comparatiile cu anumite niveluri apreciate ca repere optime, put&nd astfel sa
se pozitioneze ntr-un context mai larg starea financiara si patrimoniala a agentului economic, la un moment
dat, dar si n perspectiva imediata.
- *ceasta analiza vizeaza, prin urmare, urmatoarele aspecte,
- 1 - analiza, n statica si n dinamica, a marimilor relative de structura care privesc totalul activelor, prin
prisma grupelor si posturilor componente, astfel, *ctive imobilizateA>otal active0 ?mobilizari necorporaleA>otal
active0 ?mobilizari corporaleA>otal active0 ?mobilizari financiareA>otal active0 *ctive circulanteA>otal active0
%tocuriA>otal active0 CreanteA>otal active0 ?nvestitii financiare pe termen scurtA>otal active0 Casa si conturi la
banciA>otal active0 Cheltuieli n avansA>otal active.
- - analiza proportiilor posturilor ce compun fiecare grupa n totalul grupei, la nceputul anului si la
sf&rsitul anului, n context static si dinamic. . atentie distincta se recomanda a fi acordata structurii grupelor,
- * - (*ctive imobilizate( pentru componentele, ?mobilizari necorporale, ?mobilizari corporale si ?mobilizari
financiare0
- B - (*ctive circulante(, pentru a evidentia proportia posturilor, %tocuri, Creante, ?nvestitii financiare pe termen
scurt, Casa si conturi la banci0
'@
- $ - ($atorii ce trebuie platite ntr-o perioada de p&na la un an(, pentru a cunoaste marimile relative de structura
privind urmatoarelor elemente componente, 'mprumuturi din emisiuni de obligatiuni0 %ume datorate institutiilor
de credit )Credite bancare pe termen lung si Credite bancare pe termen scurt)0 *vansuri ncasate n contul
comenzilor0 $atorii comerciale )2urnizori, 2urnizori de imobilizari, 2urnizori - facturi nesosite)0 4fecte de comert
de platit0 %ume datorate societatilor din cadrul grupului0 %ume datorate privind interesele de participare0 *lte
datorii, inclusiv datorii fiscale si alte datorii pentru asigurarile sociale0
- C - ($atorii ce trebuie platite ntr-o perioada mai mare de un an( pentru a cunoaste marimile relative de
structura referitoare la urmatoarelor elemente componente, 'mprumuturi din emisiuni de obligatiuni0 %ume
datorate institutiilor de credit0 *vansuri ncasate n contul comenzilor0 $atorii comerciale0 4fecte de comert de
platit0 %ume datorate societatilor din cadrul grupului0 %ume datorate privind interesele de participare0 *lte
datorii, inclusiv datorii fiscale si alte datorii pentru asigurarile sociale0
- ! - analiza structurii posturilor prin prisma elementelor care le compun, la nceputul anului si la
sf&rsitul anului, n context static si respectiv n dinamica. 4ste edificator, n acest sens, sa se procedeze, cu
prioritate la analiza structurii urmatoarelor posturi,
- (%tocuri( , - pentru a cunoaste situatia urmatoarelor categorii de stocuri, +aterii prime si materiale consumabile0
5roductia n curs de executie0 5roduse finite si marfuri0 *vansuri pentru cumparari de stocuri0
- (Creante(, - pentru a putea cunoaste proportia creantelor comerciale, a sumelor de ncasat de la
societatile din cadrul grupului, a sumelor de ncasat din interese de participare, alte creante, creante privind
capitalul subscris si nevarsat0
- (?nvestitii financiare pe termen scurt( . %tructura acestui post de active circulante are n vedere urmatoarele
componente, >itluri de participare detinute la societatile din cadrul grupului0 *ctiuni proprii0 *lte investitii
financiare pe termen scurt )*ctiuni, .bligatiuni emise si rascumparate, .bligatiuni, *lte investitii financiare pe
termen scurt si creante asimilate, 4fecte de ncasat, 4fecte remise spre scontare)0
- (?mobilizari corporale(, - pentru a caracteriza, prin prisma proportiilor pe care le nregistreaza, situatia
urmatoarelor elemente, >erenuri si amena;ari de terenuri0 Constructii0 4chipamente tehnologice )masini, utila;e
si instalatii de lucru)0 *parate si instalatii de masurare, control si reglare0 +i;loace de transport0 *nimale si
plantatii0 +obilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si alte active
corporale0 ?mobilizari corporale n curs0
- (?mobilizari necorporale( . %tructura acestei categorii de imobilizari are n vedere urmatoarele componente,
Cheltuieli de constituire0 Cheltuieli de dezvoltare0 Concesiuni, brevete, licente, marci drepturi si valori similare
si alte imobilizari necorporale0 2ondul comercial0 *vansuri si imobilizari necorporale n curs0
- (?mobilizari financiare( . $in punct de vedere structural, imobilizarile financiare sunt repartizate astfel, >itluri de
participare detinute la societatile din cadrul grupului0 Creante asupra societatilor din cadrul grupului0 >itluri sub
forma de interese de participare0 Creante din interese de participare0 >itluri detinute ca imobilizari0 *lte creante
)'mprumuturi acordate pe termen lung, $ob&nda aferenta mprumuturilor acordate pe termen lung, *lte
creante imobilizate, $ob&nzi aferente altor creante imobilizate)0 *ctiuni proprii0
- 9 - compararea proportiilor nregistrate la un moment dat cu proportiile similare considerate ca
niveluri optime, cu marimi minime sau maxime care au semnificatia de prag critic0
- Nivelurile optime sau limitele critice sunt estimate pe baza unor cercetari ample efectuate pe
esantioane reprezentative de agenti economici similari din punct de vedere al profilului de activitate.
- D - compararea proportiilor nregistrate la un moment dat de agentul economic studiat cu proportiile
cunoscute din bilanturile contabile ale unor parteneri economici cu acelasi profil de activitate.
- 5rin aceasta analiza se identifica at&t modificarile care au avut loc n structura activului si pasivului
c&t si pozitia economico-financiara a agentului economic n raport cu alti agenti sau cu niveluri optime sau
limitele critice, cauzele care au generat o anumita situatie, urm&nd sa se aplice n consecinta masuri de
corectie si consolidare financiara a patrimoniului.
'A
- 5entru a observa modificarile structurale intervenite pe perioade de 9-D ani succesivi este util sa se
construiasca si reprezentari grafice de structura care sunt foarte sugestive si permit sa se identifice operativ
directia si amploarea schimbarilor precum si tendinta marimilor relative aferente componentelor structurale
care formeaza bilantul.
- ?nformatiile necesare realizarii cestor analize sunt sistematizate, n mod sintetic, n Bilant dar pentru
unele componente se vor folosi Balantele contabile analitice.
- b# Analiza pe orizontala a bilantului
- 'n afara aspectelor de natura structurala, n cadrul bilantului se formeaza si legaturi de
interdependenta care ilustreaza modalitatea n care mi;loacele economice s-au constituit pe baza diverselor
optiuni de asigurare a resurselor financiare, at&t la nceputul exercitiului financiar, c&t si la sf&rsitul acestuia,
precum si sensul dinamic al respectivei surse de finantare. $in acest punct de vedere, analiza pe orizontala a
bilantului se refera la urmatoarele,
- 1 " compararea %rupei A "&Active imobilizate& cu %rupa ' " &Capital si rezerve& si aprecierea pe
aceasta baza a proportiei acoperirii financiare a activelor imobilizate cu capitalurile proprii. $upa cum se
observa n modelul de bilant prezentat n tabelul #1, grupa E (Capital si rezerve( este format din, capital, prime
de capital, rezerve din reevaloare, rezerve, rezultatul reportat, rezultatul exercitiului financiar, iar suma acestor
elemente este specificata n bilant prin (>otal capitaluri proprii(.
- " compararea cumulata a %rupelor A si ( " &Active imobilizate& si &Active circulante& cu %rupa ' "
&Capital si rezerve&. 5rin acest raport comparativ se contureaza masura n care totalul activele imobilizate si
circulante )totalul activelor) de care dispune agentul economic sunt acoperite din punct de vedere financiar de
capitalurile proprii.
