Bunea Ctlin Ciortan Ruxandra Dobre ndrei !le"an #ana-$aria %ntrodu&ere
Conceptul de dezvoltare durabil (sustenabil) s-a cristalizat n timp, pe parcursul mai multor decenii, n cadrul unor dezbateri tiinifice aprofundate pe plan internaional i-a cptat valene politice precise n contextul globalizrii. n istoria recent, prima semnalare a faptului c evoluiile economice i sociale ale !tatelor lumii i ale omenirii n ansamblu nu mai pot fi separate de consecinele activitii umane asupra cadrului natural s-a fcut n raportul din "#$% al Clubului de la &oma intitulat 'imitele creterii (&aportul (eado)s). *ocumentul sintetiza datele privind evoluia a cinci parametri (creterea populaiei, impactul industrializrii, efectele polurii, producia de alimente i tendinele de epuizare a resurselor naturale), suger+nd concluzia c modelul de dezvoltare practicat n acea perioad nu poate fi susinut pe termen lung. !e recunoate,astfel,c ,erra are o capacitate limitat de a satisface cererea cresc+nd de resurse naturale din partea sistemului socio-economic i de a absorbi efectele distructive ale folosirii lor. !c-imbrile climatice, fenomenele de eroziune i deertificare, poluarea solului, apei i aerului, reducerea suprafeei sistemelor forestiere tropicale i a zonelor umede, dispariia sau periclitarea existenei unui numr mare de specii de plante i animale terestre sau acvatice, epuizarea accelerat a resurselor naturale neregenerabile au nceput s aib efecte negative,msurabile,asupra dezvoltrii socio-economice i calitii vieii oamenilor n zone vaste ale planetei. Conceptul de dezvoltare durabil are ca premis constatarea c civilizaia uman este un subsistem al ecosferei, dependent de fluxurile de materie i energie din cadrul acesteia, de stabilitatea i capacitatea ei de autoreglare. .oliticile publice care se elaboreaz pe aceast baz, precum prezenta !trategie /aional pentru *ezvoltare *urabil a &om+niei, urmresc restabilirea i meninerea unui ec-ilibru raional, pe termen lung, ntre dezvoltarea economic i integritatea mediului natural n forme nelese i acceptate de societate..entru &om+nia, ca stat membru al 0niunii 1uropene, dezvoltare adurabil nu este una dintre opiunile posibile,ci singura perspectiv raional a devenirii naionale, av+nd ca rezultat statornicirea unei noi paradigme de dezvoltare prin confluena factorilor economici, socialii de mediu. Dezvoltarea Durabil ntre 2007-200' 'a "2 decembrie %33$, liderii 0niunii 1uropene au semnat ,ratatul de la 'isabona, nc-eind astfel mai muli ani de negocieri pe tema aspectelor instituionale. ,ratatul pune la dispoziia 0niunii cadrul legal i instrumentele 4uridice necesare pentru a face fa provocrilor viitoare i pentru a rspunde ateptrilor cetenilor. 'a fel ca i ,ratatul de la 5msterdam i, respectiv, /isa, ,ratatul de la 'isabona este un tratat de amendare a ,ratatelor existente - ,ratatul 0niunii 1uropene (,01), care i va pstra denumirea, i ,ratatul Comunitilor 1uropene (,C1), acesta din urm urm+nd s fie redenumit ,ratatul privind funcionarea 0niunii (,601). Cele dou tratate, modificate conform prevederilor ,ratatului de la 'isabona, vor reprezenta tratatele de baz ale 0niunii i vor avea o valoare 4uridic egal. *e asemenea, va fi meninut ,ratatul privind Comunitatea 1nergiei 5tomice 1uropene (1uratom). "2 .rotocoale i 78 de *eclaraii sunt anexate ,ratatului de la 'isabona. 1laborarea ,ratatului s-a realizat n baza mandatului precis i detaliat agreat la Consiliul 1uropean din %"-%2 iunie %33$, i care a reluat practic substana prevederilor fostului ,ratat Constituional. #bie&tivele (enerale ale Strate(iei )entru Dezvoltare Durabila a *niunii Euro)ene: 'imitarea sc-imbarilor climatice si a costurilor si efectelor sale negative pentru societate si mediu !a ne asiguram ca sistemul nostru de transport satisface nevoile economice, sociale si de mediu ale societatii noastre, minimizasnd impacturile sale nedorite asupra economiei, societatii si mediului. .romovarea modelelor de productie si consum durabile 9mbunatatirea managementului si evitarea supraexploatarii resurselor naturale, recunoscand valoarea serviciilor ecosistemelor. .romovarea unei bune sanatati publice in mod ec-itabil si imbunatatirea protectiei impotriva amenintarilor asupra sanatatii. 5 crea o societate a includerii sociale prin luarea in considerare a solidaritatii intre si in cadrul generatiilor 5 asigura securitatea si a creste calitatea vietii cetatenilor ca o preconditie pentru pastrarea bunastarii individuale. 