Sunteți pe pagina 1din 49

1

UNIVERSITATEA BIOTERRA BUCURETI


FACULTATEA DE MANAGEMENT AGROTURISTIC.
STUDIU DE AMENAJARE, PROMOVARE I DEZVOLTARE A
AGROTURISMULUI N ZONA PRSCOV, JUDEUL BUZU
COORDONATOR:
EF LUCR. ..
ABSOLVENT:

2
BUCURETI 2!2
CUPRINS
INTRODUCERE...................................................................................... 3
CAPITOLUL !.CONSIDERAII GENERALE...................................

......... 6
1.1.Poziia geografic................................................................. ................. 6
1.2.Accesibilitate.................................................................. 6
CAPITOLUL2. CADRUL GENERAL AL COMUNEI PRSCOV 8
2.1.Cadrul natural : relief, cli, a!e, "egetaie #i faun...... ........................... 8
2.1.1.A!ele.................................................................... .......................... $
2.1.2.Clia................................................................... ......................... 1%
2.1.3.&olurile................................................................ ........................ 11
2.1.'.(lora................................................................... ........................... 11
2.2.Cadrul antro!ic................................................................... 12
2.2.1.Atestri istorice.................................................. 12
2.2.2. Po!ulaia............................................................ 13
2.2.3.unitatea adinistrati"...................................... . 13
2.2.'.Ci de counicie................................................ .......................... 1)
2.2.).*iserica................................................................ ........................... 1)
2.2.6. +coala................................................................. ........................... 18
2.2.,.&er"iciul de !o#t............................................... ........................... 2%
2.2.8.&!ital.................................................................. .......................... 2%
2.2.$.Alientarea cu a! #i gaze naturale .................. .......................... 21
2.2.1%.-conoa local................................................. 22
CAPITOLUL ". OBIECTIVE TURISTICE........................................ .......................... 2'
CAPITOLUL #. PROPUNERI DE PROMOVARE........................... .......................... 3'
'.1.&tadiul actual de dez"oltare a !otenialului turistic al zonei . 3'
'.2.&trategia de dez"oltare a agroturisului .n zona P/rsco" ........................... 3)
'.2.1.0biecti"e generale ale strategiei........................ 3)
'.2.2.0biecti"e s!ecific ale strategiei.......................... 36
'.2.3.Plan de suri.................................................. .......................... 38
'.3.&tudiu de o!ortunitate #i fezabilitate !e un caz concret...... '%
'.'.1i"ersificarea ofertei turistice.............................................. ........................... ',
CAPITOLUL $. IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI A
DEZVOLTRII TURISMULUI I AGROTURISMULUI N
REGIUNE
......................... '8
CONCLUZII ....................... )%
BILIOGRAFIE
3
INTRODUCERE
I%&'()*+,* *-(').(/0%.1./
2n 3o/nia nu !ute "orbi de o tradiie .n doeniul agroturisului, acesta
lu/nd a!loare du! 1$8$. .n !rezent, cauza a4or a dez"oltrii agroturisului este
dat de ultitudinea de a"anta4e !e care le !oate !rezenta aceast nou raur .n
ansablul econoiei globale a turisului.
Agroturisul se define#te ca fiind "alorificarea turistic a s!aiilor rustice, a
resurselor naturale,a !atrioniului cultural, a iobilelor rurale, a tradiiilor ste#ti #i,
nu .n ultiul r/nd, a !roduselor agricole.
5alorificarea turistic se face #i !rin interediul unor !roduse
auto6tone,ilustrati"e ale identitii regionale, care s aco!ere ne"oile consuatorilor
.n aterie de !riire, alientaie, acti"iti recreati"e, di"ertisent #i di"erse ser"icii.
Aceast aciune are #i sco!ul unei dez"oltri locale #i a unui rs!uns adec"at la
ne"oile de recreere din societatea odern, .ntr7o nou "iziune social ora#7sat.
A#adar, turisul rural este o for de turis care se desf#oar .n ediul
rural, "alorific/nd resursele turistice locale 8naturale, culturale #i uane9, ca #i
dotrile #i ec6i!aentele turistice. :tilizeaz di"erse s!aii de cazare: 6anuri #i
6oteluri rurale, ad!osturi, sate de "acan, etc. #i .brac fore "ariate de se4ur, cu
un s!ectru larg de oti"aii: de tranzit sau itinerar, cu "alene cultural7cogniti"e, etc.
Agroturisul este fora turisului rural care utilizeaz !entru cazare #i
ser"irea esei nuai !ensiunile turistice #i ferele agroturistice, beneficiind de un
ediu ne!oluat, de atraciile turistice naturale #i de "alorile cultural istorice, tradiiile
#i obiceiurile !rezente .n ediul rural.
Agroturisul este un conce!t relati" recent, care face referire la diferitele
fore de turis aflate .n legtur direct cu acti"itile agricole #i;sau cu construciile
a"/nd destinaii, rol, funciuni .n doeniul agriculturii. Aceast for de agroturis
este !racticat de icii !ro!rietari .n zonele rurale, de obicei ca acti"itate secundar,
acti"itatea desf#urat .n gos!odria;fera !ro!rie r/n/nd !rinci!ala ocu!aie #i
surs de "enit.
:n al doilea enun, define#te agroturisul ca o for concentrat !e destinaii
.n s!aiul rural, dis!un/nd de o structur funcional de cazare #i de alte ser"icii
eterogene.
4
Al treilea enun, ce eludeaz de data aceasta as!ectul geografic, afir c
agroturisul este un conce!t care cu!rinde acti"itatea turistic organizat #i condus
de !o!ulaia local #i care are la baz o str/ns legtur cu ediul abiant, natural #i
uan.
I+21.3+,3 *13 4356'1)7(// *-(').(/0%.1./
Agroturisul este abia la .nce!ut .n 3o/nia, dar !oate a"ea o contribuie
foarte i!ortant .n dez"oltarea ruralului, nu nuai .n tereni financiari, ci #i !rin
crearea de noi locuri de unc, noi !ractici de unc, in4ectarea unei "italiti noi .n
econoia ruralului, etc. 1ez"oltarea agroturisului se i!une .n s!aiul rural, at/t !e
!lan econoic c/t #i !e !lan social. Astfel agroturisul contribuie la "iaa econoic
a satului !rin urtoarele:
7!ers!ecti"a dez"oltrii satului !e teren lung .n str/ns legtur cu
agricultura, infrastructura, !rotecia ediului.
7!osibilitatea de a de"eni un su!ort !entru noi afaceri #i locuri de unc ,
astfel s se deterine o dez"oltare !e !lan local.
1i"ersitatea locurilor de unc este .ncura4at de ctre dez"oltarea turisului
rural. <a4oritatea satelor au o "arietate foarte ic de ser"icii .n afara celor din
agricultur #i c/te"a sectoare a!rute du! 1$8$ 8gatere, #coli, agazine,etc9.
1i"ersitatea locurilor de unc s!ore#te societatea ruralului #i enine sau
c6iar ridic ni"elul de "ia al !o!ulaiei
S8'&.1 4356'1)7(// *-(').(/0%.1./
1ez"oltarea agroturisului .ntr7o zon, duce la dez"oltarea rural, iar sco!ul
acesteia este .buntirea ni"elului de trai al locuitorilor unei regiuni rurale.
1ez"oltarea rural trebuie s se bazeze !e interesul #i i!licarea counitii
locale, deoarece: aceasta cunoa#te cel ai bine !robleele #i ne"oile locuitorilor,
controleaz o are !arte din resurse 7 !/nt, cldiri, !roduse locale 7 !e care se
bazeaz dez"oltarea turistic.
Abilitile, tradiiile, cuno#tinele #i energia locuitorilor sunt !rinci!alele
resurse !entru dez"oltare. 1edicarea counitii este "ital .n sensul acesta: dac o
iniiati" nu este s!ri4init, aceasta "a uri.Aceste idei se a!lic !erfect .n cazul
dez"oltrii durabile a agroturisului .n zona Prscov.
5
9*()* ).(/0)/8* * :.43).1./ B.57.
6
I43+)/2/8*(3* 5'+3/ P*(08'6 /+ :.43).1 B.5*.
7
CAPITOLUL !.CONSIDERAII GENERALE
!.! P'5/,/* -3'-(*2/87
1ac .n druurile "ieii cltorul "a !#i !e !itoreasca 5ale a *uzului.
.ndre!t/ndu7se s!re &iriul lui *enone &inulescu, du! ce "a urca !ria colin a
dealurilor Ciuta, se "a o!ri cu siguran .n faa alctuirii din !iatr, botezat =(/nt/na
lui <i6ai> , !e faada creia este s!at un basorelief, un gru! de clrei, .n frunte cu
<i6ai 5iteazul, care .n cuteztoarea .ntre!rindere de unire a tuturor ro/nilor, a
trecut cu o !arte a o#tirii sale, !rin aceste locuri binecu"/ntate.
+i du! ce7#i "a !leca fruntea cu recuno#tin .n fata arelui "oie"od,
ridic/ndu7#i !ri"irea, "a adira !ri"eli#tea ce se desf#oar !e !artea st/ng a r/ului
*uzu !e o lungie de !este1% ? #i o ad/ncie #i ai are.
Pe colinele dooale, ce se !ierd .n lunca *uzului, str4uite la nord de !duri
falnice, .!rite .n dou !ri a!roa!e egale de albia larg a !/r/ului *lneasa, la o
distan de 32 ? de ora#ul *uzu, se afl couna Prscov , a#ezare str"ec6e cu
oaeni gos!odari
+i dac se .nt/!l ca aceast cltorie s se !etreac .n luna lui (lorar,
drueul "a fi fascinat de antia alb cu care sunt .!odobite dealurile !lantate cu
!oi fructiferi, str!uns din loc .n loc de aco!eri#urile ro#ii sau argintii ale caselor .n
care .#i duc "iaa cei !este 6%%% de locuitori ai counei..
!.2 A8830/;/1/)*)3
Cile de counicaie sunt o !arte i!ortant a infrastructurii locale, iar
couna P/rsco" beneficiaz din !lin de acestea !rin accesul la 1@ 1% *uzu7*ra#o"
#i la calea ferat *uzu7@e6oia#u. Aeritoriul counei este strbtut de druul
4udeean 2%3B *erca7*rie#ti care leag satele 3obe#ti, P/rsco" #i Bunca (ruoas.
Podul etalic care ti! de 6% de ani a fcut !osibil tra"ersarea r/ului *uzu,
a fost dezafectat, .n locul su construindu7se un !od din beton, odern , in"estiie .n
care Priria #i Consiliul Bocal s7a i!licat foarte ult. C2nlocuirea !odului etalic
cu unul nou era necesar deoarece traficul greu era interzis !e cel "ec6i, fa!t ce nu
ai cores!undea din !unct de "edere te6nic cerinelor unei circulaii fluente.
