Politica economic

A. Ce sunt politicile economice?

Def. 1. = ansamblul de principii, mijloace i metode de aciune prin care se realizeaz
obiectivele economice generale ale autoritii statului pe o perioad mai lung de timp.
Def. 2. = comportament al statului fa de funcionarea economiei unei ri.
Def. 3. = un ansamblu de instrumente, obiective i mecanisme de transmisie prin care statul
intervine n diferite sectoare ale economiei (fiscal, monetar, industrial, agricol, social etc.)
Prin politica economic se nelege influenarea economiei prin msuri politice, prin
intermediul statului, respectiv a puterii legislative. Politicile economice exprim n esen intele
ce trebuie atinse n economie, precum i mijloacele necesare realizrii lor.
OBS: ! Politici Politic
Termenul politici nu se refer la politica din limbajul cotidian, ci este mai apropiat ca sens
de policy (en)
B. De unde provine nevoia de politici economice?
Punctul de plecare n elaborarea unei politici economice l formeaz nelegerea i
contientizarea intereselor generale ale unei naiuni, n funcie de epoca istoric de referin i
de conjunctura politic i economic.
Scopul politicilor economice este acela de a susine funcionarea nomal i eficient a
economiei.
Economia este compus dintr-o mulime de uniti i ageni, care se interconecteaz i
intercondiioneaz. Totui, nici un sistem economic nu funcioneaz perfect. n timpul
funcionrii sale se produc perturbaii, fluctuaii i dezechilibre.
Pot aparea erori de coordonare la nivelul pieelor concureniale individuale, n sensul c
acolo se iau milioane de decizii individuale cu privire la cerere i oferta, dar piaa nu reuete s
coordoneze aceste decizii i pot aprea astfel eecuri concureniale, ce pot fi periculoase pentru
echilibrul economic.
ns pot aprea i eecuri de coordonare la nivelul politicilor guvernamentale. De regul,
n economia real aceste eecuri se ntreptrund i necesit msuri att la nivelul pieei libere, ct
i la nivel guvernamental.
Economitii se impart n 2 categorii:
cei care se tem de eecurile pieei, considerndu-le periculoase i care susin intervenia
guvernamental n economie;
cei care se tem de eecul guvernamental i care susin o intervenie ct mai redus a
statului n economie.
Chiar dac pieele libere reprezint moduri eficiente de a coordona procesul decizional, n
anumite circumstane ele eueaz, i atunci politica guvernamental poate s atenueze unele
dintre aceste eecuri. Pe de alt parte, n aproape toate rile, guvernele sunt considerate
responsabile de sntatea macroeconomiei.
a) Eecul pieelor versus eecul guvernamental
Termenul de eec al pieei este utilizat pentru a desemna o situaie n care piaa, singur, nu
poate aloca resursele eficient. Pe o asemenea pia, mna invizibil nu funcioneaz din
diverse motive:
imposibilitatea definirii drepturilor de proprietate (aerul, oceanele, linitea)
bunurile publice (aprarea naional, justiia, ordinea public, drumurile i podurile)
monopolul este o form de eec al pieei pentru c el impune un pre mai ridicat dect
cel de pe pia, iar nivelul produciei este mai mic dect cel ce asigur folosirea eficient
a resurselor.
asimetria informaional (hazardul moral, selecia advers)
Hazardul moral exprim tendina unei pri a unui contract de a-i schimba
comportamentul, ca urmare a ncheierii contractului, acest lucru afectnd negativ
cealalt parte a contractului. De exemplu, oferii au tendina de a fi mai puin
prudeni n trafic cnd au o asigurare CASCO; sau, o persoan care i ncheie o
asigurare medical nu va mai cheltui att de mult pe prevenirea mbolnvirii.
Problema seleciei adverse apare atunci cnd informaia pe care o deine una
dintre prile contractante nu este cunoscut de cealalt parte i, ca rezultat,
aceasta are de suportat costuri mari. Spre deosebire de hazardul moral care apare
dup ce contractul a fost semnat, selecia advers apare chiar n momentul
ncheierii contractului. De exemplu, o persoan care are de gnd s dea foc casei
sale cumpr cea mai bun asigurare mpotriva incendiului.
externalitile (reprezint o situaie de eec al pieei pentru c aciunile unui productor
sau consumator genereaz costuri sau beneficii pentru ali ageni economici. Astfel,
preul pieei nu reflect unele dintre costurile sau beneficiile asociate produciei sau
consumului. Noiunea de externalitate a fost introdus n limbajul economic la nceputul
secolului XX de ctre economistul englez Alfred Marshall.) Externalitile pot fi definite
i ca efecte ale aciunii unor ageni economici asupra bunstrii altora. n funcie de tipul
de efect, externalitile pot fi pozitive (dac efectul este benefic, de exemplu vaccinarea)
sau negative (dac efectul este advers, de exemplu poluarea).
Externalitile creeaz diferene ntre beneficiile i costurile sociale i beneficiile
i costurile private.
Externalitile n producie genereaz costuri sociale i costuri private:
- externalitile pozitive n producie: CTP > CTS
- externalitile negative n producie: CTS > CTP
Externalitile n consum presupun beneficii private i beneficii sociale:
- externalitile pozitive n consum: BS > BP
- externalitile negative n consum: BP > BS.
Piaa concurenial prezint uneori imperfeciuni, genereaz insuccese nu numai pentru
agenii economici care nu se pot adapta la exigenele sale, dar i pentru sistemul economic n
general. Insuccesul pieei se dovedete prin incapacitatea instituiilor de pia ale unui sistem
economic de a susine activitile necesare din punct de vedere social sau de a le elimina pe cele
nedorite. n acest context
1
, se recunosc dou cauze ale eecului unei piee:
insucces prin structura pieei (failure by market structure).