5 promova activ dezvoltarea durabila pe scara larga, a asigura ca politicile interne si externe ale 01 sunt in accord cu dezvoltarea durabila si anga4amentele internationale ale acesteia. .lanul /aional de *ezvoltare %33$-%3"2 (./*) reprezint documentul de planificare strategic i programare financiar multianual care orienteaz i stimuleaz dezvoltarea economic i social a rii n concordan cu principiile .oliticii de Coeziune a 0niunii 1uropene. .lanul stabilete drept obiectiv global reducerea c+t mai rapid a disparitilor de dezvoltare socio-economic dintre &om+nia i celelalte state membre ale 0niunii 1uropene i detaliaz obiectivele specifice ale procesului pe 7 "$direcii prioritare care integreaz direct i:sau indirect cerinele dezvoltrii durabile pe termen scurt i mediu Cadrul !trategic /aional de &eferin %33$-%3"2 (C!/&), aprobat de Comisia 1uropean la %8 iunie %33$, stabilete prioritile de intervenie ale 9nstrumentelor !tructurale ale 01 (6ondul 1uropean de *ezvoltare &egional, 6ondul !ocial 1uropean i 6ondul de Coeziune) n cadrul politicii de coeziune economic i social i face legtura ntre prioritile .lanului /aional de *ezvoltare %33$-%3"2 i cele ale 01 stabilite prin ;rientrile !trategice Comunitare privind Coeziunea %33$-%3"2 i !trategia 'isabona revizuit. 1lemente factuale i analitice utile privind diagnosticul situaiei actuale din &om+nia, evaluarea politicilor publice i a decala4elor fa de performanele medii din celelalte ri ale 01 sunt coninute n proiectul de !trategie post-aderare a &om+niei elaborat de <uvern n anul %33$. 9ncepand cu noiembrie %33=, &omania are o noua !trategie /ationala pentru *ezvoltare *urabila, elementul definitoriu al acesteia fiind racordarea deplina a tarii noastre la o noua filosofie a dezvoltarii, proprie 0niunii 1uropene si larg impartasita pe plan mondial cea a dezvoltarii durabile. !e porneste de la constatarea ca, la sfarsitul primului deceniu al secolului >>9, dupa o tranzitie prelungita si traumatizanta la democratia pluralista si economia de piata, &omania mai are de recuperat decala4e considerabile fata de celelalte state membre ale 0niunii 1uropene, simultan cu insusirea si transpunerea in practica a principiilor si practicilor dezvoltarii durabile in contextul globalizarii. Cu toate progresele realizate in ultimii ani, este o realitate ca &omania are inca o economie bazata pe consumul intensiv de resurse, o societate si o administratie aflata inca in cautarea unei viziuni unitare si un capital natural afectat de riscul unor deteriorari ce pot deveni ireversibile. .rezenta !trategie stabileste obiective concrete pentru trecerea, intr-un interval de timp rezonabil si realist, la modelul de dezvoltare generator de valoare adaugata inalta, propulsat de interesul pentru cunoastere si inovare, orientat spre imbunatatirea continua a calitatii vietii oamenilor si a relatiilor dintre ei in armonie cu mediul natural Dezvoltare Durabil ntre 200+ , 2010 9mpactul pe care construciile l au asupra mediului presupune gsirea unor soluii inovatoare i eficiente din punct de vedere energetic. *e aceea, strategia ?olcim &om+nia este de a-i aduce contribuia la dezvoltarea durabil a societii n ansamblu, at+t prin produsele i serviciile pe care le ofer, c+t i prin investiiile de mediu i cele de cretere a eficienei energetice a procesului de producie. Compania a realizat n perioada %33#-%3"3 investiii de peste 73 de milioane de euro, cea mai mare parte fiind alocat lucrrilor de modernizare a unitilor de producie i n dezvoltarea afacerii, cu un accent ridicat pe utilizarea celor mai bune te-nologii din industrie care s permit respectarea mediului ncon4urtor i conservarea resurselor naturale. @*ezvoltarea durabil se obine at+t prin sistemele sau aciunile companiei, c+t i prin atitudinea fiecruia dintre anga4ai i manageri. 5ctivm ntr-o industrie care se bazeaz n mod semnificativ pe resurse naturale i suntem pe deplin contieni de responsabilitatea pe care o avem n prote4area acestora. *e aceea, ne-am asumat s cretem eficiena i profitabilitatea companiei, prote4+nd n acelai timp mediul, respect+nd comunitile aflate n apropierea unitilor noastre de producie i contribuind la dezvoltarea lorA, declar *aniel Bac-, directorul general al ?olcim &om+nia. E-orturi .u./inute )entru redu&erea emi.iilor de C#2 &educerea amprentei de carbon este un obiectiv c-eie n strategia i aciunile implementate de ?olcim &om+nia. Compania a contribuit prin investiiile CverziA realizate n ultimii ani la atingerea nc din %33# a obiectivului stabilit de ?olcim <rup la nivel mondial, acela de a reduce emisiile specifice de C;% pe tona de produs (ciment i liani -idraulici similari) cu %3D p+n n %3"3. <rupul ?olcim are planuri ambiioase i a stabilit un nou anga4ament, de a reduce cu %8D emisiile specifice pe tona de produs (ciment i liani -idraulici similari) p+n n %3"8, comparativ cu nivelul anului "##3. .entru a spri4ini acest nou obiectiv, ?olcim &om+nia va aloca 28 de milioane de euro n %3"" pentru a dezvolta proiecte orientate ctre mediu i eficien energetic, precum i pentru a asigura mentenana ec-ipamentelor din fabrici. 