8
Calea ferat, #oselele cu acces iediat la 1@ 1%, eDistena unei linii
!eranente de trans!ort auto .ntre coun #i unici!iul *uzu, sunt foarte
i!ortante !entru dez"oltarea econoic a P/rsco"ului, !entru counicarea u#oar
cu .ntreg 4udeul #i cu restul rii #i nu .n ultiul r/nd !entru accesul facil .n zon al
turi#tilor.
9
CAPITOLUL 2. CADRUL GENERAL GEOGRAFIC AL ZONEI
PRSCOV
2.!. C*4(.1 +*).(*1 : (31/32, 81/%7, *&3, 63-3)*,/3 </ 2*.+7
Couna P/rsco" se afl, din !unct de "edere fizico7geografic, .n regiunea
&ubcar!ailor *uzului 8!arte co!onent a &ubcar!ailor de Cubur9 #i este a#ezat
!e cursul i4lociu al r/ului *uzu, la confluena acestuia cu !/r/ul *lneasa,
ocu!/nd terasele #i "ersanii dealurilor .ncon4urtoare. :nitile liitrofe
&ubcar!ailor *uzului sunt: <unii *uzului la nord, C/!ia *uzului la sud,
&ubcar!aii Pra6o"ei #i Aelea4enului la "est, &ubcar!aii Putnei #i 3/nicului la nord7
est #i est. Bocalitatea ocu! de!resiunile de contact 0le#e#ti, A/rco", fr/nturi de teras
la Curcne#ti, Aocileni, terase su!erioare la P/rsco", *dila, 3obe#ti #i "ersanii
dooli ai dealurilor Arestieni #i 3uncu.
&ub as!ect adinistrati" teritorial, localitatea P/rsco" se afl .n 4udeul *uzu,
la 32 ? nord7"est de unici!iul re#edin, !e alul st/ng al r/ului *uzu, !e 1E
2%3B. P/rsco"ul este o localitate ti!ic !entru zona &ubcar!ailor de Curbur, .ntr7o
zon intens uanizat, cu a#ezri din ti!uri str"ec6i !e "ile secundare. .n
de!resiunea P/rsco"ului:
A!a *uzului strbate de la "est, .n dre!tul satului *dila, cea ai lung #i
ai .ngust c6eie din &ubcar!aii *uzului. Aici a!ar ai ulte blocuri de calcare
ezozoice, for/nd st/nci in albia #i terasa de lunc a r/ului, !recu #i un deal cu
nueroase iz"oare #i eflorescene saline 8 rezer"aia cunoscut sub nuele Sarea
lui Buzu"9 .Ba est, du! ce face o bucl larg .n lunca larg ce des!arte couna
P/rsco" de <gura, *uzul taie ica str/tur de la 3obe#ti, care cores!unde
anticlinalului @ifon73obe#ti7 F//rligu.
&!re sud, bazinetul P/rsco" este doinat de culea Ciolanu, alctuit din
calcare #i gresii saratice rezistente la eroziune. Ba nord, din asi"ul deluros al
1/lei 8cu 5/rful *otanu,8%%9 se des!rind dealurile A/rco"ului 8Culea Piatra cu
Bilieci #i 5/rful Fenea9 care sunt deliitate !rin "ersanii abru!i ai unor "i .nguste,
cu arii de!resionare la baz.
Ba nord7"est, 1ealurile <uscelului cu deri"aia lor Culea :rsoaia 866$ 9,
dez"oltate !e o structur geologic co!leD, coboar !/n .n a!a r/ului *uzu.
3#ie ale codrilor de odinioar .brac .nc dealurile .ncon4urtoare. 0 to!oniie
10
sugesti" ne arat c/t de are era .ntinderea !durii : Cornet, 3uncu, Eari#te,
Curtura.
1ealurile *otanului foreaz un #ir de coline care se .nal de !e !artea st/ng
a *lnesei #i sunt orientate nord7est7sud7"est. Au o .nfi#are de uni datorit
!o"/rni#urilor re!ezi de ')G, culi .nguste !e care #er!uiesc uneori druuri
counale s!re satele 0le#e#ti #i A/rco". Aceste dealuri sunt scul!tate .n straturi de
gresie calcaroas care alterneaz cu arn, .nclinate foarte !uternic s!re est. 5/lcelele
scul!tate .n roc tare, constituie ici de!resiuni .n care s7au a#ezat localitile
P/r4ole#ti, 5alea Purcarului, 0le#e#ti, Arestieni.
1e!resiunea P/rsco" se dez"olt !e o lungie de 2 ? !e cursul inferior al
!/r/ului *lneasa, la confluena cu r/ul *uzu. .n sectorul *dila 7P/rsco" se afl
terase bine dez"oltate, !e care s7au a!lasat locuinele. Acestea urresc !odurile de
teras, dar urc #i !e "ersanii dealurilor care au o for alungit.
2n 3o/nia are loc o nou eta! de .nlare a zonei car!atice cu i!licaii
a4ore .n eroziunea #i de!unerea aterialului dentritic , care s7a acuulat sub for
de !ietri#uri de !ieont, foarte bine desc6ise !rin afloriente .n nord7estul satului
Ple#coi.
2n ti!, !rocesele de degradare a rocilor, de eroziune #i de de!unere continu
#i azi, ele fiind foarte acti"e .n zona *uzului, unde i#crile tectonice continu.
2.!.!.A&313
3esursele de a! din acest areal de!ind .n !riul r/nd de a!ele !ro"enite din
!reci!itaii, din .nsu#irile solurilor, ale rocilor, de !anta terenului, de gradul de
aco!erire cu "egetaie care deterin !ro!oria de a! .nagazinat .n rezer"orul
subteran,scurs !rin reeaua de r/uri,ori e"a!orat.
A!ele de ad/ncie sunt re!rezentate de a!e fosile, .n !artea de zc/nt care
.nsoesc structurile !etrolifere #i !rin cele "adoase infiltrate .n decursul ti!ului !/n
la ad/ncii destul de ari. Prezena lor a fost !us .n e"iden !rin fora4e #i de o serie
de iz"oare inerale cu caliti tera!eutice destul de "ariate. Aceste a!e, .n afara
iz"oarelor inerale,sunt !rezent ai !uin "alorificate econoic.
0rizonturile de a!e freatice locale , de !e "ersanii scul!tai .n arne #i argile,
de cele ai ulte ori sunt !rinci!alul factor care fa"orizeaz declan#area alunecrilor
de teren.
11
Cu eDce!ia a!elor freatice din a!ro!ierea asi"elor de sare unde a!ar iz"oare
cu a!e clorurate, ineralizarea a!elor freatice este cu!rins .ntre 2%% #i )%% g;l, cu
"alori ai ari .n arealul rocilor iocene #i ai ici .n cele !liocene.
Calitatea bun a a!elor freatice, .n s!ecial al celor din de!ozitele de teras #i
de lunc, !erite folosirea lor cu succes la alientarea cu a! a localitilor .n#irate
de7a lungul "ilor8 P/rsco", *dila, 3obe#ti9, de#i orizonturile de a! au ca!aciti
ai ici.
P/nza de a!e freatice este .n general a!ro!iat de su!rafa, .n unele locuri
!ut/nd fi .nt/lnite iz"oare ce ies la luina zilei. @i"elul a!ei .n f/nt/ni "ariaz la
P/rsco" .ntre 1 #i 6 etri.
1ebitul a!elor freatice este relati" bogat, iar la ni"elul lor !rezint .n ti!
"ariaii ici, ai ales .n !rile 4oase ale "ilor #i de!resiunilor, unde este alientat
de a!ele freatice de "ersant. Aici f/nt/nile nu seac niciodat.
2.!.2.C1/%*
Cliatul counei P/rsco" este influenat de a#ezarea .ntr7o de!resiune
!rote4at de dealurile dis!use .n afiteatru , de eD!unerea sudic a tuturor satelor #i,
.ntr7o oarecare sur, de curenii forai !e firul celor dou a!e.
Ae!eratura edie ultianual a de!resiunii P/rsco" este de $H C, iar a
"ersanilor este de 8H C. 3egiul teric al lunii ianuarie este de 72HC, iar !e "ersani
73HC. <inia absolut de 723,6HC s7a .nregistrat la 6 februarie 1$)', iar aDia
absolut de I38,'HC a fost surat .n august 1$6%.
Jona se .nscrie ai a!roa!e de cliatul sud 7 editeranean, situaie ce se
datoreaz at/t !rezenei culilor ontane &iriu7Penteleu .n nordul &ubcar!ailor
*uzului, care i!ri aerului dins!re nord un caracter fo6nal 8cald #i uscat
!ri"ara #i toana9, c/t #i dis!unerii asi"ei .nlii a K"neului .n calea "/ntului
doinant.
(oraiunile deluroase din 4ur 8Ciolanu, A/rco", *otanu, *ocu9 !recu #i
.ngustrile de "i !e care le creeaz 8*dila, 3obe#ti9 constituie !iedici nu nuai .n
calea aselor de aer dins!re nord , ci #i .n a celor dins!re sud, condens/nd !e clina
sud7estic cantiti de !reci!itaii ai ari fa de zona de la nord 7"est 8la P/rsco"
.nregistr/ndu7se 66% anual9.
12
2.!.".S'1.(/13
Kn zona P/rsco" solurile sunt "ariate. Predoinante sunt solurile brune7
!odzolice !e terase #i !ante, brune #i rogosoluri !e terasele 4oase #i alu"iuni .n lunc.
1atorit defri#rilor asi"e, o !arte din terenurile dis!use .n !ant au fost su!use
eroziunii accentuate sau c6iar dezlnuirii altor !rocese de distrugere 8 alunecri de
teren, curgeri noroioase, etc 9.
Cernoziourile, care se .nt/lnesc .n zona de contact a dealurilor cu c/!ia,
ocu! o are !arte a zonei le"antin7cuaternar #i .n terasele *uzului 8a"al de
P/rsco" 9. &unt !uternic #i oderat le"igate, .n cea ai are !arte culti"ate.
1atorit !rezenei asi"elor de sare .n culile nordice #i nord7"estice, .n
unele locuri srturile #i ici g"ane cu saraur. Ba 5alea &rii, .n !dure, .nt/lni
c/te"a cratere cu "ulcani noroio#i, cu o slab acti"itate, care scot la su!rafa noroi
srat 8 bro, iod, clor, fier, #.a.9.
2.!.#.F1'(*
Condiiile !rezentate ai sus deterin eDistena unei anuite flore #i bogii
faunistice.
5egetaia este caracteristic zonelor deluroase, .n care datorit unui relief
eta4at, a!ar at/t s!eciile caracteristice ste!ei,.n Bunca *uzului, c/t #i cele de gorunet,
!e "ersani #i !latou. .n co!onena floristic a asociaiilor ierboase, cele ai
frec"ente s!ecii sunt ngara (Stipa capillata9, ru#cua de !ri"ar {Adonis
vernalis), !!dia de ste! 8tarxacum serrotinum). Cele ai ari su!rafee cu !a4i#ti
de ste! sunt la nord7"est de P/rsco", s!re dealul *otanului .n doeniul gorunetelor
cu eleente terofile.