1
Platis Magdalena: Economia Sectorului Public, Editura Universitii Bucureti, 2003, pag. 30
Aceasta se manifest atunci cnd condiia concurenial a multor productori ntr-un domeniu nu
este asigurat. ntr-o asemenea ipostaz, concurena nu se poate manifesta. Este cazul pieelor
telecomunicaiilor, distribuiei energiei electrice, apei etc. n care preul i profitul firmei cu
poziie de monopol se supun unor reglementri guvernamentale.
insucces prin mecanismul preului (failure by incentive).
Aceasta se produce atunci cnd sistemul preurilor se prbuete ca o reflectare a costurilor i
avantajelor din producie i consum. Mai exact, fiecare activitate de producie i consum de
bunuri i servicii genereaz pe de o parte nu numai costuri contabile de producie, dar i costuri
sociale, iar pe de alt parte, nu numai venituri firmelor productoare, dar i avantaje sociale.
Eecul pieei poate fi analizat i n funcie de direciile principale n care se manifest n
economie
2
:
eecul pieei n furnizarea bunurilor i serviciilor dorite de societate se refer la
situaii de eec precum bunurile publice, monopolul, externalitile;
eecul pieei n repartizarea veniturilor atunci cnd repartizarea veniturilor nu se
face potrivit productivitii, eficienei fiecrui participant la viaa economic;
eecul pieei n echilibrarea preurilor i a pieei muncii care se manifest prin
instabilitatea preurilor i creterea omajului.
Eecul statului este un fenomen tot att de real ca i eecul pieei. Att piaa ct i sectorul
public, n calitate de procese de alocare a resurselor i redistribuire a veniturilor, au propriile
eecuri. Eecul guvernamental const n acea situaie n care beneficiile poteniale ale necesarei
intervenii sunt mai mici dect costurile ei complete directe i indirecte, respectiv acea situaie n
care prin msurile guvernului nu se atenueaz eecurile pieelor i nu se obine alocarea optim-
eficient a resurselor. Cauzele principale ale eecului sectorului public sunt legate de: rigiditatea
guvernanilor n adoptarea regulilor i reglementrilor, implicarea intereselor subiective ale
diferitelor grupuri de putere n formularea obiectivelor, alegerile publice ineficiente. Astfel,
teoria opiunii publice ofer un model de surprindere a eecului guvernamental, dup cum teoria
economic a bunstrii a oferit parametrul de tratare a eecului pieei.
alocarea suboptim demonstrat n teoria jocurilor. (nu se respect optimul lui
Parerto)
b) Existena unei contradicii ntre logica economic i normele morale ale societii
Aspectele economice ale vieii nu sunt singurele care conteaz pentru oameni; uneori
admitem abateri de la logica pieei.
Politicile economice susin egalitatea anselor, accesul la educaie sau asistena medical
de baz, care nu sunt distribuite ntotdeauna echitabil prin pia.
c) Raiuni de ordin politic sau militar (ex: apropierea de Uniunea European i NATO)
Politicile economice ale unei ri trebuie s in cont i de contextul economic i politic
regional. De exemplu politicile macroeconomice ale Romniei trebuie sa fie realizate i adoptate
innd cont i de politicile UE.
C. Cine implementeaz politicile economice?

