ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE COMERT



Tranzacii pe piaa energiei electrice




Prof. Coord.
Asist. univ. dr. Dobrea Mihaela

Tutulea Bogdan
Voicu Silviu
Grupa 352, Seria C, An III




Bucuresti
2013
2


1. Caracterizarea general a tipului de tranzacie ales
Contractul bilateral (sinalagmatic), dup definiia dat n art. 943 Cod civil, este acel
contract n care prile se oblig reciproc una ctre alta. Acest tip de contract se caracterizeaz
prin reciprocitatea i interdependena obligaiilor.
Sunt contracte bilaterale contractul de vnzare, contractul de nchiriere, contractul de
transport.
De exemplu, n cazul contractului de vnzare cumprare, vnztorul este creditorul
obligaiei de plat a preului i debitorul obligaiei de predare a lucrului vndut, iar
cumprtorul este creditorul obligaiei de predare a lucrului vndut i debitorul obligaiei de
plat a preului.
Importanta clasificrii contractelor n unilaterale sau bilaterale :
din punct de vedere al efectelor, numai n cazul contractelor sinalagmatice
ntlnim excepia de neexecutare, rezoluiunea, rezilierea i riscul contractului;
din punct de vedere al probelor, nscrisurile sub semntur privat prin care se
constat contracte sinalagmatice trebuie s fie fcute, conform art. 1179 Cod
civil, n dublu exemplar; n cazul contractelor unilaterale avnd ca obiect obligaia
de plat a unei sume de bani sau de a da o cantitate de bunuri de gen, conform
art. 1180 Cod civil, acestea trebuie s poarte meniunea bun i aprobat.

Efectele specifice ale contractelor sinalagmatice

Din reciprocitatea i interdependena obligaiilor, caracteristice pentru contractele
sinalagmatice, decurg urmtoarele efecte specifice:
1. obligaiile reciproce ale prilor trebuie s fie executate simultan. De la aceast
regul fac excepie acele contracte care prin natura lor sau datorit voinei
prilor se execut altfel. Aa fiind, oricare parte contractant are dreptul s
refuze executarea obligaiei proprii, atta timp ct cealalt parte, care pretinde
3

executarea, nu execut obligaiile ce-i revin din acelai contract. Aceast
posibilitate poart denumirea de excepie de neexecutare a contractului;
2. dac una din pri nu-i execut culpabil obligaiile, cealalt parte are dreptul s
cear n justiie rezoluiunea sau rezilierea contractului;
3. dac un eveniment independent de voina sa mpiedic o parte contractant s-
i execute obligaiile, contractul nceteaz, cealalt parte fiind exonerat de
obligaiile sale. Legat de aceasta se pune problema suportrii riscurilor
contractuale.


2. Cadrul legal al tipului de tranzacie
Bursa Romana de Mrfuri este in momentul de fata singurul administrator al unei piee
la disponibil, piaa prin intermediul creia, att autoritile contractante, cat si societile
comerciale pot achiziiona mrfuri cu un grad nalt de standardizare sau diverse categorii de
materii prime.
Piaa la disponibil a fost organizata in baza Legii 357/2005 privind bursele de mrfuri,
lege care reglementeaz activitatea societilor comerciale pe aceasta piaa. Accesul
autoritilor contractante rezida din prevederile Legii 357/2005 privind bursele de mrfuri,
corelate cu art. 122 lit. f) si art. 252 lit. f) din OG 34/2006 privind achiziiile publice.