0ri1 )entru .ntate "i .e&uritate n mun& n perioada %33#-%3"3, la nivelul fabricilor de ciment i al staiilor de agregate i betoane au fost investii peste % milioane de euro pentru a mbunti securitatea i sntatea n munc a anga4ailor proprii i pentru a putea continua s ne construim cultura noastr cu privire la securitate, av+nd ca obiectiv final CEero 5ccidenteA. 9nvestiiile s-au ndreptat ctre ac-iziionarea i folosirea celor mai bune ec-ipamente de lucru i de protecie, modernizarea dispozitivelor de securitate pentru ec-ipamente, acordarea alimentaiei de protecie i a materialelor igienico-sanitare specifice sau organizarea unor campanii de contientizare i instruiri. !rodu.e "i .olu/ii inovatoare )entru )arteneriate durabile *ezvoltarea de noi produse cu amprent redus de carbon, precum cimenturile compozite i lianii rutieri, reprezint o preocupare constant pentru ?olcim &om+nia. 5ceste produse au fost create n cadrul strategiei care st la baza tuturor activitilor ?olcim, de a fi orientat ctre clieni. Cimenturile compozite sunt produse care au n compoziie adaosuri minerale i deci un coninut mai sczut de clinc-er. 5cestea contribuie semnificativ la scderea emisiilor de C;% i implicit a4ut la prote4area mediului. 'ianii -idraulici rutieri de la ?olcim, o premier introdus de companie n anul %33F pe piaa rom+neasc, contribuie la durabilitatea proiectelor de infrastructur. 5ceti liani sunt produse speciale, dezvoltate pentru mbuntirea caracteristicilor straturilor de baz i de fundaie pentru drumuri i ci ferate, pentru straturile de form, pentru stabilizarea i tratarea solului. Co-)ro&e.area de"eurilor n -abri&ile de &iment ?olcim &om+nia a realizat n perioada %33#-%3"3 investiii de circa 2 milioane de euro n extinderea unitilor de co-procesare din fabricile de la 5led i C+mpulung. Co-procesarea deeurilor este o metod de valorificare integral, at+t energetic c+t i a coninutului minerologic al acestora, n cadrul procesului de producie a cimentului. 5ceast soluie permite nlocuirea parial a combustibililor tradiionali i a materiilor prime cu resurse alternative, derivate din deeuri. (etoda a fost implementat de fabricile de ciment ale ?olcim &om+nia de la C+mpulung i 5led nc din perioada premergtoare aderrii la 0niunea 1uropean i a cunoscut o dezvoltare rapid n ultimii ani. %m)li&are .o&ial ?olcim &om+nia spri4in devoltarea comunitilor n care activeaz, n principal n educaie, sntate i infrastructur. n %33# i %3"3, ?olcim a c-eltuit peste 833.333 de euro pentru astfel de proiecte i sponsorizri, printre cele mai importante numr+ndu-seG n %3"3, ?olcim a donat !pitalului (unicipal C+mpulung un analizor automat de imunologie, de care pot beneficia "%3.333 de pacieni. Compania a contribuit n %3"3 la nfiinarea Centrului ;ncologic din ;radea i a donat pentru secia de terapie intensiv a !pitalului din 5led o instalaie performant de fluide medicale. ncep+nd din %33F, compania a c-eltuit peste ",2 milioane de euro n proiectul Hcoala .ostliceal de ,e-nicieni n 9ndustria Cimentului, care este organizat n colaborare cu liceul local C5lexandru &omanA din 5led. 2oul De)artament de Dezvoltare Durabil 5linierea intern a tuturor funciunilor i activitilor la conceptul de sustenabilitate este un proces c-eie n cadrul obiectivului companiei de a pune principiile dezvoltrii durabile la baza operaiunilor sale. n acest context, ?olcim &om+nia a creat *epartamentul de *ezvoltare *urabil I entitate funcional care are misiunea de a coordona activitile interne i externe de dezvoltare durabil. /oul departament cuprinde diviziile de .rotecia (ediului, !ntate i !ecuritate n (unc, !c-imbri Climatice i &elaii 9nstituionale, !istemul de (anagement 9ntegrat i pe cea de &esponsabilitate !ocial Corporatist. ncep+nd de la " ianuarie %3"", 5lina Cristea fost numit n funcia de (anager *ezvoltare *urabil i va coordona operaiunile de dezvoltare durabil ale companiei enunate mai sus. 5lina Cristea face parte din ec-ipa ?olcim &omania din anul %333 i a acumulat n ultimii "" ani o experiena vast n marJeting, consultan te-nic i managementul calitii. C*ezvoltarea durabil este un mi4loc de a analiza i transforma civilizaia i activitatea uman, astfel nc+t societatea i membrii si s-i poat satisface propriile necesiti i s-i valorifice la maxim potenialul prezent, conserv+nd n acelai timp resursele, biodiversitatea i ecosistemele pentru generaiile viitoare, planific+nd i acion+nd n sensul meninerii acestor elemente fr limitare n timpA, afirm 5lina Cristea, (anager *ezvoltare *urabil al ?olcim &om+nia. ?olcim (&om+nia) !.5. deine n prezent % fabrici de ciment n C+mpulung i 5led, o staie de mcinare la ,urda, "# staii ecologice de betoane, 8 staii de agregate i un terminal de ciment n Bucureti. ?olcim (&om+nia) !.5. are aproximativ "."33 anga4ai. .entru mai multe informaii, va rugm s vizitai )ebsite-ul companiei la ))).