2
Coord. Moteanu Tatiana: Economia Sectorului Public, Editura Universitar, Bucureti, 2005, pag. 17-25
Indiferent de natur, obiective sau benericiari, toate politicile economice au o trstur comun:
prezena statului.
Statul nu este un monolit, ci un ansamblu de organizaii i instituii:
- Guvern
- Banca Naional a Romniei
- Consiliul Concurenei
- Administraii locale
Fiecare din acestea sunt responsabile de implementarea uneia sau mai multor politici: (monetar
i valutar - BNR, vamal, fiscal i social Guvern)
Politicile economice pot fi contradictorii n ceea ce privete obiectivele (inflaia i omajul pe
termen scurt, stabilitatea cursului de schimb i echilibrul balanei comerciale), tocmai de aceea
este necesar s existe o coordonare ntre diferitele politici!
Eficiena politicilor economice depinde de o multime de factori, cum ar fi:
- legtura dintre instrumente i obiective,
- stabilirea prioritilor printre obiective,
- complexitatea vieii economico-sociale,
- corelarea efectelor pe termen scurt cu cele pe termen lung, etc.
Exist situaii n care politicile economice se pot dovedi ineficiente sau subiective
(problema principal-agent sau influenele politicului, teoria ciclului electoral de afaceri)

D. Clasificarea politicilor economice

n raport cu obiectivele finale:
politici economice (de cretere economic, de ocupare deplin, antiinflaioniste)
i sociale (de dezvoltare social, de atenuare a omajului,)
n funcie de nivelul la care se raporteaz:
Politic microeconomic are ca obiectiv ameliorarea eficienei alocrii resurselor
(politica regional, politica concurenei)
Politic macroeconomic are ca obiectiv asigurarea unei utilizri depline a resurselor i
a stabilitii preurilor (politica fiscal, politica ratei de schimb, politica monetar, politica
veniturilor)
n funcie de mijloacele i instrumentele folosite:
politici care au la baza mijloace indirecte (monetare, fiscale)
politici care folosesc mijloace directe (preuri maxime, minime)
n funcie de orizontul de timp (dup durata de extindere a obiectivelor urmrite de o anumit
politic economic):
politici conjuncturale, pe durate scurte i medii de timp reprezint msurile i
instrumentele utilizate de autoritatea public pentru evitarea accidentelor conjuncturale n
evoluia economiei (n special recesiune, inflaie, absorbia omajului): - politici specifice
de relansare a economiei
- politici specifice de depire a recesiunii
- ex.: pol. bugetar, pol. fiscal, pol. monetar
politici structurale, pe termen lung presupun msuri de ncurajare a flexibilitii i
ajustrii pieelor n faa schimbrilor majore;
- vizeaz termenul lung, cu obiective referitoare la structurile fundamentale ale
economiei;
- ex.: pol. industrial, pol. n domeniul educaiei, pol. agricol, pol. de cretere ec.
Dup modul de influenare a participanilor la viaa economic:
politici restricioniste (de limitare a unor activiti)
politici de incitare (de stimulare a agenilor economici)
n funcie de amploarea domeniului ce face obiectul politicii economice:
politici globale care se resfrng asupra ntregii economii naionale politici bugetare,
de protecie a mediului
politici sectoriale aplicate pe diferite piee sau domenii/sectoare piaa muncii, politica
industrial, agricol, comercial
n functie de orientarea doctrinar:
politici liberale, neoliberale sau ale ofertei globale
politici Keynesiene, neodirijiste sau ale cererii.

