Dreptul concurentei si arbitraj

Subiectul 1. Dreptul concurentei. Notiune

ntr-o acceptiune extensiva, dreptul concurentei comerciale este definit ca fiind totalitatea
normelor juridice care reglementeaza competitia pe piata ntre agentii economici. Scopul
concurentei nu este altul dect cstigarea si mentinerea clientelei. Prin acte ce aduc atingere
concurentei se au n vedere att actele care au ca efect limitarea sau anihilarea functiei sociale
a concurentei (restrngerile de concurenta) ct si actele ce pot denatura
concurenta (concurenta neleala). Aceste definitii acopera cteva aspecte :
1.agentii economici au dreptul de a participa la competitia libera ;
2.mijloacele prin care clientela este cstigata si mentinuta sunt reglementate prin norme
specifice ; astfel de mijloace sunt publicitatea, politica de preturi, modalitatile de vnzare
etc....
3 . p o t fi aduse restrngeri concurentei att prin acte neloiale ct si prin practici de monopol,
necompetitive.

Subiectul 2. Trasaturile dreptului concurentei
Este un drept economic :-constituie un element esential al politicii economice pentru crearea
si functionareaeconomiei de piata ;-utilizeaza numeroase concepte economice ;-interpreteaza
economic institutiile si categoriile juridice preluate din alte ramuri de drept ;-are ca instrument
de cercatare analiza de piata.
Este un drept evolutiv :-este influentat de succesiunea teoriilor economice si evolutia politicii
economice.
Este un drept compozit contine norme de drept substantia
(preia institutii importante din dreptuladministrativ,penal,civil,comercial,societar) precum si
norme de drept procedural.
Este un drept intersubiectiv :- este expresia politicii economice adoptate la un moment dat-
ordoneaza comportamentele agentilor economici,iar reprimarea actelor care afecteazaexistenta
si normalitatea competitiei exprima vointa autoritatilor de concurenta.
Este un drept interventionist :-
consiliul concurentei supravegheaza permanent starea de concurenta(are atributii de blocare
a unor acorduriintre intreprinderi sau operatiuni de concentrareaeconomica).Conduita pe
piata a agentiilor economici este dirijata,sunt stabilite criterii deevaluare a acesteia,prin
reglementari amanuntite.

Subiectul 3 Principiile dreptului concurentei.
Principiul liberei concurentei.
Acest principiu are 2 compenente :
- intreprinderea este libera sa-si determine conduita pe piata
-intreprinderea este libera ca,prin aplicarea strategiei competitionale adoptate,sa produca
prejudicii altor intreprinderi.
Principiul eticii concurentiale.
Orice act de concurenta trebuie sa se supuna unor repere etice.Orice comportament
competitional trebuie sa respecte o anumita moralitate,fata de ceilalti concurenti,fata de
consumatori si fata de interesul public in general.
Principiul eficacitatii.
Interpretarea si aplicarea normelor normelor dreptului concurentei sunt subordonate
exclusiv obiectivelor economice ale acestuia .
Principiul proportionalitatii.
In sens material, dreptul concurentei intervine atunci cat este necesar pentru a regIa
mecanismele de piata si a asigura eficienta concurentei.
In sens procedural, se aplica sanctiuni diferentiate (civile, conrraventionale, penale) in
functie de scopul urmarit.

Subiectul 4.Atributiile consiliului concurentei
Atributiile consiliului concurentei
1. participa, alaturi de Guvern, la elaborarea si aplicarea politicii economice in domeniul
concurentei :
2. are rol consultativ:
3. are rol de organ de decizie, instructie, jurisdictie si de sanctionare :
Atributii in materie de practici anticoncurentiale,de control al concentrarilor :
a)ia decizii prevazute de lege pentru cazurile de incalcare a dispozitiilor art.5,6,13 si
16,constatate in urma investigatiilor efectuate ;
b)certifica,pe baza investigatiilor efectuate la cererea agentiilor economici sau a
asociatiilor de agenti economici sip e baza doveziilor prezentate,ca nu mai exista temei
pentru interventia sa in baza art.5 alin 1 sau art 6 ;
c) ia decizii de acordare a dispenselor de exceptii individuale de intelegeri,decizii de
asociere sau practici concentrate,care se incadreaza in prevederile art.5 alin.2,precum si
decizii de admitere de concentrari economice,conform prevederilor art.14 alin.2,ca
urmare a investigatiei intreprinse in cazurile notificate de catre agentii economici sau
asociatii de agenti economici interesati.