- ! " compararea cumulata a %rupelor A si ( " &Active imobilizate& si &Active circulante& cu
%rupele ) si * " &)atorii ce trebuie platite +ntr"o perioada de p,na la un an& si respectiv &)atorii ce
trebuie platite +ntr"o perioada mai mare de un an&# ne permite sa apreciem gradul n care suma totala a
datoriilor, contribuie la asigurarea resurselor financiare necesare constituirii activelor imobilizate si circulante0
- 9 " compararea elementului &Creante& din cadrul %rupei ( " &Active circulante& cu %rupele ) si
* " &)atorii ce trebuie platite +ntr"o perioada de p,na la un an& si respectiv &)atorii ce trebuie platite
+ntr"o perioada mai mare de un an&# este de asemenea o modalitate de a constata n mod operativ care este
echilibrul banesc ntre sumele pe care le are de ncasat agentul economic si sumele pe care le datoreaza.
-rmarirea n dinamica a acestui raport comparativ, eventual si la intervale de timp mai mici de un an, ofera
posibilitatea unei interventii manageriale oportune pentru a se evita o deteriorare semnificativa a situatiei fata
de un raport considerat optim0
- D " compararea %rupei C " &Cheltuieli +n avans& cu se%mentul %rupei - &.enituri +n avans& care
se refera +n mod strict la veniturile +nre%istrate +n avans/ *ceste elemente desi au un continut formativ
diferit ele prezinta importanta din punct de vedere patrimonial deoarece trebuie sa se afle ntr-un anumit
echilibru. Cheltuielile n avans se refera la cheltuielile cu reparatiile capitale neprevazute, reparatiile curente si
reviziile tehnice, abonamentele, chiriile etc. care se suporta esalonat n exercitiile financiare viitoare, n timp ce
veniturile nregistrate n avans sunt formate din, veniturile anticipate )ncasarile din chirii, abonamente etc.) si
veniturile de realizat aferente exercitiilor financiare urmatoare )v&nzarile cu plata n rate), respectiv ncasarile
sau creantele aferente unor bunuri nelivrate, a unor lucrari sau prestatii neefectuate.
- 4ste, de asemenea, de remarcat si n cazul analizei pe orizontala a bilantului, utilitatea aplicarii
metodei comparatiilor pentru caracterizarea dinamicii raporturilor dintre grupele si posturile acestei raportari
contabile, pe intervale de 9 - D ani, dar si n statica, prin efectuarea de comparatii cu niveluri optime sau limite
critice, precum si cu indicatori similari nregistrati de alti agenti economici.
- Nota , 5e baza informatiilor sintetizate n bilant pot fi individualizati urmatorii indicatori,
- >otal active 3 (*( F (B( F (C(,
- *ctive curente 3 (B( F (C(,
'B
- $atorii curente 3 ($( F (@( F <enituri nregistrate n avans,
- $atorii totale 3 $atorii curente F (C(,
- Capital anga;at 3 Capital propriu F Capital mprumutat 3 (E( F (C(,
- Capital propriu 3 Capital si rezerve 3 (E(
- Capital mprumutat 3 Credite pe termen mai mare de un an 3 $atorii ce trebuie platite ntr-o perioada mai
mare de un an 3 (C(
- Capital permanent 3 Capital anga;at F %ubventii pentru investitii,
- Analiza ratelor financiare
-
- 'n practica curenta de analiza a starii financiare a unui agent economic folosind informatiile sintetizate
n raportarile contabile se utilizeaza, n general, D grupe de indicatori interdependenti, al caror continut
informational se completeaza reciproc, constituind un ansamblu coerent si fundamental fara a exclude luarea
n considerare si a altor indicatori specifici n vederea caracterizarii unor domenii distincte ale activitatii
economico-financiare.
- Cele cinci grupe de indicatori de expresie financiara sunt titularizate astfel,
- 1- grupa indicatorilor de performanta financiara0
- - grupa indicatorilor de eficienta a utilizarii activelor circulante0
- !- grupa indicatorilor de lichiditate0
- 9- grupa indicatorilor care exprima gradul de ndatorare-solvabilitate0
- D- grupa indicatorilor actiunilor si dividendelor.
- Analiza indicatorilor de performanta financiara
- %istemul indicatorilor de performanta financiara a activitatii agentilor economici este determinat pe
baza informatiilor sistematizate n bilant sau n situatia activelor, datoriilor si capitalurilor proprii si respectiv n
contul de profit si pierdere sau n situatia rezultatelor financiare, prezent&nd un interes deosebit n contextul
analizei starii financiare a acestor unitati.
- ?ndicatorul de performanta care ocupa un loc central n cadrul
- analizei economico-financiare l reprezinta rata rentabilitatii financiare (=rf), care exprima capacitatea unui
agent economic de a genera profit net ca rezultat al folosirii capitalurilor proprii. Calculul acestui indicator se
realizeaza prin raportarea rezultatului net al exercitiului financiar la capitalurile proprii nregistrate, de regula, la
sf&rsitul anului.
-
- %e apreciaza o marime corespunzatoare a ratei rentabilitatii financiare daca aceasta este mai mare
dec&t rata medie a dob&nzilor pasive acordate de banci pentru depozitele bancare. 'n caz contrar este mai
avanta;oasa depozitarea capitalului la o banca care va oferi posibilitatea obtinerii unui c&stig mai mare.
'C
- Nivelul relativ al rentabilitatii este, de asemenea, dimensionat si pe baza unor indicatori
complementari, cum ar fi,
- - 0ata rentabilitatii economice (=re) care poate fi calculata n trei variante,
- a)
- 'n scopul evitarii unui proces de decapitalizare a agentului economic este necesar ca aceasta
expresie a ratei rentabilitatii economice sa aiba o marime care depaseste rata inflatiei.
- b) # n care,
- =ec este rezultatul economic, ca forma a rezultatului brut al exercitiului obtinut nainte de plata impozitului pe
profit si a dob&nzilor aferente creditelor contractate.
- Nota , :a calculul ratei rentabilitatii economice se poate folosi la numitor, n locul indicatorului (>otal active(,
(*ctivul economic( care este reprezentat de suma, *ctive imobilizate F *ctive circulante nete. *ctivul economic
nu include activul format pe baza capitalurilor atrase n mod gratuit )datoriile de exploatare, respectiv, $atoriile
ce trebuie platite ntr-o perioada de p&na la un an si <eniturile nregistrate n avans).
- c) # n care, capitalurile
permanente sau resursele permanente )stabile) sunt reprezentate prin suma capitalurilor proprii, datoriile ce
trebuie platite ntr-o perioada mai mare de un an precum si de suma subventiilor pentru investitii. *ceasta
relatie de calcul a ratei rentabilitatii economice este o expresie a eficientei cu care au fost utilizate capitalurile
permanente ca resurse financiare globale de care a dispus agentul economic, fara a lua n consideratie
resursele financiare temporare )datoriile curente), care au termene de plata mai mici de un an.
- Nota , $aca este necesar, pentru rata rentabilitatii economice poate fi calculata si o expresie n termeni reali,
prin aplicarea formulelor propuse de 2isher, astfel,
- - atunci c&nd rata inflatiei nu depaseste 10G,
- ,
- - n cazul unei rate a inflatiei care este formata din doua sau trei cifre,
- - 0ata rentabilitatii veniturilor totale (=rvt) #
-
- - 0ata rentabilitatii cheltuielilor totale sau rata rentabilitatii resurselor consumate (=rct) #
-
'G
- - 0ata rentabilitatii resurselor consumate pentru cifra de afaceri (=rrc) #
- - 0ata
rentabilitatii v,nzarilor (=rca) #
-
- :a calculul acestui ultim indicator la numaratorul raportului poate fi folosit ca alternativa si rezultatul
)profitul sau pierderea) obtinut ca diferenta ntre cifra de afaceri si cheltuielile de exploatare aferente acesteia
sau, rezultatul net al exercitiului financiar, dupa cum se considera ca se obtine un indicator cu o semnificatie
mai buna pentru interpretarea ratei rentabilitatii v&nzarilor, astfel,
-
- -n model specific de analiza factoriala a ratei rentabilitatii financiare care poate fi construit este
prezentat n continuare.
+odificarea totala a ratei rentabilitatii financiare
, din care,
-?nfluenta modificarii multiplicatorului capitalurilor proprii