E. Paii pentru elaborarea unei politici economice:

1. fixarea obiectivelor principale (ex: cretere i dezvoltare; bunstare; echilibrul
balanei de pli; reducerea inegalitilor; stabilitatea preurilor);
2. stabilirea unei ierarhii ntre obiective;
3. analiza interdependenelor ntre obiective
4 alegerea mijloacelor, instrumentelor folosite pentru atingerea obiectivelor
5. elaborarea politicii economice pe baza modelelor macroeconomice ce
evideniaz diferite corelaii
6. elaborarea strategiilor - prin care se traseaz liniile de urmat, direciile de aciune.
Elaborarea strategiilor revine unor organisme specializate i pot fi:
dup orizontul de timp strategii pe termen scurt, mediu
sau lung.
dup sfera de cuprindere strategii generale (naionale)
sau sectoriale, zonale.
7. elaborarea programelor
- fac operaionale strategiile
- pot fi: a) naionale
b) sectoriale
Programele cuprind: - obiective; - termene; - rspunderi; - surse de finanare.
F. Obiectivele politicii economice
Politica economic este formulat sub form de obiective i de mijloace de realizare a
obiectivelor numite instrumente.
Obiectivele politicii economice
deriva din functiile statului: alocarea, stabilizarea si distributia.
Funcia de alocare
Optimul lui Pareto eficacitatea economica const n utilizarea totalitii resurselor
disponibile n aa fel nct s se obin maximum de satisfacie pentru indivizi. Alocarea
resurselor este optim atunci cnd nu mai putem mbunti satisfacerea individului fr a
duna satisfacerii altui individ.
Optim paretian: situaie care are loc atunci cnd resursele i producia unei economii sunt alocate
ntr-o asemenea manier nct nici o alt alocare nu poate oferi cuiva o cretere a bunstrii fr
s provoace o pierdere cel puin unei alte persoane.
Optimul Pareto
- atunci cnd bunurile sunt distribuite ntre indivizi, orice cretere a satisfaciei unui
consumator este nsoit de reducerea satisfaciei unuia sau mai multor consumatori.
- instrument de analiz a eficienei sistemelor economice i de formulare a politicilor
economice.
Funcia de stabilizare
- urmrete reglarea evoluiei variabilelor macroeconomice n aa fel nct s se limiteze
sau s se evite principalele dezechilibre ce pot afecta economia naional. Se acioneaz
prin 4 obiective:
creterea economic
ocuparea forei de munc
stabilitatea preurilor
echilibrul extern
Funcia de distribuie
- presupune redistribuirea direct ntre agenii economici prin prelevri obligatorii
(cotizaii sociale, impozite) i prin transferuri (ajutoare, subvenii), dar i o redistribuire
indirect pe care o opereaz statul n favoarea funciilor sale de alocare i stabilizare.
La stabilirea obiectivelor se impune respectarea anumitor reguli i principii, cum sunt:
ierarhizarea obiectivelor n funcie de importan
orizontul de timp scurt, lung (pt soluionarea problemelor)
complementaritate i interdependen ntre obiective (uneori necesitatea atingerii
unui obiectiv atrage dupa sine formularea i atingerea altor obiective)
a se avea n vedere i o posibil incompatibilitate ntre obiective (conflicte ntre
obiective)
G. Instrumentele de politic economic
n vederea atingerii obiectivelor stabilite, statul opereaz cu un set de instrumente, cu
ajutorul crora influeneaz preferinele i comportamentele oamenilor i organizaiilor.
Fiecare tip de politic economic beneficiaz de instrumente specifice cu ajutorul crora
sunt realizate obiectivele.
Tipul de politic Instrumente Efecte
Politica monetar rata dobnzii
cota obligatorie de rezerv
politica open market
cursul de schimb valutar
Influenarea masei monetare i a
activelor pe termen scurt i mediu
Politica bugetar - Veniturile bugetare (ncasri
din impozit pe profit, TVA,
impozit pe consum, impozit pe
salarii)
- Cheltuielile bugetare
(investiii, cheltuieli cu
nvmntul, sntatea, cultura,
protecia social, cu funcionarii
puterii publice, armata)
Fixarea volumului cheltuielilor
publice, diminuarea deficitului
bugetar.
Creterea cheltuielilor bugetare
nseamn creterea ofertei de bunuri
publice ctre populaie, inclusiv
creterea fondurilor pentru asisten
social, ajutoare sociale. Dar, pentru
a crete cheltuielile bugetare este
nevoie de creterea veniturilor
bugetare, ceea ce poate nsemna
creterea impozitelor i taxelor, care
ar duce la scderea nclinaiei spre
economisire, investiie.
Politica fiscal Impunerea fiscal (impozit pe
profit, pe salarii, TVA, accize)
Determinarea mrimii impozitelor i
a modului de colectare. Scopul
acestei politici este acela de a
asigura egalitatea fa de impozit (de
obicei impozitul progreseaz cu
venitul).
Politica veniturilor i
a preurilor
Preuri, salarii, legislaia muncii Obiectivul este libertatea
negocierilor, reglementri privind
salariile, controlul preurilor,
stabilitatea preurilor, scderea
inflaiei.
Politica social Salariul minim, pensii, alocaii,
ajutoare pentru omaj
Fixarea salariului minim, a normelor
de sntate i protecia muncii.

