Analiza swot a unui stil de nvare

nvarea vizual

Puncte tari
-m avantajeaz s citesc, s scriu i
s desenez n acelai timp, n funcie
de coninut;
-mi pot aminti cu uurin diagrame,
titluri de capitole, hri, fotografii,
scheme;
-utilizez marcatoarele, culorile pentru
a sublinia ideile principale;
-neleg cel mai bine informaiile
atunci cnd le vd;
-nv uor limbajul semnelor.
Puncte slabe
-testele de tip ntrebare-rspuns mi
creeaz dificulti;
-urmresc cu greutate textele lungi;
-uit uor instruciunile verbale uneori;
-preocupat de detalii, pierd imaginea
de ansamblu.
Oportuniti
-nv mai bine cnd se prezint
informaiile prin urmtoarele mijloace:
videoproiector, fotografii, diagrame,
notie,reviste, hri, tabele;
-acest stil mi ofer oportunitatea de a
acumula uor informaii din diferite
surse i medii.
Ameninri
-reprezint o ameninare lipsa unui
material vizual i imposibilitatea de a-
mi crea unul;
-prezentarea unor informaii oral
Ex: discursuri;
-m afecteaz distractorii vizuali.



Ce m ajut, ce m mpiedic s inv?

Dimensiunea Ce m ajut s nv Ce m mpiedic s nv
Dimensiunea ambiental lumina ct mai bun, lipsa
oicror sunete sau uneori o
uoar muzic n surdin,
temperatur potrivit
Glgia,prezenta altor
persoane in incapere;
Dimensiunea emoional Motivaia interioar, nevoia
de progres, asumarea
responsabilitii
Lipsa motivaiei interioare,
lipsa unui scop clar
Dimensiunea sociologic Singur, n echip,n
grup,n pereche

Dimensiunea fiziologic odihna Oboseala, boala
Dimensiunea psihologic Reflexivitatea-nv mai
bine atunci cnd sunt
relaxat s pot s
interpretez ceea ce citesc,
sa reflectez asupra
coninuturilor
Impulsivitatea, agitatia











Luare de notie-metoda Cornell
nvarea uman i nvarea academic-suport de curs
Managementul activitii intelectuale
Coloan de control
Metacogniie



nvarea




nvare academic


Semnificaii












nvarea activ

Orientare ctre
scop

Rezultate
msurabile

nvarea autentic



Behaviorism

Cognitivism
Pagin de notie
-analiza i reglarea proceselor cognitive;
-cunotinele pe care le are subiectul despre funcionarea
propriului su sistem cognitiv i care pot optimiza funcionarea
acestuia;
-activitate uman fundamental asociat cu domeniul funcionrii
cognitive i metacognitive;
-schimbare (relativ stabil) n comportamentul sau potenialul
comportamental al unui organism ca urmare a interaciunii cu
mediul;
-procesul de achiziie mnezic, asimilarea activ de informaii,
formarea de operaii intelectuale, deprinderi motorii, atitudini

-produs cantitativ i calitativ al cunoaterii sistematice;
-structur cu potenial mnezic;
-proces de achiziie de fapte, abiliti i metode;
-activitate de realizare a unor seturi noi de semnificaii i sensuri;
-capacitate superioara de nelegere, interpretare si reinterpretare
a realitii percepute;
-exerciiu complex, mental, afectiv sau motric, de reflectare
profund;
-proces de traducere a noilor cunostine, triri si abiliti n
comportamente cognitive;
-sinteza generativ de strategii clasificabile n modele i moduri;
-set structural articulat, relativ coerent si functional de competene
i comportamente;
-implicare intenionat i motivata,nelegere, prelucrare i
transfer al cunotinelor;
-asumarea unor finaliti ale nvrii corespunztoare att
ateptrilor externe ct i exigenelor autoimpuse;

-dau msura extern a eficienei nvrii;
-au funcie motivaional i (auto)reglatorie pronunat;

-nvare prin explorare, nvare prin reflectie/autoreflecie,
nvarea prin exerciiu/joc, nvtarea prin realizare de conexiuni,
nvare stadial i ciclic, nvare social, nvare intercultural
semnificativ, orientat/ghidat, dialogat, integrat
-curent psihologic care a dominat pshiologia americana a
inceputului de secol XX;
- studiaza maniera si etapele procesarii informatiilor,


Constructivism



Modele specifice de
realizare a instruirii
constructiviste





Clasificri ale
stilurilor de nvare
informnd domeniul educational asupra premiselor pentru
modelarea si stimularea acestui proces:
-este considerat o teorie asupra cunoasterii, fundamentata pe
doua axiome principale: axioma teleologic i axioma
fenomenologic

-modelul initierii empirice n cunoasterea stiintifica
-modelul nvatarii bazate pe investigatie
-modelul nvatari bazate pe rezolvarea de probleme
-modelul uceniciei cognitive
-modelul gndirii critice
-modelul nvatarii situationale
-modelul nvatarii prin cooperare /colaborare

-Modelul Fleming si Mills
-Modelul Kolb
-Modelul Honey si Munford
-Modelul 4MAT
-Modelul Dunn si Dunn

Rezumat:
nvarea este o activitate fundamentala realizata la nivel cognitiv.Aceasta se
realizeaza la diferite niveluri cu roluri diferite. nvatarea academica se realizeaxa
oarecum ghidat ,pe cnd nvarea umana are loc oarecum liber ambele fiind ns la fel
de importante i totodata interdependente. La nivelul nvrii academice ntlnim
anumite semnificaii, legiti de functionare, scopuri, teorii, modele ale unei invatari
eficiente, toate insumate realizand un proces de invatare reusit si cu sopurile propuse
artinse.