Pe terenurile .n !ant se .nt/lnesc frec"ent cibri#orul 8!mus "la#rescens9,
coada #oricelului 8Ac$illea coliina), scaiul dracului 8%r!n"ium campestre9,
busuiocul de c/! 8 &alamint$a acinos). Aot aici sunt #i arbu#ti !orubarul
{Primus spinosa), ce#ul {'osa canina), etc.
1e aseenea, .n zona P/rsco"ului, !e 5alea *uzului #i *lneasa s7au gsit
scu!ia {&otinus co""a"ria9, cr!inia 8 &arpinus orientalis), .n !artea de nord7
"est a P/rsco"ului eDist liliacul slbatic {Sir!n"a vul"aris9 s!ecie car!ato7 balcano7
anatolic 8la noi se .nt/lne#te la Piatra cu Bilieci de !e dealul *otanului9.
13
1eosebit de interesante sunt tufri#urile care ocu! su!rafee ai ari ai
ales !e terenurile afectate de eroziune ctina, !ducelul, lenul c/inesc, cornul, toate
acestea !rote4/nd "ersanii contra eroziunii #i a4ut/nd la refacerea stratului de sol.
Pe alu"iunile .n curs de fiDare din lunca *uzului se instaleaz diferite s!ecii
de salcie, !lo!, !iciorul coco#ului {'anunculus repens), !i!irig {(uncus
acu)i*lorus).
Pe terenuri cu sol nee"oluat, dar cu oarecare uiditate 8 alunecri de teren,
r/!e, aluri de !/raie 7 la 3obe#ti, *dila, Bunca (ruoas9, se dez"olt abundent
!odbalul {ussila"o *ar*ara).
Pe izlazul counal !redoin "egetaia de !/rloag 8!a4i#ti secundare
deri"ate9.
2.2. C*4(.1 *+)('&/8
2.2.!. A)30)7(/ /0)'(/83
Pe cele ),2% 6a ale actualei coune P/rsco" se aflau iniial, .nainte de
sisteatizare, nu ai !uin de 12 sate. A!roa!e toate "etrele de sat au ure de locuire
"ec6e sau foarte "ec6e si .nce!/nd cu secolul al L5K7lea, sunt !oenite #i .n
docuente.
P/rsco"ul este atestat docuentar intr7un act de la @eagoe *asarab dat la 13
a!rilie 1)1), la 0ltenia. Prin res!ecti"ul docuent era .ntrit !ro!rietatea !este
P/rsco" lui =Aatul 5ataf, 5oico si <atea cu fiii lor, ca fiindu7le drea!t ocin>.
Aceasta .nsean c localitatea eDista in secolul al L57lea.
2n acela#i secol cu P/rsco"ul sunt atestate docuentar satele *dila si A/rco",
iar in secolul al L5KK7lea, satele Arestieni si 0le#e#ti.
Pentru secolele L5K7L5KKK un nur foarte are de docuente ne indica o
.nfloritoare "iata econoica in aceste locuri, dar si relaii sociale dintre cele ai
agitate.
P/ntul este "e#nicul obiect de dis!ut si actele de danie, "/nzrile,
cu!rrile, 4udecile a4unse !/n in fata scaunului donesc, se succed cu o
frec"enta ce i!resioneaz. Kntre "estigiile ateriale a!arin/nd res!ecti"ei e!oci,
consen ruinele unei construcii fortificate ale crei .nce!uturi !ot fi cobor/te !/n
in secolul al L5K7lea.
14
Contur/nd cadrul natural asu!ra cruia se .ndrea!t atenia noastr, trebuie sa
sublinie a!artenena acestui s!aiu la ansablul ar6eologic si istoric est7central al
tarii, fiind foarte legat in acela#i ti! de !artea rsriteana a Car!ailor, ca si de cea a
sud7estului Aransil"aniei.
2.2.2 P'&.1*,/*
Ba sf/r#itul deceniului $, !o!ulaia stabil .n couna P/rsco" era forat din
283' brbai #i 2$)% feei, .n total de ),8' !ersoane 81 iulie 1$$$ . 1intre ace#tia,
erau salariai )$2. Cele ai ulte !ersoane erau anga4ate .n sntate 81669 #i
industrie812'9. Kn alte sectoare, situaia se !rezint astfel agricultur 7'%, construcii
76, coer 73$, trans!orturi 7'6, acti"iti financiar7bancare #i asigurri 76,
adinistraie !ublic 71%, .n"t/nt 762.
Po!ulaia a4oritar este de religie ortodoD.
Po!ulaia stabil a localitii P/rsco" , .n nur de 32%3 !ersoane, locuie#te .n
12,$ case de locuit, cu 3)%) caere #i o su!rafa de ')1%' !
2.2." U+/)*)3* *4%/+/0)(*)/67
Couna P/rsco" este o unitate adinistrati" de ni"el are. -a cu!rinde 12
localiti #i este a#ezat .n !artea central a 4udeului, la nord7"est de unici!iul
*uzu, .n zona de dealuri a &ubcar!ailor *uzului. Centrul adinistrati" al counei
este localitatea P/rsco", iar *dila, Curcne#ti, Bunca (ruoas, 0le#e#ti, P/r4ole#ti,
3obe#ti, 3uncu, A/rco", Aocileni, Arestieni #i 5alea Purcarului sunt celelalte sate din
co!onena counei.
&ituat la confluena !/r/ului *lneasa cu r/ul *uzu, se .n"ecineaz cu
counele <gura la sud, *erea la est, la "est cu couna 5i!ere#ti #i la nord cu
couna Cozieni.
Prin a#ezarea geografic se .ncadreaz .n reeaua counelor de deal situate .n
lungul "ilor, a culoarelor de!resionare !e fr/nturi de teras #i "ersani dooli ai
dealurilor. (ora lor este alungit, linear, !relungit, structura are tendint de
adunare, cu o densitate are a localitilor. 1e altfel P/rsco", Bunca (ruoas,
3obe#ti, 3uncu #i *dila sunt a!roa!e unite .ntre ele.
Ca rie a localitilor, couna se caracterizeaz !rin sate foarte ici, sub
1%% de locuitori A/rco", 0le#e#ti, Arestieni, 5alea Purcarului. &ate sub 1)% de
15
locuitori Curcne#ti, P/r4ole#ti, Aocileni. &ate i4locii sub )%% locuitori 3obe#ti #i
3uncu. &ate ari #i foarte ari *dila, Bunca (ruoas #i P/rsco".
&u!rafaa total adinistrati" este de )81% 6a, din care 33$1 6a teren agricol
#i 2'1$ teren neagricol. 1in !ria categorie, terenul arabil ocu! 3%' 6a, li"ezile 3%1
6a, "iile 16 6a, iar !#unile #i f/neele se .ntind !e 1$23 6a , res!ecti" 8'6 6a.
&u!rafaa neagricol este co!us din 1638 6a !duri, 18) 6a a!e #i druuri
121 6a, teren ne!roducti" 1,2 6a #i construcii intra"ilan 3%3 6a. 1e aseenea,
couna P/rsco" deine !este 1%%% 6a de teren .n couna Padina. 1in aceast
su!rafa, $86 6a este teren arabil.
*ilanul teritorial la ni"el de coun cu!rinde ai ulte categorii de folosin
a terenului. Cea ai i!ortant este zona de locuine #i funciuni co!leentare care
ocu! )$',%6 6a, adic 8,,$G din totalul su!rafeelor construite .n coun
.Jona central cu!rinde diferite construcii de interes !ublic #i aco!er $,2) 6a
81,'%G9.
Kndustria #i agricultura, cele dou ari co!onente ale econoiei locale,
ocu! fiecare su!rafee i!ortante din doeniul counal, care ai are alocate ici
su!rafee de teren !entru zone de recreere, ci de counicaie rutiere #i fero"iare #i
zone de gos!odrire counal.
16
PRIMARIA PARSCOV
Princi!alele zone funcionale, de interes #i folosin coun, .n localitatea de
re#edin sunt cu!rinse .n !artea central, #i dis!un de urtoarele dotri sediu
!ririe9, !oliie, !o#t,, s!ital, agazine alientare sau iDte, uniti de !restri
ser"icii, !ia agroalientar #i zon de blocuri, construite .n are !arte .nainte de
1$8$.
2.2.#. C7/ 43 8'%.+/8*,/3
Cile de counicaie sunt o !arte i!ortant a infrastructurii locale, iar
couna P/rsco" beneficiaz din !lin de acestea !rin accesul la 1@ 1% *uzu7 *ra#o"
#i la calea ferat *uzu7@e6oia#u. Aeritoriul counei este strbtut de druul
4udeean 2%3B *erca7*rie#ti 8fig 39,care leag satele 3obe#ti, P/rsco" #i Bunca
(ruoas.
Celelalte sate sunt legate de re#edina counei !rin druuri counale. Astfel,
s!re *dila se circul !e druul counal 1C81, iar s!re satele din nord, res!ecti"
3uncu, Arestieni #i A/rco" !e druul counal 1C$% , balastat .n anul 1$$2 !e o
lungie de $ ?.
Begtura cu 1@ 1% care strbate couna .n"ecinat <gura, se face !e
druul counal ,$ , <gura M3obe#ti,cu lungie de 2,) N.
2.2.$. B/03(/8*
Pe "alea *alanesei #i a &relului, de la P/rsco" .n sus !/n la Pin, au eDistat
cu nueroase secole .n ur, 23 de sc6ituri, ulte dintre acesteafiind situate !e raza
counei P/rsco" de astzi.
-Distena unui nur a#a de are de a#ezri .n decursul a nuai c/te"a
secole, a condus crcettorii la concluzia c nurul de biserici #i de nstiri ridicate
!e !laiurile *uzului, nuai .n secolul al L5K7lea #i .nce!utul delui de al L5KK7lea,
este ai are dec/t oriunde din alt !arte a rii.
Acest lucru este legat, .n od cert, #i de eDistena ai "ec6e a unui co!leD
ona6al construit in !iatr in zona @ucu7 Alunis, un ade"rat At6os ro/nesc, c/t #i
de .nfiinarea, la .nce!utul secolului al L5K7lea, a -!isco!iei *uzului de ctre
donitorul 3adu cel <are.
17
Cel ai "ec6i a#ez/nt bisericesc ridicat in zona P/rsco" se !are c este
nstirea din 5alea lui Purcal 8 5alea Purcalului 9. Ba .nce!utul secolului al L5K7lea
el a!are ca sc6it c6iar in docuentul de atestare istorica a P/rsco"ului, dat de @eagoe
*asarab, "oie"od, la 13 a!rilie 1)1).