H. Strategii
n vederea atingerii obiectivelor propuse, pe lng politicile economice uneori este nevoie i de
realizarea unor strategii prin care s se traseze liniile de urmat i direciile de aciune.
Elaborarea strategiilor revine unor organisme specializate i pot fi clasificate astfel:
dup orizontul de timp strategii pe termen scurt, mediu sau lung.
dup sfera de cuprindere strategii generale (naionale) sau sectoriale, zonale.
Strategiile devin operaionale i pot fi aplicate efectiv prin programe naionale sau sectoriale.
I. Programe - Programele cuprind obiective, aciuni concrete, termene, rspunderi precise,
precum i sursele de finanare pentru aciunile prevzute.
- fac operaionale strategiile
- pot fi: a) naionale
b) sectoriale.

POLITICA MONETAR - COMPONENT A POLITICII ECONOMICE

Politica monetar
-ansamblul de aciuni exercitate de autoritile monetare (Banca Naional, Trezoreria) asupr
masei monetare, n vederea orientrii economiei pe termen scurt sau mediu.
-ansamblul de reguli pe care Banca Central le impune celorlaltor bnci i instituii financiare ce
vizeaz atingerea unor obiective generale ale rii, cum sunt: stabilitatea, restructurarea,
expansiunea, deschiderea cu eficien a economiei naionale spre exterior etc.
Motivaiile i scopurile politicii monetare:
organizarea profesiunii bancare de aa manier nct s se asigure protecia deponenilor,
s se evite riscul care ar proveni dintr-o gestiune dezordonat a resurselor monetare i din
msurile individuale ce ar periclita sistemul monetar i de credit.
reglarea masei monetare astfel nct s se contribuie la realizarea obiectivelor economice
fundamentale. Prin politica monetar se acioneaz asupra cererii i ofertei de moned din
economie. Aceasta nu trebuie ns, s favorizeze nici lipsa de bani, dar nici orientarea
agenilor specializai n operaiuni bneti riscante. Deci, o politic monetar sntoas
trebuie s-i propun concilierea stabilitii puterii de cumprare a monedei (nu
rigiditatea masei monetare) cu expansiunea economic.

Pe plan intern, rolul politicii monetare se realizeaz prin reglarea cererii de moned de schimb i
de plat. Dar, reglarea respectiv nu este un scop n sine. Printr-o asemenea msur se urmrete
stabilitatea preurilor, deplina ocupare a forei de munc i expansiunea economic etc.

Pe plan extern, politica monetar i micrile externe de capitaluri sunt de natur dubl. Pe de o
parte, politica monetar poate s caute ncurajarea intrrilor sau ieirilor de capitaluri pentru
reechilibrarea balanei de pli. Pe de alt parte, ea ncearc s gseasc modalitile de a suporta
presiunile valutare din exterior atunci cnd micrile de capital se deruleaz speculativ.
Bineneles, se recurge la aceast politic dac autoritile monetare naionale nu au putere
notabil de a evita astfel de presiuni.

Obiectiv fundamental:
stabilitatea preurilor - care este n acelai timp i obiectiv central al politicii economice alturi
de: creterea economic; ocuparea forei de munc; echilibrarea balanei de pli externe, etc
Conform Art. 2 din Legea privind statutul Bncii Naionale a Romniei:
obiectivul fundamental al B.N.R. este asigurarea stabilitii monedei naionale, pentru a
contribui la stabilitatea preurilor.
Pentru atingerea obiectivului su fundamental, B.N.R. elaboreaz, aplic i rspunde de politica
monetar, valutar, de credit, de pli, autorizarea i supravegherea prudenial bancar, n cadrul
politicii generale a statului, urmrind funcionarea normal a sistemului bancar i participarea la
promovarea unui sistem financiar specific economiei de pia.
Obiective specifice:
cresterea masei monetare pana la un nivel optim, cat mai apropiat de rata de crestere reala
a economiei;
mentinerea la un nivel corespunzator al ratelor dobanzii din economie;
realizarea unui nivel optim al cursului de schimb al monedei nationale;
alocarea optima a resurselor de creditare in cadrul economiei.

Pentru atingerea obiectivului fundamental i a celor specifice, autoritatea monetar are la
ndemana mai multe categorii de instrumente pe care le grupam n dou categorii: directe i
indirecte.