-?nfluenta modificarii vitezei de rotatie a activelor totale

-?nfluenta modificarii ratei mar;ei nete

- Nota ,
-
'H
- Notatia (<rcp( este folosita pentru a simboliza indicatorul (=ata rotatiei capitalurilor proprii( )(Numarul
de rotatii al capitalurilor proprii() care se calculeaza astfel, , iar forma =atei
rentabilitatii v&nzarilor simbolizata cu , este denumita si (=ata mar;ei nete(. . pozitie interesanta
n acest sistem de relatii o detine indicatorul &1ultiplicatorul capitalurilor proprii& (+cp ) care evidentiaza si
gradul de ndatorare al agentului economic, prin prisma raportului dintre datoriile totale si capitalurile proprii,
fapt ce rezulta din relatia,
-
-
- Analiza indicatorilor de eficienta a utilizarii
- activelor circulante
- <iteza de rotatie a activelor, ca expresie a eficientei utilizarii acestora, prezinta un interes aparte n
contextul analizei economico-financiare, deoarece aceasta constituie un indicator de politica comerciala. %e
semnalizeaza o activitate performanta atunci c&nd viteza de rotatie a activelor si n special a celor circulante,
ca element component cu rol dinamic definitoriu, este n crestere, deoarece favorizeaza marirea masei
profitului printr-un rula; sporit al activelor n cadrul fazelor ciclului economic, generic sintetizat, prin formula,
bani - marfa - bani.
- 4ficienta utilizarii activelor circulante de care dispun agentii economici este apreciata prin indicatori
care au la baza procesul de transformare a capitalului pe un circuit n care resursele banesti sunt folosite
pentru achizitionarea materiilor prime, materialelor si energiei, a serviciilor si lucrarilor executate de terti, n
continuare acestea sunt folosite n procesul de productie sau de realizare a serviciilor, parcurg&nd unele stadii
intermediare specifice pentru ca apoi produsele finite sau serviciile sa fie v&ndute si deci ncasata
contravaloarea lor. 'n final se obtine, prin urmare, reconstituirea formei banesti a elementelor care prin
parcurgerea ciclului economic s-au transformat n produse finite sau servicii.
- ?ndicatorii care exprima eficienta utilizarii activelor circulante sunt,
- - numarul mediu de rotatii al activelor circulante (n)$
-
- - durata medie +n zile a unei rotatii (d)
-
- n care,
- *c - valoarea medie a activelor circulante0
- H - numarul de zile calendaristice ale perioadei pentru care se face calculul vitezei de rotatie0
1>
- C* - cifra de afaceri.
- 'n afara indicatorilor care masoara viteza de rotatie, eficienta utilizarii activelor circulante este
apreciata si cu alti indicatori sintetici a caror semnificatie pune n valoare raportul dintre efectul economic
obtinut prin utilizarea activelor circulante si efortul financiar materializat n valoarea medie a acestor active,
cum ar fi,
- - productia exercitiului la 1000 lei active circulante#
- , n care 8 reprezinta productia exercitiului
- - valoarea adau%ata la 1000 lei active circulante#
- , n care cu <* s-a notat valoarea adaugata
- - cifra de afaceri la 1000 lei active circulante#
-
- - venituri totale la 1000 lei active circulante#
- , n care cu <t s-au notat veniturile totale,
- - rezultatul net al exercitiului financiar la 1000 lei active circulante#
- , n care =n reprezinta rezultatul net al exercitiului
- *naliza factoriala a dinamicii vitezei de rotatie a activelor circulante, exprimata prin indicatorul (durata
medie n zile a unei rotatii(, are n vedere sistemul,.
- 2istemul factorial al analizei duratei medii +n zile a unei rotatii
- prin prisma modificarii cifrei de afaceri si a valorii
- (stocurilor) medii a activelor circulante
2elul modificarii +odificarea absoluta a duratei medii n zile a unei
rotatii a activelor circulante
+odificarea totala a duratei medii n
zile a unei rotatii,
din care,

1'
-?nfluenta modificarii cifrei de afaceri

-?nfluenta modificarii valorii medii a
activelor circulante ,
din care,
-influenta modificarii stocului mediu
de resurse materiale, productie n curs
de executie, produse, ambala;e si
marfuri


-influenta modificarii valorii medii a
creantelor

-influenta modificarii soldu- lui mediu
al investitiilor financiare pe termen scurt
si al disponibilitatilor banesti din casa si
conturi la banci


- Sistemul factorial al analizei valorii medii a stocului de active
- circulante prin prisma modificarii cifrei de afaceri realizata $n medie $ntr-o zi si a vitezei de rotatie a
activelor circulante
2elul modificarii +odificarea absoluta a valorii medii a
activelor circulante
+odificarea totala a valorii medii a activelor
circulante,
din care,
- ?nfluenta modificarii cifrei de afaceri realizata
n medie ntr-o zi

