ANALIZA ECONOMICA SI FINANCIARA PRIVIND

OPORTUNITATEA INVESTITIE
CAPITOLUL I
Mijloacele fixe active cororale ale i!treri!"erii
"e o reala i#orta!ta eco!o#ica
$%$ Mijloacele fixe "efi!itie &i caracteri&tici
Mijloacele fixe, cunoscute in contabilitate sub denumirea de
imobilizari corporale, imbraca o forma corporala si reprezinta obiectul
singular sau complexul de obiecte cu o functionalitate independenta, care
indeplineste cumulativ doua conditii:
- are o valoare mai mare decat cea prevazuta de lege in prezent !
milioane"#
- o durata de functionare mai mare de $ an%
Acestea se structureaza in:
- terenuri#
- mi&loace fixe propriu ' zise%
(e face distinctie intre cele doua, deoarece in timp ce mi&loacele fixe,
prin utilizare, se uzeaza si isi pierd din valoare, valoarea terenurilor poate
c)iar creste datorita unor factori precum: amplasament, apropierea de piete
de desfacere, grad de fertilitate% Mijloacele fixe &e a#orti'ea'a( tere!)rile
!) &e a#orti'ea'a%
$
Clasificarea mi&loacelor fixe se face dupa mai multe criterii:
- ")a caracteri&ticile te*!ice+
cladiri si constructii speciale#
masini, utila&e si instalatii de lucru#
aparate de masura, control, regla&#
mi&loace de transport#
animale si plantatii#
birotica si inventar gospodaresc%
In functie de caracteristicile te)nice, legea prevede duratele normale de
functionare pentru fiecare dintre mi&loacele fixe% In functie de acestea se
calculeaza anuitatea amortizarii%
- i! f)!ctie "e re,i#)l "e )tili'are+
mi&loace fixe in functiune#
mi&loace fixe in conservare%
*i&loacele fixe se pot afla conform legislatiei, pe durata unui exercitiu,
in conservare, fie datorita reducerii temporare a volumului productiei, fie
datorita sc)imbarii sortimentului produselor vandute sau produse, fiind
,e&io!ate% Pe perioada conservarii nu se inregistreaza amortizarea lor,
urmand ca in ultimul an de functionare aceasta sa fie suportata din profitul
net al societatii%
- I! f)!ctie "e atri#o!i)l carora aarti!+
mi&loace fixe proprii#
mi&loace fixe luate cu c)irie
In timp ce mi&loacele fixe proprii se reflecta in contabilitate cu a&utorul
conturilor patrimoniale, cele inc)iriate se reflecta cu a&utorul contului
extrabilantier !+,$ -*i&loace fixe luate cu c)irie.% (e debiteaza la primirea
mi&locului fix, se crediteaza la restituirea lui% Pe perioada inc)irierii,
/
amortizarea se calculeaza de proprietarul lor, societatea care le0a primit
inregistrand c)eltuieli cu c)iria%
$%-%A#orti'area #ijloacelor fixe
A#orti'area reprezinta etalarea valorii mi&loacelor fixe pe perioada
normala de functionare% 1a se mai poate defini ca pierdere a valorii
mi&loacelor fixe pe toata perioada de functionare, fiind considerata un
element rectificativ de mi&loace fixe% Pentru intreprindere reprezinta o surse
de finantare pentru activitatea de investitii%
Conform Legii $23$445, intreprinderea poate aplica , metode de
amortizare:
- amortizare lineara#
- amortizare degresiva#
- amortizare accelerata%
A#orti'area li!eara
Conform metodei lineare:
a#orti'area a!)ala . valoarea "e i!trare a #ijloc)l)i fix / D%U%N%
6%U%7% ' durata de utilizare normala in ani"