Subiectul 5 Domenii inchise concurentei.
1.Statutul fortei de munca
Art.2 alin. 4 din Legea nr. 21/1996: aeeasta lege nu se aplica pietei muncii si relatiilor
de munca.
Acestea sunt supuse unui regim specific, fiind instituite masuri efieiente de ocrotire (In
Constitutia Romaniei, Codul muncii).Cu exceptia fortei de munca si prin interventia
statului au fost sustrase de sub incidenta concurentei :
-protectia muncii
-durata zilei de lucru.
-regimul concediilor de odihna.
-stabilirea varstei de pensionare pentru batranete,
-asigurarile sociale,
-salariul minimal.


Subiectul 6.Tipuri de Concurenta .Concurenta licita si concurenta interzisa.
1. Concurena licit.
In concepia economiei de pia, competiia onest dintre cei care produc mrfuri,
presteaz servicii, execut lucrri sau asigur circulaia bunurilor i distribuirea lor
consumatorilor este incurajat i ocrotit de lege.
Astfel, in domeniile deschise competiiei, agenii economici au facultatea de a se
confrunta pe piat, dar numai cu bun credin, respectand regulile de comportare impuse
de deontologia profesional.
Sfera in care opereaz concurena: preul produsului;Calitatea mrfii; Modul de prezentare
a produsului; Difuzarea reclamei; Organizarea reelelor de distribuie.
2. Concurena interzis.
Exist domenii ale activitii de pia in care nu se poate manifesta rivalitatea agenilor
economici, situaiile respective constituind derogri de la principiul libertii concurenei
comerciale. Aceste interdicii se intemeiaz pe:
-Dispoziii legale explicite, care se interpreteaz restrictiv;
-Clauze valabil convenite.
-Concurena interzis presupune o zon in cadrul creia exercitarea rivalitii economice,
chiar onest i conform deontologiei profesionale, este exclus. Orice act de concuren
svarit in aceast zon atrage rspunderea autorului.
- In domeniile in care actele de concuren sunt libere numai exerciiul excesiv al
libertii poate atrage rspunderea autorului.


Subiectul 7. Clientela comerciala
Clientela este ansamblul de persoane care obinuiesc s se aprovizioneze de la un anumit
comerciant sau s recurg la serviciile sale.
Condiii de captare i pstrare a clientelei:
-Modul de prezentare a mrfurilor; Vadul comercial; Preurile convenabile; Calitatea
produselor.
Caracteristicile clientelei.
Caracterul licit: consumatorii nu indeplinesc condiiile pentru a fi considerai clientel in
cazul in care comerul exercitat de agentul economic nu este conform legii.
Caracterul comercial: clientela comercial este format din grupurile de consumatori ai
unui comerciant; clientela civil se formeaz in jurul titularului care exercit o profesiune
liberal i atunci cand acesta ii inceteaz activitatea, clientela civil se disperseaz.
Caracterul autonom agentul economic ii formeaz o clientel personal i autonom;
in prezent ins concepia individualist a exploatrii comerciale nu mai corespunde
anumitor forme de distribuie modern.
Clientela derivat: premisa este suprapunerea unor suprafee comerciale in care se
desfoar activiti economice diversificate. In privina clientelei unui anumit agent
economic situat in spaiul comercial al altui agent economic au fost exprimate dou
opinii:
-agentul comercial situat in perimetru nu are o clientel autonom, aceasta aparinand in
realitate agentului economic in al crui spaiu se desfoar activitatea economic
secundar;
-soluia rezult din aprecierea situaiei concrete de fapt nu se exclude posibilitatea
existenei unei clientele autonome a respectivului agent comercial.
Clientela comun problema de a determina apartenena clientelei exist in raporturile
dintre participanii la reele de distribuie sau de concesiune. Astfel, clientela poate
aparine agentului economic care intr in relaii directe cu clientela sau agentului
economic care a organizat reeaua de distribuie sau a acordat franiza, soluiile fiind
diferite in practic, fr a se contura un punct de vedere unitar.
Natura juridic a drepturilor privind clientela. Dreptul la clientel nu poate fi considerat
un drept de real (nu confer titularului dreptul de a dispune de clientela sa) sau de crean
(deoarece implic anumite efecte i asupra terilor, cum ar fi obligaia terilor de a nu
svari acte de concuren neloial pentru deturnarea consumatorilor).
Dreptul de clientel este protejat prin aceea c reglementrile legale sancioneaz faptele
de concuren neloial i practicile monopoliste svarite de teri in scopul de a deturna
un grup de consumatori de la un agent economic cu care acetia au raporturi comerciale
constante.