- ?nfluenta modificarii duratei medii n zile a
unei rotatii

- 2istemul factorial al analizei rezultatului din exploatare aferent cifrei de afaceri prin prisma modificarii
valorii medii a activelor circulante# a vitezei de rotatie a activelor circulante si a ratei rentabilitatii
v,nzarilor
2elul modificarii +odificarea absoluta a rezultatului din exploatare
+odificarea totala a rezultatului din
exploatare aferent cifrei de afaceri,
din care,
11
- ?nfluenta modificarii valorii medii a
activelor circulante
- ?nfluenta modificarii numarului
mediu de rotatii al activelor circulante
- ?nfluenta modificarii ratei rentabilitatii
v&nzarilor
- %emnificatia notatiilor folosite,
- - rezultatul din exploatare aferent cifrei de afaceri0
- *c - valoarea medie a activelor circulante0
- C* - cifra de afaceri0
- - numarul mediu de rotatii al activelor circulante0
- - rata rentabilitatii v&nzarilor.
- INDICATORI AI REZULTATELOR ACTI0ITATII ECONOMICE LA NI0ELUL
AGENTILOR ECONOMICI
- 1. Indcator %!c
- Rezultatele actiitatii economice se masoara in unitati naturale, natural
conentional, alorice si unitati de timp de munca.
- 7ndicatorii fizici sunt: bucati, )g, metri, ect. 7ndicatori fizici sunt cifre numere
care masoara rezultatele fizice
- '. Indcator 1alorc
- 7n urma procesului de productie rezulta:
- produse finite: sunt acele produse care au parcurs procesul te$nologic in totalitate
- semifabricate: se refera la un bun ce a parcurs una sau mai multe secente ale
procesului te$nologic dintr-un sistem si care continua procesul te$nologic in unitatea
respectia sau poate fi andute catre alti parteneri
- productia neterminata: se refera la acel produs care se afla in lucru, bun care poate
fi gasit intre materia prima si semifabricat sau intre semifabricat si produse finite
- plan de cercetare .dezoltare
- #rincipalii indicatori alorici care pun in eidenta actiitatea economica la nielul
agentilor economici sunt:
- Producta *ruta
-
- #roductia bruta include acele componente care nu au fost lirate sau nu sunt destinate
lirarii
19
- unde: #mp - productia marfa fabricata
- ' - diferenta de stocuri de produse neterminate care este inclusa in costul de
productie
- 1 . diferenta de stoc de semifabricate incluse in costul de productie indiferent de
durata ciclului de fabricatie
- R . reparatiile capitale
- 0aloarea adau2ata *ruta
- 6aloarea adaugata bruta (6AI* e!prima aloarea creata de factorii de productie in
perioada de calcul.
- 6AI se e!prima la preturile pietei cand include impozite indirecte nete si la preturile
factorilor de productie cand nu include aceste impozite
- 6AI se poate calcula ca:
- &iferenta intre aloarea productiei brute (#I* si consumul intermediar (57*
- 6AIpp+ #I . 57
- 5onsumul intermediar reprezinta aloarea bunurilor materiale si sericiilor produse in
perioada de calcul si utilizate pentru fabricarea de noi bunuri si sericii
- "uma intre amortizarea capitalului fi! (A*, salarii, inclusi impozitul pe salarii si
contributii la asigurari sociale (remunerarea muncii - RE*, impozite indirecte nete
(77,*, dobanzi si rente (&*, profit (#r*
- 6AIpp + AJREJ77,J&J#r
- Valoarea adau#ata 'ruta la preturile factorilor de productie
- 6AIpf + 6AIpp . 77
- 7mpozitele indirecte nete sunt egale cu diferenta dintre impozitele indirecte (77* si
subentii ("*.
- 77, + 77 . "
- 7mpozitele indirecte sunt transferuri ale firmelor catre stat (ta!a pe aloarea adaugata,
impozitele pe productie si pe import*.
- #rofitul cuprinde mai multe elemente: impozitul pe profit, diidendele ce rein
actionarilor, precum si profitul nedistribuit (care ramane la dispozitia firmei si este de
obicei reinestit*.
- 0aloarea adau2ata neta
-
- 6aloarea adaugata neta (6A,* e!prima aloarea nou creata (e!primata la preturile
factorilor de productie* de o firma in perioada de calcul.
- 6A, se poate calcula folosind 6AIpp, amortizarea capitalului fi! (A* si impozitele
indirecte nete (77,*
- 6A,pf + 6AIpp . A . 77,
- E3cedentul *rut de e34loatare
- 2!cedentul brut de e!ploatare (2I2* indica ce ramane firmei dupa ce se elimina
impozitele indirecte nete si elementele care reprezinta remunerarea muncii (RE*. &eci
1@
putem spune ca e!cedentul brut de e!ploatare eidentiaza profitul (#r* si amortizarea
capitalului fi! (A*
2I2 + 6AIpp . 77, . RE
- E3cedentul net de e34loatare
- 2!cedentul net de e!ploatare (2,2* e!prima profitul intreprinzatorului
2,2 + 2I2 . A
- 7ndicatorii calculati mai sus stau la baza actiitatii unei firme. 2i sunt e!primati in
preturi curente. #entru o analiza corecta a eolutiei actiitatii unei firme, indicatorii
trebuie calculati in preturi comparabile.
-
- unde: 6AIcrt - aloarea adaugata bruta in preturi curente
- 7# . indicele preturilor bunurilor care alcatuiesc continutul 6AI
- #rin corelarea acestor indicatori cu alti indicatori se poate calcula productiitatea
muncii si eficienta folosirii capitalului fi!.
- Product1tatea "unc (:* se determina ca raport intre 6AIcomp si numarul
mediu de salariati din perioada analizata (8*
- E%centa %olosr ca4talulu
%3 (2* se determina ca raport intre
6AIcomp si aloarea medie a
capitalului fi! (<*
- 5. Anal!a statstca a
ndcatorlor 1alorc
- #entru a cunoaste eolutia acestor indicatori, ei trebuie comparati
in timp. Acesti indici pun in eidenta cresterea sau scaderea productiitatii muncii si a
eficientei folosirii capitalului fi!.
- &inamica 6AI
- &inamica 6A,
- &inamica 2I2
- &inamica 2,2
1A
-
&inamica :
- Productivitatea medie a muncii se poate calcula fie pe baza marimilor agregat:
- fie ca
o
medie
ponderata a productiitatii muncii
- unde: g8 este structura numarului de salariati
- &eci dinamica eficientei medii a fondurilor fi!e este:
- 7nfluenta
relatia a modificarii productiitatii muncii:
- sau
- 7nfluenta relatia a sc$imbarii numarului de salariati
sau a structurii numarului de salariati
- sau
- &inamica 2:
- <actorii care influenteaza dinamica eficientei medii sunt: nielurile eficientei
capitalului fi! si fondurile fi!e (structura fondurilor fi!e*
- Eficienta medie a capitalului fi" se poate calcula fie pe baza marimilor
agregat:
- fie ca o medie ponderata a eficientei capitalului fi!
- unde: g< este structura fondurilor fi!e
- &eci dinamica eficientei medii a fondurilor fi!e este:
1B
- 7nfluenta relatia a
modificarii eficientei
utilizarii capitalului fi!:
- s
au
- 7nfluenta relatia a mutatiilor fondurilor fi!e sau a
structurii fondurilor fi!e
INDICATORI STATISTICI CE RE6LECT7 ACTI0ITATEA LA
NI0ELUL NTREPRINDERII# N CONTE8TUL INDICATORILOR
MACROECONOMICI DISPONI9ILI PE INTERNET
:.1. No(unea de ndcator statstc
"urprinderea ariabilitii din forma de manifestare a fenomenelor de mas, necesit
elaborarea de ctre statistic a unor metodologii i te$nici de rafinare, transformare i aplicare
a unor operaii speciale de calcul pentru obinerea unor determinri cantitati-numerice
denumite generic indicatori statistici.
7ndicatorul statistic, n forma sa general, este e!presia numeric a manifestrilor unor
fenomene, procese, actiiti sau categorii economice i sociale, delimitate n timp, spaiu i
structur organizatoric. #entru cunoaterea fenomenelor de mas, indicatorii statistici
ndeplinesc mai multe funcii i anume: de msurare; de comparare; de analiz sau de sintez;