Instrumentele directe sunt reprezentate de msurile iniiate de banca central, masuri care
afecteaza in mod direct utilizatorii si detinatorii de moneda centrala, inclusiv institutiile
financiare si de credit. Aceste msuri vizeaz:
limita creditului n economie;
stabilirea administrativ a unor rate de dobnzii;
controlul evolutiei cursului de schimb al monedei nationale.
Instrumentele indirecte se utilizeaz de ctre banca central n relaiile cu celelalte bnci din
sistem i cu agenii nonbancari. Prin intermediul acestor instrumente indirecte, banca central
urmrete controlul asupra costului i ofertei de moned central.
Prin toate aceste instrumente i msuri (directe i indirecte), banca central urmrete atingerea
anumitor obiective, i n raport de care putem structura respectivele instrumente n trei categorii:
instrumente i msuri prin care banca central furnizeaz lichiditate n sistem sau
absoarbe/retrage, excesul de lichiditate din economie.
instrumente i msuri care afecteaz direct bilanul bncilor comerciale.
instrumente i msuri prin care se realizeaz controlul operaiunilor cu strintatea.

Instrumente i msuri prin care banca central furnizeaz lichiditate n sistem:
operaiuni de open market i de acordare de credite cu doband variabil;
operaiuni de rescontare, situaie n care autoritatea monetar, limiteaz, plafoneaz
disponibilitile pentru refinanarea bncilor comerciale, stabilind totodat i costul acestor
refinanri. Acest cost este reprezentat de taxa oficial a scontului sau rata de rescontare.
avansuri acordate statului sau trezoreriei statului i celorlaltor bnci din sistem. i n acest
caz, banca central ca autoritate monetar, stabileste plafoanele acestor avansuri, inclusiv
costul lor reprezentat de rate ale dobanzii.
constituirea rezervei obligatorii obisnuite i a celor constituite asupra depozitelor i
creditelor.
Instrumente i msuri care afecteaz direct bilanul bncilor comerciale:
limitarea sau ncadrarea creditului n economie (vezi i normele de pruden bancar privind
controlul riscurilor mari).
ncadrarea sau limitarea depozitelor remunerate i gestionate de bnci.
respectarea raportului dintre fondurile proprii i activele riscante (rata de solvabilitate
european, norma COOK).
portofoliul minim de titluri publice pe care l poate deine o banc comercial.
controlul emisiunii de titluri pe piaa financiar.
stabilirea ratelor de dobnzi debitoare sau creditoare.

Instrumente i msuri prin care se realizeaz controlul operaiunilor cu strintatea:
msuri viznd controlul schimburilor valutare i al mprumuturilor externe.
msuri privind reglementarea poziiei externe a bncilor (LONG, SHORT, balansat).
msuri privind depozitele constituite la banca central din valutele achiziionate de agenii
nonbancari.
reglementri aplicabile dobnzilor pltibile, depozitelor nerezidenilor i nivelul ratelor de
dobnzi.
msuri viznd rezervele obligatorii privind depozitele nerezidenilor

Politica rezervelor minime obligatorii.
1. Scopul i importana rezervelor obligatorii.

Aceste rezerve reprezint de fapt o obligaie de utilizare a monedei centrale de ctre bncile
comerciale. Scopul esenial al acestor rezerve obligatorii este acela de a permite bancii centrale
s acioneze asupra creanei monetare prin influenarea comportamentului bncilor comerciale n
materie de credite.
Rezervele minime obligatorii au i o importan tehnic deosebit:
o cretere a ratei rezervei poate afecta lichiditatea bncilor comerciale atunci cnd aceasta
crete ca efect al cumprrii de valute sau al acordrii de credite directe de ctre banca
central, trezoreriei statului.
aceste rezerve reprezint un instrument important de contracarare a speculatiilor antrenate
n special de o eventual apreciere a monedei naionale, a cursului de schimb al monedei
proprii.
existenta lor permite s se acioneze asupra cererii de credite, permind totodat i o
disociere a cererii de credite datorat interveniei bncii centrale pe piaa monetar.

2. Remunerarea rezervelor minime obligatorii.
n majoritatea rilor, rezervele minime obligatorii nu sunt remunerate. n rile n care ele sunt
remunerate, remunerarea se produce la nivelul unei rate a dobnzii sub cea de pia.
Remunerarea se face n rile cu mediu economic extrem de volatil, cu economii n tranziie.
La noi de pild, remunerarea este de circa 25% n lei, i de 3,5% la valut. n caz contrar,
efectul acestui instrument de politic monetar s-ar diminua foarte mult, ntruct s-ar putea
produce o majorare a rezervei fr ca banca central s majoreze oferta de moned, ceea ce
ar avea ca efect n perioada viitoare o cretere puternic a ratei dobnzii.