:n alt a#ez/nt ona6al deosebit de i!ortant a fost cel de la A/rco"7
</nstirea lui Cornilie, enionat !entru !ria data intr7un docuent din 2$
noiebrie 1)1$. Kn acest docuent, @eagoe *asarab .ntre#te ocina =lui Eu!an Aetiu
!/rclab #i cu fiii si c/t .i "a da 1unezeu ca s le fie P/clenii toi #i la O/rbo"i la
C/lnu !artea lui Cotarleci toata. +i iar s le fie la A/rco" a !atra !arte si la
<nstirea lui Cornilie a !atra !arte...>
:n alt sc6it este cel de la Arestieni 7 cu biserica =&f. @icolae> cunoscut si sub
denuirea de O/rbo"i. -l a fost .nteeiat de Jgan C!itanul, .nainte de 16$), care
17a .nc6inat <nstirii =Adorirea <aicii 1onului> din 3/nicu7 &rat, ctitorie a
s!tarului <i6ai Cantacuzino si a ne!otului sau Constantin *r/nco"eanu.
=P>(08'6.1 43 S.0.
Ba 3% de etri de fostul sc6it si biserica din P/rsco"ul de &us s7a ridicat intre
18'' si 18') biserica !aro6ial a#ezat .n !artea "estic a counei, !e dealul
Colnicului.
*iserica !aro6ial P/rsco"ul de &us este construcie i!untoare ce
!redoin din de!rtare 5alea P/rsco"ului. -ste considerat, !e dre!t, cel ai "ec6i
lca# de rugciune de !e raza counei, fiind ctitoria e!isco!ului Nesarie al *uzului.
&e !are c datorit eDistenei !e cata!eteas a unei icoane a &f/ntului 1iitrie,
biserica si7a sc6ibat 6raul din =&f. A!ostoli Petru si Pa"el = in =<arele <ucenic
&f. 1iitrie, iz"or/torul de ir> !e care .l are #i azi.
Kn !rezent, biserica, onuent istoric de o deosebit "aloare datorit ai ales
ar6itecturii z"elte, a cata!etesei scul!tate in len de ste4ar, !recu #i eDistenei
unor icoane !ictate de @icolae Aeodorescu, este bine .ntreinut cu gri4a #i os/rdia
!reotului !aro6 @ecula -nac6e.
=P>(08'6.1 43 J'0.
Biserica =Cu"ioasa Parasc6i"a> din P/rsco"ul de Eos a fost construit din len
in secolul LKL. A fost ridicat din b/rne de ste4ar !e o fundaie din !iatr de r/u,
.n"elit cu tabl.
18
*iserica a ars in noa!tea de )76 ianuarie 1$,3. in incendiu au fost istuite o seaa de
obiecte de cult de o "aloare istoric deosebit. Ba scurt ti! a .nce!ut construcia unei
noi biserici, din crid, la care au contribuit financiar toti locuitorii satului.Aceast
biseric este astzi bine gos!odrit sub .ndruarea !reotului !aro6 5lscean.
=T>(8'6
Ba A/rco", .n zilele noastre, eDist dou loca#e sfinte, !riul construit .n 18')
cu 6raul =2nlarea 1onului> #i al doilea .n 1886 , cu 6raul =Adorirea <aicii
1onului>. .n cea din ur, *azil Korgulescu eniona la 18$2, .n =1icionarul> su,
c se !stra =un 6riso" de la <i6ai 5iteazul>.
=R.+8.
2n satul 3uncu biserica !oart dou 6rauri: =&finii Atanase #i C6irii> #i
=&finii Ar6ang6eli>. *iserica este a#ezat la arginea satului 3uncu, !e teelia altor
a#ezinte nstire#ti, ridicate .n "reuri "ec6i de !rini si6a#tri, !ro"enii de la
sc6itul =:let> nuit a!oi #i =5ii#oara>, du! cu rturisesc tradiia !o!orului #i
unele .nsenri !e cri "ec6i aflate aici: =Arec/nd #a!tezeci de ani de atunci, biserica
este refcut din teelie .n anul 18'8 #i se terin de zugr"it .n 26 octobrie 18)2,
!rin os/rdia tuturor e"la"io#ilor cre#tini, la .ndenul !reotului <arin, donitor al
Frii 3o/ne#ti fiind *arbu 1iitrie +tirbei, iar e!isco! al *uzului 1.1. (iloteiu>.
=R';3<)/
*iserica =&finii Ar6ang6eli> din localitate a fost ridicat !rin strdania
aterial a locuitorilor .n anul 186,. .n !isania bisericii , legat de ctitorirea sa, este
e"ideniat nuele ="estitului !rinte Buca din Ci!ru, fost sfetnic al lui <i6ai 5iteazul
#i e!isco! la *uzu de la 1)81 la 162$>.
=O13<3<)/
*iserica =2nlarea 1onului> din 0le#e#ti a fost .nlat .ntre anii 18'6718'$.
P/n .n 18'6 .ntre cele dou a#ezri 0le#e#tii de &us #i 0le#e#tii de Eos a eDistat o
biseric al crei loc, .nsenat !rin c/te"a cruci de !iatr, se "ede #i azi la arginea
unui dru, ce trece c6iar !e unde a fost tinda feeilor. 1in crile rase de la
"ec6ea biseric, ti!rite .ntre anii 1,'371,,8, rezult c a fost construit .n acea
19
"ree. <ai ult, dintr7o .nsenare !e un 0ctoif, cu data de 2' iunie 1,,8,se
ade"ere#te c !ro!rietarii car au cu!rat7o erau ctitorii bisericii.
Acest biseric ruin/ndu7se, a fost construit una nou, de data asta .n ca!ul
satului 0le#e#ti.-ste sub for de na",construit din b/rne, aco!erie , at/t !e
dinafar, c/t #i !e dinuntru cu sc/nduri de brad. 1in !isanie afl c a fost ridicat
.ntre anii 18'6718'$.
= L.+8* F(.%'*07
*iserica de len cu 6raul =&f/ntul @icolaeP din satul Bunca (ruoas este
situat la circa 1%% !e !artea drea!t a #oselei *uzu M *rie#ti.
Confor !isaniei Q aceast sf/nt biserica s7a .nce!ut la anul 1883 .n zilele
Prea &finitului -!isco! Knoc6entie, cu a4utorul tuturor !o!orenilor, ai sfintei biserici
#i cu a ai ultor e"la"io#i .
= B74/1*
*tr/nii s!un c .nainte de 188%, *dila a fost o bisericu de len, =dar care
nu a !utut dinui datorit "ec6iii aterialuluiP.
Astzi,biserica din *dila este a#ezat !e !artea st/ng a #oselei counale
P/rsco"7 3u#a", a!roa!e de linia de cale ferat *uzu7 @e6oia#u #i de 6alta *dila.
Acest biseric a fost cldit .n anii 18367 18'%, fiind refcut din teelii .n 18,6.
Acest a#ez/nt are 6raul =&f/ntul @icolae, 2nt/!inarea 1onuluiP
2.2.?. 8'*1*
&e !oate afira c eDistena unei "iei ona6ale susinute !e aceste locuri a
atras du! sine #i dez"oltarea .n"/ntului. (iind, la .nce!uturi, co!ierea de
anuscrise cu caracter religios !resu!unea nea!rat eDistena unor #coli .n care s se
.n"ee scrisul #i cititul. Kar acestea au eDistat ai .nt/i .n nstiri #i abia ai t/rziu la
bisericile din sat !/n .n 1832, c/nd .nce!e s ca!ete contur .n"/ntul !riar de
stat.
-Distena unei acti"iti #colare, a #tiinei de carte .n zona P/rsco"ului, .nainte
de secolul al LlL7lea, este do"edit de fa!tul c aici, !e aceste eleaguri, s7a
.nregistrat .n decursul "reii un nur are de scriitori.
Kn anul 1$%' a fost construit noua #coal din P/rsco"ul de Eos.
Kn P/rsco"ul de &us #coala s7a .nfiinat abia in anul 1$2), iar !/n la aceast
dat, co!iii acestui sat urau cursurile la #coala din P/rsco"ul de Eos.
20
+coala are din P/rsco" s7a ridicat .ntre anii 1$6271$6', !e strada Orii, fiind
construit din fonduri de la stat c/t #i din contribuia locuitorilor. +coala a a"ut de la
.nce!ut clasele K75KKK, iar din anul #colar 1$,%71$,1 s7a .nfiinat !ria trea!t de liceu
7 clasele a KL7a si L7a 8desfiinate in 1$$19. Kn cadrul #colii au funcionat #i clase de
!regtire !rofesional cu !rofil industrial7agrar.
Ba 1) se!tebrie 1$$', cu ocazia ani"ersarii a 3% de ani de la inaugurarea
localului, #coala din P/rsco" !rie#te nuele !oetului 5asile 5oiculescu.
3e!rezentant de sea a localitii, edic, !oet, !rozator, draaturg, 5A&KB-
50KC:B-&C: 8188'71$639, nu a uitat niciodat eleagurile buzoiene, re"enind .n
satul natal ori de c/te ori a"ea ocazia.
-dificiul din couna P/rsco" , .n care funcioneaz azi casa eorial, a fost
reconstruit .n anii 1$8671$88, du! odelul "ec6ii locuine a failiei scriitorului
. Kn anul 1$$6 s7a redesc6is !ublicului casa eorial, aici anual, .n luna
octobrie, desfa#ur/ndu7se =Jilele 5asile 5oiculescu>
CASA MEMORIALA @VASILE VOICULESCUA
21

2.2.B. S3(6/8/.1 43 &'<)7
0ficiul !o#tal P/rsco" a fost .nfiinat .n 18$3 c/nd .n 4ude ai funcionau
doar alta cinci aseenea oficii. 1in 1$%$, s7a organizat un ser"iciu !o#tal #i .n gara
P/rsco". 1ealtfel, acest ser"iciu eDista .n toate grile de !e linia *uzu7@e6oia#u.
Kn !erioada de du! rzboi au beneficiat de ser"iciu telefonic toate instituiile
din coun #i o ic !arte de abonai !articulari.
1ac la .nce!ut oficiul !o#tal a funcionat .n s!aii .nc6iriate, .n anul 1$,8 a
fost dat .n folosin un local nou, dotat cores!unztor. .n anii 8% se instaleaz o
central telefonic autoat, care asigura ser"icii de telefonie ai bune. 1u!
se!ararea telefoniei de !o#t, .n ura !ri"atizrii 3oteleco, ser"iciile !o#tale se
asigur .n aceea#i cldire, .n condiii de .nc6iriere.
2n !rezent eDist o central digital, cablu cu fibr o!tic #i c/te"a relee
telefonice.
.n ultiii zece ani #i !o#ta s7a odernizat, di"ersif.c/ndu7#i ser"iciile Prioripost+ cel
ai ra!id #i cel ai sigur ser"iciu de cores!onden
+post 7 ser"iciu electronic !rin care se !ot transite esa4e !e -7 ail, at/t .n
ar c/t #i .n strintate
+ mandat + ser"iciu electronic de andate !rin care se !ot transite .n ti!
foarte scurt sue de bani .n orice col din ar
,S+-estern .nion + ser"iciu !riori!ost eDtern !rin carte se !riesc sue de
bani de oriunde din lue
Aotodat, Po#ta a !reluat o serie de ser"icii de .ncasare #i de !lat cu ar fi
.ncasarea facturilor telefonice, de energie electric #i de !lat a alocaiilor de stat
!entru co!ii.