Legea 357/2005
Seciunea 1 - Bursa de mrfuri

Art.4
(1) Bursa de mrfuri este societatea comerciala pe aciuni avnd ca obiect principal de activitate
administrarea pieelor organizate, potrivit prezentei legi.
4

(2) Bursele de mrfuri administreaz piee la disponibil, piee mixte, piee ale licitaiilor si piee
ale creanelor, precum si orice alte tipuri de piee, daca bursa de mrfuri ndeplinete condiiile
prevzute in legislaia specifica acestora.
(3) Bursa de mrfuri poate sa desfoare si activiti secundare, fr a se limita la acestea, cum
ar fi: realizarea, administrarea si comercializarea sistemelor informatice specifice burselor de
mrfuri, organizarea de semnrii si cursuri in scopul pregtirii participanilor in domeniul
burselor de mrfuri.
Art.5
h) actul constitutiv sa nu permit nici unui membru al consiliului de administraie al bursei de
mrfuri sa dein participri, de orice fel ar fi acestea, ntr-o alta bursa de mrfuri;
i) actul constitutiv sa prevad obligativitatea elaborrii regulamentelor si procedurilor specifice
activitii bursei de mrfuri;

Seciunea 2 - Membri acionari. Membri afiliai. Clienii bursei
Art.9
Clienii bursei au acces pe pieele administrate de bursa de mrfuri in condiiile instituite de
regulamentele bursei respective.

Seciunea 2 - Tranzacionarea si ncheierea contractelor
Art. 22
(1) Pe piaa la disponibil pot nregistra oferte membrii acionari, precum si membrii afiliai.
(2) Pe piaa licitaiilor pot nregistra comenzi membrii acionari, membrii afiliai si orice
persoane juridice/fizice sau alte entiti care au ncheiat in prealabil un contract de prestri
servicii cu bursa de mrfuri.
(3) Pe piaa mixta pot nregistra oferte membrii acionari, membrii afiliai, precum si clienii
bursei.
5

(4) Pe piaa creanelor pot nregistra oferte membrii acionari, membrii afiliai, precum si clienii
bursei.
(5) Pot rspunde comenzilor prevzute la alin. (2) si ofertelor prevzute la alin. (4) orice
persoane fizice sau juridice interesate, in condiiile stabilite prin reglementrile bursei de
mrfuri.
(6) Pot rspunde ofertelor prevzute la alin. (3) membrii acionari, membrii afiliai, precum si
clienii bursei, in condiiile stabilite prin reglementrile bursei de mrfuri.
Seciunea 3 - Operaiuni de bursa

Art. 23
(1) Operaiunile de bursa reprezint, fr a se limita la acestea, ansamblul de reguli comerciale
privind:
a) nregistrarea, negocierea ofertelor si efectuarea tranzaciilor pentru ncheierea de contracte
spot si forward pe piaa la disponibil;
b) nregistrarea, negocierea ofertelor si efectuarea tranzaciilor pe o piaa mixta;
c) nregistrarea comenzilor, negocierea ofertelor si ncheierea contractelor de vnzare sau
achiziie de mrfuri, servicii ori lucrri pe piaa licitaiilor;
d) nregistrarea, negocierea ofertelor si ncheierea contractelor de cesiune de creana pe piaa
creanelor.
(2) Mecanismele specifice efecturii operaiunilor de bursa sunt prevzute in regulamentele
operaionale ale fiecrei burse de mrfuri, in temeiul puterii lor de auto reglementare conferite
de prezenta lege.
(3) Bursa de mrfuri reglementeaz cel puin: proceduri de nregistrare a ofertelor si a
comenzilor, modul de desfurare a edinelor de tranzacionare si de licitaii, proceduri de
efectuare a tranzaciilor si de atribuire a contractelor si proceduri de diseminare a
informaiilor.


6


OG 34/2006 privind achiziiile publice
CAPITOLUL III
Proceduri de atribuire
SECIUNEA a 6-a
Negocierea fr publicarea prealabil a unui anun de participare
Art. 122
f) pentru achiziionarea de materii prime cotate la bursele de mrfuri, achiziia acestora
realizndu-se ca urmare a tranzaciilor de pe piaa la disponibil;
CAPITOLUL VIII
Contracte sectoriale
SECIUNEA a 3-a
Reguli specifice de atribuire a contractelor sectoriale
Art. 252
f) pentru achiziionarea de materii prime cotate la bursele de mrfuri, achiziia acestora
realizndu-se ca urmare a tranzaciilor de pe piaa la disponibil;
3. Cadrul instituional al tipului de tranzacie ales

In cadrul tranzaciei se evideniaz urmtorii actori: compania S.C. 57 Lux S.R.L. in
calitate de purttor al cererii, BRM (Bursa Romana de Mrfuri) in calitate de mijlocitor si
compania S.C. CEZ Vnzare S.A. in calitate de purttor al ofertei.