Avand in vedere faptul ca un mi&loc fix poate sa nu functioneze pe
durata intregului an, el intrand in functiune pe parcursul anului sau iesind
din functiune inainte de inc)iderea exercitiului se poate calcula rorata
te#ori&%
,
Prorata te#ori& . a#orti'area a!)ala 0 !r% "e 'ile "e f)!ctio!are / 123
In 8omania, amortizarea se calculeaza si se inregistreaza lunr, incepand
cu luna urmatoare intrarii in functiune a mi&locului fix%
A#orti'area l)!ara . a!)itatea a#orti'arii / $-
Anuitatea se mai poate determina pe baza ratei de amortizare 8
a
":
R
a
.$33 / DUN A!)itatea a#orti'arii . Valoarea "e i!trare 0 R
a
Prin metoda lineara, amortizarea se inregistreaza in cote lunare egale pe
toata durata de utilizare a mi&locului fix%
A#orti'area "e,re&iva
Aceasta metoda presupune multiplicarea ratei de amortizare cu un
coeficient stabilit de lege, in functie de 6%U%7% a mi&locului fix% Coeficientul
se stabileste in functie de obiectivele urmarite in politica fiscala a statului,
sau fie pentru a stimula sau frana investitiile%
In prezent coeficientii sunt:
0$,2 pentru mi&loacele fixe cu o 6U792 ani
0/ pentru mi&loacele fixe cu o 2 ani96U79$+ ani
0/,2 pentru mi&loacele fixe cu o 6U7:$+ ani
(e poate calcula in / variante:
0 fara a lua in calcul uzura morala a mi&loacelor fixe#
0 cu luarea in calcul a uzurii morale a mi&loacelor fixe%
5
Pe baza legii $23$445 nu se ia in calculul uzura morala pentru
mi&loacele fixe intrate in functiune inainte de +$3+$3$44,%
Calculul amortizarii fara luarea in clacul a uzurii morale:
Amortizarea se determina inmultind valoarea ramasa de amortizat cu
rata multiplicata a amortizarii% In ultimii ani, cand raportul valoarea ra#a&a
"e a#orti'at / !r% "e a!i ra#a&i "e arc)r& da un rezultat 9; decat
amortizarea lineara se trece la aceasta%
Exe#l)
Exerciti
)
Valoare
i!trare
A#%
Li!eara
Val% ra#a&a A#%
"e,re&iva
$ <++%+++ $/+%+++ <++%+++ $!+%+++
/ <++%+++ $/+%+++ 5/+%+++ $/<%+++
, <++%+++ $/+%+++ /45%+++ 4!%+++
5 <++%+++ $/+%+++ $4<%+++ 4!%+++
2 <++%+++ $/+%+++ 4!%+++ 4!%+++
Total 233%333 3 233%333
8
a
;$++36U7 ;: 8
a
; /+=
8
a m
;/+=>$,2;,+=
/45%+++ 3 , ;4!%+++9$/+%+++ ;: se trece la amortizarea lineara
Calculul amortizarii cu luarea in clacul a uzurii morale:
In aceasta varianta se procedeaza la stabilirea duratei de utilizare
recalculata 6%U%8%"%
DUR . $33 / R
a
recalc)lata
(e stabileste apoi:
2
")rata "e )tili'are i!te,rala . R
a
rec% DUR
")rata a#orti'arii i! re,i# "e,re&iv . DUI DUR
ri! "ifere!ta "i!tre cele "o)a &e o4ti!e ")rata "e a#orti'are
li!eara%
A#orti'area accelerata+
Aceasta metoda consta in includerea , in primul an de functionare , in
c)eltuielile de exploatare, a unei amortizari anuale de 2+= din valoarea de
intrare a mi&loacelor fixe respective% Amortizarea anuala pentru exercitiile
urmatoare se calculeaza la valoarea ramasa , dupa regimul linear, prin
raportarea la numarul de ani de utilizare ramasi%
$%1%A#orti'area ri!cii) "e e&ti#are
a fl)x)rilor #o!etare
Amortizarea desi nu influenteaza situatia monetara a unui agent
economic in mod direct, o influenateaza in mod indirect, in masura in care
afecteaza:
0venitul impozabil#
0impozitul#
0venitul net si implicit situatia monetara%
<
Exe#l)
Presupunem urmatoarele:
Ve!it)ri "i! exloatare $3 #il% 5
S)#a a#orti'arii - #il% 5
I#o'it -67
?enituri din exploatare $+%+++%+++@
' amortizare /%+++%+++@
venit impozabil !%+++%+++@
' impozit,+=" /%5++%+++@
venit net 2%<++%+++@
Aamortizarea /%+++%+++@
flux monetar net B%<++%+++@
6in situatia prezentata rezulta ca fluxul monetar net este rezultatul
diferentei dintre veniturile din exploatare si impozit $+%+++%+++ ' /%5++%+++
; B%<++%+++" si totodata suma dintre venitul net si amortizare
2%<++%+++A/%+++%+++ ; B%<++%+++"% (e desprind de aici cateva concluzii
importante:
Amortizarea , daca nu ar influenta impozitarea, nu ar fi relevanta
pentru fluxul monetar# pentru cazurile fara impozit, destul de frecvente la
noi mai ales in primii ani dupa $44+, in situatia de stimulare a investitiilor,
relevanta amortizarii in estimarea fluxului monetar este nula%
B
6aca se plateste impozit, fluxul monetar net creste cu amortizarea:
FMN . 8V9C9A:8$9I: ; A
Unde:
C*7 ' fluxul monetar net#
? ' venituri din exploatare
C ' c)eltuieli de exploatare#
A ' amortizarea#
I ' impozit%
Prin prelucrare matematica a relatiei desprinse din situatia de intrare
rezulta:
FMN . 8V9C:8$9I: ; I0A
Unde I0A in literatura americana de specialitate este intitulat tax
shield depreciation (TD), exprimand reducerea fiscalitatii prin cresterea
amortizarii, care mareste C*7% Conform legii acest lucru poate fi folosit si
in 8omania in managementul cas) ' floD ' ului, evident in limitele permise
de lege referitor la posibilitatile de a alege modalitatea de amortizare
convenabila%
!
$%<% Corelatii i!tre olitica "e a#orti'are &i olitica "e i!ve&titii
Amortizarea , ca element al costurilor de productie, reduce baza
impozabila si deci micsoreaza impozitul pe profit datorat statului,
concomitent cu crearea surselor necesare inlocuirii activelor materiale
imobilizate% 6in acest punct de vedere toate intreprinderile sunt profund
interesate sa0si amortizeze activele imobilizate%
6esi este o sursa principala pentru inlocuire, amortizarea are o influeta
neutra asupra autofinantarii: daca se constituie fond de amortizare, cresc
costurile, se micsoreaza beneficiile si posibilitatea folosirii acestora pentru
autofinantare# daca nu se constituie fond de amortizare, creste volumul
beneficiilor si posibilitatea folosirii lor pentru autofinantare% (ursele de
autofinantare sunt aceleasi, indiferent ca iau forma beneficiilor sau fondului
de amortizare%
In sc)imb, politica de amortizare, modul de calcul si metoda de
amortizare folosita de intreprindere pot avea o influenta )otaratoare pentru
politica de investitii a acesteia%
Intreprinderile aleg metode de amortizare in functie de politica
financiara pe care o promoveaza, de volumul resurselor pe care doreste sa le
constituie pentru investitii intr0un an sau altul% *etoda de amortizare
utilizata la un moment dat nu este ireversibila# se poate trece la alt sistem de
amortizare, se poate intrerupe sau inceta amortizarea%In cazul incetarii
amortizarii cresc fluxurile negative reprezentate de plati in contul
impozitului pe profit, scazand astfel fluxurile pozitive pentru investitii% O
astfel de politica se poate aplica atunci cand intreprinderea nu are prevazute
obiective de investitii de finantat sau cand doreste sa prezinte in fata
actionarilor o rentabilitate mai mare a Activelor sale%
4
6impotriva, atunci cand intreprinderea doreste sa constituie fonduri
masive pentru investitii, in prima parte a intervalului de exploatare, poate
aplica metoda regresiva de amortizare, care creeaza avanta&ul unei scaderi a
fiscalitatii, crescand sursele de autofinantare%
Legat de supraevaluarea si subevaluarea amortizarii se pot deduce
urmatoarele mecanisme monetare:
A#orti'area e&te &)4eval)ata+
Sca" co&t)rile cre&te 4e!efici)l &i rata re!ta4ilitatii e&to#a!"
eve!t)alele ier"eri "i&tri4)iri "e "ivi"e!"e !ec)ve!ite
valoarea activelor #ateriale i#o4ili'ate aare &)raeval)ata
fo!")l "e a#orti'are "evi!e i!&)ficie!t e!tr) i!loc)ire
A#orti'area e&te &)raeval)ata
Cre&c co&t)rile &ca"e 4e!efici)l &i rata re!ta4ilitatii i!
#o" ireal "i&tri4)irea "e "ivi"e!"e &i vol)#)l i#o'itelor
catre &tat &)!t afectate &e for#ea'a )! fo!" "e a#orti'are #are
$+
care( "aca !) e&te corelat c) !ece&itatile cre&c)te "e i!ve&titii
oate ra#a!e !e)tili'at
Prin urmare, politica de amortizare promovata de intreprindere trebuie
conceputa ca o linie strategica menita sa serveasca scopurile immediate sau
mai indepartate de crestere economica%
$$
CAPITOLUL II
Deci'ia "e i!ve&titii i! #ijloace fixe
-%$% Noti)!ea "e i!ve&titii
Noti)!ea "e i!ve&titii oate fi "efi!ita:
0in sens financiar: sc)imbarea unei sume de bani prezenta si certa in
speranta obtinerii unor venituri superioare, dar probabile#
0in sens contabil: alocarea unei trezorerii disponibile pentru procurarea
unui activ fix, care va determina fluxuri financiare si c)eltuieli financiare%
Cla&ificarea i!ve&titiilor+
0investitii te)nice: ac)izitia, constructia si monta&ul unor masini, utila&e,
instalatii, mi&loace de transport#
0investitii umane: formarea calificarea, specializarea" personalului#
0investitii sociale: constructia in intreprinderi a unei cantine restaurant#
0investitii financiare: cumpararea de titluri de participare la alte
societati comerciale#
0investitii comerciale: pentru publicitate si reclama etc%
In functie de riscul pe care0l implica ele se pot grupa in:
0investitii de inlocuire a ec)ipamentului complet uzat, cu un risc foarte
scazut, deoarece nu presupune modificari ale te)nologiei de fabricatie#
0investitii de modernizare a ec)ipamentului existent in functiune si care
implica un risc redus, ca urmare a unor corectii neesentiale in te)nologia de
fabricatie%
$/
0investitii de dezvoltare:de extindere a unor sectii, uzine, fabrici no,
investitii care presupun un risc mai mare antrenat de nevoia de largire a
pietelor de aprovizionare, a fortei de munca, de capital si de desfacere#
0investitii strategice: privind crearea unor filiale in strainatate,
fuzionarea cu o alta societate comerciala, etc% Presupun un risc considerabil,
ca urmare a extinderii activitatii in zone geografice noi%
-%-%Ele#e!tele fi!a!ciare ale )!ei i!ve&titii+
S)#a i!ve&titiei se determina diferit in functie de modul de realizare
a lucrarilor de ac)izitie, constructii, instalatii si monta&% 6e exemplu pentru
ac)izitiile de active fixe de la furnizori externi, suma investitiei cuprinde:
pretul de ac)izitie#
taxe si c)eltuieli vamale#
c)eltuieli de transport#
c)eltuieli de constructii si monta&#
comisioane etc%
Pentru lucrarile de investitii in regie proprie a intreprinderii, suma
investitiei cuprinde:
costul materialelor consumate
c)eltuieli directe cu manopera si cu utila&e de constructii
cota ' parte a c)eltuielilor indirecte repartizate investitiei%
D)rata "e viata a investitiei, de asemenea, o notiune de larga
semnificatie:
$,
6urata fiscala , contabila ' durata normala de serviciu a
mi&loacelor fixe din catalogul normelor de amortizare anexat Legii
amortizarii#
6urata te)nica ' durata determinata de caracteristicile te)nice
functionale specifice oricarui mi&loc fix#
6urata comerciala ' durata determinata de durata de viata a
produselor fabricate cu resprectiva investitie#
6urata &uridica ' durata protectiei &uridice asupra dreptului de
concesiune a unei exploatari, asupra unui brevet, licenta, marci de
fabricatie%
=e!eficiile &)li#e!tare &a) eco!o#iile "e #ateriale &i #a!oera
previzibile ca se vor obtine, sunt fluxuri de trezorerie marginale, determinate
de punerea in functiune a obiectivului investitiei%
Valoarea re'i")ale exprima valoarea posibila de realizat dupa
inc)eierea duratei de viata a investitiei prin vanzare, prin valorificarea
pieselor subansamble etc, rezultate la casare etc%"