0dat cu di"ersificarea acti"itii,a crescut #i nurul locurilor de unc.
2.2.C. S&/)*1 DA8).*1%3+)3 E+8F/0GH
2nc din anul 1$2), a funcionat .n P/rsco" un dis!ensar edical, de#i nu
eDista un local !otri"it destinaiei.
1in anii >)%, acti"itatea edical "a lua a!loare !rin unca susinut #i
druirea total a directorului &!italului :nificat P/rsco", .n care se transforase
22
"ec6iul dis!ensar. .n fosta locuina a edicului se instaleaz birourile adinistraiei,
.n !artea st/ng a curii se construiesc buctria #i agazia de aliente, i!use de
noul statut, iar in drea!ta cldirii bii se aena4eaz o faracie.
Ca .n aceea#i "ree, se .nfiineaz o secie de c6irurgie, o secie de
radiologie, !recu #i o secie de !ediatrie. 0dat cu cre#terea i!ortanei s!italului,
!e l/ng secia de boli interne, se !un #i bazele unui laborator.
1u! 1$$%, in condiiile .n care asistena edical a suferit o drastic
restructurare, aciune care se continu #i astzi, s!italul din P/rsco" a !ierdut o !arte
din i!ortana zonal !e care o re!rezenta. Au ras s funcioneze noral doar
dou secii: cea de interne si cea de !ediatrie.. 2n !rezent s!italul este .nc6is, !o!ulaia
a!eleaz la s!italul 4udeean *uzu.
2.2.I A1/%3+)*(3 8. *&7 </ -*53 +*).(*13
Ba P/rsco" eDist un siste centralizat de alientare cu a! co!us din surs,
reea de aduciune, bazin #i reele de distribuie. Kniial, alientarea cu a! se facea
din sursa 5erne#ti care acu ai furnizeaz a! !otabil nuai !entru counele
5erne#ti #i *erea.
Pentru a "eni .n s!ri4inul cetenilor counei, Consiliul Bocal P/rsco" a
a!robat .n #edina ordinar din 12 decebrie 2%%2 finanarea studiului de fezabilitate
!entru alientarea cu a! a counei, !roiect care s7a realizat cu fonduri &APA31.
Alientarea cu gate naturale a counei are la r/ndul ei o istorie asentoare
cu cea a a!ei. .n anul 1$$2 s7a .ntocit un studiu !entru realizarea distribuiei de gaze
naturale !rin care se !ro!unea alientarea !rintr7o reea de !resiune redus racordat
la couna <gura. Aceasta nu s7a !utut realiza deoarece reeaua de distribuie *erca7
<gura era diensionat doar !entru cele dou coune, nefiind !osibil !reluarea
counei P/rsco".
Alientarea cu gaze s7a realizat .n anul 2%%3 cu o in"estiie 1%%G &.@.P.
*ucure#ti
2.2.! E8'+'%/* 1'8*17.
-conoia regiunii &ubcar!atice a *uzului, .n care se .nscrie zona P/rsco", se
caracterizeaz !rintr7un !rofil agrar7industrial, cu un !otenial relati" odest
condiionat at/t de resursele !uine #i doar !arial "alorificate, care au fa"orizat
dez"oltarea nesenificati" a unor rauri a industriei eDtracti"e #i de !relucrare
23
!riar, c/t #i de calitatea solului care nu !erite dec/t !e alocuri o agricultur cu
nuane intensi"e.
Kntens !o!ulat, zone de confluen a !/r/ului *lneasa cu r/ul *uzu, a
deterinat dez"oltarea, .nc din -"ul <ediu, a unor ocu!aii e#te#ugre#ti care
ser"eau .ndeosebi necesitile locale. &7a consenat eDistenta , .nc din secolul al
L5KK7lea, a unor tbcari #i ciubotari care .#i desf#urau acti"itatea .n aceast zon,
ceea ce conduce la concluzia c una din ocu!aiile !rinci!ale ale locuitorilor de aici
era cre#terea anialelor.
1e#i nu s7au gsit docuente care s ateste o dez"oltare sau o recesiune a
"ieii e#te#ugre#ti locale !/n s!re i4locul secolului al LlL7lea, eDistena
bogatului eto6 de la P/rsco" #i dez"oltarea arii !ro!rieti .n zon, ne fac s
!resu!une c bunurile de consu ce se !roduceau, se "alorificau .n cea ai are
!arte .n P/rsco", iar sur!lusul era desfcut .n t/rguri. Kn anul 183), la P/rsco" erau
.nregistrai ca !atentari8!ersoane care !osedau autorizaie, !atent, de !roducie sau
coer9, un c/rciuar, doi surucii 8surugii9, un dogar #i un s!unar, iar la 3obe#ti un
bcan #i un crua#. &e #tie .ns c nurul e#te#ugarilor era ult ai are.
1atorit zonei !oicole .n care este situat couna P/rsco", una dintre cele
ai !rofitabile ocu!aii a fost !relucrarea fructelor #i !roducerea celebrei =uici de
P/rsco">. Kn str/ns legtur cu !roducerea acesteia, se .nulesc #i unittile de
desfacere.
Pe l/ng acti"itatea coercial #i de !relucrare a resurselor oferite de li"ezile
de !oi fructiferi ce .brac !antele dooale ale dealurilor, .n couna P/rsco" s7a
dez"oltat #i o ade"rat industrie de eD!loatare a lenului, a resurselor oferite de sol
#i de subsol 8 g6i!s #i !iatr calcaroas, caolin #i ocru 9 #i din albia r/ului *uzu,
!ietri#.
24
CAPITOLUL ". OBIECTIVE TURISTICE
1atorit !oziionrii in zona &ubcar!atilor *uzului, zona P/rsco"ului #i
localitile ce .l .ncon4oar, au !arte de !eisa4e i!resionante.
Auristul "enit !e aceste eleaguri se gse#te .n i!asul de a nu #ti ce s
adire ai .nt/i: !durile care .brac dealurile .ntr7o ultitudine de culori, ereu
sc6ibtoare, foraiunile geologice s!ectaculoase #i, de ce nu, s!ectacolul oferit de
o. Pri"e#ti o cu6ne .!durit #i unde nu ii "ine a crede zre#ti un aco!eri# de cas.
0are cu a a4uns acoloR
<erg/nd !e druurile locului, !ri"irea ii trece c/nd !este case oderne,
construite cu cele ai noi ateriale, cu curile aena4ate du! ultiele trenduri 8fig
$9, c/nd !este case ar6aice, cu dantelrii la stre#ini cu !ori de len !e care e#terii
locului #i7au scris e#te#ugul. 5ezi a#ini de ulti generaie, a!oi "ezi trec/nd
agale un car cu boi 1ac in casa cea nou gos!odina are a!a la robinet, alturi, "ecina
de la casa cea "ec6e, scoate a!a de la f/nt/na cu cu!n.
25
Fntn veche cu c din lemn
Fantana cu cumpana
26
!a"ta din lemn din #!na $u#au
Aotul este un aestec ferector .ntre nou si "ec6i, aco!erit "ara de o
"egetaie luDuriant, iar iarna de o !tur alb de z!ad.
C/te"a !uncte de atracie deosebit in zon, sunt re!rezentate de foraiuni
geologice.
:n s!ectacol deosebit .l ofer zona nuita =Ba &araur>, situat in Bunca (ruoas,
un iz"or cu a!a eDtre de srat !e care oaenii locului o folosesc .n gos!odrie
:n fenoen asentor se .nt/lne#te la *dila.: erg/nd !e #oseaua care
strbate !durea, deodat, de !e un "ersant a!are =&area lui *uzu>.
27

Sarea lui Buzau - Badila
La Surduci- Blocuri de calcar mezozoic
%a &u"duci 'l!c de calca" de 6 m inaltime
28
0 alt !ri"eli#te deosebit o ofer zona nuit de localnici =Ba &urduci>, '%
blocuri de calcar de fore #i rii diferite. Aceste blocuri a!arin Eurasicului
inferior. 3ezer"aia se .ntinde !e o su!rafa de 16a .
Plec/nd din P/rsco" .n scurte eDcursii, !e o raz de aDi 3% ?, turi#tii
"enii aici !ot "edea o ulie de alte aseenea atracii naturale si antro!ice.
A!uc/nd druul *ra#o"ului, !e 1@ 1%, la !uin ti! se a4unge la
<onuentul Bui <i6ai, un basorelief re!rezent/nd un gru! de clrei .n frunte cu
<i6ai 5iteazul, onuent care arc6eaz trecerea arelui "oie"od !rin aceste
locuri. .n dre!tul onuentului, un dru la st/nga se afund .n !dure.

<onuentul lui <i6ai 7<agura
Acest dru duce ctre tabra de scul!tur de la <gura, tabr .nfiinat .ntre
1$,%71$86, care ad!oste#te !este 2)% de lucrri .n !iatr !e o su!rafa de c/te"a
6ectare, !e dealuri #i !rin !dure. (iind sub oblduirea <nstirii Ciolanu, aceast
zon eana o !rofund energie s!iritual. <nstirea, a#ez/nt ona6al de o
deosebit fruusee, a fost .nfiinat in 1)$%. Clugrii de aici !streaz locul curat #i
sunt !ennanent !regtii s !rieasc oas!ei.
29

&cul!turi in !iatra la tabara de scul!tura <agura
<erg/nd .n continuare !e 1@1%, s!re *ra#o", !e raza counei Pt/rlagele, la
13 ? !e druul 5alea &ibiciu7Coli, se !oate "izita localitatea Coli. Aici, !e l/ng
fruuseea deosebit a !eisa4ului, turi#tii !ot "edea <uzeul C6i6libarului. Colecia
de c6i6libar este unic in ara noastr #i !rintre !uinele din lue. Kdeea organizrii
ei se datoreaz fa!tului c aici se gse#te c6i6libar .n sol, .n straturi dez"elite, fie la
su!rafa, fie la ad/ncie. Aceasta colecie este co!us din roci cu c6i6libar,
c6i6libar brut si !relucrat, !recu #i unelte folosite !entru eDtragere #i !relucrare
8fig 1$9. <uzeul este situat l/ng "ec6ea in.
Auristul a4uns la Coli nu trebuie s rateze "izitarea a#ezrilor ru!estre Aluni#, aflate
la 6 ? de centrul counei, .n satul cu acela#i nue

Kntrarea in <uzeul c6i6libarului -D!onat din uzeu
*iserica Aluni# s!at .n !iatr de doi ciobani in 4urul anului 12,', atestat
docuentar la 13)1, a fost sc6it de cluri !/n la 18,1, iar de atunci este biserica
satului, a"/nd 6raul =Aierea ca!ului &f/ntului Koan *oteztoulP !e 2$ august.
30

As!ect din biseria Alunis *iserica Alunis
Ba 4utatea druului dintre cele dou re#edine de 4ude 8*uzu7 *ra#o" 9, !e
raza localitii &iriu, cltorul .nt/lne#te bara4ul &iriu, unic in -uro!a !rin odul .n
care a fost construit Acesta are o .nlie de 122, #i o lungie a coronaentului de
),% .