Purttorul cererii:

Compania Alpin57 Lux este una dintre cele mai mari companii productoare de
ngheata din Romania, cu capital 100% romanesc, compania fiind prezenta pe aceasta piaa din
anul 1994.
7

Produsele de cea mai buna calitate sunt realizate astzi intra-una din cele mai mari si
moderne fabrici de acest gen, din Romania - fabrica de la Sebe, judeul Alba.
Fabrica este situata pe o platforma industriala noua, aceasta dispunnd de spatii de
producie si depozitare moderne, de linii tehnologice de fabricare a ngheatei de ultima
generaie, ceea ce ne permite sa scoatem pe piaa, ngheata de cea mai buna calitate la preturi
competitive.
Societatea acorda o importanta deosebita meninerii la standarde nalte a calitii si a
siguranei produselor, astfel nct a implementat Sistemul de Management Integrat al Calitii
si Siguranei Alimentelor conform standardelor de referina SR EN ISO9001:2008 si SR EN
ISO22000:2005 si IFS (International Foods Standard) versiunea 5.
Societatea are scopul de a rspunde cat mai multor cerine ale consumatorilor, astfel ca
la ora actuala, Alpin 57 Lux aduce pe piaa romneasc peste 100 de sortimente de ngheata
sub diferite mrci Fulg de Nea, Romantique, Malgra, Extaz, Ice-Pop, etc. n gama de produse
HoReCa sunt disponibile peste 30 sortimente de ngheata.
Avnd in vedere ca Alpin 57 lux acorda o mare atenie factorului uman si innd cont de
faptul ca ngheata rmne totui in continuare un produs sezonier, s-a gndit ca si in perioada
de iarna sa ofere oamenilor un loc de munca, astfel ca ncepnd cu anul 2001 a pus bazele unei
moderne secii de patiserie si brutrie congelata. Si aici gama sortimentala este foarte variata,
mai cunoscute fiind cele din brandul Romcherie: foitaj franuzesc Romcherie, minipateuri
ambalate Romcherie, minipateuri si minirulouri vrac, minirulouri, croisante, chifle kaiser, chifle
graham etc.
Distribuia produselor societii se face la nivel naional, att in zonele urbane cat si in
cele rurale, prin distribuie proprie, dispunnd de un parc auto de peste 230 maini sau prin
intermediul distribuitorilor si nu in ultimul rnd prin intermediul marilor lanuri de magazine.
Autovehiculele proprii asigura transportul rapid si in cele mai bune condiii a produselor la
clieni, lzile frigorifice personalizate, peste 20000 buci, care asigura pstrarea in cele mai
bune condiii a produselor nainte de a ajunge la consumatori.
Eforturile societii privind calitatea, politica de marketing si politica de vnzri au fost
apreciate de clieni prin ncheierea de parteneriate cu Alpin 57 Lux, care au dus la dezvoltarea
8

unor importante cifre de afaceri, de consumatorii finali si nu in ultimul rnd de diverse instituii,
printre care si Consulul National al ntreprinderilor Mici si Mijlocii din Romania care
poziioneaz Alpin 57 Lux pe locul 1, cinci ani consecutivi, printre productorii autohtoni de
ngheata.