6ecizia de investitii este importanta deoarece ea anga&eaza viitorul
firmei si implica numerosase directii pentru evaluarea proiectelor de la
directia comerciala la directia financiara, la directia te)nica, la directia de
personal%
-%1%Proce&)l "e "eci'ie
6intr0un punct de vedere strict economic, alegerea investitiilor este o
aplicare a teoriei economice a intreprinderii%
$5
O intreprindere trebuie sa investeasca atunci cand rata sa de randament
marginal este superioara costului sau marginal al capitalului%
Costul marginal al capitalului este costul fiecarei unitati monetare
suplimentare obtinute pentru a investi% Acest cost creste pe masura ce
investitiile sunt mai importante% Intreprinderea incepe prin utilizarea surselor
de finantare mai putin costisitoare%
In practica intreprinderilor, elaborarea unui plan de investitii este
complex%
Procesul de selectare a proiectelor de investitii se face in numeroase
etape:
- ri#a etaa consta in a stabili lista proiectelor de investitii cu
diferitele lor variante#
- etaa a "o)a consta in a obtine datele necesare pentru a evalua si a
calcula scadentarul cas) ' floD ' urilor% Euna calitate a datelor este
importanta pentru o estimare corecta a investitiei%
- etaa a treia consta in alegerea proiectului in functie de criteriile de
alegere a investitiei retinute%
1xista , tipuri de proiecte:
- proiecte numite mutual exclusive sau incompatibile, daca realizarea
unuia exclude realizarea altuia#
- proiecte numite interdependente sau complementare, daca realizarea
unuia necesita realizarea altuia#
- proiecte numite independente, daca realizarea este independenta de
realizarea altui proiect%
6ecizia de investitii implica nu numai studiul proiectului intreprinderii,
dar in egala masura si o buna cunoastere a concurentei si a proiectelor sale%
$2
-%<% S)r&ele "e fi!a!tare a i!ve&titiilor
(ursele de finantare a unei investitii sunt strans legate de estimarea
fluxului monetar relevant al unei investitii%
In timp ce intelegerea valorii in timp a banilor si a ec)ivalentei valorice
corespunzatoare este o problema de abilitate te)nica, matematica, estimarea
fl)x)l)i #o!etar releva!t al unei investitii necesita o &udecata riguroasa si
de perspectiva% 6eterminareafluxului monetar relevant este guvernata de
doua principii, destul de transparente teoretic, dar nu foarte simplu de aplicat
in practica:
a" Principiul fluxului monetar t)e cas) ' floD principle" ' inregistrarea
fluxurilor monetare ale unei investitii se face atunci cand acestea apar
efectiv si nu atunci cand contabilitatea -spune. ca apar, conform
principiului contabil de inregistrare anticipata%
b" Principiul cu-fara t)e Dit) ' Dit)out principle" ' intre doua variante,
conform carora o investitie este facuta si respectiv respinsa, toate fluxurile
monetare care difera intre ele sunt relevante pentru luarea deciziei de
investitie, in timp ce toate celelalte care sunt similare nu au relevanta%
Asigurarea la timp a resurselor pentru acoperirea financiara a
investitiilor este o necesitate de prim ordin si un obiectiv al finantelor
intreprinderii% Investitiile presupun o imobilizare insemnata a capitalului,
ceea ce ridica cu acuitate necesitatea procurarii sau asigurarii acestora astfel
$<
incat sa se evite aparitia unor investitii incepute si neterminate din lipsa
resurselor%
Pentru finantarea investitiilor la nivelul societatilor comerciale participa
urmatoarele surse:
Fo!")l "e a#orti'are% Prin destinatia sa fondul de amortizare este
menit inlocuirii activelor imobilizate, formand principala resursa proprie de
finantare a obiectivelor de investitii% *arimea acestei surse se stabileste
annual prin planul de amortizare%
=e!efici)l% 8esursa importanta de finantare a investitiilor, atat in
cazul inlocuirii, dar mai ales pentru dezvoltarea si largirea activelor
imobilizate existente si pentru obiectivele noi% Are o pondere ridicata in
ansamblul resurselor de finantare si actioneaza ca o parg)ie pe linia
cointeresarii intreprinderilor si a stimularii raspunderii lor% Cuantumul
beneficiului ce poate fi prelevat annual pentru finantarea investitiilor se
stabileste de consiliile de administratie in functie de valoarea totala a
investitiei, de volumul celorlalte surse existente, de marimea beneficiului
annual de realizat si de alte sarcini ce urmeaza a fi acoperite, in mod necesar,
din beneficiu%
Alte re&)r&e% In aceasta categorie intra sumele obtinute din lic)idarea
activelor imobilizate, precum si din valorificarea unor materiale ce rezulta
din pregatirea terenului pentru constructii, din saparea fundatiilor, din
lic)idarea constructiilor provizorii de pe santier% *i&loacele banesti obtinute
prin valorificarea materialelor si a pieselor de sc)imb refolosibile obtinute
din lic)idari constituie o resursa pentru finantarea investitiilor%
Mo4ili'area re&)r&elor i!ter!e% (pre deosebire de resursele amintite
mai sus, care se pot depune in contul de la banca, mobilizarea resurselor
interne pentru finantarea investitiilor nu se poate concretiza intr0un cont la
$B
banca% (pecificul acestor resurse este de a se consuma pe masura aparitiei
lor, influentand direct asupra necesarului de finantat%
-%6% Deci'ia "e i!ve&titii i! #e"i)l eco!o#ic cert
Re,)la "e referi!ta+ valoarea act)ala !eta
E!)!tarea criteri)l)i
O investitie este acceptabila daca valoarea sa actuala neta ?A7" este
pozitiva, adica daca ea contribuie la cresterea valorii actuale totale a
intreprinderii%
Pentru a calcula criteriul ?A7, este suficienta calcularea valorii actuale
a fluxurilor de lic)iditati viitoare, generate de investitie, apoi deducerea
sumei initiale a investitiei%
For#)la VAN+
Unde:
C
t
' fluxul de lic)iditati asteptat de a investitie pe perioade t#
I
+
' suma investitiei initiale#
8
t
' rata de actualizare considerata pentru un flux care se produce la finele
perioadei t
0durata de viata a investitiei este de n perioade
Investitia este acceptata daca se permite cresterea valorii intreprinderii, adica daca
valoarea actuala a fluxurilor de lic)iditati este superioara costului investitiei I
+
%
Exe#l)
$!
+
$
" $
I
R
C
VAN
n
t
t
t
t

+
=

=
Consideram o investitie in suma initiala I
+
;$+++% 6urata sa de viata
este de / ani% Cluxurile de lic)iditati asteptate previzionate" sunt C
$
;<++ si
C
/
;B++% Aceste fluxuri se produc la finele perioadei $ si respectiv perioadei
/% 8ata de actualizare este de $+= pentru perioadele $ si /% (a determinam
?A7 pentru aceasta investitie%
Perioada Cactor de
actualizare
Clux de
lic)iditati
?aloarea actuala
+ $ 0$+++ 0$+++
$ $3$,$";+,4+4 <++ 252,2
/ $3$,$"
/
;+,!/< B++ 2B!,2
VAN.$-<
Ale,erea ratei "e act)ali'are
8ata de actualizare reprezinta costul de oportunitate al capitalului
investit% Tinand cont de ipoteza de certitudine care a fost pusa, rata de
actualizare este constituita din rata dobanzii pe piata financiara, care rezulta
din confruntarea cererii si ofertei de capitaluri% Aceasta rata este unica,
datorita ipotezelor avute in vedere%
6aca, dimpotriva, se introduce incertitudine in rationament,
determinarea acestei rate depinde de costul riscului%
Variatia ratei "o4a!'ii &i &tr)ct)ra la ter#e!
a ratelor "o4a!'ii
a" 8ata de actualizare, bazata pe rata dobanzii de pe piata financiara,
poate varia in fiecare perioada, dupa evolutia conditiilor ofertei si cererii pe
$4
piata de capital% 6rept cosecinta, ar trebui sa se foloseasca, in mod normal o
rata de actualizare diferita, in functie de scadenta fluxurilor de lic)iditati%
De&e#!a#+
+
8
d
' rata dobanzii existente astazi pentru o operatiune de imprumut pe
o durata de -d. ani# aceasta rata, denumita rata la vedere, reprezinta, tinand
cont de ipoteza de certitudine, rata de actualizare de utilizat pentru un flux
de lic)iditati care se produce la finele anului -d.%
Astfel, relatia de determinare a ?A70ului ar trebui as se scrie:
I! exe#l)l rece"e!t( daca se presupune ca rata dobanzii pentru un
plasament de $ an este
+
8
$
;$+= si pentru un plasament de / ani
+
8
/
;$2=,
?A7 a investitiei devine atunci:
?A7 ; C
$
3 $A
+
8
$
"AC
/
3 $A
+
8
/
"
/
' I
+
; <++ 3 $,$+" A B++ 3 $,$+"
/
'
$+++
; B5,!
b"(tructura la termen a ratelor dobanzii
(tructura la termen a ratelor poate imbraca numeroase forme% 1a poate
fi crescatoare, plata sau descrescatoare, dupa anticiparile investitorilor% O
structura crescatoare implica anticipari bazate pe o crestere a ratelor de
dobanda% O structura plata presupune ca investitorii nu anticipeaza
modificari ale ratelor dobanzii% O structura descrescatoare presupune ca
investitorii anticipeaza o scadere a ratelor%
/+
+
$ +
" $
I
R
C
VAN
n
t
t
t
t