-olcim.ro ?olcim este unul dintre cei mai importani furnizori de ciment i agregate (nisip i pietri), betoane i asfalt, dar si servicii aferente acestor domenii de activitate. <rupul deine participaii minoritare i ma4oritare n circa $3 de ri, pe toate continentele. Strate(ia E*R#! )entru )er.oanele &u 3andi&a)2010 - 2020 9n 0niunea 1uropeana (01), o persoana din sase sufera de -andicap, de la o forma usoara pana la o forma grava, iar in total, aproximativ =3 de milioane de persoane nu pot, deseori, sa participe din plin la viata sociala si economica din cauza barierelor fizice si comportamentale. /ivelul de saracie a persoanelor cu dizabilitati este cu $3D superior mediei inregistrate, fapt care se datoreaza partial accesului lor limitat la ocuparea fortei de munca. (ai mult de o treime din persoanele in varsta de peste $8 de ani sufera de anumite -andicapuri care le restrang partial posibilitatile, iar peste %3D sufera de o forma de dizabilitati care ii limiteaza in mod considerabil. 9n plus, se prevede ca aceste cifre vor creste pe masura ce populatia 01 imbatraneste. ;biectivul general al prezentei strategii este de a oferi persoanelor cu dizabilitati capacitatea de a se bucura de drepturi depline si de a beneficia complet de participarea la viata sociala si economica europeana, mai ales prin intermediul pietei unice. 1ste necesa sa se dea dovada de coerenta in vederea realizarii acestui obiectiv sis a se garanteze punerea in aplicare efectiva a Concentiei /atiunilor 0nite pe teritoriul ue. !trategia se axeaza pe eliminarea barierelor.Comisia a identificat opt domenii de actiune principaleG accesibilitate, participare, egalitate, ocuparea fortei de munca, educatie si formare, protectie sociala, sanatate si actiune externa. .entru fiecare domeniu, sunt definite actiuni-c-eie impreuna cu obiectivul principal al 01 care este evidentiat intr-o caseta. 5ceste domenii au fost selectate pe baza potentialului lor de a contribui la realizarea obiectivelor generale ale strategiei si ale Conventiei /atiunilor 0nite, a documentelor politice aferente ale institutiilor 01 si ale Consiliului 1uropei, precum si a rezultatelor planului de actiune european %332-%3"3 pentru persoanele cu dizabilitati si a consultarii statelor membre, a partilor interesate si a publicului general.. Comisia va aborda, de asemenea, situatia persoanelor cu dizabilitati prin intermediul strategiei 1uropa %3%3, al initiativelor sale emblematice si al relansarii pietei unice. *omeniile de actiune CCES%B%4%55E K5ccesibilitateaK este definita ca fiind posibilitatea oferita persoanelor cu dizabilitati de a avea acces, in conditii de egalitate cu ceilalti, la mediul fizic, la transporturi, la informatii si la sisteme si te-nologii ale informatiei si comunicatiilor (,9C), precum si la alte infrastructuri si servicii. 9n aceste domenii exista inca bariere importante. *e exemplu, in medie in 01-%$, numai 8D din site-urile internet publice respecta complet standardele de accesibilitate, c-iar daca un numar mai mare de site-uri sunt partial accesibile. /umeroase posturi de televiziune continua sa ofere putine programe insotite de subtitrari si de audiodescriere. Comisia propune utilizarea instrumentelor legislative, dar si a altor instrumente, precum standardizarea, pentru a optimiza accesibilitatea la mediul construit, transporturi si ,9C in conformitate cu agenda digitala si cu initiativa emblematica K; 0niune a inovariiK. Comisia va incura4a integrarea principiului de accesibilitate si de Kproiectare pentru totiK (design for all) in programele scolare si in cursurile de formare pentru profesiile relevante. *e asemenea, va favoriza dezvoltarea unei piete europene a te-nologiei de asistare. 9n urma consultarii statelor membre si a altor parti interesate, Comisia va reflecta la posibilitatea de a propune pana in %3"% un Kact european privind accesibilitateaK. !R5%C%!RE (ai exista numeroase obstacole care impiedica persoanele cu dizabilitati sa isi exercite din plin drepturile fundamentale - inclusiv drepturile care decurg din cetatenia europeana - si care le ingradesc participarea in societate in conditii de egalitate cu ceilalti. *repturile respective cuprind dreptul la libera circulatie, dreptul de stabilire si de alegere a unui mod de viata si dreptul de a participa din plin la activitati culturale, recreative si sportive. *e exemplu, o persoana cu dizabilitati recunoscut care se stabileste in alta tara a 01 poate pierde accesul la prestatii nationale precum gratuitatea sau reducerea tarifelor la transporturile publice. Comisia va face eforturi pentruG a elimina obstacolele din calea exercitarii drepturilor persoanelor cu dizabilitatiL a rezolva problemele legate de mobilitatea intra-01 si a facilita si promova utilizarea modelului european de card de parcare