Mijlocitorul:

Bursa Romana de Mrfuri este in momentul de fata singurul administrator al unei piee
la disponibil, piaa prin intermediul creia, att autoritile contractante, cat si societile
comerciale pot achiziiona mrfuri cu un grad nalt de standardizare sau diverse categorii de
materii prime.
Piaa la disponibil este structurata pe ringuri de produse specializate in cadrul crora
sunt definite activele suport. Pentru fiecare activ suport Bursa definete activele de
tranzacionat. De exemplu, in cadrul ringului produselor petroliere sunt identificate ca active
suport produse ca: benzina, motorina, pcura, combustibil lichid uor, combustibil lichid greu.
In acest moment, Bursa Romana de Mrfuri are organizate mai multe ringuri
specializate: ringul produselor petroliere, ringul energiei electrice, ringul contractelor de
procesare combustibil, gazelor naturale, ringul crbunelui, ringul cerealelor, ringul mrfurilor
generale, ringul materialelor de construcii si ringul legumelor si fructelor.
Principalele avantaje rezultate din accesarea pieei la disponibil, se refera la:
preul avantajos - obinut intra-un cadru organizat, ca rezultat al confruntrii directe
dintre cerere si oferta. Utilizarea mecanismului de negociere a preului in cadrul licitaiei
cu strigare confer posibilitatea mbuntirii suplimentare a preturilor de ctre
ofertani fata de ofertele financiare iniiale. In situaia in care preturile obinute nu se
ncadreaz in plafonul propus, exista posibilitatea de a negocia reducerea acestora cu
ofertantul clasat pe primul loc in cadrul aceleiai edine fr sa fie necesara reluarea
ntregii proceduri;
termenul redus de desfurare a procedurilor - ordinul este programat la tranzacionare
in maxim 7 zile din momentul emiterii lui;
9

cotaiile BRM ofer avantajul unui sistem de referina in ceea ce nseamn raportarea
la preturile pieei in tranzaciile realizate prin BRM (www.brm.ro);
executarea in bune condiii a contractului in baza sistemului de garanii utilizat, cat si ca
urmare a atentei selecii a ofertanilor nainte de a fi admii la tranzacionare;
existenta unui numr mare de ofertani datorita cantitilor importante tranzacionate
la nivelul total al pieei;
economie de timp si efort suplimentar legat de valorificarea sau achiziionarea
produselor
eliminarea birocraiei aferente procedurilor clasice de achiziii publice prin
standardizarea mrfurilor si reducerea numrului de documente solicitate si depuse.

Purttorul ofertei:

CEZ Romania deine pachetul majoritar de aciuni al Electrica Oltenia. CEZ Romania este
parte a unui concern european, situat intre primele zece grupuri energetice din Europa.
Compania CEZ poate aduce un plus de valoare prin calitatea produselor si serviciilor pe care le
ofer. Cele apte judee deservite de Electrica Oltenia - Arge, Dolj, Gorj, Olt, Mehedini,
Teleorman si Vlcea acoper cel mai mare numr de consumatori din fostele filiale ale Electricii;
furnizeaz energie electrica unui numr de 1 371 398 abonai si cuprinde o populaie de peste
3,5 milioane locuitori. Furnizarea de energie electrica se face pentru toate nivelele de tensiune,
IT, MT, JT, avnd att consumatori casnici finali cat si consumatori industriali finali. Acetia din
urma beneficiaz de tarife reglementate dar si de tarife negociate. Baznd-se pe cunoaterea si
nelegerea pieei locale, a legturilor si a experienei tehnice acumulate (att din partea
Electrica Oltenia cat si din partea CEZ - experiena dobndita pe piaa liberalizata a Republicii
Cehe si pe alte piee in care activeaz) compania poate asigura cele mai bune combinaii intre
produsele aprute ca urmare a nevoilor consumatorilor, sigurana in continua cretere si
calitatea tehnica a energiei vndute la preturi rezonabile, toate acestea in cadrul unei atenii
fata de client la nalte standarde profesionale. Aceasta este ambiia tuturor membrilor echipei
CEZ. CEZ asigura, in baza licenei pentru furnizarea energiei electrice nr. 458/29.04.2002,
10