+
=

=
Re,)li "e eval)are a )!ei i!ve&titii
Aceste reguli operatorii sunt relative la suma investitiei, la fluxurile de
lic)iditati, la durata de viata si la actualizare:
- &)#a i!ve&titiei: este determinanta prin fluxuri de lic)iditati efectiv
debursate de intreprindere, tinand cont de costurile de oportunitate
evaluate in termeni de fluxuri de lic)iditati", eventual suportate#
- fl)x)ri "e lic*i"itati a&tetate 8revi'io!ate:+ este vorba de fluxuri
ce afecteaza trezoreria si care survin pe durata de viata si la finele
vietii duratei" investitiei#
- ")rata "e viata+ ea este determinata de existenta fluxurilor legate de
investitie#
- act)ali'area fl)x)rilor+ sunt luate in calcul pentru valoarea lor
actuala, adica tinand cont de costul de oportunitate aferent fondurilor
investite%
Prorietatea "e a"itivitate a VAN9)l)i
?A70ul poseda o proprietate remarcabila, aceea a aditivitatii% Cum
?A70urile sunt masurate cuantificate" in unitati monetare, la acelasi
moment este posibil de a le aduna% Astfel ?A70ul combinatiei a doua
proiecte A si E este egala cu suma ?A70urilor fiecarui proiect%
VAN8A;=:.VAN A ; VAN =
/$
I! co!&eci!ta( valoarea act)ala totala a )!ei i!treri!"eri e&te
e,ala c) &)#a valorilor act)ale ale "iferitelor i!ve&titii care le co#)!%
Aceasta proprietate este fundamentala, deoarece ea permite simplificarea
procesului de alegere a investitiei%
//
CAPITOLUL III
Te*!ici "e eval)are a )!ei i!ve&titii%
>Ali#e!tarea c) ,a'e a S%C% Ter#oelectrica 9 S)c)r&ala
Co!&ta!ta 9 CET Pala&?
$%Sit)atia exi&te!ta
C1T Palas este o regie autonoma, care produce si energie electrica si
energie termica pentru populatie si unitatile social0administrative precum si
pentru unitatile industriale din *unicipiul Constanta% Cazanele montate in
centrala sunt proiectate si omologate sa arda pacura si3sau gazele naturale%
6eoarece pana in prezent in Constanta nu a existat distributie de gaze,
cazanele au functionat numai pe pacura, preluata prin pompare de la OIL
Terminal% Odata cu realizarea distributiei de gaze in Constanta, centrala a
obtinut aprobarile necesare pentru consum de gaze naturale% Aceasta impune
realizarea racordului intre centrala si magistrala de distributie a gazelor%
-%L)crari roiectate
Pentru alimentarea cu gaze s0au prevazut urmatoarele:
0statie de masurare gaze#
0post de reglare gaze ' P8$#
0post de reglare gaze ' P8/#
0conducta presiune medie#
0conducta persiune redusa%
/,
1%I!for#atii fi!a!ciare
Investitia prin care se realizeaza alimentarea cu gaz la C1T Palas
Constanta are ca surse de finantare sursele proprii ale centralei si anume
ondul de amorti!are al sucursalei% Acest fond se acumuleaza prin
nevarsarea amortizarii celorlaltor mi&loace fixe din uzina%
In conceptia anglo0saxona, bugetul unei asemenea investitii s0ar
structura astfel:
EUF1TUL I7?1(TITI1I
?17ITU8I CG1LTUI1LI
Autofinantare cas) 0
floD"
0/,%5,2%<5B%5/<
$%C)eltuieli generale pentru
amplasament
0/%/,5%B55%!<$
/%Investitii industriale
0$4%B!$%+5,%/<2
Total venituri:
/,%5,2%<5B%5/<
Total c)eltuieli:
/,%5,2%<5B%5/<
In 8omania, prin reglementarile *inisterului de Cinante acest Euget de
Investitii este precizat in cadrul ondului de De!"oltare#
Condul de dezvoltare pentru o astfel de investitie este format din
urmatoarele:
/5
FONDUL DE INVESTITIE
Amortizarea fondurilor fixe:
0,/%5,2%<2B%!<2
TOTAL 81(U8(1 P8OP8II din care repartizate pentru
$%C)eltuieli de investitii
0/,%5,2%<5B%5/<
In cazul investitiei de fata, fluxul de fonduri financiare este fl)x)l
a)tofi!a!tarii% (ursa acestui flux este reprezentata de veniturile financiare
din amortizarea mi&loacelor fixe% 6estinatia acestui flux are ca punct final
acoperirea platilor privind investitia de alimentare cu gaze a C1T Palas%
6ecizia financiara privind investitia in cazul de fata poate fi sc)itata
astfel:
DECIZIA FINANCIARA PRIVIND INVESTITIA
?17ITU8I CG1LTUI1LI
81(U8(1 Fl)x)l CG1LTUI1LI
P8OP8II fi!a!ciar P8I?I76
i!ter! I7?1(TITIA

/2
<% Etaele reali'arii i!ve&titiei
Investitia -Alimentarea cu gaze naturale a C1T Palas. se realizeaza in
/ etape:
>1tapa de programare si planificare
>1tapa de realizare si punere in functiune
5%$1tapa de programare si planificare
Investitia -Alimentarea cu gaze naturale a C1T Palas. a fost inclusa pe
lista de investitii a primului trimestru al anului /++/% Programul investitiilor
pentru anul /++/ trimestrul $ se prezinta astfel:
SUCURSALA ELECTROCENTRALE CONSTANTA
COD
FINANTARE
DENUMIRE INVESTITIE PLAN -33-
33-31<< S%P% Ali#e!tarea c) ,a'e !at)rale a CET Pala& -1%2@2%-1<%$62
/,,/5,5 (%P% 8eabilitarea grupurilor nr% $ si / +
/$/ !4+ (%P% C)eltuieli pentru imobilizari necorporale $%/++%/$/%,/,
,,/,2B (%P% C)eltuieli pentru (PC si (C /%522%,,!%52<
2,2!24 (%P% 6otari si utila&e independente ,%<<B%!B4%+!B
/<
5%/ 1tapa de realizare si punere in functiune
Cea de0a doua etapa a proiectului de investitie -Alimentarea cu gaze naturale a C1T Palas. are urmatoarea structura:
I!ve&titia+ >Ali#e!tarea c) ,a'e !at)rale a CET Pala&?
INDICATIV
O=IECTIV
DENUMIREA
LUCRARII
VALOARE TOTAL
CONSTRUCTII ECAIPAMENTE MONTAB ALTE CAELT%
O=%$% A#e!ajare tere!
$%$% Amena&are teren
$%/% Impre&muiri
-%-1<%@<<%C2$
$%52<%!B2%<2B
!5+%255%<25
0 0 0 -%-1<%@<<%C2$
O=%-% C*elt)ieli e!tr) roiectare
&i a&i&te!ta te*!ica
/%$%C)eltuieli pentru proiectare si acorduri
/%/%Proiectare
9 0 0 $%-1<%12@%6<@
,/5%52<%<2,
!,5%<5<%!25
$%-1<%12@%6<@
/B
O=%1% C*elt)ieli e!tr) i!ve&titia "e 4a'a
,%$% Cladiri si constructii speciale, instalatii
aferente constructiilor si retele incinta%
,%$%$%Canton operator
,%$%/%Post reglare $ P8$"
,%$%,%Post reglare / P8/"
,%$%5%8etele de gaze in incinta C1T
,%/%*onta& utila&e te)nologice
,%%/%$%*onta& instalatii mecanice panouri
masura
,%/%/%*onta& instalatii mecanice P8$
,%/%,%*onta& instalatii mecanice P8/
-%6<6%@2C%163
!$2%,5,%2+B
4<B%525%,<,
$%$++%,/,%5!+
0
0
0
0
2%1<1%26<%6$-
9
9
9
9
$%,5<%5<5%+++
,%$/,%52<%B2<
/%<B!%2<B%B2<
C%1<6%C@2%C23
9
9
9
B%,5<%!B5%+<4
52<%/,/%$22
5,2%25<%$4B
5+,%,22%5,4
0
0
0
0
0
0
0
0
0
$C%6<2%2@6%@--
INDICATIV DENUMIREA
VALOARE TOTAL
/!
O=IECTIV LUCRARII CONSTRUCTII ECAIPAMENTE MONTAB ALTE CAELT%
O=%6% Alte c*elt)ieli
2%$%Organizare pe santier
2%/%Comision, taxe
2%,%C)eltuieli diverse si neprevazute
$%D1<%2@C%@C-
$$2%<5<%4<B
0
$%!/2%225%!$2
9
9
9
9
9
9
9
9
@2%6<2%C23
9
B<%25<%!<+
0
$%@2C%626%2<-
TOTAL
@%1<6%-16%C<D
2%62@%-$<%6$- C%D@C%1<2%$23 $%<<1%2<<%$23 -1%<16%2<@%<-2
/4
6% Sco)l i!ve&titiei
Investitia prezentata mai sus este o investitie pe termen lung aproximativ
$+ ani"% Instalatia din uzina este prevazuta sa functioneze atat pe pacura cat si pe
gaz% *omentan numai -Cazanul de apa fierbinte nr% 2. merge pe baza de gaz%
Planurile de viitor sunt ca toate Cazanele de apa fierbinte sa functioneze pe gaz%
(copul real al investitiei -Alimentarea cu gaze naturale a C1T Palas. este
diminuarea costurilor de productie si eficientizarea procesului de productie%
Acest lucru poate avea efect in scaderea costului de productie al energiei si al
agentului termic, insa tarifele practicate in acest domeniu de 8egia Autonoma
Termoelectrica (%A% nu vor fi influentate ma&or, si asta deoarece (ucursala
Constanta depinde de )otararile luate de Intreprinderea Centrala%
2% Te*!ici "e eval)are a i!ve&titiei
Acest capitol isi propune sa arate daca investitia de alimentare cu gaze a
CAC2 de la (%C% Termoelectrica Constanta este eficienta si daca punerea ei in
practica ar aduce beneficii reale regiei autonome in cauza%
Pentru acest lucru se pleaca de la previziunea ca investitia are o ")rata
!or#ala "e f)!ctio!are "e $3 a!i ' informatie preluata din normele investitiei%
6e asemenea se presupune ca numai ri#ii 6 a!i &)!t &e#!ificativi pentru
evaluarea corecta a fluxurilor de numerar aduse de respectiva investitie% Plecand
de la acest punct de vedere vom incerca sa facem o previziune pe 2 ani a
urmatorilor indicatori:
,+
Venitul $rut anual adus de investitie% Cum am precizat si in capitolul 2
venitul brut anual adus de investitie este c)iar beneficiul rezultat in urma
trecerii pe instalatia de gaze si scaderea costului productiei reflectate in
scaderea c)eltuielilor cu combustibilul c)eltuiala variabila"% (e va face o
previziune pe 2 ani, luand in calcul rata inflatiei de pe piata si cresterea
economica in interiorul uzinei data de investitia in cauza%
Cheltuieli de exploatare a investitiei% Aceste c)eltuieli au fost grupate pe
urmatoarele grupe de indicatori:
Amortizarea mi&locului fix% ?om folosi metoda amortizarii lineare
C)eltuieli cu intretinerea si reparatia mi&locului fix%
C)eltuieli cu salariile muncitorilor direct productivi in cadrul
exploatarii acestei instalatii
Venitul net de exploatare, care poate fi interpretat ca fiind un profit brut
adus de investitie%
Impo!itul pe profit% ?om aplica cota "e -67 asupra profitului brut%
Profitul net, calculat ca diferenta intre profitul brut si impozitul pe profit%
Acti"ele circulante nete calculate dupa formula:
ACR!ete . Ve!it)l 4r)t a!)al 0 D /123
Unde 6 ' durata de rotatie a activelor circulante
In formula de calcul a fluxului de numerar vom folosi variatia de la an la an
a activelor circulante nete%
luxul de numerar disponi$il calculat dupa formula:
FN" . Profit !et ; A#orti'are EACR!ete
,$
actorul de actuali!are# (e va face o previziune pe 2 ani si se va lua pe
fiecare an o rata diferita de actualizare, urmand ca in calculul 8atei Interne de
8entabilitate 8I8" sa se faca o rata medie de actualizare%
6upa aflarea acestor factori se va trece la evaluarea propriu0zisa a
investitiei% ?om folosi criteriul Valorii act)ali'ate !ete 8VAN:( si de asemenea
vom calcula Rata i!ter!a "e re!ta4ilitate a i!ve&titiei 8RIR:( Rata i!ter!a "e
re!ta4ilitate #o"ificata 8RIRM:( I!"icele "e rofita4ilitate al i!ve&titiei 8IP:(
Ter#e!)l "e rec)erare al i!ve&titiei 8TR:( Rata #e"ie a re!ta4ilitatii
co!ta4ile 8RRC:%
2%$% Ve!it)l 4r)t a!)al
Pentru a afla venitul brut anual adus de investitie vom pleca de faptul ca
productia data de CAC 2 inainte de efectuarea investitiei era de aproximativ
$,+%+++%+++%+++ lei% 6upa efectuarea investitiei se observa o cre&tere i!
valoarea ro")ctiei a")&a "e CAF 6 "e aroxi#ativ $37% Acest plus de
valoare s0a inregistrat datorita eficientiezarii procesului de productie pe fondul
scaderii costului de productie la c)eltuielile cu materii prime si materiale%
Asadar vom considera ?E adus de investitie in anul /++/ de
$,%+++%+++%+++ lei% In procesul de previziune a venitului pe urmatorii 5 ani vom
tine seama de rata inflatiei pe piata si de asemenea de cresterea in plusul de
valoare adus de investitie odata cu a&ungerea acesteia la maturitate% (e stie ca rata
de crestere a ?E de la anul /++/ la anul /++, a fost de aproximativ 5=%
?eniturile brute anuale previzionate pe cei 2 ani sunt prezentate in tabelul de mai
&os%
,/
Indicator An 1 An 2 An 3 An 4 An 5
Venit brut anual 13.000.000.000 13.520.000.000 14.060.800.000 14.904.448.000 15.947.759.360
Ritmul de crestere 4% 4% 6% 7%
2%- C*elt)ieli "e exloatare a i!ve&tiei
C)eltuielile de exploatare a investitiei sunt date de costurile in timp pe care
aceasta le genereaza% (i acestea presupun o previzionare pe 2 ani% In acest caz
vom tine seama de mai multi factori cum ar fi rata inflatiei pe piata, uzura morala
si fizica a investitiei, gradul de productivitate al muncitorilor%
<%/%$% Amortizarea investitiei
?om aplica te)nica amortizarii lineare% (tim ca 6U7 ; $+ ani, iar valoarea
investitiei este de /,%5,2%<5B%5,+%
Atunci A#orti'area . Valoarea i!ve&titiei / DUN .F A#orti'area .
-%1<1%62<%@13 constanta in fiecare an timp de $+ ani%
<%/%/% C)eltuielile de reparatie si intretinere
,,
Evolutia veniturilor brute anuale
10.000.000.000
11.000.000.000
12.000.000.000
13.000.000.000
14.000.000.000
15.000.000.000
16.000.000.000
17.000.000.000
18.000.000.000
19.000.000.000
20.000.000.000
1 2 3 4 5
Ani
V
e
n
i
t
u
r
i