pentru persoanele cu dizabilitatiL a promova trecerea de la ingri4irea institutionalizata la ingri4irea la nivelul comunitatii prin urmatoarele mi4loaceG folosirea fondurilor structurale si a 6ondului de dezvoltare rurala pentru spri4inirea dezvoltarii serviciilor la nivelul comunitatii si sensibilizarea cu privire la situatia persoanelor cu dizabilitati, in special a copiilor si a persoanelor in varsta, instalate in institutii rezidentiale. a imbunatati accesibilitatea organizatiilor, activitatilor, structurilor, bunurilor si serviciilor sportive, de recreere si culturale, inclusiv audiovizualeL a promova participarea la evenimente sportive si organizarea unor evenimente specifice pentru persoanele cu dizabilitatiL a studia cai de facilitare a utilizarii limba4ului semnelor si a alfabetului Braille in relatiile cu institutiile 01L a lua masuri referitoare la accesibilitatea la votare pentru a inlesni exercitarea drepturilor electorale ale cetatenilor 01L a incura4a transferul transfrontalier al lucrarilor prote4ate prin drepturi de autor in format accesibilL a promova utilizarea exceptiilor prevazute in directiva privind drepturile de autor. 5sigurarea participarii depline a persoanelor cu dizabilitati in societateG - permitandu-le sa se bucure de toate beneficiile cetateniei europeneL - eliminand barierele de natura administrativa si comportamentala care impiedica participarea lor totala si ec-itabilaL - furnizand servicii la nivelul comunitatii, inclusiv acces la asistenta personalizata. 5ceasta va implica utilizarea legislatiei actuale a 01 pentru a asigura protectia impotriva discriminarii, precum si punerea in aplicare a unei politici active pentru combaterea discriminarii si promovarea sanselor egale in cadrul politicilor 01. Comisia va acorda, de asemenea, o atentie deosebita impactului cumulat al discriminarii cu care se pot confrunta persoanele cu dizabilitati din motive precum nationalitatea, varsta, rasa sau etnia, sexul, religia sau convingerile, sau orientarea sexuala. Comisia va asigura, de asemenea, punerea in aplicare deplina a *irectivei %333:$=:C1 prin care se interzice discriminarea in ceea ce priveste ocuparea fortei de muncaL va promova diversitatea si va combate discriminarea cu a4utorul campaniilor de sensibilizare la nivelul 01 si la nivel national si va sustine actiunile ;/<-urilor active la nivelul 01 in acest domeniu. #C*!RE 6#R5E% DE $*2C 'ocurile de munca de calitate asigura independenta economica, favorizeaza reusita personala si ofera cea mai buna protectie impotriva saraciei. Cu toate acestea, nivelul de ocupare a fortei de munca de catre persoanele cu dizabilitati se situeaza doar in 4urul cifrei de 83D. .entru a indeplini obiectivele de crestere ale 01, este necesar ca mai multe persoane cu dizabilitati sa ocupe locuri de munca remunerate pe piata desc-isa a fortei de munca. Comisia va exploata intregul potential al strategiei 1uropa %3%3 si al programului acesteia privind calificari si locuri de munca noi, furnizand statelor membre analize, orientari politice, sc-imb de informatii si alte forme de spri4in. 1a isi va imbunatati cunostintele despre situatia femeilor si a barbatilor cu dizabilitati in ceea ce priveste ocuparea fortei de munca, va identifica provocarile si va propune solutii. Comisia va acorda o atentie sporita tinerilor cu dizabilitati in ceea ce priveste trecerea acestora de la o forma de invatamant la piata muncii. 1a va actiona asupra mobilitatii intraprofesionale pe piata desc-isa a fortei de munca si in ateliere prote4ate, prin intermediul sc-imbului de informatii si al invatarii reciproce. *e asemenea, in colaborare cu partenerii sociali, va aborda si c-estiuni legate de activitatile independente si locurile de munca de calitate, inclusiv aspecte precum conditiile de munca si avansarea in cariera. Comisia isi va intensifica spri4inul fata de initiativele voluntare care promoveaza gestionarea diversitatii la locul de munca, cum ar fi carte ale diversitatii semnate de catre anga4atori si o initiativa de antreprenoriat social. 9n categoria de varsta cuprinsa intre "7 si "# ani, rata neparticiparii la educatie se ridica la 2$D pentru persoanele cu dizabilitati severe, la %8D pentru persoanele cu dizabilitati partiale si la "$D pentru persoanele fara dizabilitati. .entru copiii cu -andicap grav accesul la invatamantul general este dificil si uneori segregat. .ersoanele cu dizabilitati, in special copiii, trebuie sa fie integrate in mod adecvat in sistemul general de invatamant si sa beneficieze de spri4in individual cu respectarea intereselor copilului. &espectand intru totul responsabilitatea statelor membre in ceea ce priveste continutul planurilor de invatamant si organizarea sistemelor de invatamant, Comisia va spri4ini obiectivul unui invatamant si al unei formari profesionale de calitate si favorabile incluziunii in cadrul initiativei K,ineretul in miscareK. 