alimentarea cu energie electrica a trei categorii de clieni - mari consumatori, mici consumatori
si consumatori casnici, din zona geografica delimitata de judeele: Arge, Dolj, Gorj, Mehedini,
Olt, Vlcea si Teleorman. Domeniul de activitate al Direciei Furnizare cuprinde activiti de
furnizare a energiei electrice ctre consumatori, operaiuni de achiziie de energie electrica,
elaborarea prognozei consumurilor de energie electrica, urmrirea satisfaciei clienilor si a
mbuntirii relaiei cu acetia.

4. Piaa specific tipului de tranzacie ales

n perioada regimului comunist toat producia, transportul i distribuia de energie
aparinea Statului Romn. Prin restructurarea RENEL i privatizrile din ultimii ani, piaa de
energie electric arat azi astfel:
Termoelectrica, Hidroelectrica, Nuclearelectrica i CET-urile (Centrale Electro Termice)
independente produc energie electric. Toate aceste companii sunt deinute de Statul
Romn.
Transelectrica, deinut majoritar de stat (90%), asigur transportul naional de energie
electric
Electrica se ocup cu distribuia i furnizarea de energie electric. Cinci filiale din cele 8
au fost privatizate deja
OPCOM, companie din portofoliul Transelectrica, supravegheaz bursa energiei
electrice.
n urma liberalizrii pieei, n prezent exist i ali juctori pe piaa de energie electric,
unele companii private au cumprat capaciti de producie (micro-hidrocentrale). Pe pia mai
exist companii private care se ocup cu tradingul de energie electric, dintre care cei mai mari
sunt: Energy Holding, Petprod i EGL Power & Gas, n ordinea mrimii.
11


n anul 2011, resursele de energie electric au fost de 61820,1 milioane KWh, n cretere
cu 1287,0 milioane KWh (+2,1%) fat de anul 2010. Creterea resursei de energie electric s-a
datorat n principal creterii produciei, cu 1278,1 milioane KWh (+2,1%).
Producia din termocentrale a fost de 33314,9 milioane KWh n cretere cu 5305,9 milioane
KWh (+18,9%). Producia din hidrocentrale a fost de 15033,5 milioane KWh n scdere cu
5097,7 milioane kWh (-25,3%), iar cea din centralele nucleare-electrice a fost de 11747,2
milioane KWh n cretere cu 123,7 milioane kWh (+1,1%).
Producia din centralele electrice eoliene n anul 2011 a fost de 948,7 milioane KWh n
cretere cu 946,2 milioane KWh fat de anul 2010.
Consumul final de energie electric n anul 2011, a fost de 52538,4 milioane KWh, cu 4,0% mai
mare fat de anul 2010; iluminatul public a nregistrat o scdere cu 7,3%, iar consumul
populaiei a crescut cu 3,3%.
Exportul de energie electric a fost de 2457,2 milioane KWh n scdere cu 584,0
milioane KWh, respectiv cu 19,2%.
12

Consumul propriu tehnologic n reele i staii a fost de 6824,5 milioane KWh n scdere cu
158,6 milioane KWh, respectiv cu 2,3%.
Strategia energetic naional pentru perioada 2007-2020 pune accentul n principal pe
sporirea capacitii nucleare prin punerea n funciune a Unitilor 3 i 4 de la Centrala Nuclear
de la Cernavoda i creterea exploatrii resurselor hidroenergetice cu 6% pn n 2011. Alte
prioriti sunt: eficientizarea capacitilor actuale care folosesc tehnologii nvechite prin
modernizarea lor, limitarea dependenelor de importuri. n ce privete energia regenerabil, nu
exist o strategie semnificativ, ci doar de a se ajunge la un procent de 33% din producie, adic
doar puin peste procentajul actual al produciei hidro.
Pentru anul 2020 este planificat ridicarea unei noi centrale nucleare, amplasat n
centrul rii, cu o putere instalat de 2.400 MW. Aceasta va avea dou grupuri de cate 1.200
MW fiecare sau patru grupuri de cte 600 MW fiecare. Investiia este estimat la 2,2 miliarde
euro iar schema financiar presupune participarea alturi de stat a mai multor investitori
privai.
Investiiile necesare n sectorul energiei electrice din Romnia s-ar putea ridica, pn
n 2013-2015, la 8-11 miliarde euro. Investiiile sunt necesare pentru modernizarea centralelor
electrice deja existente, ridicarea unora noi i mbuntirea reelelor de distribuie, att pentru
a ajunge la cat mai muli consumatori romni, ct i pentru a facilita comerul cu electricitate
ntre Romnia i statele vecine.


