Thomas Alva Edison

Thomas Alva Edison (n.11 februarie 1847- d.18 octombrie 1931) a fost un imortant
inventator i om de afaceri american al sf!r itului de secol "#" i $nceutului de secol "". A
fost cunoscut i ca %&a'icianul din &enlo (ar)%* fiind i cel mai rolific inventator al
timului rin alicarea ractic+ a descoeririlor tiin ifice (19,3 brevete). Este un autodidact*
$ns+ acest lucru nu l-a $miedicat s+ reali-e-e inven ii $n domeniul electricit+ ii (becul cu
filament)* telefoniei* al sistemului de transmisie multila a tele'ramelor* $nre'istr+rii
mecanice a sunetului (fono'raful) i cinemato'rafiei - )inetoscoul.
.n lumea industriei introduce no iunea de roduc ie de serie.
(entru meritele sale* Academia American+ de Arte i tiin + $i acord+ $n anul 189/
%(remiul 0umford% entru activitatea din domeniul electricit+ ii i $n anul 191/ %&edalia
1ran)lin% entru contribu ia sa entru binele umanit+ ii.
Edison s-a n+scut $n &ilan* 2hio* 3tatele 4nite ale Americii i i-a etrecut coil+ria
$n &ichi'an. A fost ar ial surd din adolescen +* ceea ce nu l-a $miedicat s+ devin+ oerator
de tele'raf $n anii 185,. (rimele inven ii ale lui au fost le'ate de tele'raf. .n adolescen a sa*
Edison a lucrat i $n alte domenii* v!n-!nd m!ncare i bomboane c+l+torilor rin trenuri.
(rimul s+u brevet de inven ie a fost ob inut entru ma ina electroma'netic+ de $nre'istrat
voturi $n 68 octombrie 1858.
7ecul lui Edison - #luminatul devine astfel domeniul de ba-a al alicarii electricit+ ii.
8u acest rile9 au fost create 'eneratoarele industriale i centralele electrice care au deschis la
r!ndul lor drum electricit+ ii ca for a $n uternicul fort al industriei.
7ecul lui Edison - Aceste victorii ale elctricita ii chiar de la $nceutul de-volt+rii ei se
datoresc $n buna arte lucr+rilor lui Edison. &ul umit+ unor combina ii seciale a omelor
de aer* in octombrie 1879* Edison a ob inut un vid(o rarefiere in balon) aroae de o
milionime de atmosfer+ (cu mult mai u in decat vidul e care tehnica $l oate ob ine a-i: e
atunci o foarte mare reali-are).
.ntr-una din no ile sale de munca din acea erioad+* Edison * $n laboratorul s+u
cu'et!nd la una din roblemele obi nuite* ce nu-i d+dea ace* fr+manta distrat $ntre de'ete un
cocolo de funin'ine* amestecat cu smoal+* e care $l folosea la telefon. $n tim ce '!ndurile
1
inventatorului -burau dearte* de'etele lui turteau i r+suceau cocolo ul $ntr-un firicel tot mai
sub ire.
8and Edison a rivit $ntaml+tor firul* i-a trecut rin minte s+ $ncerce acest fir la
lama electric+. 3re marea satisfac ie a lui Edison e;erien a facut+ imediat a dat re-ultate
bune. A continuat s+ e;erimente-e filamentele de funin'ine* $n diferite como-i ii i diferite
forme. <u+ numeroase e;erien e Edison a confec ionat o lama cu fir de bambus
carboni-at in form+ de otcoav+ introdus $ntr-un balon de sticl+ din care a evacuat cu 'ri9+ tot
aerul.
=a 61 octombrie 1879* Edison a conectat lama la circuitul electric* $n lama s-a
arins lumina. Edison a m+rit intensitatea curentului * a tetand ca firicelul subtire s+ nu mai
suorte caldura an+ la incandescen a. =umina s-a facut $nsa mai str+lucitoare. Edison a
continuat sa m+resca intensitatea curentului electric* !n+ a a9uns la temeratura de toire a
diamantului. Abia atunci filamentul nu a mai utut re-ista i lama s-a stins.
A a s-a nascut becul electric cu filament de carbune una din cele mai mari inven ii ale
secolului al "#"-lea. 8u toate acestea au mai fost necesare $nca aroae 13 luni de munca i
cheltuieli de este 4,.,,, de dolari !n ce lama a fost $ntr-at!t erfec ionat+ $ncat s+ oat+ fi
us+ $n ractic+ e scar+ lar'+.
$n acest tim de febrile c+ut+ri Edison i a9utoarele sale au muncit intr-o ermanent+
$ncordare. (!na la urm+ vderea lui Edison a fost afectat+.
<intre marile sale descoeriri utem aminti urm+toarele >
1876 e;erimentea-+ sistemul tele'rafic dule; rin care se transmit simultan* e
acela i fir* doua tele'rame $n sensuri contrare.
1877 inventea-+ fono'raful* e care $n 1878 fi-icianul Ale;ander ?raham 7ell $l
reali-ea-+ ractic
1878 erfec ionea-+ telefonul lui 7ell (amlific+ vocea cu a9utorul curen ilor de
induc ie) i folosind microfonul inventat de @u'hes* brevetea-+ telefonul cu bobina de
induc ie i microfon cu c+rbune* c+ruia $i adau'+ aoi soneria electric+ de ael.
2
1879 inventea-+ becul cu incandescen a iar $n 188, reali-ea-+ rima distribu ie de
ener'ie elcric+ instal!nd o central+ e achebotul transatlantic %8olumbia%* rima nav+
iluminat+ electric.
188, roune un roiect entru folosirea trac iunii electrice e calea ferat+.
1883 descoer+ efectul care $i oart+ numele - efectul Edison - referitor la emisia de
electroni de c+tre metalele $ncal-ite (fenoenul de emisie termoelectric+). <escoer+ acest
fenomen $nt!ml+tor> introduc$nd $ntr-un bec cu incandescen + o mic+ lac+ metalic+ observ+
c+ un 'alvanometru din circuit indic+ trecerea unui curent electric dac+ laca era le'at+ la
olul o-itiv al sursei de alimentare i r+m!nea la -ero dac+ laca era le'at+ la olul ne'ativ
al sursei de alimentare. Au ia acordat vreo imortan + dar la notat totu i. 1enomenul a fost
studiat ulterior de fi-icianul Bohn Ambrose 1lemin'* un$ndu-se astfel ba-ele electronicii
moderne.
1896 invente-+ cinemato'raful* un aarat de luat vederi* care folosea o band+ de 3/
mm cu erfora ii e mar'ine. (rimele $ncerc+ri* efectuate $n laborator* au fost e;ecutate cu
ritmul de 1/ ima'ini e secund+* care $ns+* nu au dat re-ultate satisfac+toare.
1894 inventea-+ cinetoscoul* rimul aarat de roiec ie care roiecta $na la 45 de
ima'ini e secund+* dar care nu uteau fi vi-ionate dec$t de o sin'ura ersoan+. (rimul
sectacol ublic a avut loc $ntr-o sal+ de e 7roadCaD* du+ care aaratul a fost construit $n
serie i comerciali-at.
1916 reali-ea-+ un rototi de cinemato'raf sonor* combin!nd cinemato'raful
roriu--is cu fono'raful
1914 erfe tionea-+ acumulatorul alcalin cu l+ci de fier i de nichel introduse $n
solu ie aoas+ de hidro;id de otasiu sau de sodiu ca electrolit* inventat de 'ermanul Bun'ner
in 19,1.
A murit la 18 octombrie 1931.
3