1a va permite persoanelor cu dizabilitati sa fie mai bine informate cu privire la nivelurile de educatie si oportunitatile care li se ofera si le va spori mobilitatea facilitandu-le participarea la programul de invatare de-a lungul vietii. !R#5EC5%E S#C%4 .articiparea mai scazuta la invatamantul general si pe piata fortei de munca a condus la inegalitati in materie de venituri, la saracie, precum si la excludere sociala si izolare pentru persoanele cu dizabilitati. 5cestea trebuie sa poata beneficia de sisteme de protectie sociala, de programe de reducere a saraciei, de asistenta corespunzatoare pentru dizabilitati, de programe in materie de locuinte sociale, de alte servicii de spri4in si de programe cu privire la pensie si prestatii sociale. Comisia va va spri4ini masurile nationale care urmaresc sa garanteze calitatea si caracterul durabil al sistemelor de protectie sociala pentru persoanele cu dizabilitati, in special prin intermediul sc-imbului de politici si al invatarii reciproce. S255E .ersoanele cu dizabilitati pot avea acces limitat la servicii de sanatate, inclusiv la tratamente medicale de rutina, ceea ce creeaza inegalitati in materie de sanatate fara legatura cu -andicapul. Comisia va spri4ini initiativele politice in favoarea accesului egal la asistenta medicala, inclusiv la servicii de sanatate si de reabilitare de calitate destinate persoanelor cu dizabilitati. 1a va acorda o atentie speciala persoanelor cu dizabilitati atunci cand va pune in aplicare masurile politice care abordeaza inegalitatile in materie de sanatate, va promova actiunile din domeniul sanatatii si al sigurantei la locul de munca in vederea reducerii riscurilor generarii de -andicapuri in cursul vietii profesionale si a ameliorarii reintegrarii lucratorilor cu dizabilitati si va depune eforturi pentru prevenirea acestor riscuri. .rin actiunile sale, 01 va spri4ini masurile nationale destinate sa furnizeze servicii si ec-ipamente de sanatate accesibile si nediscriminatorii, sa sensibilizeze la problematica -andicapurilor scolile de medicina si institutiile de formare a personalului in domeniul asistentei medicale, sa furnizeze servicii de reabilitare adecvate, sa promoveze serviciile de sanatate mentala si dezvoltarea serviciilor de interventie timpurie si de evaluare a nevoilor. C5%*2% E75ER2E 01 si statele membre ar trebui sa promoveze drepturile persoanelor cu dizabilitati in cadrul actiunilor lor externe, inclusiv al programelor de extindere a 01, de vecinatate si de dezvoltare. Comisia va actiona, daca este cazul, intr-un cadru mai amplu de nediscriminare pentru ca -andicapul sa devina o tema esentiala a drepturilor omului in contextul actiunilor externe ale 01. 1a va lua masuri de sensibilizare cu privire la Conventia /atiunilor 0nite si la nevoile persoanelor cu dizabilitati, inclusiv in materie de accesibilitate, in domeniul a4utorului de urgenta si al a4utorului umanitarL va consolida reteaua de corespondenti in materie de dizabilitati, astfel incat sa creasca gradul de sensibilizare cu privire la dizabilitatiuri in cadrul delegatiilor 01L va asigura faptul ca tarile candidate si potential candidate fac progrese in ceea ce priveste promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilitati si va garanta ca instrumentele financiare privind a4utorul de preaderare sunt utilizate in vederea imbunatatirii situatiei acestora. "F (ai %3"3 I la sediul ;/0, /e) MorJ, 'NszlO BorbPlQ ministrul mediului si pdurilor din &om+nia este ales .reedintele celei de a "#-a !esiuni a Comisiei ;/0 pentru *ezvoltare *urabil ("#t- !ession of t-e 0nited /ations Commission on !ustainable *evelopment I C!*"#). 0na dintre cele mai importante realizri pentru &om+nia i implicit pentru (inisterul (ediului i .durilor este preluarea preediniei celei de a "#-a sesiuni a Comisiei ;/0 pentru *ezvoltare *urabil pentru un mandat de un an. .entru prima oar dup "##3, &om+nia deine preedinia unei comisii ;/0, calitate deinut prin persoana ministrului mediului i pdurilor. n acest mandat, vor fi pregtite deciziile politice care se vor lua n cadrul celei de a "#-a sesiuni a Comisiei ;/0 pentru *ezvoltare *urabil, privind politicile globale n domeniul celor cinci grupuri tematiceG c-imicale, minerit, transport, managementul deeurilor, cadrul decenal al programelor privind consumul i producia durabile. 'ucrrile C!*"# se vor desfura timp de % sptm+ni la sediul ;/0, /e) MorJ, n perioada % I "2 mai %3"". *e asemenea, Comisia va face un inventar al problemelor care exist n perioada actuala pe cele cinci domenii tematice, precum i aspectele intersectoriale privind dezvoltarea durabil i va avea un rol de n apropierea punctelor de vedere, n perspectiva Conferina ;/0 privind *ezvoltarea *urabil de la &io de Raneiro din %3"%. Dezvoltarea Durabil ntre 2011-2012 % (artie %3"", sediul ;/0, /e) MorJ, n timpul &euninii 9nreguvernamentale .regtitoare a C!