5. Descrierea general a cazului ce face obiectul studiului

Societatea comerciala Alpin 57 Lux SRL din Sebe a achiziionat o cantitate de 2.143
MWh energie electrica, in edina de tranzacionare organizata in data de 19.01.2011, in Ringul
energiei electrice al BRM.
Pentru edina de tranzacionare desfurata pe platforma electronica de tranzacionare
http://www.disponibil.ro a fost nregistrat un ordin iniiator de cumprare pentru o cantitate
13

de 2.143 MWh energie electrica. Energia electrica cumprata va acoperi necesarul
productorului de ngheata din Sebe, Alpin 57 Lux SRL, in perioada 01.03.2011 29.02.2012.
Tranzacia a avut loc pe Piaa la disponibil in Ringul energiei electrice, iar ordinele de
sens contrar de vnzare au fost nregistrate din partea societilor: CEZ VNZARE SA,
TRANSENERGO COM SA, TINMAR IND SA, ELECTRICOM SA, ENNET GRUP SA, FIDELIS ENERGY
SA, ICPE ELECTROCOND TECHNOLOGIES SA. Ctigtoarea licitaiei a fost societatea CEZ
VNZARE SA, care va livra energia electrica la preul de 185 lei/MWh). Valoarea totala de
tranzacionare se cifreaz la aproape 397.000 lei.

6. Analiza aprofundat a tranzaciei studiate

Identificarea variabilelor
Convenia analizata implica un schimb de energie electrica, principalele variabile fiind
preul de cumprare, cantitatea achiziionata, precum si consumul de energie electrica al
cumprtorului. Putem adaug si resursele furnizorului, care in funcie de dinamica pieei,
poate influenta distribuia de energie ctre cumprtori.
Bunul analizat este supus aplicrii accizelor si TVA la preul de cumprare, acestea avnd
fluctuaii in ultimii ani. De asemenea, un indicator relevant este Indicele Preturilor de Consum
(IPC), fiind analizat att la nivel general cat si la nivelul pieei energiei electrice.
Cantitatea achiziionata releva nevoia de energie electrica a clientului, aceasta fiind
influenata de consumul pe care compania li efectueaz pentru prestarea serviciilor. Consumul
este luat in calcul ca factor implicit in determinarea cantitii optime ce urmeaz a fi
cumprata. Ali factori implicii pot fi considerai capacitatea de plata a cumprtorului pentru
convenia ncheiata, in termenii stabilii.

Relaia dintre tranzacie si variabilele analizate
Resursele furnizorului folosite pentru a genera energie electrica pot influenta preul de
tranzacionare in funcie de cerere si trendul pieei. Daca furnizorul nu poate acoperi necesarul
de energie pentru livrare dintr-o sursa mai ieftina sau mai uor accesibila, apeleaz la una mai
14