A fost construit .ntre asi"ul &iriu #i asi"ul Podul Calului din roc, steril #i
iez de argil, fa!t ce a dus la forarea unui lac cu lungiea de 11,) ?, cu un
"olu de 1)) ilioane c a!. Construirea bara4ului a i!licat sc6ibarea rutei
1@1% !e linia de contur a lacului.

5edere a bara4ului de la &iriu
1in aceea#i zon se fac drueii s!re Bacul 5ulturilor zis #i Bacul fr fund,
aflat la altitudinea de 1'12 in <unii &iriului, sau s!re <asi"ul Penteleu, cel ai
are asi" din <unii *uzului, a"/nd altitudinea de 1,,2.
31
Bacul 5ulturilor
Aot erg/nd !e 1@1%, de ast dat s!re *uzu, !e raza counei *erca,
turi#tii !ot .nt/lni un fenoen unic .n -uro!a: P/clele <ari #i P/clele <ici
nuite de localnici, cunoscute .n g6idurile turistice sub denuirea de 5ulcanii
@oroio#i 8fig 239 .Aici te .nt/!in un !eisa4 !arc selenar. Ai senzaia c !#e#ti .ntr7
o alt lue. Parc aici #i luina soarelui este alta.
1eclarat .nc din anul 1$2' onuent al naturii, zona P/clele <ari 7 P/clele
<ici este singurul loc din -uro!a .n care !ot fi "zui "ulcani noroio#i,fenoene
siilare .nregistr/ndu7se doar .n &iberia #i Australia.

As!ect de la 5ulcanii @oroiosi
32
CAPITOLUL #. PROPUNERI DE PROMOVARE A TURISMULUI N
ZON
#.!. S)*4/.1 *8).*1 43 4356'1)*(3 *1 &')3+,/*1.1./ *-(').(/0)/8 *1 5'+3/
Cu toate c zona P/rsco"ului beneficiaz de toate !reizele !entru a de "eni o
zon turistic de interes naional , sau c6iar internaional, ea nu a fost .nc "alorificat
la .ntregul su !otenial
L'8*1/)*)3* N.%3 C1*0/2/8*(3 N(. O23()*
U+/)*)3 8*%3(3
*erca Casa
<atei
SSSS 1, 3estaurant,sal conferine,trasee
turistice
*erca 5ulcanii
@oroio#i
SS 8 &al de ese, "ecintateQ
"ulcanilor
<gura Tanul de
!iatr
SSS 1% 3estaurant,!iscin,trasee
turistice
<gura Tanul
Ciuta
SSS 3) 3estaurant
rafinat,!iscin, 4acuzzi,terenuri
de s!ort
<gura Co!leD
Auristic
<gura
S S S 1' 3estaurant traditional
#.2. S)(*)3-/* 43 4356'1)*(3 * *-(').(/0%.1./ E+ 5'+* P>(08'6
Felul acestei .ntre!rinderi este acela de a atesta localitatea P/rsco" ca staiune
de interes local, naional #i internaional, !rin dez"oltarea aena4area #i !roo"area
sa ca destinaie agroturistic durabil.
a !utea elabora o strategie !ertinent de dez"oltare agroturistic a zonei, .n
!riul r/nd trebuie analizate o serie de eleente:
!.P.+8)3 )*(/
=(esursele naturale ale zonei
33
7!otenialul turistic deosebit datorit !strrii !atrioniului cultural, .ndeosebi
"estigiile istorice 8biserici, sc6ituri9
7eDistena cadrului strategic !entru dez"oltarea durabil a turisului .n 4udeul
*uzu
2.P.+8)3 01*;3
7infrastructura turistic slab dez"oltat
7zona nu este cunoscut #i !roo"at
7li!sa unui centru de inforare turistic #i a indicatoarelor turistice.
". O&'().+/)7,/
7tendinele de dez"oltare a turisului ro/nesc #i internaional
7!osibilitatea accesrii fondurilor structurale
7includerea zonei .n ofertele unor agenii de turis.
#. A%3+/+,7(/
7concurena altor destinaii turistice, de4a cunoscute
7stagnarea dez"oltrii econoice la ni"el local, regional #i naional, !e fondul
actualei situaii econoice.
#.2.!. O;/38)/63 -3+3(*13 *13 0)(*)3-/3i
*. S)(*)3-/* 38'+'%/87
7 cre#terea turisului, adic cre#terea nurului de "izitatori la un nur de
1).%%% de turi#ti anual, !rin elaborarea #i i!leentarea unei ca!anii de !roo"are
susinut a zonei, at/t la ni"el regional, naional, c/t #i la ni"el internaional.
5eniturile generate "or duce la o cre#tere econoic i!ortant dar #i la stiularea
iniiati"ei !articulare .n acti"itatea turistic, iar !e de alt !arte la atragerea de noi
in"estitoriQ
7cre#terea ca!acitii de cazare, la cel !uin 1%% de locuri de cazare. Prin
"eniturile generate .n ura dez"oltrii acestei acti"iti , !e de o !arte "a cre#te gradul
de stabilitate financiar a !ro!rietarilor, dar aceste "enituri "or genera #i rirea
fondurilor obinute de autoritile locale din i!ozitele aferenteQ
7cre#terea o!ortunitilor de noi locuri de unc, !rin cre#terea nurului de
!ersoane care lucreaz .n turis, a".nd ca efect scderea nurului de #oeri #i
!ersoane fr ocu!aieQ
7cre#terea gradului de ocu!are a ca!acitilor de cazare la )%G, !rin realizarea de noi
!roduse #i ser"icii turistice, inclusi" de inforaii turistice.
34
;. P(')38,/* %34/.1./
7 elaborarea unei strategii de e"aluare a ediuluiQ
7elaborarea #i i!leentarea unui !rogra de anageent al de#eurilorQ
7elaborarea #i i!leentarea unui !rogra de educare #i i!licare a counitii
locale .n ceea ce !ri"e#te !rotecia ediului .ncon4urtor.
8. I+0)/).,/'+*13 </ &'1/)/83
=asisten acordat Consiliul Bocal al counei P/rsco" .n "ederea acreditrii
localittii ca statiune turistic de interes localQ 7asisten #i consultan acordat
instituiilor locale #i o!eratorilor din turis, .n "ederea realizrii de !roduse turistice.
#.2.2. O;/38)/63 0&38/2/83 *13 0)(*)3-/3/
2nde!linirea criteriilor de atestare a staiunilor turistice de interes local .n
conforitate cu tabelul de ai 4os, constituie obiecti"ele s!ecifice ale strategiei de
dez"oltare turistic rural.
N( 8(). C(/)3(/.1 S)*,/.+/
).(/0)/83 43
/+)3(30 1'8*1
D3 (3*1/5*)
% 1 2 3
I.C*4(.1 +*).(*1, 2*8)'(// +*).(*1/ 43 8.(7 </ 8*1/)*)3* %34/.1./
1 A!lasarea .ntr7un cadru natural far factori !oluani L 7
2 -Distena studiilor #i docuentelor care atest !rezena #i
"aloarea factorilor naturali din !unct de "edere calitati" #i
cantitati"
L L
3 Constituirea !erietrelor de !rotecie ecologic,
6idrogeologic #i sanitar a factorilor naturali, .n conforitate
cu legislaia .n "igoare
L L
II A8830.1 </ 4(.%.(/13 0&(3JE+ 0)*,/.+3
' 1ru rutier odernizat L L
) Arans!ort .n coun .ntre staiunea turistic #i gara care o
deser"e#te
L 7
6 Arenurile cu regi de rezer"are a locurilor, inclusi" "agoanele
de dorit, trebuie s o!reasc .n gara care deser"e#te staiunea
turistic
7 7
III U)/1/)7,/ .(;*+=34/1/)*(3
35
, &!aii coerciale #i !entru acti"iti de !restri de ser"icii:
banc sc6ib "alutar, agenie de turis
s!aii
coerciale
agenie de
turis
8 &li de s!ectacole #i de conferine 7 7
$ Asisten edical !eranent #i i4loc de trans!ort !entru
urgene edicale
7 7
1% Punct de !ri a4utor L 7
11 Punct faraceutic L 7
12 Aena4area #i iluinarea locurilor de !roenad L L
13 A! curent L odernizare
1' Canalizare centralizat L
1) -nergie electric L 7
IV.S)(.8).(/ 43 &(/%/(3 ).(/0)/83 </ 43 *-(3%3+)
16 @ur ini de locuri .n structuri de !riire turistice
clasificate
1%% $)
1, Aena4ri #i dotri !entru ser"icii de re"igorare .n s!aii
construite,sli !entru .ntreinere 8fitness9
L L
18 Aena4ri #i dotri !entru relaDare .n aer liber, inclusi"
terenuri s!orti"e
2 s
1$ Aerenuri de 4oac !entru co!ii 2
2% Parc aena4at L
21 @ur ini de trasee turistice ontane oologate, arcate
#i afi#ate,daca este cazul
2 7
22 Aena4ri #i dotri !entru !libri sau !entru !racticarea
s!orturilor, dac este cazul
L L
23 Bocalitile sau !rile de localiti care dis!un de condiii
!entru !racticarea sc6iului trebuie s aib aena4ate cel !uin
o !/rtie de sc6i oologat #i i4loacele de trans!ort !e cablu
cores!unztoare
L L
36
2' 0rganizarea de e"eniente turistice, culturale, s!orti"e L L
V. I+2'(%*(3* </ &('%'6*(3* ).(/0)/87
2) Centre de inforare #i !roo"are turistic, cu !ersonal
!eranent care s deser"easc eDclusi" centrul
L 1
26 Asigurarea legturii !eranente on7line .ntre structurile de
!riire turistic cu funciuni de cazare #i centrul de inforare
#i !roo"are turistic
L L
2, 3ealizarea de ateriale de !roo"are a staiunii turistice #i a
zonei
L L
28 &enalizarea obiecti"elor turistice cu indicatoare de orientare
#i inforare
L L
#.2.". P1*+ 43 %70.(/
Kn ti! ce ulte dintre aciunile !ro!use ai 4os "or necesita asisten
financiar #i te6nic, este i!ortant ca #i actorii din turis s fie i!licai .n
realizarea acestui !lan. Aceste aciuni !ro!use sunt:
o -fectuarea unei cercetri de ar?eting !rin care s se studieze atitudinile,
o!iniile #i inteniile locuitorilor din P/rsco" cu !ri"ire la dez"oltarea agroturisului .n
zon.
o -laborarea strategiei de e"aluare a ediului !recu #i elaborarea #i
i!leentarea unui !rogra de educare #i i!licare a counitii locale .n ceea ce
!ri"e#te !rotecia ediului,
o -laborarea #i ado!tarea unor studii care s ateste !rezena #i "aloarea
unui biocliat benefic sntii, at/t calitati" c/t #i cantitati",
o <odernizarea accesului .n coun.