de estimare; de erificare a ipotezelor i4sau de testare a semnificaiei parametrilor utilizai.
"impla enumerare a principalelor funcii ale indicatorilor statistici pune n eiden o
multitudine de aspecte care trebuie aute n edere la elaborarea i folosirea acestora n
analiz; inclusi stabilirea condiiilor i limitelor n care pot fi utilizai indicatorii statistici n
raport cu coninutul specific al fenomenelor, al surselor de informaie de care se dispune, cu
scopul cercetrii.
1C
#entru elaborarea i utilizarea corect a indicatorilor statistici este esenial
ndeplinirea unor cerine de principiu, generale. %n acest sens, Kule ('H@A* precizeaz
condiiile care ar trebui s le ndeplineasc un astfel de indicator i anume:
- s fie definit n mod obiecti, independent de dorina utilizatorului;
- s depind determinarea sa de toate alorile indiiduale nregistrate;
- s aib o semnificaie concret, uor de neles c$iar i de nespecialiti;
- s fie simplu i rapid de calculat;
- s fie puin sensibil la fluctuaiile de selecie (s nu prezinte alori puternic
diferite, dac se calculeaz pe baza mai multor eantioane, de acelai
olum, e!trase prin acelai procedeu din aceeai colectiitate*;
- s se preteze la calcule algebrice (s poat fi utilizat n operaii de
comparare a mai multor serii statistice sau n operaii de
agregare4dezagregare*.
7ndicatorii statistici se pot grupa n indicatori primari i deriai
a/ Indcator 4r"ar -"&r" a*solute/ ; e!prim direct, general nielul
caracteristicii cercetate. "e pot obine prin nregistrarea direct, centralizarea datelor sau prin
nsumarea parial sau total a datelor indiiduale; prezint o capacitate relati limitat de
descriere a fenomenului4procesului analizat, i nu permite realizarea unor aprecieri calitatie,
ns reprezint punctul de plecare al analizei statistice;
*/ Indcator der1a( ; se obin prin prelucrarea indicatorilor primari (absolui* i
fac posibil analiza aspectelor calitatie ale fenomenelor i proceselor analizate (e!: mrimi
relatie, mrimi medii, indicatori ai ariaiei, indici, indicatori ai corelaiei, etc*.
:.'. Indcator tendn(e centrale
Lrice businessman sau manager nainte s decid trebuie s cunoasc manifestrile
indiiduale ale fenomenelor de mas din domeniul lui de actiitate. Riscul n orice iniiati
este cu att mai mic cu ct cunoaterea este mai profund. Aceasta demonstreaz c adoptarea
oricrei decizii este precedat de cunoaterea manifestrilor acestor fenomene social-
economice de mas.
<enomenele de mas se caracterizeaz n principal prin ariabilitatea formelor de
manifestare, determinat de aciunea combinat n sensuri diferite a unui comple! de factori
sistematici sau ntmpltori, obiectii sau subiectii, eseniali sau neeseniali, identificai
direct sau indirect. <enomenele de mas social-economice se manifest nu la nielul fiecrei
uniti din colectiitatea inestigat ci la nielul colectiitii, ca tendin. Abaterile de la
tendin se compenseaz obiecti reciproc.
#rin urmare, fundamentarea deciziilor presupune cunoaterea la nielul colectiitii
inestigate a tendinei, a ceea ce este obiecti, esenial, comun i stabil n formele indiiduale
de manifestare a fenomenelor.
7ndicatorii cu care se caracterizeaz tendina central din forma de manifestare a
fenomenelor de mas au ca principal funcie aceea de a sintetiza n aa manier alorile
indiiduale nregistrate ale caracteristicilor urmrite astfel nct s fie posibil substituirea
acestora fr s modifice esena i relaia obiecti dintre date. 7ndicatorii sintetici ai tendinei
centrale trebuie s fie acceptai fr ambiguitate i trebuie nelei de toat lumea n acelai fel.
6alorile lor calculate trebuie s fie alori tipice i nu alori arbitrare sau subiectie.
1G
7ndicatorii tendinei centrale se determin n general ca indicatori medii sau indicatori
de poziie (ai localizrii*, n funcie de natura caracteristicilor urmrite n colectiitatea
inestigat, de scopul inestigaiei. "unt dese situaiile cnd tendina central se caracterizeaz
printr-un anumit tip de medie (aritmetic, armonic, ptratic, geometric*, dar i situaii de
utilizare a indicatorilor sintetici de poziie (sau localizare . modul, cuantile*.
%n general, indicatorii tendinei centrale calculai ca mrimi medii sau ca medii de
structur (localizate* nu satisfac toate condiiile lui Kule. Mtilizatorul trebuie, ns, s fie
interesat s cunoasc condiiile nendeplinite i implicaiile acestora pentru fundamentarea
deciziilor.
:.'.1. Indcator "ed
#entru caracterizarea tendinei centrale, din manifestarea unui fenomen de mas, se
calculeaz media alorilor indiiduale ale caracteristicii urmrite. Eedia este o msur a
tendinei centrale, iar aloarea sa calculat sintetizeaz ntr-un singur niel reprezentati tot
ceea ce este tipic, esenial, comun i obiecti n apariia i manifestarea fenomenelor de mas.
Eedia trebuie neleas ca un niel obinuit, ca un niel la care ne ateptm, ca un fel de
speran matematic sau centru de #reutate capabil s e!prime esena comun a tuturor sau a
ma3oritii manifestrilor indiiduale ce alctuiesc colectiitatea cercetat. De/i coninutul
acestei mrimi este a'stract( forma de e"primare este concret. Eedia se e!prim n uniti
concrete de msur, dar are un caracter abstract deoarece aloarea ei calculat poate s
coincid sau nu cu reo aloare indiidual nregistrat de ariabila numeric urmrit. 2a are
un coninut cu att mai real cu ct este mai reprezentati, cu ct alorile indiiduale din care
se calculeaz sunt mai omogene, mai apropiate, ca mrimi, ntre ele. ,umai n aceste condiii
n ecintatea alorii medii se concentreaz cele mai multe alori indiiduale nregistrate, iar
sintetizarea lor ntr-o singur aloare se efectueaz pe baza unei realiti obiectie.
5alculul mediei, ca msur a tendinei centrale, trebuie s fie precedat de erificarea
omogenitii colectiitii dup caracteristica urmrit. %n cazul n care mulimea alorilor
indiiduale nregistrate este eterogen, colectiitatea se structureaz pe grupe omogene, iar
apoi se calculeaz adecat medii pariale, astfel nct media pe ntregul ansamblu apare ca o
sintez a mediilor pariale.
%n funcie de natura caracteristicii urmrite, de scopul inestigaiei, nielul mediu al
acesteia se calculeaz ca medie aritmetic, armonic, ptratic, geometric. 7n cazul n care
dup sistematizarea4gruparea datelor, (alorile indiiduale prezint frecene diferite de
apariie* nielul mediu se calculeaz ca medie ponderat.
Meda art"etc&
%n sens statistic, media aritmetic a alorilor indiiduale !
'
, !
1
, N, !
n
ale caracteristicii
numerice O reprezint acea aloare " care s-ar fi nregistrat dac toi factorii de influen ar
fi acionat constant (cu aceeai intensitate* la nielul fiecrei uniti de nregistrare. #rin
urmare, aem:
n
" " "
"
n
+ + +
=
...
1 '
, sau
n
"
"
n
i
i
=
=
'
.
2!emplu: &ac o firm primete comenzi pentru trei luni consecutie, iar aloarea
acestora este: 'A' u.m., A1 u.m. i 1G> u.m., aloarea medie lunar a comenzilor este:
. . 'B' . .
9
@G9
. .
9
1G> A1 'A'
m u m u m u = =
+ +
1H
&e remarcat este faptul c aloarea mediei aritmetice poate s coincid sau nu cu una
dintre alorile indiiduale ale caracteristicii, dar precis ea se ncadreaz ntre aloarea minim
i ma!im.
%ntr-o colectiitate statistic, suficient de mare, unde, de obicei, multe alori prezint o
anumit frecen de apariie, media aritmetic se calculeaz ca o medie ponderat.
n
" f
"
n
i
i i
=
=
'
, unde f
i
reprezint frecena alorii !
i
i