3. Baza de calcul.
n rile n care se utilizeaz cu prioritate agregate monetare mai restranse, baza de calcul o
reprezint depozitele atrase la vedere i la termen de la clieni persoane fizice sau juridice;
n rile n care prezinta importan evoluia unor agregate monetare mai largi, baza de
calcul este reprezentat de totalitatea resurselor atrase de bnci.

4. Rata de rezerv minim.
n unele ri se aplic rate diferite n funcie de scadena depozitelor luate ca baz
de calcul.
n alte ri se aplic o rata de rezerv unic.
n Romnia, rata de rezerv la depozitele n lei este de 30% (cu doband de 25%), iar la
depozitele n valut rata de rezerv este de 25% (cu o doband de 3,5%).

5. Modul de constituire a rezervelor.
Avem doua tehnici:
rezerve decalate - bncile comerciale i pot constitui rezerva cu un decalaj care ajunge
pn la 50 de zile fa de data acordrii creditelor.
rezerve instantanee/actuale - bncile comerciale trebuie s cunoasc precis nivelul
creditelor acordate, ceea ce implic necesitatea programrii riguroase a distribuirii
creditelor n economie. n cazul unor eventuale erori/greseli, ele vor avea obligaia s
constituie la sfritul perioadei rezerve masive ceea ce va antrena costuri sporite.

6. Mecanismul rezervelor minime obligatorii.
Politica rezervelor oblig bncile comerciale s constituie la banca central (n conturi
neremunerate sau slab remunerate) o cot minim din resursele atrase. Cresterea ratei rezervei
obligatori:
determin bncile comerciale s-i mreasc suma rezervelor deinute n cont la banca
central, ceea ce reduce lichiditatea acestora. Drept urmare, bncile comerciale vor fi nevoite s
se refinaneze de pe piaa monetar, ceea ce implic pentru ele costuri.
aplicat de banca central atunci urmrete s sterilizeze excesul de lichiditate de pe pia
pentru a asigura controlul inflaiei i stabilitatea preurilor ca obiectiv central al politicii
monetare.
Scderea ratei rezervei obligatorii:
determin diminuarea nevoilor bncilor comerciale n moned central. Altfel
spus, la dispoziia bncilor comerciale rmn mai multe resurse, vor avea mai
mult lichiditate, i n consecin vor putea face fa mai usor nevoilor care
rezult din activitatea curent.
aplicat de banca central atunci cnd promoveaz o politic expansionist.
Efectele utilizrii acestui mecanism al rezervelor asupra lichiditii sunt urmtoarele:

permit s se actioneze asupra costului creditului, far ns a se modifica rata dobnzii pe
piaa monetar.
ofera asupra lichiditii bancare un suport previzional stabil, ceea ce compenseaz n
parte efectele negative ale altor factori care influeneaz trezoreria bncilor i lichiditatea
acestora.
mecanismul rezervelor obligatorii se utilizeaz ndeosebi cnd piaa devine supralichid,
cnd deficitul bugetar este finanat prin emisiune monetar.
influenteaz costul resurselor bancare, deoarece se restrng plasamentele pe piaa
interbancar.