b
r
u
t
e

a
n
u
a
l
e
In previzionarea acestor c)eltuieli trebuie sa tinem cont atat de uzura fizica
ce intervine asupra investitiei cat si de uzura morala datorata progresului te)nic
de pe piata% In acest caz vom avea urmatoarele c)eltuieli de intretinere si
reparatii:
Ani !"eltuieli de intretinere !"eltuieli de re#aratie $otal
1 80000000 0 80000000
2 100000000 200000000 300000000
3 120000000 500000000 620000000
4 130000000 200000000 330000000
5 150000000 500000000 650000000
<%/%,% C)eltuieli salariale
Pentru calculul c)eltuielilor salariale s0a pornit de la faptul ca pentru
intretinerea si mentinerea in productie a centralei de gaz lucreaza $3 #)!citori
i! 1 &c*i#4)ri( "eci i! total 13 "e oa#e!i% *entionam ca < oameni lucreaza in
statia de gaze si cate / oameni la posturile de regla&% Pe anul /++/ salariul de
,5
%&olutia c"eltuielilor cu intretinerea si re#aratiile
1
2
3
4
5
1
2
3
4
5
0
50000000
100000000
150000000
200000000
250000000
300000000
350000000
400000000
450000000
500000000
550000000
1 2 3 4 5
Ani
!
"
e
l
t
u
i
e
l
i

c
u

i
n
t
r
e
t
i
n
e
r
e
a

s
i

r
e
#
a
r
a
t
i
i
l
e
!" intretinere !" re#aratii
baza, la care se adauga si impozitele platite de societate CA(, CA((, soma&" a
fost de aproximativ $<%+++%+++ lei%
Aplicand o formula simpla putem sa aflam fondul de salarii anual al
intreprinderii pentru respectiva investitie:
Fo!" &alarii a!)al ce!trala ,a'e . $3 oa#e!i 0 1&c*i#4)ri 0 $2%333%333
lei/l)!a0$- l)!i
Fo!" &alarii a!)al ce!trala ,a'e . 6%@23%333%333 lei
In functie de rata inflatiei si eventual de productivitatea muncii se
preconizeaza o indemnizare a salariilor muncitorilor in fiecare an% In functie de
aceste supozitii se previzioneaza fondul de salarii anual pe primi 2 ani de
functionare a investitiei%
Ani Indemni'are (ondul de salarii anual #entru
statia de )a'e
1 10% 5.760.000.000
2 10% 6.336.000.000
3 5% 6.969.600.000
4 2% 7.318.080.000
5 7.464.441.600
Insumand toate datele de la <%/%$, <%/%/, <%/%, vom obtine c)eltuieli totale de
exploatare ale investitiei pe primii 2 ani de functionare a statiei de gaze%
Indicator An 1 An 2 An 3 An 4 An 5
,2
!"eltuieli de e*#loatare 8.183.564.743 8.979.564.743 9.933.164.743 9.991.644.743 10.458.006.343
2%1 Rata "e act)ali'are al fl)x)rilor "e !)#erar
In metodologia de calcul al ratei de actualizare se folosesc urmatoarele
elemente:
- rata dobanzii pe piata#
- rata certificatelor de trezorerie
- rata de crestere economica in sectorul economic din care face parte
intreprinderea
- rata inflatiei
- prima de risc
Pentru a calcula rata de actualizare pentru investitia noastra am folosit rata
certificatelor de trezoreie de pe piata, care este corelata cu rata inflatiei, si o
prima de risc la neplata facturilor% Prima de risc o vom pastra constanta,
informatie rezultata din evolutia acestui risc in ultimii ani%
1volutia ratei de actualizare este prezentata in tabelul de mai &os%
Ani 1 2 3 4 5
Rata certi+icatelor de tre'orerie 22% 20% 18% 15% 13%
,rima de risc 4% 4% 4% 4% 4%
Rata de actuali'are 26% 24% 22% 19% 17%
2%<Valoarea act)ali'ata !eta 8VAN:
,<
Evolutia cheltuielilor de exploatare
6.000.000.000
6.500.000.000
7.000.000.000
7.500.000.000
8.000.000.000
8.500.000.000
9.000.000.000
9.500.000.000
10.000.000.000
10.500.000.000
11.000.000.000
1 2 3 4 5
Ani
C
h
e
l
t
u
i
e
l
i