*"#, ministrul 'NszlO BorbPlQ a avut o ntrevedere bilateral cu !ecretarul <eneral ;/0 Ban Si-moon, prile4 cu care naltul oficial ;/0 a reafirmat spri4inul pentru dezvoltarea durabil i economia verde. &eamintim c, de cur+nd, Ban Si-moon a ndemnat statele lumii s i bazeze creterea economic pe investiii n afaceri care utilizeaz te-nologia verde. !ecretarul general al ;/0 i-a afirmat, ntr-o scrisoare trimisa liderilor <%3, spri4inul pentru iniiativele economice durabile, care duc la cretere economic. K'u+nd n calcul experiena colectiv, cea mai bun metod de a mbunti cadrul pentru o cretere economic ec-ilibrat i puternic este de a pune n prim - plan dezvoltarea i de a investi ntr-o redresare economic verdeK. %% 6ebruarie %3"", /airobi I n timpul .anelului (inisterial privind Consumul i .roducia *urabile, din cadrul celui de-al %7-lea Consiliu de 5dministraie al .rogramului /aiunilor 0nite pentru (ediu,:6orumul (inisterial <lobal de (ediu, alturi de doamna 'ucia C-andecJ, ministrul mediului din .anama. 0na dintre deciziile adoptate la /airobi este cea privindCadrul decenal al programelor privind consumul i producia durabil, ce face apel la guverne pentru a susine finalizarea i adoptarea acestui cadru la C!*"#, recomand+nd guvernelor s asigure suportul te-nic i financiar, precum i capacitatea instituional, printr-un efort comun public I privat, n scopul spri4inirii implementrii consumului i produciei durabile. &euninea 9nterguvernamental .regtitoare a C!*"# (%= februarie I F martie %3"", sediul ;/0, /e) MorJ) a avut ca scop elaborarea *ocumentului de negociere al C!*"# (KC-airpersonTs *raft /egociating *ocumentK) care va reprezenta baza pentru negocierile ce se vor desfura la C!*"#, n perioada % I "2 mai %3"", i care vor viza cele cinci domenii tematiceG transport, c-imicale, managementul deeurilor, minerit i cadrul decenal al programelor privind consumul i producia durabile.*ocumentul a fost asumat de ministrul 'NszlO BorbPlQ, n calitatea de .reedinte C!*"#, i reflect declaraiile pe care statele membre ;/0, grupurile ma4ore i grupurile de negociere le-au menionat n cadrul lucrrilor reuniunii. *ocumentul de negociere a primit aprecieri pozitive din partea reprezentanilor 0niunii 1uropene (<ermania, 6rana, Belgia, 9talia), .rogramului /aiunilor 0nite pentru (ediu i a altor state membre ;/0, fiind adoptat prin consens ca document oficial. (aterialul este publicat pe )ebsite-ul ;/0 -ttpG::))).un.org:esa:dsd:csd:csdUcsd"#.s-tml. (inistrul 'NszlO BorbPlQ a ncura4at ca, p+n la nceperea celei de-a "#-a !esiuni a Comisiei ;/0 pentru *ezvoltare *urabil (% mai %3""), statele membre s colaboreze prin sc-imburi de opinii i de idei pentru ca, la C!*"#, s se foloseasc timpul, n modul cel mai eficient, pentru stabilirea unor recomndari i decizii politice pentru cele cinci teme, av+nd consensul tuturor statelor membre ;/0. 'a nc-eirea reuniunii, a menionat c a fost o sptm+n n care s-a lucrat intens iar acest lucru s-a reflectat ntr-un document de negociere valoros, declar+nd c Kn politica de dezvoltare durabil stabilim decizii pe termen lung, ns adevarata provocare o reprezint gsirea unor modaliti eficiente de implementare la nivel regional i naionalK. &eferitor la cadrul decenal al programelor privind consumul i producia durabile, preedintele C!*"#, ministrul 'NszlO BorbPlQ a declarat c acesta Ktrebuie s aib ca scop accelararea trecerii ctre un consum i o producie durabile pentru mbuntirea calitii vieii, respect+nd capacitatea de suport a ecosistemelor i promovarea eradicrii srciei i atingerea ;biectivelor de *ezvoltare ale (ileniului i a altor inte stabilite la nivel internaional, pregtind omenirea pentru o nou er n care creterea economic va fi decuplat de degradarea mediului i consumul exagerat de resurseK. Dezvoltarea Durabil ntre 2018-2014 1lementul definitoriu al acestei !trategii /aionale este racordarea deplin a &om+niei la o nou filosofie a dezvoltrii, proprie 0niunii 1uropene i larg mprtit pe plan mondialIcea a dezvoltrii durabile. ;rizont %3"2-%3"FG ncorporarea organic a principiilor i practicilor dezvoltrii durabile n ansamblul programelor i politicilor publice ale &om+nieica stat membru al 01. &esponsabilitatea pentru implementarea !trategiei revine 0niunii 1uropene i statelor sale membre, implic+nd toate componentele instituionale la nivel comunitar i naional. 