costisitoare sau mai rara, drept consecina mrind preul final al energiei vndute. Condiiile
pieei sunt de asemenea importante in favorizarea anumitor tipuri de contracte, sau modaliti
de tranzacionarea considerat important acest aspect, deoarece furnizorul analizat este un caz
mai neobinuit pe piaa energiei electrice datorita modalitilor de acionare alese -
participarea la licitaii.
Preul de tranzacionare este influenat de accize si TVA, acestea avnd valori
cresctoare in ultimii ani, in consecina conducnd la costuri in plus pentru cumprtor, acesta
fiind nevoit sa suporte o valoare totala a tranzaciei semnificativ mai mare dect cea specificata
in context. Deoarece convenia analizata implica o cantitate mare tranzacionata, preul total,
incluznd accizele si TVA va avea o cifra semnificativ mai mare.
Indicele Preturilor de Consum msoar schimbrile in dinamica a nivelului general al
preturilor produselor si serviciilor procurate pentru consum. Acesta este util in determinarea
evoluia preturilor ntr-o perioada, dar si in previzionarea preturilor, cheltuielilor si veniturilor.
Consumul de energie electrica nregistrat in perioada precedenta contribuie la
determinarea nevoii optime de energie electrica a cumprtorului. Exista posibilitatea lurii in
calcul si a eventualelor pierderi, si implicit a asigurrii unei rezerve pentru a nu ntmpina
probleme in prestarea serviciilor pe cablu.
Accizele si TVA
Tabelul 1 Evoluia accizelor pe piaa energiei electrice in 2009-2010
Denumire
produs
U.M Acciza (echivalent euro/U.M) 2009 Acciza
(echivalent
euro/U.m) 2010
1 aprilie 1 septembrie
Electricitate MWh 0.42 0.42 0.50
Sursa: http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Cod_Fiscal_norme.2010.htm#ax1




15

Tabelul 2 Evoluia TVA in 2009-2010
2009 2010
Valoare TVA
(procent din
pre total)

19 %


24 %


Observnd cele doua tabele, se constata o cretere att in ceea ce privete accizele pe
piaa energiei electrice cat si o cretere generala a TVA. Astfel, in 2010 preul mediu al energiei
electrice a avut o evoluie ascendenta si datorita acestor impozite. Daca in intervalul ianuarie-
noiembrie 2009 preul mediu al energiei electrice a fost de 143,94 lei/MWh, in 2010 pentru
acelai interval preul a ajuns la 155,06 lei/MWh.

7. Concluzie
Pentru ca tranzaciile sa decurg cu succes este nevoie ca toate prile implicate sa-si
ndeplineasc responsabilitile si sa-si respecte angajamentele, astfel nct obiectul
contractului sa fie respectat, in conformitate cu legile in vigoare. Astfel, purttorul cererii
trebuie sa se asigure ca poate susine financiar achiziia ntreprinsa, in timp ce purttorul
ofertei trebuie sa se asigure ca poate livra cantitatea menionata in contract in termenii
stabilii.

8. Autoevaluare
Primul pas a fost sa gsim o tranzacie realizata pe piaa energiei electrice din Romania.
Dup identificarea acesteia am stabilit cadrul legal al tranzaciei, ce pari au fost implicate si
rolul pe care l-au avut acestea.
In realizarea studiului de caz, punctele din structura acestuia s-au mprit intre cei doi
membri ai echipei, astfel nct sa existe un volum de munca echitabil, cu un timp de lucru de 5
ore.
Evaluare generala: 9
16


Bibliografie

Liviu Pop - Teoria generala a obligaiilor, Editura LuminaLex, Bucureti, 1997;
Paul Mircea Cosmovici - Drept civil, Drepturi reale, Obligaii, Codul civil, Ed. All Beck, Bucureti,
1998;
Ion Dogaru, Pompil Drghici - Drept civil. Teoria general a obligaiilor, Ed. All Beck, Bucureti,
2002;
http://www.brm.ro/index.php?page=piata-la-disponibil/prezentare
http://www.dreptonline.ro/legislatie/legea_burselor_de_marfuri.php
http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/energie/a11/energie12r11.pdf
http://www.alpin57lux.com/?p=compania
http://www.cez.ro/ro/despre-noi/companiile-cez/cez-vanzare/despre-companie.html