=
=
n
i
i
n f
'
.
2!emplu: Eedia distribuiei prezentate n tabelul urmtor
,umr de e$icule n stare bun de funcionare ' 1 9 @ A
,umr de zile de funcionare A '' @ @ '
este media numrului de e$icule n bun stare de funcionare, adic
@ , 1
1A
B>
'
= = =

=
n
" f
"
n
i
i i
.
Lbseraie. %n cazul unei distribuii de frecene grupate (discrete sau continue*, !
i
reprezint centrul de interal al grupei iar f
i
frecena alorilor din interalul grupei.
2!emplu: &ac numrul de nzri realizate ntr-o anumit regiune de comis-oia3orii
anga3ai de o firm de calculatoare de buzunar sunt:
,umr de nzri >-@ A-H '>-'@ 'A-'H 1>-1@ 1A-1H
,umr de comis-oia3ori ' '@ 19 1' 'A B
atunci media numrului de nzri este:
9 , 'A
G>
'11A
G>
B 1C 'A 11 1' 'C 19 '1 '@ C ' 1
= =
+ + + + +
= "
.
Lbseraie: Eedia aritmetic nu este considerat potriit pentru seturile de date care
au alori e!treme la unul dintre capetele interalului, deoarece n acest caz se iau n calcul i
acele alori, fapt ce poate duce la obinerea unei medii care nu este cu aderat reprezentati
i care este implicit inutilizabil n practic. "e consider c acest lucru reprezint cel mai
mare dezaanta3 al mediei aritmetice.
Meda ar"onc&
Eedia armonic este un alt indicator al tendinei centrale folosit numai n anumite
situaii, i anume atunci cnd seturile de date sunt alctuite din alori e!primate sub form de
rapoarte, cum ar fi preurile (n u.m.4-g*, itezele (n mp4$* sau productiitatea (produse4or-
om*. Eedia armonic se definete ca aloare iners a mediei aritmetice a inerselor alorilor
elementelor indiiduale nregistrate. &eci, relaia de calcul a mediei armonice simple a irului
!
'
, !
1
, N, !
n
este urmtoarea:

=
=
n
i i
a
"
n
m
'
'
2!emplu: " presupunem c se efectueaz trei inestiii care produc acelai enit.
Ratele lor de randament sunt urmtoarele: AP, '>P i 'AP. Rata medie cu care trebuie plasat
capitalul pentru a produce enitul global al celor trei inestiii a fi calculat ca medie
aritmetic a randamentelor indiiduale:
9>
P 'G , G
9>
''
9
'A
'
'>
'
A
'
9
= =
+ +
=
a
m
Acest rezultat, dup cum se obser, este diferit de aloarea calculat a mediei
aritmetice, care este de '>P.
#entru o serie de distribuii de frecene media armonic ponderat se calculeaz dup
relaia:

=
=
=
n
i
i
i
n
i
i
a
f
"
f
m
'
'
'
, dac se utilizeaz frecenele absolute.
Atunci cnd este orba de calcularea mediei unui ansamblu de elemente e!primate
printr-un raport (ca rate*, n funcie de modul de msurare al datelor, pentru mediere se a
alege fie media armonic, fie media aritmetic. 5riteriile folosite pentru alegerea mediei
adecate por fi enunate dup cum urmeaz:
a. dac fraciile utilizate pentru stabilirea cantitilor crora li se a calcula media au
acelai numrtor, atunci trebuie folosit media armonic;
b. dac fraciile utilizate pentru stabilirea cantitilor crora li se a calcula media au
acelai numitor, atunci trebuie folosit media aritmetic.
2!emplu: L firm are n dotare dou tipuri de camioane.
a* &ac dou camioane (cte unul pentru fiecare tip* au fost testate pe o distan de
1>>> -m i pentru consum s-au obinut rezultatele de '@ -m4l i respecti 'G -m4l, atunci
cantitatea de la numrtor (-m sau distana* a fost aceeai pentru ambele camioane i, astfel,
media cea mai adecat ce poate fi utilizat pentru consum este cea armonic. %n acest caz,
consumul mediu este
CA , 'A
'G
'
'@
'
1
=
+
=
a
m
-m4l.
b* &ac presupunem, ca un al doilea caz, c ambele camioane sunt alimentate cu '> l
de carburant i testate pn cnd se epuizeaz carburantul, cu scopul de a obine cele dou
cantiti de '@ i respecti 'G -m4l, atunci nseamn c acum cantitatea de la numitor este
aceeai pentru ambele camioane. Acest lucru arat c cea mai adecat medie care poate fi
folosit este cea aritmetic. %n acest caz, consumul mediu este
'B
1
'G '@
=
+
= "
-m4l.
&iferena care apare ntre alorile obinute pentru cele dou medii poate fi e!plicat
prin faptul c media aritmetic de 'B -m4l a rezultat n urma consumrii celor '> l de
carburant, n timp ce media armonic de 'A,CA -m4l a fost obinut n funcie de consumul
nregistrat pe distana de 1>>> -m.
Meda 2eo"etrc&
Eedia geometric este o mrime specializat folosit pentru a calcula media creterilor
procentuale. Eedia geometric reprezint acea aloare a caracteristicii obserate care dac ar
nlocui fiecare aloare indiidual din serie produsul acestora nu s-ar modifica, adic
n
n
i
i #
" m
'
'