1ste subliniat, de asemenea, importana unei str+nse conlucrri cu societatea civil, partenerii sociali, comunitile locale i cetenii pentru atingerea obiectivelor dezvoltrii durabile. n acest scop, sunt identificate patru obiective-c-eieG .rotecia mediului ,prin msuri care s permit disocierea creterii economice de impactul negativ asupra mediuluiL 1c-itatea i coeziunea social, prin respectarea drepturilor fundamentale, diversitii culturale, egalitii de anse i prin combaterea discriminrii de orice felL .rosperitatea economic,prin promovarea cunoaterii, inovrii i competitivitii pentru asigurarea unor standarde de via ridicate i unor locuri de munc abundente i bine pltiteL ndeplinirea responsabilitilor internaionale ale 01 prin promovarea instituiilor democratice n slu4ba pcii, securitii i libertii, a principiilor i practicilor dezvoltrii durabile pretutindeni n lume. .entru a asigura integrarea i corelarea ec-ilibrat a componentelor economice, ecologice i socio-culturale ale dezvoltrii durabile, !trategia 01 statueaz urmtoarele principii directoareG .romovarea i protecia drepturilor fundamentale ale omuluiL !olidaritatea n interiorul generaiilor i ntre generaiiL Cultivarea unei societi desc-ise i democraticeL 9nformarea i implicarea activ a cetenilor n procesul decizionalL 9mplicarea mediului de afaceri i a partenerilor socialiL Coerena politicilor i calitatea guvernrii la nivel local, regional, naionali globalL 9ntegrarea politicilor economice, sociale i de mediu prin evaluri de impact i consultarea factorilor interesaiL 0tilizarea cunotinelor moderne pentru asigurarea eficienei economice i investiionaleL 5plicarea principiului precauiunii n cazul informaiilor tiinifice incerteL 5plicarea principiului @poluatorul plteteA !rovo&ari &ru&iale in &eea &e )rive.te dezvoltarea durabila in Romania in )erioada 2018- 2014: S&3imbarile &limati&e .i ener(ia &urate9 !atisfacerea necesarului de energie pe termen scurt i mediu i crearea premise lor pentru securitatea energetic a rii pe termen lung conform cerinelor unei economii moderne de pia, ncondiii de siguran i competitivitateL ndeplinirea obligaiilor asumate n baza .rotocolului de la SQoto privind reducerea cu =D a emisiilor de gaze cu efect de serL promovarea i aplicarea unor msuri de adaptare la efectele sc-imbrilor climatice i respectarea principiilor dezvoltrii durabile. 5ran.)ort durabil9 .romovarea unui sistem de transporturi n &om+nia care s faciliteze micarea n siguran, rapid ieficient a persoanelor i mrfurilor la nivel naional i internaional, n conformitate cu standardele europene. !rodu&tie .i &on.um durabile9 <estionarea eco-eficient a consumului de resurse i valorificarea maximala a acestora prin promovarea unui model de consum i producie care s permit o cretere economic sustenabil pe termen lung i apropierea treptat de nivelul mediu de performan al rilor 01. Con.ervarea .i (e.tionarea re.ur.elor naturale9 &educerea decala4ului existent fa de alte state membre ale 01 cu privire la infrastructura de mediu, at+t din punct de vedere cantitativ c+t i calitativ, prin dezvoltarea unor servicii publice eficiente n domeniu, conforme conceptului de dezvoltare durabilai cu respectarea principiului Vpoluatorul plteteW. Sanatatea )ubli&a9 mbuntirea structurii sistemului de sntate, a calitii actului medical i a ngri4irilor furnizate n cadrul serviciilor de sntateL ameliorarea strii de sntate a populaiei i creterea performanei sistemului de sntate. %n&luziunea .o&iala: demo(ra-ia .i mi(ratia9 Crearea unui cadru legislativ, institutional i participativ modern pentru reducerea riscurilor de srcie i excluziune social, promovarea coeziunii sociale, egalitii de anse i diversitii culturale, precum i pentru gestionarea responsabil a fenomenelor demografice i migraiei. Sara&ia (lobala .i .-idarile dezvoltarii durabile9 9mplementarea instrumentelor legislative i instituionale aferente statutului &om+niei de ar donatoare de asisten pentru dezvoltare, conform obligaiilor de stat membru al 01L stabilirea prioritilor i modalitilor de aciune,i alocarea n acest scop a circa 3,%8D din venitul naional brut (X/B) n%3"2 i 3,22D n %3"8, cu inta intermediar de 3,"$D din X/B n %3"3. *ezvoltarea regional i aciunea localL problematica specific a dezvoltrii rurale in perioada %3"2-%3"F Dezvoltarea re(ionala !pri4inirea dezvoltrii economice i sociale ec-ilibrate teritorial i durabile a regiunilor &om+niei corespunztor nevoilor i resurselor lor specifice prin concentrarea asupra polilor urbani de cretereL mbuntirea condiiilor infrastructurale i a mediului de afaceri pentru a face din regiunile &om+niei, n special cele rmase nurm, locuri mai atractive pentru a locui, a le vizita, a investii a munci. Dezvoltarea rurala:a(ri&ultura: .ilvi&ultura .i )e.&uitul9 Creterea dinamismului economic al zonelor rurale din &om+nia n condiiile meninerii ec-ilibrului social prin dezvoltarea durabil a agriculturii, silviculturii i pescuitului, inclusiv a industriilor procesatoare aferente pentru satisfacerea optim a nevoilor de -ran ale populaiei i pentru asigurarea conservrii i mbuntirii resurselor naturale.