37
o <odernizarea sisteului de furnizare a a!ei curente, !recu #i construirea
unui siste de canalizare centralizat la ni"elul .ntregii coune.
o Construirea unui centru de relaDare #i re"igorare, !recu #i aena4ri #i
dotri !entru relaDare .n aer liber 8sal de f.tness, saun, asa4, biliard, tenis de as,
teren de tenis, basc6et, ese !entru #a6 #i table .n aer liber, locuri de 4oac !entru
co!ii9.Constituirea doeniului sc6iabil !rin aena4area unei !/rtii de sc6i #i sniu#.
o &!ri4inirea iniiati"ei !articulare #i a in"estiiilor !ri"ate .n acti"itatea de
turis : agenie de turis, odernizarea #i eDtinderea ca!acitii de cazare .n zon.
o -laborarea #i i!leentarea unei ca!anii !entru !roo"area
destinaiei, inclusi" a e"enientelor s!eciale,
o 1ez"oltarea unui !rogra de a!lasare indicatoare #i arca4e !entru
atraciile turistice #i locurile de cazare, crearea #i aena4area unui circuit >Bocuri
!itore#ti>, elaborarea #i editarea unei 6ri a acestora !recu #i .nfiinarea unui
ser"iciu de sal"are ontan.
o Construirea unui centru ultifuncional : de inforare turistic, uzeu,
cafenea , internet #i "/nzare artizanat.
#.". Studiu de oportunitate i fezabilitate pe un
caz concret
38
(ailia Konescu din P/rsco", care este cunoscut .n coun ca o failie de
buni gos!odari #i gazde !riitoare, dore#te s se organizeze !entru a !utea !rii
oas!ei.
CAZARE
Pentru .nce!ut trebuie stabilit oferta de cazare. &e stabile#te c "or fi !use la
dis!oziia turi#tilor zece locuri de cazare, .n cinci caere. Acestea "or fi dotate cu
!aturi, obilier de caer 8 #ifonier, no!tiere, su, fotolii, tele"izor9, cor!uri de
iluinat . *ile "or fi dotate cu la"oar #i cabin de du#. Aena4rile "or cores!unde
unei clasificri de trei argarete.
MASA
Se "a stabili a!oi oferta de as.
Pensiunea "a dis!une de o buctrie !ro!rie .n care "or fi !re!arate /ncruri
tradiionale ro/ne#ti s!ecifice zonei, ateriile !rie !entru !roducerea /ncrurilor
!ro"enind .n s!ecial din gos!odria !ro!rie, dar #i din ac6iziii din gos!odriile din
zon.
5a fi !roo"at un siste fleDibil de ac6iziii de la !roductorii din zon de
!roduse: la!te, ou, carne, br/nz, etc., zona fiind recunoscut !entru !rodusele de
calitate de acest gen.
&e "a aena4a un loc s!ecial unde turistii sa !oata sa7si !regateasca siguri
incarea , in general ti! =barbecueP
OFERTA LOCAIEI
Pentru ti! liber
1.Alientaie !ublic .n local cu s!ecific ro/nesc, care s !roo"eze
buctria tradiionalQ
2.Accesul oas!eilor .n locurile aena4ate !entru agreent: loc de 4oac
!entru co!ii, la cerere cu su!ra"eg6etori, as de biliard #i as de tenis, cri de 4oc,
table, ruU, #a6, darts, etc.
3.Posibilitatea !artici!rii la concursurile de otocros desf#urate !e circuitul
de la Kz"oranu, situat la a!roDiati" 2) ? de locaia !ensiunii. Pe circuitul
!rofesionist aena4at aici se desf#oar di"erse concursuri naionale de otocros,
acesta fiind cel ai cunoscut circuit de gen din ar.
+ 4'%3+/.1 8.1).(*1
39
&e unnre#te !roo"area unor !roduse turistice bazate !e !otenialul turistic
s!ecific 4udeului.
a.seara tradiional ro/neasc 8cin cu s!ecific ro/nesc, uzic !o!ular9:
b.!ac6ete de circuit turistice .n 4udeul *uzu, !roo"ate .n colaborare cu
agenii de turis din unici!iul *uzu:
7=5alea *uzului istoriei, legend #i ister> cu "izitarea unor
fenoene naturale unice .n -uro!a 85ulcanii @oroio#i7 P/clele ari #i ici
din zona *erca7Arbna#i, (ocurile 5ii #i Piatra Alb din zona Bo!tari, &area
lui *uzu, <uzeul C6i6libarului de la Coli, a#ezrile ru!estre din zona
@ucu7Aluni#, Bacul 5ulturilor sau Bacul fr fund din zona &iriu9Q
7=A#ezinte 3eligioase .n 4udeul *uzu> turis religios 7 circuit
turistic cu "izitarea ai ultor a#ezinte religioase "ec6i din zona adiacent
P/rsco"uluiQ
7=CUnegeticos> 7 turis de "/ntoare #i !escuit.
OFERTA DE SERVICII
0ferta general de ser"icii cu!rinde:
7ser"icii de cazare .n caere cu ca!acitate de 273 locuri, la ni"el de trei
argareteQ
7ser"icii de as .n regi ic de4un ; dei7!ensiune ; !ensiune
co!letQ
7organizarea de cursuri de instruire !entru anga4aii di"erselor fire
din *uzu #i din ar.
CUM SE POATE PROMOVA LOCAIA FAMILIEI IONESCU
0ferta failiei Konescu !oate fi adus .n atenia oas!eilor !rintr7o a! de
inforare, !anouri !ublicitare, seri inforati"e, !liante, site !e internet, !ublicitate .n
ass7edia local.
Proo"area noilor ser"icii ce "or fi oferite turi#tilor se "a face !rin:
7!ublicitate .n ass7edia local. 5or a"ea gzduite .n dou cotidiane locale
casete !ublicitareQ
7!anouri inforati"e a!lasate !e ruta *uzu 7 *ra#o"Q
40
7realizarea unui !liant de !rezentare 8!entru .nce!ut un nur de 2%%%
eDe!lare9 ce "a fi distribuit ctre ageniile de turis cu care =Casa Konescu> "a
colaboraQ
7crearea unei !agini de V-*, care s ofere date anunite des!re oferta
turistic a !ensiuniiQ
7!roo"area direct la di"er#i !arteneri de afaceri.
PARTICULARITI CARE DEOSEBESC KCASA IONESCUL DE
CEILALI OFERTANTI DE PE PIA
0ferta failiei Konescu de ser"icii "a co!leta oferta eDistent .n zon
!rin:
7atosfera rustic a s!aiilor de cazare #i a s!aiilor de destindere #i
recreereQ
7tarife sczute !entru cazare #i asQ
7atracti"itate, !rin !roo"area s!ecificului buzoian !entru unitatea de
alientaie !ublicQ
7!roo"area unor circuite turistice, cu "alorificarea !otenialului zonei
P/rsco" #i a 4udeului *uzuQ
7organizarea de seri tradiionale, ce "or !roo"a bucatele tradiionale
#i uzica !o!ular din zon
GRUPURILE INT CRORA LI SE ADRESEAZ OFERTA
0ferta de ser"icii fcut de KC*0* I'+308.> se adreseaz tuturor categoriilor
de turi#ti ce "or s7#i !etreac ti!ul liber intr7o zon !itoreasc a 4udeului *uzu #i
intr7o atosfer rustic, !recu #i locuitorilor din zon.
:n alt !ublic int studiat #i analizat de failia Konescu este re!rezentat de
gru!uri organizate, anga4aii di"erselor fire din ar, ce "or gsi aici condiii o!tie
!entru desf#urarea unor !rograe de !regtire s!ecifice #i de agreent, !recu #i
!arteneri de afaceri din ar #i strintate.
41
CE SE POATE NTREPRINDE PENTRU A ASIGURA O
ATMOSFER RURAL SPAIULUI N CARE SE VA DESFURA
ACTIVITATEA DE PRIMIRE A OASPEILOR
Jona .n care este a!lasat !ensiunea turistic este o zon deosebit de
!itoreasc, a"/nd .n 4ur o sea de atracii turistice. Aoate aena4rile ce "or fi
efectuate at/t .n s!aiile de cazare, c/t #i .n cele de destindere #i recreere "or fi .n stil
rustic, s!ecific zonei *uzului. Pentru a se realiza acest lucru a fost contactat un
ar6itect s!ecializat .n aena4ri de acest gen care "a oferi consultan .n elaborarea
!roiectului de aena4are at/t interioar,c/t #i eDterioar.
ESTIMAREA GRADULUI DE OCUPARE
C/te zile ocu!ate !e caer :
3ealizate7 2%% zile ;an 8grad de ocu!are W ))G9
1e dorit7 2,' zile ;an 8grad de ocu!are W ,)G9
Arebuie s se realizeze7 1%$ zile ;an 8grad de ocu!are W 3%G9
MODALITI DE CRETERE A GRADULUI DE OCUPARE
!. O23()3 43 3M)(*035'+:
7reduceri tarife 8cazare #i as9 cu 3%G !entru turi#tii indi"iduali #i gru!uri de
turi#ti care o!teaz !entru !rogra de sf/r#it de s!t/nQ
7reduceri tarife 8cazare #i as9 cu ')G !entru turi#ti indi"iduali #i gru!uri de
turi#ti care o!teaz !entru !rogra s!ecial de o s!t/n.
2. P('-(*%3 0&38/*13 43 8>)3 ' SPTMN:
Ziua 1 EM8.(0/3 43 ' 5/ E+ 8/(8./) ).(/0)/8 )3%*)/8: P>(08'6 7 *isericile
counei,toate atestate istoric, Casa <eorial 5asile 5oiculescu, &area lui *uzu #i
calcarele ezozoice din *dila.
Z/.* 2. EM8.(0/3 43 ' 5/ E+ 8/(8./) )3%*)/8:
42
M7-.(* 7 (/nt/na lui <i6ai 7 &c6itul de la @ifon 7 <uzeul Pietrei (/nt/na 3ece 7
<nstirea Ciolanu 8fig 2)9 7 Aabra de &cul!tur 7 9*13< 7 *iserica secolului LlL7
lea 7 G(7:4*+* 7 ruine biserica secolul al 5lKK7lea.

<anastirea Ciolanu eDterior si interior
Z/.* ". 5izit de o zi la gos!odriile rne#ti din P/rsco" 7 *ozioru
Z/.* #. &ear tradiional ro/neasc cu in"itati 7 c/ntreti de uzic
!o!ular.
Z/.* $ D(.%3,/3 = 5izitarea <uzeului C6i6libarului de la Coli #i a
a#ezrilor ru!estre de la @ucu 7 Aluni#.
Z/.* ? EM8.(0/3 E+ 8/(8./) )3%*)/8: B3(3* = 5ulcanii @oroio#i 7 <nstirea
3te#ti
Z/.* B F'8 43 )*;7(7
". PROGRAME SPECA!E CARE SE ADRESEAZ AN"MTOR
CATEGORII DE PERSOANE DGRUPURI INT9
Cursuri de instruire adresate anga4ailor din di"erse fire din ar. 5or fi
organizate cursuri #i acti"iti de tea7building la sf/r#it de s!t/n !e di"erse
tee de interes !entru beneficiari
43
SERVICII SPECIALE CARE AR PUTEA CRETE NCASRILE
PENSIUNII
7!racticarea de ser"icii asociate #i de reduceri de tarife !entru fidelizarea
turi#tilorQ
7!racticarea de reduceri #i discounturi !entru gru!uri de turi#ti forate din
ele"i #i studeni.