d
e

e
x
p
l
o
a
t
a
r
e
?A7 este cel mai des intalnit si cel #ai 4)! criteri) de evaluare a unei
investitii% Pentru ca investitia sa fie eficienta si drept urmare realizabila, trebuie
ca VAN F 3% Cu cat aceasta valoare este mai mare, cu atat investitia este mai
eficienta si se poate recupera din fluxurile de numerar viitoare%
Centralizand datele necesare pentru evaluarea investitiei obtinem urmatorul
tabel:
Indicator An 1 An 2 An 3 An 4 An 5
1. Venit brut anual 13.000.000.000 13.520.000.000 14.060.800.000 14.904.448.000 15.947.759.360
2 .!"eltuieli de e*#loatare 8.183.564.743 8.979.564.743 9.933.164.743 9.991.644.743 10.458.006.343
3. Venit net din e*#loatare
-1. -2.
4.816.435.257 4.540.435.257 4.127.635.257 4.912.803.257 5.489.753.017
4.Im#o'it -25%. 1.204.108.814 1.135.108.814 1.031.908.814 1.228.200.814 1.372.438.254
5. ,ro+it net -3. -4. 3.612.326.443 3.405.326.443 3.095.726.443 3.684.602.443 4.117.314.763
6. A!Rnete 252.777.778 262.888.889 273.404.444 289.808.711 310.095.321
7. /A!Rnete 252.777.778 10.111.111 10.515.556 16.404.267 20.286.610
8. Amorti'are 2.343.564.743 2.343.564.743 2.343.564.743 2.343.564.743 2.343.564.743
9. Flux de numerar (CFd) 5.703.3.!0" 5.73".7"0.075 5.!#".775.$30 $.0.7$#.99 $.!!0.59#."9$
10.(actor de actuali'are 1026 105624 10906128 2026829232 20653902014
.Flux de numerar
actuali%at (9) & (0)
!.5#$.#"0.!"3 3.$73.05!.3#3 #."!".0$!.57! #.$50.3!7.57 #.!#$."3".99!
For#)la VAN e&te+
C7 ' fluxuri de numerar
H
t
' factorul de actualizare
t ' anul t
?8
n
' valoarea reziduala a investitiei
I
o
' valoarea investitiei
,B
+
2 5 , / $
2
5 , / $
5
, / $
,
/ $
/
$
$
" $ " $ " $ " $ " $ " $ " $ " $ " $
" $ " $ " $ " $ " $ " $
I VR
% % % % %
N
% % % %
N
% % %
N
% %
N
%
N
VAN
n
+
+
+ + + + +
+
+ + + +
+
+ + +
+
+ +
+
+
=
Calculul valorii reziduale
Pentru calculul ?8 trebuie avute in vedere si fluxurile de numerar generate
de investitie dupa anul 2% ?aloarea reziduala este aproximativ egala cu valoarea
amortizarii ramase dupa anul 2% Aceasta valoare a amortizarii se coreleaza cu
suma recuperata la sfarsitul duratei de folosire si in urma actualizarii se obtine
valoarea reziduala a investitiei%
Cluxurile de numerar dupa anul 2 sunt urmatoarele:
Ani 6 7 8 9 10
Flux de numerar dupa anul 5 $.!!0.59#."9$ $.000.000.000 !.000.000.000 3.000.000.000 #.000.000.000
(actorul de actuali'are 0017 0017 0017 0017 0017
C7
2
; C7
<
deoarece se estimeaza ca atunci investitia va atinge punctul
maxim de eficienta% Apoi fluxurile incep sa scada odata cu influenta uzurii fizice
si morale asupra investitiei%
Cormula ?8 este:
,!
$+ 2
$+
<
2
" $ " $
" $
%
V"!&
%
%
N
VR
t
t
t
n
+
+
+
+
=

Evolutia Fluxurilor de numerar

1 2
3
4
5 6
7
8
9
10
1.000.000.000
1.500.000.000
2.000.000.000
2.500.000.000
3.000.000.000
3.500.000.000
4.000.000.000
4.500.000.000
5.000.000.000
5.500.000.000
6.000.000.000
6.500.000.000
7.000.000.000
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Ani
F
l
u
x

d
e

n
u
m
e
r
a
r
?vze ' venituri din vanzarea ec)ipamentelor in ultimul an de folosire a investitiei% Putem
observa din bugetul investitiei ca ec)ipamentele au o valoare de aproximativ <%<++%+++%+++ lei%
6aca corelam aceasta valoare cu un indice de uzura vom incerca sa vindem aceste ec)ipamente
cu aproximativ <%+++%+++%+++ lei% Aceasta valoare mai este corelata si cu reparatiile care vor fi
facute instalatiei de0a lungul perioadei de folosire%
VR ; 8%+5,%<+,%B+B
Utilizand formula ?A7 vom avea:
VAN = 732.542.169
VAN>0 => investitia este rentabila si poate fi pusa in practica
2%6% Calc)l)l Ratei i!ter!e "e re!ta4ilitate 8RIR:
Pentru calculul 8I8 trebuie sa calculam mai intai o rata medie de
actualizare, facand o medie a ratelor de actualizare a fluxurilor de numerar din
primii 2 ani%
,4
$+ 2
2 5 , /
$B , $
<+++++++++
$B , $
$B , $
+++ % +++ % +++ % /
$B , $
+++ % +++ % +++ % ,
$B , $
+++ % +++ % +++ % 5
$B , $
+++ % +++ % +++ % <
$B , $
!4< % 24/ % 55+ % <
+
+ + + +
= VR
5,+ ,%5,2%<5B% / !
$B , $ > $4 , $ > // , $ > /5 , $ > /< , $
!4< % 24/ % 55+ % <
$4 , $ > // , $ > /5 , $ > /< , $
4$4 % B</ % +$$ % <
// , $ > /5 , $ > /< , $
<,+ % BB2 % 5/! % 2
$,/5 > $,/<
+B2 2%B,!%B!+%
/< , $
5+! 2%B+,%$$,%
07 .043.603.7 +
+ + + + + = VAN
2
2
$ i
medie e actualizar de 8ata

=
=
i
'
Rata de actualizare medie = 0,2134823419991
Cormula 8I8 este:
sau
'
max
; (,)* +, VAN
max
+ --#..)#*/0#112
'
min
+(,-1 +, VAN
min
+ -#**/#(.)#121
Utilizand ambele formule avem:
RIR = 0,222812143=22,28%
RIR > Kmediu +, invetitia ete e!icienta"

2%2% Calc)l)l Ratei i!ter!e "e re!ta4ilitate #o"ificate 8RIRM:
5+
max min
max
min max min
"
VAN VAN
VAN
% % % RIR
+
+ =
max
min
max
min
' VANaferent
' VANaferent
RIR %
% RIR
=

VA' in raport cu ( )i *+*

0016 002
00222812143
RIR
0027
1.774.032.696
475.364.717
0
1332784669
1600000000
1200000000
800000000
400000000
0
400000000
800000000
1200000000
1600000000
2000000000
1 2 3 4
,
V
A
'
Cormula 8I8* este:
3nde4 r
i
5 rata de renta$ilitate specifica intreprinderii la care pot fi rein"estite
"eniturile "iitoare
r
i
+ % mediu
RIR# = 0,1$4%84&8%11$,4%%,
2%@% Calc)l)l i!"icel)i "e rofita4ilitate
I! ca')l #ai #)ltor roiecte "e i!ve&tii co!c)re!te &e va l)a i!
co!&i"erare roiect)l c) IP cel #ai #are%
2%C Ter#e!)l "e rec)erare !o#i!al
Termenul de recuperare al sumei alocate pentru investitii exprima numarul
de ani de recuperare, prin fluxurile de numerar anuale, a capitalului investit% In
5$
$
" $ >
+
$

+ +
=

n
n
n
t
t n
i
I
VR r N
RIR6
+
I
VAN
IP =
+ = $/< , , +,+,$/<
%5,+ /,%5,2%<5B
4 B,/%25/%$<
> = = = IP
formula de calcul a termenului de recuperare putem folosi atat fluxurile de
numerar nominale cat si fluxurile de numerar actualizate%
A2I (lu* de numerar dis#onibil (lu* de numerar dis#onibil cumulat
1 5.703.113.408 5.703.113.408
2 5.738.780.075 11.441.893.483
3 5.428.775.630 16.870.669.113
4 6.011.762.919 22.882.432.032
5 6.440.592.896 29.323.024.928
6in tabelul de mai sus se observa ca investitia se va recupera intre anul 5 si
anul 2%
'R
n(minal
= 4,08%89% ani 'ermenul de recu)erare tre*uie a !ie cat mai mic"
2%D Rata #e"ie a re!ta4ilitatii co!ta4ile 8RRC:
5/
+,+!2!42 5
!4< % 24/ % 55+ % <
%+,/ //%!!/%5,/ 0 %5,+ /,%5,2%<5B
5 T8nominal + = + =
/ 3 "
3
+
$
VR I
n PN
RRC
n
t
t
+
=