=

=
9'
Eedia geometric poate fi folosit pentru a calcula media creterilor procentuale a
salariilor sau preurilor bunurilor. &atorit modului n care este definit, media geometric nu
prea ine cont de alorile e!treme, iar uneori este folosit ca o alternati a mediei aritmetice.
7ndicele <inancial 8imes (<8* este cel mai cunoscut e!emplu al folosirii n practic a
mediei geometrice. Acesta se calculeaz ca medie geometric a alorilor unui grup selectat de
aciuni.
2!emplu: &ac se tie c n fiecare an al unei perioade de patru ani (succesii* preul
uni bun a crescut cu BP, '9P, ''Pi respecti 'AP, atunci calculai media creterilor preului
bunului respecti.
Aem
P 1 , '' ''1 , > 'A , > '' , > '9 , > >B , >
@
= = =
#
m
.
Aceast aloare ('',1P* reprezint creterea procentual anual constant care este
necesar pentru ca pornindu-se de la preul din primul an (care se d* s se a3ung la preul din
ultimul an.
:.'.'. Indcator de 4o!(e
7ndicatorii de poziie nu se calculeaz ci se identific n cadrul unei serii (colectiiti* cu
cte o ariant real, care posed o anume proprietate, n temeiul creia respectia ariant
ofer o informaie satisfctoare despre esenialul, tipicul ntregii colectiiti.
Medana (Ee* reprezint aloarea central a unei serii de date aran3ate cresctor sau
descresctor. 5u alte cuinte, fa de aloarea median, 3umtate din obseraii au alori mai
mici sau egale cu mediana, iar 3umtate au alori mai mari sau egale cu mediana.
Mtilizarea medianei ca o e!presie a tendinei centrale este recomandat mai ales atunci
cnd seria conine alori e!treme, aloarea medie nemaifiind, n acest caz, reprezentati.
#entru seria simpl:
&ac seria are un numr impar de termeni, mediana este a (nJ'*41 aloarea din seria
ordonat (cresctor sau descresctor*. %n cazul unei serii cu un numr impar de termeni,
mediana a fi egal cu media aritmetic a celor doi termeni centrali.
#entru seria de frecene:
%n calculul medianei unei distribuii de frecene se parcurg urmtoarele etape:
"e cumuleaz cresctor frecenele de apariie
se determin locul medianei loc Ee + (niJ'*41
se stabilete interalul median ca fiind primul interal cu frecena cumulat
mai mare dect locul medianei
se determin mediana pe baza formulei:
0e
P0e 0e
n
n loc0e
h " 0e

+ =
>
unde: ! + limita inferioar a interalului median
- + mrimea interalului median
n
pEe
+ suma frecenelor pn la interalul median
n
Ee
+ frecena interalului median
Modul sau dominanta unei ariabile reprezint aloarea care nregistreaz cea mai
mare frecen de apariie. 6aloarea modal se utilizeaz ca indicator al tendinei centrale
atunci cnd media nu se poate calcula sau nu are sens s fie calculat. &e e!emplu, n loc de
stabilirea mrimii medii la confecii, a numrului mediu la pantofi etc. se prefer obserarea
ariantei cele mai frecente.
91
Anumite serii de date pot s nu prezinte o aloare modal pe cnd altele pot aea dou
sau mai multe alori modale. #entru a putea analiza astfel de serii multimodale, este necesar
ca numrul de nregistrri s fie suficient de mare.
%n cazul seriilor de date organizate pe interale de ariaie a caracteristicii de grupare,
modul se afl prin interpolare n interalul de grupare cu frecena cea mai mare.
#entru seria simpl:
Eodul este aloare care se nregistreaz cel mai frecent.
#entru seria de frecene:
2stimarea alorii modale presupune parcurgerea urmtoarele etape:
se determin interalul modal (interalul cu frecena cea mai mare*
se determin modul pe baza formulei:
1 '
'
>
+

+ =
0o 0o
k " 0o
unde: ! + limita inferioar a interalului modal
- + mrimea interalului modal
'
+ diferena ntre frecena interalului modal i frecena interalului
anterior
1
+ diferena ntre frecena interalului modal i frecena interalului urmtor
Lbseraie: #entru seriile de date care tind ctre repartiia normal, mediana este
cuprins ntre media aritmetic i mod, iar n cazul unei repartiii normale perfecte, media
coincide cu mediana i modul.
Aplicaia ' : "alariul net lunar al celor '1 anga3ai ai unei firme a nregistrat n luna
martie 1>>B urmtoarele alori (mii u.m.*: B,1; A,@; A,1; '>,@; G,1; C,A; A,G; B,1; 1B,>; B,1; B,C;
B,H. "tabilii care dintre cei trei indicatori ai tendinei centrale reprezint aloarea medie cea
mai semnificati corespunztoare seriei simple de date.
Rspuns:
media aritmetic simpl:
. . @ , G
'1
G , '>>
'1
H , B .... @ , A 1 , B
'
m u mii
n
"
"
n
i
i
= =
+ + +
= =

=
calculul medianei necesit ordonarea seriei: A,1; A,G; A,@; B,1; B,1; B,1; B,G; B,H; C,A;
G,1; '>,@; 1B,>. Eediana se calculeaz ca media aritmetic simpl a celor doi termeni
centrali:
. . A , B
1
G , B 1 , B
m u mii 0e =
+
=

modul reprezint salariul cel mai des ntlnit: Eo + B,1 mii u.m.
&intre cei trei indicatori medii cea mai puin reprezentati este media aritmetic,
aceasta fiind distorsionat de cele dou alori e!treme ale seriei de date. 6aloarea modal are
o frecent de apariie de numai trei nregistrri, ceea ce face ca aloarea median s fie cea
mai reprezentati medie corespunztoare seriei simple de date analizate.
Aplicaia 1. Repartiia pe grupe de rst a personalului dintr-o reea de distribuie se
prezint n tabelul de mai 3os. " se reprezinte grafic seria de date i s se calculeze indicatorii
tendinei centrale (media, mediana i modul*.
8abel nr. '
99
6rsta (ani* ,r de persoane
(n
i
*
5entrul interalului
!
i
!
iQ
n
i
<recene
cumulate
' 1 9 @ A
"ub 1AQ C 1> '@> C
1A . 9 '1 9> 9B> 'H
9A . @A 1> @> G>> 9H
@A . AA G A> @>> @C
AA i peste 9 B> 'G> A>
8otal A> 'GG> ---
Q limita superioar inclus n interal
Rezolare:
6rsta medie a celor A> de anga3ai ai firmei se determin utiliznd formula mediei
aritmetice ponderate:
ani 1 ( 23
4*
)55*
n
n "
"
i
i
i
i i
= =

2stimarea medianei presupune parcurgerea urmtoarelor etape:

< 5alculul frecenelor cumulate cresctor (ezi coloana A a tabelului de mai sus*
< &eterminarea locului medianei: loc Ee + A'41 + 1A,A
< "tabilirea interalului median: R9A . @A*
< Aplicarea formulei medianei
Ee + 9A J '> (1A,A-'H*41> + 9G,1A ani
6rsta ea mai des ntlnit ntre cei A> de anga3ai ai firmei se estimeaz astfel:
< "e determin interalul modal (interalul cu frecena cea mai mare*: R9A-@A*
< "e calculeaz aloarea modal:
Eo + 9A J '> (G4GJ'1* + 9H ani
:.5. Indcator sntetc a ="4r&$ter
7ndicatorii sintetici ai mprtierii (ariaiei*, sintetizeaz ntr-o singur e!presie
numeric ariaia alorilor indiiduale fa de tendina central a caracteristicilor urmrite,
ntr-o populaie statistic. #rincipalii indicatori sintetici cu care se caracterizeaz mprtierea
(ariana* termenilor seriei fa de tendina lor central sunt: abaterea medie liniar, dispersia,
abaterea medie ptratic (sau abaterea standard* i coeficientul de ariaie. Sa baza
determinrii indicatorilor sintetici stau abaterile indiiduale, dar pentru a se eita
compensarea, ele or fi luate n modul (aloare absolut*.
A*aterea "ede lnar& . arat cu ct se abat, n medie, termenii seriei de la media
lor.
pentru serii simple
n
" "
n
d
i i

= = d
pentru serii de frecene

= =
i
i i
i
i i
n
n " "
n
n d
d
9@
&ezaanta3: nu ine cont de semnul algebric i acord aceeai importan att abaterilor mari
ct i celor mici ale termenilor seriei de la medie.
Ds4ersa . se calculeaz ca medie aritmetic (simpl sau ponderat* a ptratelor
abaterilor termenilor seriei de la media lor; este un indicator abstract, fr unitate de msur, i
arat modul n care termenii seriei graiteaz n 3urul mediei.
pentru serii simple
6
6
i
6
i 6
"
n
"
n
, " " +
=

pentru serii de frecene

6
i
i
6
i
i
i
6
i 6
, " +
n
n "
n
n , " " +

=

=

A*aterea "ede 4&tratc& -a*aterea standard# a*aterea t4/ ; se calculeaz ca

medie ptratic (simpl sau ponderat* a abaterilor termenilor seriei de la media lor:
1
=
&ezaanta3: se e!prim n unitatea de msur a ariabilei pentru care se calculeaz, fcnd
imposibil compararea ariaiilor a dou caracteristici e!primate n uniti de msur diferite.
Coe%centul de 1ara(e ; se calculeaz ca raport procentual ntre abaterea medie
liniar4ptratic i nielul mediu. (simpl sau ponderat* a abaterilor termenilor seriei de la
media lor;
)**
"
d
v = sau, mai des folosit
'>> =
"
v

Mn coeficient care se apropie de > arat lipsa ariaiei, colectiitatea fiind alctuit din
termeni foarte omogeni. &aca + >, termenii seriei sunt egali ntre ei.
&in statistica e!perimental s-a preluat aprecierea urmtoare: dac este pn n 9AP,
se consider c intensitatea ariaiei este redus, colectiitatea este omogen i n consecin
media este reprezentati. 5u ct se depete pragul de 9AP, cu att intensitatea ariaiei
crete, iar colectiitatea este mai eterogen. %n aceste condiii, media tinde s fie o mrime
nereprezentati.
&ac 0 A>P ariaia caracteristicii este foarte mare, colectiitatea nu este omogen, media
nu este reprezentati; este necesar regruparea datelor.
Aplicaia 9. " se stabileasc dac colectiitatea celor A> de anga3ai analizai n
aplicaia 1 este omogen.
8abel nr. 1
0+rsta
-an/
Nr. de
4ersoane
-n

/
Centrul
nter1alulu
3

" "
i
i i
n " " ( )
i i
n " "
1

' 1 9 @ A B
"ub 1AQ C 1> -'C.B -'19.1 9>H.CB
1A . 9A '1 9> -C.B -H'.1 AC.CB
9A . @A 1> @> 1.@ @G A.CB
@A . AA G A> '1.@ HH.1 'A9.CB
AA i peste 9 B> 11.@ BC.1 A>'.CB
Total >, 1' , 1,'?.?
9A
#entru a stabili gradul de omogenitate a colectiitii de A> anga3ai calculm
coeficientul de omogenitate.
%n tabelul nr. 1 totalul din colana a B-a permite calcularea dispersiei:
45 ( 6*
4*
5 ( )*65
6
= =
Abaterea medie ptratic ani 47 ( 7 45 ( 6* = = semnific faptul c rsta medie a
celor A> de anga3ai ai firmei se abate n medie cu @,A@ ani de la media estimat.
Abaterea standard de @,A@ ani reprezint H,>CP fa de medie:
8 *3 ( 9 )**
1 : 26
47 ( 7
v = =
7ntensitatea mprtierii ariantelor reale ale fa de rsta medie este redus ceea ce
arat c media 1 ( 26 " = ani este reprezentati pentru toi cei A> de anga3ai ai firmei.
:.:. Indcator as"etre
<orma ariaiei n 3urul mediei se e!prim statistic prin mai muli indicatori ai
asimetriei, boltirii, e!cesului repartiiei de frecene etc. 5ea mai simpl modalitate de
descriere acceptabil, c$iar dac incomplet a formei ariaiei este obserarea diferenei ntre
medie i mod care se numete as"etre: > = 0o " as
&ac 0o " = atunci e!ist s"etre 4er%ect&@
&ac 0o " > atunci e!ist as"etre 4o!t1& sau de st+n2a@
&ac 0o " < atunci e!ist as"etre ne2at1& sau de drea4ta.
Aprecierea Tde stngaU sau Tde dreaptaU proine din obserarea poziiei n care se afl
modul (Eo* fa de medie ( " * pe a!a absciselor n cazul unei serii de repartiie asimetric
#entru a aprecia calitati aceast situaie, se recurge, n mod frecent, la coeficientul de
asimetrie propus de )arl #earson

0o "
!
as

=
&ac seria de repartiie este bi sau multimodal, dar tinde spre normalitate, se poate
recurge i la estimarea:

* ( 9 0e "
!
as

=
5oeficientul de asimetrie ia alori n interalul (-9; 9*.
%n msura n care coeficientul de asimetrie se ncadreaz n interalul (>; >,9* spunem
c aem de-a face cu o asimetrie moderat i consecin indicatorii tendinei centrale
caracterizeaz corect colectiitatea (sunt reprezentatii*.
Aplicaia @. 5aracterizai asimetria seriei de frecene din aplicaia 1.
Rspuns: 6aloarea coeficientului de asimetrie #earson:

2) ( *
47 ( 7
29 1 ( 23
!
as
=

=
indic o asimetrie moderat negati (de dreapta*. 5u alte cuinte, media i ceilali indicatori
ai tendinei centrale caracterizeaz corespunztor colectiitatea cercetat.
:.>. Indcator "acroecono"c ds4on*l 4e Internet
&atele lunare cu priire la principalii indicatori economico-sociali sunt prezentate de
7nstitutul ,aional de "tatistic n Iuletinul statistic lunar i au caracter proizoriu, pot face
obiectul unor reizuiri ulterioare; datele se definitieaz anual, pe baza anc$etei structurale de
9B
ntreprindere i a unor anc$ete anuale specifice efectuate de 7,". Adresa de 7nternet este
???.bnr.ro.
9C