Subiectul 8 Notiunea de piata relevanta.
In scopul definirii pieei relevante, in cazurile de concentrare economic, se va avea in
vedere impactul operaiunii de concentrare propuse asupra concurenei, in dinamica
acesteia, deci asupra pieei relevante in noua sa structur, care va rezulta dup
implementarea concentrrii.
Este considerat afectat de concentrarea economic piaa relevant, in cadrul creia:
a) dou sau mai multe pri implicate in operaiunea de concentrare economic acioneaz
pe aceeai pia a produsului i, ca urmare a concentrrii, cota lor de pia depete 15%
(relaii pe orizontal).
b) una sau mai multe pri implicate acioneaz pe o pia a produsului situat in
amontele sau in avalul oricrei alte piee pe care sunt prezente alte pri implicate i, in
plus, cota lor de pia individual sau combinat, este de cel puin 25%, indiferent dac
exist sau nu o relaie de genul furnizor-client intre prile participante la concentrare
(relaii pe vertical).
In scopul definirii pieei relevante asupra creia urmeaz s produc efecte concentrarea
economic propus:
-se va porni de la identificarea produselor fabricate i/sau comercializate de agenii
economici implicai in concentrarea economic.
-in continuare, se va determina care sunt produsele (i productorii acestora) care sunt
suficient de apropiate pentru a fi substituibile sau inlocuitorii pentru produsele fabricate
i/sau comercializate de agenii economici implicai in concentrare, definindu-se astfel
piaa produsului sau, dac este cazul, pieele relevante ale produsului.



Subiectul 9 Notiunea de intreprindere in dreptul concurentei.
Intreprinderea este entitatea care exercit o activitate economic i care are o
autonomie de decizie suficient pentru a-i determina comportamentul pe pia.
Intreprinderea poate fi:
- o persoan fizic sau juridic
- o persoan juridic de drept privat sau de drept public,
- un ansamblu de mijloace materiale i umane, fr personalitate juridic.

Subiectul 10 Raportul juridic de concurenta
Raportul juridic de concuren este o relaie social din sfera economic a produciei,
distribuiei sau consumului de mrfuri sau servicii reglementat de normele dreptului
concurenei.
-Raport juridic de autoritate in segmentul dreptului concurenei care ocrotete libertatea
concurenei
- Raport juridic de egalitate in segmentul dreptului concurenei care ocrotete
loialitatea concurenei
Subiectele raportului juridic de concuren.
Noiunea subiectului activ sau pasiv implic in plus fa de noiunea din dreptul civil
(unde subiect de drept este orice persoan fizic sau juridic titular de drepturi i
obligaii) exercitarea unei profesii, respectiv calitatea de agent economic. Astfel, sfera
subiectelor este mai restrans decat in raportul juridic civil.

Subiectul 11. Definiia inelegerilor anticoncureniale.
Antanta este o modalitate a practicilor anticoncureniale, constand in orice inelegere
intervenit intre doi sau mai muli ageni economici, indiferent de forma, titlul sau natura
actului, in scopul coordonrii comportamentului concurenial, care are ca obiect sau
ca efect atingerea concurenei.
Antantele sunt interzise numai dac au ca obiect sau pot avea ca efect restrangerea,
mpiedicarea sau denaturarea concurenei pe piaa romneasc sau pe o parte a
acesteia.
-Este suficient s se constate c, prin obiectul su, antanta este susceptibil a afecta piaa.
-In ceea ce privete efectul anticoncurenial, CJCE a urmat un model de evaluare a
efectelor antantelor, in funcie de dou aspecte:
*realizarea unei concurene practicabile;
*aprecierea antantei in concreto:
Atingerea adus concurenei poate fi actual sau virtual. (Antantele pot fi numai
susceptibile s aduc atingere concurenei).
Atingerea adus concurenei trebuie s fie semnificativ.

Subiectul 12 Elementele intelegrilor anticoncurentiale


Subiectul 13 Tipurile de intelegeri anticoncurentiale


Subiectul 14 Abuzul de pozitie dominanta.Definitie.
Este interzisa folosirea in mod abuziv a unei pozitii dominante detinute
de catre unul sau mai multi agenti economici pe piata romaneasca ori pe o parte
substanliala a acesteia, prin recurgerea la fapte anticoncurentiale, care au ca obiect sau
pot avea ca efect afectarea activitatiieconomice ori prejudicierea consumatorilor.
Se urmareste controlul echilibrului comercial, prin protectia partii mai slabe, urmarinduse:
sanctionarea exploatarii abuzive a pozitiei dominante detinute de un agent economic :
- abuzul de pozitie dominanta .
sanctionarea utilizarii abuzive a avantajului rezultat din inegalitatea de forta
economica :
- abuzul de dependenta economica.
Subiectul 15 Elementele abuzului de pozitie dominanta