=
//,B<= ! +,//B<52BB 88C = =
SCAEMA INVESTITIEI
INVESTITIA EFECTIVA
PROIECTE VIITOARE 8RACORDAREA TUTUROR CAZANELOR
LA RETEAUA DE GAZE:
CONDUCTA ROMGAZ
5,
STATIE GAZE
POST DE
REGLAB $
POST DE
REGLAB -
CAZAN $
<-3t/*
CAZAN -
<-3t/*
CAF $ . $33t/*
CAF - . $33t/*
CAF 1 . $33t/*
CAF < . $33t/*
CAF 6 . $33t/*
CAPITOLUL IV
Meto"e "e a!ali'a i! ve"erea l)arii
"eci'iei "e i!ve&tire
$% A!ali'a &e!&itivitatii
Analiza sensitivitatii se face asupra mai multor determinari de ?A7 la
acelasi proiect de investitii pentru care s0au simulat modificari posibile asupra
principalilor factori de calcul a fluxurilor de numerar viitoare% (ingurele
constante raman c)eltuielile initiale pentru investitii I
+
si ratele de actualizare H%
Celelalte elemente componente ale ?A7 C7d
t
, ?8
n
, n" pot varia in functie de
factorii determinanti ai fiecareia dintre ele%
In cazul nostru ne vom opri numai asupra celei mai importante variabile a
?A7, respectiv C7d in anii de exploatare a investitiei%
In tabelul urmator vom analiza influenta variatiei factorilor ce intra in
componenta ?A7, si anume:
1"+cenariu ()timit
cresterea cu $+= a
$%venitului brut
scaderea cu $+= a:
/%c)eltuielilor de intretinere si reparatie
,%c)eltuielilor cu personalul
5%scaderea cu $ zi a duratei de rotatie a AC87%
55
2"+cenariu )eimit
scaderea cu $+= a
2%venitului brut
cresterea cu $+= a:
<%c)eltuielilor de intretinere si reparatie
B%c)eltuielilor cu personalul
!%cresterea cu $ zi a duratei de rotatie a AC87%
Sce!ari) oti#i&t
Sce!ari) $+ cre&c V= c) $37
Indicator An 1 An 2 An 3 An 4 An 5
1. Venit brut anual 14030000000000 16035902000000 18071409240800 21040908730971 24049208950823
2. (lu* de numerar -!(d. 6065208350630 7083802510186 8088400790026 10085408340875 12080907840206
VAN . $$%223%@C3%D1@
Sce!ari) -
VAN . "#!.3"5.0
Sce!ari) 1
VAN . !.9"$.$0.59
Sce!ari) <
VA' - 737.509.7
Sce!ari) e&i#i&t
52
Sce!ari) 6 + &ca"erea V= c) $37
VAN . . ".!!9.5!!.700
Sce!ari) 2
VAN . $!0.$99.#37
Sce!ari) @
VAN . .!."99.9$5.9""
Sce!ari) C
VAN . 7#7.57!.$#$
(actor o#timist aste#tat #esimist &ariatie
o#timist
&ariatie
#esimist
Venituri brute 11066007800937 73205420169 8044905440700 1491.824% 1253.455%
!" cu intretinere si re#aratii 82403850101 73205420169 64006990237 12.538% 12.538%
!" cu #ersonalul 4098601600159 73205420169 4089909650988 580.665% 768.899%
A!Rnete 73705090711 73205420169 72705740626 0.678% 0.678%
Avand in vedere rezultatele obtinute in tabelul anterior se observa influenta ma&ora a
modificarii veniturilor brute% ?ariatiile c)eltuielilor cu personalul au si ele un impact puternic
asupra fluxului de numerar, determinand cresteri si scaderi superioare modificarii lor%
-% Pra,)l "e re!ta4ilitate fi!a!ciar &i co!ta4ila
Un proiect de investitii poate fi acceptat la limita atunci cand ?A7;+%
Analiza pragului de rentabilitate financiar evidentiaza volumul vanzarilor in
cazul nostru al venitului net adus de cazan" pentru care ?A7 a proiect este nula%
Unde :
5<
" p
a n
a n
I

PRf

+
=

$
>
>
>
+
%
%
a
n
" $
$
$
+

=
C0c)eltuieli fixe # I ' rata impozitului pe profit /2=" # H0rata medie de
actualizare
?om obtine : ,R! = 12"$1&"$&9"3$%
In practica se foloseste frecvent pragul de rentabilitate contabil, calculat dupa formula :
,Rc = .114.441.600
1% A!ali'a ar4orel)i "e "eci'ii
Arborele de decizii ne da posibilitatea analizarii ?A7 cu luarea in calcul a
intercorelarii fluxurilor de numerar precum si a optiunilor reale de extindere a
proiectului de investitii, de abandon sau de asteptare%
In realitate investitia nu este un proces ireversibil% Pot avea corectii ma&ore
pe parcurs, c)iar decizii ma&ore de , c)iar decizii de dezvoltare a proiectului
initial sau, dimpotriva de abandonare a lui atunci cand conditiile viitoare se
releva a fi nefavorabile%
Cand lucrurile merg bine se poate profita de acest avanta& si se poate lua o
"eci'ie "e exti!"ere a proiectului cu un anumit procent din investitia initiala%
5B
n
I

" p
n
I

PRc
+
+
+ =

+
=
*anageri mai precauti vor decide sa co!ti!)e exloatarea proiectului in
forma initiala%
6aca situatia va fi nefavorabila se va lua o decizie de a4a!"o!are a
roiect)l)i( ceea ce !) &e va i!ta#la i! ca')l !o&tr)%
Insa pot sa existe si manageri care merg mai departe c)iar daca se confrunta
cu o situatie nefavorabila in primul an%
6eci vom avea urmatoarele tipuri de decizii :
- extindere si nonabandon #
- nonextindere si nonabandon #

In cazul nostru vom presupune urmatoarele :
- in primul an vom avea C7d de B%+++%+++%+++ cu o probabilitate de +,< '
situatie favorabila
- in primul an vom avea C7d de ,%+++%+++%+++ cu o probabilitate de +,5 '
situatie nefavorabila
- C7 in anii ce urmeaza intr0o situatie favorabila sunt prezentati in tabelul
de mai &os :
A7I / , 5 2
C7d B%,++%+++%+++ B%$++%+++%+++ B%5++%+++%+++ B%B++%+++%+++
5!
(ituatie favorabila
C7d$;B+++++++++
p;+,<
6ecizia de extindere:
I$ ; 0,+++++++++
C7
i
6ecizia de extindere si nonabandon
O decizie de extindere ar putea aparea in anul $ daca fluxul de numerar ar
inregistra o situatie favorabila, adica ar creste la aproximativ B%+++%+++%+++%
Atunci am putea extinde investitia si am putea conecta si CAC5 la reteaua de
gaze a orasului% Eineinteles ca fluxurile viitoare ar putea creste ' acest lucru se
intampla in cazul nostru%
?A7 ; 0/,5,2<5B5,+A+,<>B+++++++++A+,5>,+++++++++"3$,/<AJ+,<>B,+++++++++ '
0,+++++++++"A+,5>2%B,!%B!+%+B2"K3$,/<>$,/5"A+,<>B$++++++++A+,5>2%5/!%BB2%<,+"3
3$,/<>$,/5>$,//" A +,<>B5++++++++A+,5><%+$$%B</%4$4"3$,/<>$,/5>$,//>$,$4" A
A+,<>B2++++++++A+,5><%55+%24/%!4<"3$,/<>$,/5>$,//>$,$4>$,$B"A?8
$
Unde ?8
$
; ?8
n
Aaproximativ /%+++%+++%+++ in urma vanzarii ec)ipamentelor de
extindere"
54
6ecizia initiala
I+ ;
;0/,5,2<5B5,+
(ituatie nefavorabila
C7d$;,+++++++++
p;+,5
6ecizia de conti%:
I$ ; +
C7
i
VAN 8exti!"ere;!o!a4a!"o!:. <36%C@D%2$-(1
6ecizia de nonextindere si nonabandon
6upa cum am precizat, c)iar daca s0ar obtine un C7d
$
superior celui
previzionat un manager ar putea continua investitia fara a lua decizia de
dezvoltare% In acest caz previzionarea fluxurilor de numerar va ramane
nesc)imbata%
?A7 ; 0/,5,2<5B5,+A+,<>B+++++++++A+,5>,+++++++++"3$,/<AJ+,<>2%B,!%B!+%+B2
A+,5>2%B,!%B!+%+B2"K3$,/<>$,/5"A+,<>2%5/!%BB2%<,+A+,5>2%5/!%BB2%<,+"3
3$,/<>$,/5>$,//" A +,<><%+$$%B</%4$4A+,5><%+$$%B</%4$4"3$,/<>$,/5>$,//>$,$4" A
A+,<><%55+%24/%!4<A+,5><%55+%24/%!4<"3$,/<>$,/5>$,//>$,$4>$,$B"A?8
VAN 8!o!exti!"ere;!o!a4a!"o!: . 26$12D@@(@-
?A7 din extindere este mai mare, ceea ce inseamna ca optiunea de
dezvoltare a proiectului este mai valoroasa% In consecinta, valoarea oti)!ii
reale "e exti!"ere se calculeaza ca diferenta intre cele doua ?A70uri:
Val(are -)tiune ./tindere = 40%"8$"9&12,3 0 &%"13&"9$$,$2 = 340$42&34,%8
?aloarea neta a portofoliului, format din proiectul de investitii initial si
optiunea de extindere, este suma ?A7 a celor doua active:
VAN 1invetitie2()ti" e/tindere3 = $32"%42"1&92340"$42"&34,%8= 1"0$3"284"803,%8
2+
Observatie : In cazul in care se vor observa situatii favorabile si in ceilalti
ani de exploatare a investitiei, atunci putem extinde investitia la racordarea
integrala a (ucursalei C1T Palas Constanta la conducta de gaz a orasului%