Educatia - factor determinant al formrii si dezvoltrii personalitatii
Educatia este factorul care mijloceste interactiunea dintre premisele ereditare si
conditiile de mediu , orientand procesul formarii si dezvoltarii personalitatii in
perspectiva unor finalitati formative explicite . Educatia este , in ultima instanta , un
proces sistematic si organizat de socializare si umanizare , de asimilare si interiorizare
progresiva a elementelor socio-culturale din mediul ambiant. Prin intermediul educatiei ,
copilul asimileaza si interiorizeaza - transferandu-le in comportamente - modele , norme
, valori , atitudini , cunostinte etc. ce asigura trecerea de la realitatea pur biologica , la
cea sociala ,umana . Pe aceasta baza - avand ca premisa predispozitiile ereditare - se
edifica personalitatea copilului .
Premisa aciunii educative se afla in conditia naturala a copilului care se naste
polivalent si nedeterminat , ceea ce impune o perioada relativ indelungata de formare si
dezvoltare al carui continut si a carei orientare sunt date de finalitatile educatiei .
"Copilul cu polivalenta si nedeterminarea sa , este prin excelenta un animal educandum
, o fiinta care cheama educatia" (Langeveld)
Se poate afirma ca personalitatea copilului este rezultanta actiunii conjugate a
factorilor ereditari , de mediu si de educatie , ca ea nu se poate configura adecvat prin
considerarea si actiunea lor paralela . "Cel mai important punct al acordului stiintific
rezida in faptul ca nici o trasatura sau calitate nu este exclusiv ereditara si nici una nu
este exclusiv ambientala la origine" - subliniaza unul dintre cei mai remarcabili
specialisti in problema personalitatii .
Cu toate acestea , trebuie spus ca efectele formative ale actiunii conjugate a
factorilor stau sub semnul rolului conducator si determinant al educatiei . Acest rol al
educatiei se manifesta atat in planul actiunii , cat si in cel al efectelor .
Exista desigur , un consens ( bazat pe rezultatele investigatiilor stiintifice) asupra
interactiunii optime si "echilibrului" (Piaget) dintre factorii interni (ereditari) si factorii
externi (ambientali) ai dezvoltarii individului , consens ce ne fereste de exagerari intr-o
directie sau alta . Cu toate acestea , trebuie sa admitem semnificatia majora , esentiala
a factorilor externi in maturizarea si dezvoltarea psihica a individului. J. Piaget
subliniaza ca maturizarea sistemului nervos "deschide doar o serie de posibilitati " , fara
insa ca ele "sa se actualizeze " relevant atata timp cat conditiile mediului educatiei nu
antreneaza aceasta actualizare
Daca factorii interni sunt cei care regleaza ordinea stadiilor dezvoltarii psihice , cei
externi confera orientare , continut si pot accelera ritmurile dezvoltarii (si implicit ale
progreselor in achizitionarea cunostintelor si comportamentelor) .
Trebuie spus , de asemenea , ca in vreme ce ponderea si semnificatia
factorilor interni este mai mare in achizitionarea sau dezvoltarea conduitelor
elementare , factorii externi - si indeosebi educatia - au rol covarsitor in formarea
comportamentelor (intelectuale , afective ,morale etc.) complexe .
Cu cat actiunea factorilor externi este mai bine organizata si ordonata in
perspectiva unor finalitati clare , cu atat influenta lor modelatoare si stimulativa asupra
individului este mai mare . Acest nivel de "optimalitate " este realizat prin educatie , care
este o influenta organizat constienta si finalista.
Actiunea ei formativa se afla sub incidenta decisiva a idealului de om al societatii,
care configureaza un anumit model de personalitate ce urmeaza a fi realizat in practica
prin intermediul educatiei .
Pentru a atinge acest ideal , actiunea educativa este institutionalizata , scoala fiind
institutia educativa cea mai importanta . Aceasta intrucat ea structureaza un mediu
educational optim , a carui influenta se realizeaza constant , durabil , sistematic , pe
baza investigarii stiintifice a caracteristicilor psihoindividuale ale elevilor .
In toate timpurile si oranduirile sociale a existat o atitudine favorabila de incredere
in forta si rolul educatiei . Astfel Democrit afirmase ca in fiecare individ educatia poate
crea "o a doua natura" .Kant sustinuse ca "in educatie sta marele secret al perfectiunii
naturii omenesti" . Comenius aratase ca "nu se afla alt mijloc mai puternic sub Soare
pentru imbunatatirea vietii omenesti decat o buna educatie a tineretului" .


BIBLIOGRAFIE
- coordonatori :conf. univ .dr. Cerghi,I.;lect. univ. dr. Vlasceanu, L.: Curs de pedagogie,
Universitatea din Bucuresti . Facultatea de Istorie - Filozofie 1988









PREZENTARE:

I.Behaviorismul
II.Analiza SWOT a unui stil de nvare-nvarea vizual
III.Ce m ajut/ Ce m mpiedic s nv
IV. Eseu argumentativ- Educatia - factor determinant al
formrii si dezvoltrii personalitatii
V.Luare de notie pe un material- metoda Cornell-suport de
curs Managementul activitii intelectuale













Universitatea Babe - Bolyai, Cluj Napoca
Facultatea de Psihologie i tiine ale Educaiei
Extensia Nsud
Pedagogia Invmntului Primar si Precolar
Anul universitar 2013-2014
Semestrul I


Disciplina: Managementul activitii intelectuale






PORTOFOLIU












Student Anca Loredana Doja
Anul I PIPP