STRATEGIA DE MARNETING PUBLICITATEA I RELAII CU
PUBLICUL
Publicitatea "a re!rezenta o acti"itate i!ortant !entru dez"oltarea !aletei de
ser"icii #i !entru atragerea turi#tilor. &e "or face eforturi !entru !ersonalizarea ofertei
de turis rural, astfel .nc/t, !entru fiecare gru! de turi#ti s se asigure condiiile
o!tie de cazare, as #i !etrecerea ti!ului liber, .n conforitate cu dorinele #i
o!iunile acestora.
:nul dintre eleentele re!rezentati"e ale strategiei de ar?eting "a consta .n
oferirea de ser"icii asociate acordate gratuit !entru !erioade de srbtoare din ti!ul
anului, cu ar fi: 172 ai, Crciun, 3e"elion. Publicitatea se !oate face !rin :
7!ros!ecte distribuite !rin !o#tQ
7!lianteQ
7cri de "izitQ
7bannereQ
7a!a inforati" .n caerQ
7cri !o#taleQ
7!lcue indicatoare ; !anouriQ
7cadouri !ersonalizate oferite oas!eilor
7scrisori !ublicitareQ
7anunuri .n !resQ
7!agin de internetQ
7.nregistrare .n cataloage: A@A3-C, !liante realizate de Consiliul Eudeean
*uzuQ
7colaborri cu agenii de turis ; birouri de turisQ
colaborri cu fireQ
7ziua !orilor desc6ise 8la gos!odrie, fer, cra9 cu festi"itate oficial de
desc6idere ; inaugurareQ
44
7!artici!area la t/rguri de turis, eD!oziii !entru consuatori, !iee,etc.
#.#. D/63(0/2/8*(3* '23()3/ ).(/0)/83
2n afara .buntirii !eranente a ofertei de cazare #i as, !ro!rietarii de
!ensiune trebuie s ofere turi#tilor o !alet c/t ai larg de acti"itai recreati"e.
&e ofer turi#tilor !osibilitatea de a !artici!a la acti"itile desf#urate .n
gos!odrie 7 .ngri4irea anialelor, adunarea !roduselor anialiere #i "egetale, cosit
8f.g 2,9, lucrri de grdinrit, etc.
&e !ot !une la dis!oziia oas!eilor i4loace "ariate de trans!ort, fie ele
tradiionale 8 cru, #aret 7 "ara, sanie 7 !e ti!ul iernii9, fie oderne 8bicilet,
AA5, icrobuze !entru organizarea eDcursiilor !e distante ai ari9.
1e aseenea, turi#tilor li se ofer ocazia de a !artici!a la arcarea traseelor
turistice
45
CAPITOLUL $. IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI A
DEZVOLTRII TURISMULUI I AGROTURISMULUI N
REGIUNE
Ca urare a dez"oltrii turisului #i agroturisului a!are !roblea
res!ectrii ec6ilibrului .ntre solicitarea turistic #i ca!acitatea de absorbie a acesteia
de ctre ediu. (actorii naturali ai ediului sunt aceia care creeaz atracia !entru
turi#ti.
1ac .ns !durile rezer"aiile naturale,oglinzile de a!, onuentele istorice
sau de ar6itectur sunt de!#ite .n ceea ce !ri"e#te ca!acitatea ce "izitare, calitatea
turistic dar #i .nsu#irile lor naturale care genereaz atracia sunt deteriorate.
Printre !rinci!alele fore de turis se nur: turisul cultural, rural de
sntate, de afaceri, s!orti", de se4ur, de tranzit. A .nce!ut s se .nt/lneasc tot ai
des #i noiunea de ecoturis, for de turis .n care !rinci!alul obiecti" este
obser"area #i con#tientizarea "alorii naturii #i tradiiilor locale.
2n agroturis turistul !etrece un se4ur .ntr7o gos!odrie agricol #i !oate fi
i!licat ai ult sau ai !uin .n acti"itile tradiionale ale zonei, sau ale
gos!odriei res!ecti"e 8 recoltarea fructelor, ulsul anialelor, etc9.
1ez"oltarea turisului #i a agroturisului .n zona P/rsco" 8#i nu nuai,
acestea fiind i!licaii generale9, !rin cre#terea nurului de turi#ti !oate a"ea asu!ra
ediului at/t efecte negati"e, dar #i !oziti"e.
E238)3 +3-*)/63:
7a!ele uzate !ro"enite de la locaiile de !riire turi#tiQ
7!oluanii !ro"enii din trans!ort 8auto"e6iculele care tranziteaz zona9Q
7co!ortaentul neci"ilizat fa de "alorile !atrioniului natural #i antro!icQ
7disconfortul !eisagistic generat de agresarea ediuluiQ
7!erturbarea faunei #i a locuitorilor din zon !rin !oluare fonic, etc.
E238)3 &'5/)/63:
7.bogirea ar6itectural #i !eisagisticQ
7constituirea de zone !rote4ateQ
7reconstrucia ecologicQ
7dez"oltarea socio7econoic a localitilor "izate de circuitele turistice.
46
Ba ni"elul 4udeului *uzu eDist 22 de arii !rote4ate, cele care intereseaz
zona P/rsco" fiind:
75ulcanii noroio#i 7 P/clele <ari, corn. &coroasa 7 1),2 6a
75ulcanii @oroio#i 7 P/clele <ici, co. *erea 7 1%,2 6a
7*locurile de calcar de la *dila, co. P/rsco" 7 1 6a
7&area lui *uzu , co P/rsco" 7 %,8 6a
7C6i6libarul de *uzu, co. Coli 7 2,)2 6a
7Culile &iriului, co. &iriu 78) 6a
7Pdurea <ilea 5ifor/ta, co. Oura Aeg6ii 7 16) 6a
7Pdurea Taragu, co. &iriu 7 1$1 6a.
S&38//13 (*(3 43 &1*+)3, '8(')/)3, 0.+):
7 Oarofia, Baleaua !estri, Baleaua de c/!, 3oua cerului, *u4orul,
Orduraria, Pa!ucul 1oanei, etc.
S&38//13 43 *+/%*13 8*(3 0.+) '8(')/)3 E+ :.43,.1 +'0)(. 0.+):
73/sul (/elis l!nx9 .nt/lnit .n <unii &iriu, Piciorul Ca!rei, <ilea 5ifor/ta,
@e6rua7<u#a, <artinuQ
7Aerita {'e ticul itermes luci*u"us), insect "zut !e 1ealul cu Bilieci,
5ulcanii @oroio#i, Platoul <eledicQ
7&cor!ionul {%uscorpius carpat$icus9, .nt/lnit !e Platoul <eledic, P/cle,
5alea *lneasa, 1ealul cu BilieciQ
7 Bo!tar {&ervus dama), regsit .n !durile de !e raza localitilor *uda,
1edule#ti de !e 5alea 3/niculuiQ
7*roasca Festoas de uscat 80estoasa $ermanni9, rs!/ndit !e !latoul
<eledic #i !e r/urile &lnic, C/lnu #i *lneasaQ
7Coco#ul de unte 8Aetrao urogallus9, .nt/lnit .n .n !durea Taragu, !e
culile &iriului,<ilea 5ifor/taQ
7Ca!ra neagr {'upicapra rupicapra carp$atica), re!o!ulat recent, se
regse#te .n Colii *alei #i <rea4a din <unii &iriu.
2n incercarea de a inializa i!actul !e care turi#tii il !ot a"ea asu!ra unei
regiuni se !ot stabili obiecti"e si asuri:
o Proo"area unor zone de agreeent turistic !rin a!licarea asurilor
s!ecifice de ec6i!are te6nico7 edilitara a acestora
47
o Asigurarea unui anageent cores!unztor al de#eurilor rezultate din
acti"itatea de agreeent.
CONCLUZII
Aeritoriul 3o/niei !rezint o are "arietate de "alori culturale istorice 7 art
!o!ular, etnografie, folclor, tradiii, "estigii istorice 7 un cadru natural aronios
.binat, cu un fond !eisagistic "ariat #i !itoresc. Aoate acestea sunt "alene ale
turisului rural ro/nesc.
*eneficiind de o !oziie geografic ofertant, cu un relief subontan, cu o
buna accesibilitate, at/t rutier c/t #i fero"iar, zona P/rsco"ului este o destinaie
recoandat !entru "acan.
A urrit !roo"area turisului #i agroturisului in aceast regiune,
deoarece ofer o serie .ntreag de resurse care !ot fi "alorificate #i .nscrise .ntr7un
studiu de fezabilitate .n cadrul zonei studiate.
Auristul sosit !e aceste eleaguri are ocazia s .nt/lneasc o counitate de
oaeni gos!odari, care #tiu s7#i !rieasc oas!eii cu bucate alese, dar #i cu
!rice!erea de a .i .ndrua s "iziteze locuri deosebite: situri ar6eologice, biserici #i
sc6ituri, rezer"aii naturale, !eisa4e i!resionante.
A"/nd !arte de o infrastructur relati" bine !us la !unct, de utiliti s!ecifice
"ieii citadine 8a! curent, canalizare, telefonie, internet, tele"iziune9, de asisten
edical, agazine, !o#t, P/rsco"ul !oate oferi "izitatorilor si tot confortul !e care
#i71 doresc acas, dar .ntr7o abian cu totul deosebit.
Consider c eDist !otenial de dez"oltare a P/rsco"ului, ai ales c aici eDist
destule eleente care !ot transfora zona .ntr7o ade"rat oaz turistic a *uzului.
Kn"it !e toi cei care nu au "zut aceste eleaguri s !o!oseasc aici cu
.ncrederea c le !ute oferi ca tot ceea ce .nsean atribute de ci"ilizaie #i
odernis, dar #i s!iritualitate, agroturis si odi6n.
48
BIBLIOGRAFIE
!.S8'('<*+., D.%/)(., <onografia ar6eologic a counei P/rsco", 1$86Q
2.P'&*, C'+0)*+,*, &tudiu geografic al localitii P/rsco", Eudeul *uzu, 1$$8Q
".A(F/6313 E&/08'&/3/ B.57.Q
#.A(F/6313 &(/%7(/3/ 8'%.+3/ P>(08'6Q
$.GF/4 %/8('%'+'-(*2/3 al localitilor 4udeului *uzu, Consiliul Eudeean *uzu,
2%%1Q
?.P(/%7(/* P>(08'6 7 centralizatorul datelor !ro"izorii !entru cldiri, locuine,
!ersoaneQ
,.P/rsco", !lai str"ec6i, onografie, 2%%' Q
XXX. a!nibuzau.ro;'!rotectia naturii;default.6t Q
X X X.off icet ra"e 1.ro;circuite.!6!.
49