Subiectul 16 Ajutorul de stat.def si elemente
Ajutorul de stat este orice msur de sprijin acordat de ctre stat sau de ctre
unitile administrative-teritoriale, din resurse de stat sau resurse ale unitilor
administrative teritoriale, indiferent de form, care distorsioneaz sau amenin s
distorsioneze concurena, prin favorizarea anumitor intreprinderi, a produciei anumitor
bunuri, a prestrii anumitor servicii sau afecteaz comerul dintre Romania i statele
membre ale Uniunii Europene, fiind considerat incompatibil cu un mediu concurenial
normal. (art. 2 alin. 2 din Legea 143/1999)
Principalele elemente care caracterizeaza un ajutor de stat sunt:
- constituie un avantaj acordat sau nu in mod gratuit;
- este furnizat din resurse de stat
- favorizeaza numai anumite intreprinderi, productia numai a anumitor bunuri si
prestarea numai a anumitor servicii - criteriul selectivitatii;
- distorsioneaza sau ameninta sa distorsioneze concurenta.
Sunt interzise masurile ce constituie ajutor de stat, precum:
- ajutor pentru export sau orice ajutor care este conditionat, de drept sau de fapt, de
performanta la export, in masura in care un astfel de ajutor poate afecta aplicarea
corespunzatoare a acordurilor internationale la care Romania este parte;
- ajutor pentru compensarea pierderilor rezultate din activitatea intreprinderilor, direct sau
prin scutirea de la plata obligatiilor datorate statului;
- masurile de ajutor care sunt astfel aplicate, incat creaza discriminari in favoarea
produselor realizate la intern, fata de bunurile similare produse in tari participante la
acordurile internationale la care Romania este parte si in care sunt prohibite astfel de
discriminari.

Subiectul 17. Fapte de concurenta neloiala
Faptele pe care legea le consider acte de concurn neloial(art.4 i art.5 dinLegea
nr.11/1991) sunt cele care urmresc crearea unei confuzii, tinznd s produc n viziunea
consumatorului ideea c ntreprinderea, produsele sau serviciile provin de la concurent sau
exist legturi strnse ntre oferte; sau obinerea n detrimentul concurenei de foloase sau
avantaje n activitatea economic prin practici contrare legii sau moralei. De aceea,reclama
comparativ,implicnd elemente de neloialitate n scopul obinerii unor avantaje de pia,
este ilicit, cnd comparaia este inexact i neobiectiv.


Subiectul 18 Cooperarea ntre Comisia european i autoritile naionale de
concuren.
Politicile concureniale europene se bazeaz pe un cadru legislativ comunitar, stabilit
de Tratatul Comisiei Europene (articolele 81-90).
Reglementri suplimentare sunt asigurate de o decizie emis de Consiliu, privind
reglementarea fuziunilor.
Politicile concureniale se concentreaz pe patru domenii principale de aciune:
- eliminarea acordurilor restrictive de concuren i a abuzurilor de poziie dominant.
- controlul fuziunii firmelor.
- liberalizarea sectoarelor economice sub form de monopol.
- monitorizarea subveniilor acordate de ctre stat.
Comisia European este competent in aceste probleme: in anumite cazuri, aceast
autoritate este aplicat impreun cu jurisdicia autoritilor de concuren ale Statelor
Membre (Articolele 81 si 82). In alte cazuri aceast autoritate aparine exclusiv Comisiei
Europene (controlul fuziunilor, controlul subveniilor acordate de ctre stat).
Art. 81 din Tratatul CE: sunt considerate incompatibile cu piaa comun i sunt, prin
urmare, interzise: acordurile intre societi, deciziile luate de asociaii ale societilor i
practicile concertate care pot afecta schimburile comerciale intre statele membre i care au
ca obiect sau ca efect impiedicarea, limitarea sau distorsionarea concurenei pe piaa
comun i, in special, cele care:
- fixeaz, direct sau indirect, preurile de cumprare sau de vanzare sau alte condiii
comerciale;
- limiteaz sau controleaz producia, pieele, dezvoltarea tehnologic sau investiia;
- partajeaz pieele i sursele de aprovizionare;
- aplic condiii inegale la tranzacii de acelai fel incheiate cu tere pri, plasandu-le
astfel pe o poziie defavorizat din punct de vedere al concurenei;
- condiioneaz incheierea contractelor de acceptarea de ctre celelalte pri contractante
a unor obligaii suplimentare care, prin natura lor sau conform practicii comerciale, nu au
legtur cu obiectul contractelor respective.

Subiectul 19 Cooperarea dintre Comisie i instanele naionale
Odat cu intrarea n vigoare a Regulamentului (CE) nr. 1/2003 al Consiliului, normele n
materie de concuren ale Uniunii Europene (UE) pot fi invocate de firme i ceteni n
faa instanelor naionale. Aceasta nseamn, de asemenea, c instanele naionale sunt
responsabile cu aplicarea articolelor 101 i 102 din Tratatul privind funcionarea Uniunii
Europene (TFUE) [(ex-articolele 81 i 82 din Tratatul de instituire a Comunitii Europene
(TCE)]. Comunicarea ilustreaz modul de desfurare a acestei noi cooperri dintre
Comisie i instanele naionale.