2$
CONCLUZII SI PROPUNERI
Cundamentarea alocarii eficiente a capitalurilor in proiecte de investitii
porneste de la asumarea, apriori, a unui set de ipoteze privind mediul de investitie
si piata financiara eficienta%
Teoretic si practic, cel mai bine fundamentat criteriu de selectie a
proiectelor de investitii eficiente este cel al "alorii actuale nete(VAN), respectiv,
plusul de valoare pe care proiectele noi de investitii Lpromit. ca il aduc la
valoarea existenta a intreprinderii% (electia celor mai performante proiecte de
investitii se va face deci in raport cu maximizarea valorii actuale nete%
Conceptul de investitie este complex si definit din diferite ung)iuri de
vedere: te)nic, contabil, financiar, managerial% 6in toate acestea putem conc)ide
ca i!ve&titia reprezinta o alocare durabila de capitaluri in ac)izitia de active
fizice reale" si3sau financiare, care sa permita desfasurarea unor activitati cu
rentabilitate superioara ratei de rentabilitate normale medii" pentru clasa de risc
a respectivei afaceri%
Tipologia investitiilor este de mare diversitate% Avem investitii te)nice,
comerciale, financiare, social ' umane, etc% 6in perspectiva analizei financiare se
privilegiaza separarea acestora in raport cu riscul implicit pe care il presupun
investitiile noi comparativ cu portofoliul de investitii adoptate anterior de
intreprindere%
Investitiile de inlocuire a activelor firmei nu aduc un risc suplimentar, cele
de modernizare au un risc redus, in timp ce investitiile de dezvoltare si cele
strategice sunt insotite de riscuri mai mari% In raport cu riscul se structureaza si
sursele de finantare cele mai recomandate: imprumutate pentru riscuri mai mici si
proprii autofinantarea si ma&orari de capital social" pentru riscuri mai mari%
2/
6ecizia de investitii este complexa si, cel mai adesea, apeleaza, pe langa
calculele financiare, la o anumita experienta profesionala, la intuitia
conducatorilor intreprinderii% O serie de parametri ai deciziei de investitii impun
o anumita prudenta in privinta realismului calculelor financiare% 1ste vorba de
fragilitatea previziunilor privind fluxurile de trezorerie marginale, rezultate din
exploatarea investitiei, de insuficienta punctului de vedere financiar si de nevoia
de completare cu o dimensiune comerciala, te)nologica etc% asupra deciziei de
investitii%
6e asemenea, trebuie avut in vedere ca orice decizie de investitii se ia intr0
un context restrictiv al mediului economic:
Livrarea unor ec)ipamente sub licenta, cu acceptarea conditiilor de
comercializare impuse de furnizor#
6ezvoltarea si expansiunea concurentei#
7evoia de integrare a oricarei investitii intr0un mediu preexistent,
cu limitele sale in aprovizionarea obiectivului de investitii si
rpelucrarea produselor acestuia etc%
In aceste conditii de incertitudine si de restrictii ale procesului de investitii,
in loc de a cauta o solutie optima, este preferabil, adesea, a se opta pentru decizia
care satisface cel mai bine un anumit numar de criterii minime%
6ecizia de investitii in mediu aleator se fundamenteaza, de asemenea, pe
criteriul ?A7, dar care ia in calcul variabilitatea riscul" cas)0floD0urilor viitoare
in raport cu media sperata a acestora% Aceasta variabilitate este una factoriala
determinata de variatia posibila a factorilor determinanti ai cas)0floD0urilor
vanzarile,c)eltuielile,investitiile, etc%" dar ea este si temporala ca dependenta
corelatie" dintre evolutiile cas)0floD0urilor de la un an la altul%
Arborele de decizii se construieste tot pe criteriul ?A7, dar are acest
avanta& al identificarii valorii optiunilor reale ce pot aparea pe durata de
2,
exploatare a proiectului de investitii% Principala slabiciune in constructia
arborelui de decizie este subiectivismul in estimarea starilor posibile si a
probabilitatilor asociate acestora% La proiectul analizat nu s0au luat in calcul
alternativa unei campanii publicitare pentru intensificarea vanzarilor in situatiile
nefavorabile sau alternativa unor discounturi din pretul de vanzare pentru cereri
mari ale produsului etc%
Optiunea de extindere si opusul acesteia, optiunea de abandon, releva o
dimensiune mai ampla a dispersiei cas)0floD0urilor investitiei%
(ectorul energetic a fost vizat in ultima perioada de multe investitii pentru
dezvoltarea activitatilor si modernizarea instalatiilor% 6upa cum se stie,
instalatiile si utila&ele apartinand acestui sector economic sunt profund afectate
de uzura morala si fizica%
In aceasta situatie se afla si Termoelectrica (%A% Constanta, ma&oritatea
instalatiilor de lucru depasind termenul de casare% Acestea sunt proiectate sa
functioneze pe pacura, combustibil foarte costisitor si foarte poluant% Calitatea
precara a combustibilului folosit, combinata cu starea deficitara a utila&elor
folosite, conduc la un grad scazut de utilizare a materialelor% In acest fel, gradul
de noxe eliminat in aer este foarte ridicat, efectele negative aduse asupra
comunitatii fiind evidente%
Odata cu introducerea conductei de gaze in *unicipiul Constanta s0a )otarat
trecerea la alimentarea cu gaze a cazanelor de apa fierbinte% Investitia este
eficienta din toate punctele de vedere% In primul rand procesul te)nologic se
imbunatateste substantial% Imediat apar si efectele asupra comunitatii prin
imbunatatirea serviciilor oferite si mai ales prin diminuarea gradului de poluare
asupra orasului%
8eferitor la poluare, trebuie luata in considerare si perspectiva integrarii in
Uniunea 1uropeana% (tandardele impuse de U%1% sunt foarte stricte in ceea ce
25
priveste protectia mediului incon&urator si este evident ca si 8omania va trebui sa
le respecte%
Ca un efect pozitiv al acestei instalatii pe gaze putem aminti si scaderea
costului combustibilului, cu propagari directe in pretul agentului termic%
Observam ca aceasta investie este extrem de necesara orasului Constanta si
societatii Termoelectrica, datorita plusului de valoare adus procesului te)nologic,
cat si conservarii mediului incon&urator%
22
=I=LIOGRAFIE
Adoc)itei *% ' inantele intreprinderii, Universitatea 8omano0
Americana, Tipografia (Mlvi, Eucuresti, $44/#
Ana F)eorg)e, *aniu 6% ' Cartea Comerciantului, 1ditura (olstitiu,
Petrosani, $44/#
Antoniu 7%, Adoc)itei *%, Cristea G%, 7eagoe I%, 6umitrescu 6%, Ilie ?% '
inantele Intreprinderii, 1ditura 6idactica si Pedagogica, Eucuresti, $44,#
Eierman G% Nr% and (midt, (% ' The capital 7ud8etin8 Decision, !
t)
ed%
*ac*illan, 7eD OorH, $44/#
Eistriceanu F)%, Adoc)itei *%, 7egrea 1% ' inantele A8entilor
&conomici, 1ditura 6idactica si Pedagogica 8% A%, Eucuresti, $442
EreadlM and *Mers ' Principles of Corporate inance, fift) edition, T)e
*cFraD0Gill Companies, Inc%, $44<, c) $+#
ErealM 8% and *Mers (t% ' Principles of Corporate inance, 2
t)
ed% *c
FraD Gill Companies, $44<, c) <, p%$$,0$5+#
Cagan P)illip, Pilliam (% Garaf 0 6onetar9 Polic9 for a Chan8in8
inancial &n"ironment, Pas)ington A1I Press, $44+#
2<
6ixit A% and PindMcH 8% ' The :ptions approach to capital in"estment,
Garvard Eusiness 8evieD, B, maM0Nune $442" p% $+20$$2#
Galpern P% and co0aut)ors ' inante mana8eriale, 1d% 1conomica,
Eucuresti, $44!, c)% $5, p% 55B05B!#
Gertz 6% ' In"estment Policies that pa9 :ff, Garvard Eusiness 8evieD, 5<
NanuarM ' CebruarM $4<!", p% 4<0$+!#
Ingersoll N% and 8oss (t% ' ;aitin8 to In"est4 In"estment and 3ncertaint9,
Nournal of Eusiness, <2, 7o% $ $44/", p% $0/4#
Lorie N%G% and (avage L%N% ' Three Pro$lems in Rationin8 Capital, Nournal
of Eusiness, /! October $422, //20/,4#
8ein)ardt, U%1% ' 7rea% 5 &"en Anal9sis for <oc%heed Tri =tar an
Application of inancial Theor9, Nournal of Cinance, /!, !/$0!,!#
8omanu I%, ?asilescu I% ' &ficienta &conomica a In"estitiilor si a
Capitalului ix, 1ditura 6idactica si Pedagogica 8%A%, Eucuresti $44,#
?an Gorne N% ' inancial 6ana8ement and Polic9, elevent) edition,
Prentice Gall International, $44!, c)% B%#
Legea nr% ,$3$44+ privind societatile comerciale publicata in -*onitorul
Oficial al 8omaniei., partea I, nr% ,,3/4%I%$44!#
2B
Legea nr% $23$445 privind amortizarea capitalului imobilizat in active
corporale si necorporale, publicata in -*onitorul Oficial., partea I, nr% !+
din /4 martie $445,cu modificarile ulterioare#
Ordonanta Fuvernului 8omaniei nr% B+3$445, publicata in -*onitorul
Oficial al 8omaniei., partea I, nr% /5< din ,$ august $445, republicata, cu
modificarile ulterioare#
Legea nr% B/ din $/ iulie $44<, privind finantele publice, publicata in
-*onitorul Oficial al 8omaniei. nr% $2/ din $B iulie $44<#
Ordin al *inisterului Cinantelor pentru aprobarea normelor metodologice
privind intocmirea bugetului de venituri si c)eltuieli de catre agentii
economici, nr% <$<, publicat in -*onitorul Oficial al 8omaniei., partea I,
nr% /!< din /< iunie /+++#
2!