Politica manevrarii taxei oficiale a scontului.
Taxa oficial a scontului (TOS) - reprezint dobanda oficial la care banca central refinaneaz
bncile comerciale.
n funcie de scopul urmrit i caracterul politicii monetare, banca central manevreaz taxa
oficial a scontului fie n sens de reducere, fie de cretere/majorare.
Scaderea taxei oficiale a scontului (TOS)
genereaz scderea dobnzii n economie (att cele pasive, ct i cele active); sporind
astfel eficiena utilizrii creditelor pentru ntreprinztori. Acestia vor atrage
capitaluri suplimentare, dezvoltandu-i activitatea.
aplicat de banca central atunci cnd promoveaz o politic monetar expansionist.
Creterea taxei oficiale a scontului (TOS)
are ca efect o cretere general a dobnzilor n economie. Drept urmare, se nspresc condiiile
de acordare a creditelor, devin mai scumpe i n consecin, agentii nebancari vor manifesta
pruden n extinderea activitii lor, prin contractarea de credite.
aplicat de banca central atunci cnd promoveaz o politic monetar restrictiv, prin care
urmrete s prentmpine, s stopeze creterea preurilor i inflaia.
Manevrarea TOS de ctre banca central are i efecte asupra capitalului strin astfel:
creterea TOS-ului i deci a nivelului general de dobanzii va atrage capitalul strin. Se
creeaz astfel o abunden de capitaluri n sensul creterii ofertei care n final va avea
efect o reducere a nivelului general al dobnzii, i n consecin capitalul va cauta alte
piee;
are loc o permanenta micare a fluxurilor de capital de pe o pia pe alta, fapt care se
reflect n balana de pli externe a fiecrei ri.
Politica de Open Market
este astazi unul din cele mai importante instrumente prin care banca central i realizeaz
obiectivele de politica monetara. Astfel:
dac promoveaz o politica monetar expansionist, de crestere economica, ea va
cumpara titlurile de pe pia;
dac promoveaza o politica monetar restrictiv, ea vinde titlurile din portofoliu si
absoarbe excesul de lichiditate.







Modelul lui Tinbergen
In elaborarea oricarei politici economice Tinbergen subliziaza rolul respectarii urmatorilor pasi:
1) stabilirea obiectivului general (maximizarea bunastarii sociale) si a obiectivelor
intermediare/ tactice: stabilitatea preturilor, ocupare deplina
2) stabilirea unor tinte intermediare (ex. tintirea inflatiei)
3) alegerea instrumentelor cele mai potrivite pentru atingerea obiectivelor vizate
4) analiza indicatorilor economici, care evidentiaza eficienta masurilor de politica
economica adoptata
5) elaborarea politicii economice

Tinbergen considera ca pentru a atinge un obiectiv este nevoie de un singur instrument (cel care
are cea mai mare influenta asupra obiectivului). Astfel daca exista n obiective, este nevoie de n
instrumente.
Modelul presupune 2 obiective si 2 instrumente.
Obiectivul 1 (O1) : echilibrul intern (stabilitatea preturilor, ocuparea deplina)
Obiectivul 2 (O2) : echilibrul extern (balanta de pret echilibrata)
Instrumentul 1 (I1) : Politica monetara => d`, RMO , CS
Instrumentul 2 (I2) : Politica fiscala => TI, G

Pe axa orizontala OI2 , apropierea de O corespunde unei politici fiscale restrictive (care vizeaza
cresterea TI, scaderea G) . Cu cat ne departam de O, PF devine expansionista ( scad TI, cresc G)
Pe axa verticala : apropierea de O corespunde unei politici monetare restrictive ( creste d` si
invers).
O1: Daca PF expansionista (scaderea TI, cresterea G) => creste consumul, cresc investitiile =>
cresc preturile => creste inflatia
+ PM restrictiva (cresterea d`) => creste d` => OM scade => scade inflatia
Daca PM expansionista (scaderea d`) => cresc investitiile => creste cifra de afaceri =>
cresc salariile si preturile => creste inflatia
+ PF restrictiva (cresterea TI, scaderea G) => scad G, scad investiile => scad preturile
=> scade inflatia
Astfel obiectivul I1 poate fi atins prin combinarea celor 2 instrumente.
O2: arata combinatiile dintre cele 2 instrumente care asigura echilibrul extern
Astfel o politica fiscala expansionista (scaderea TI, cresterea G) =>
{cresterea consumului si a investitiilor |
{cresterea Cererii de bunuri importate | => cresterea importului => balanta comerciala deficitara
=> este nevoie de o PM restrictiva (cresterea d`) , care sa echilibreze balanta de plati (prin
actiunea asupra contului financiar: cresterea d` => atragerea de capitaluri straine).
Punctul E arata atingerea celor 2 obiective simultan prin folosirea instrumentelor I1 si I2. In
cazul in care ar exista si un al treilea obiectiv, fie se actioneaza folosind 3 instrumente, fie
decidentii de politica economica fac compromisuri si aleg doar 2 obiective.


Politica Bugetara

De ce cheltuiesc guvernele?
Pentru a produce bunuri i servicii
Pentru a redistribui veniturile
Pentru a asigura stabilitatea macroeconomic

Echivalenta ricardiana
Datoria de azi a guvernului echivaleaz cu taxe n viitor
Taxele scad azi => guvernul nregistreaz un deficit => taxele cresc mine => consumul
individului nu se modific
Concluzia:cererea agregat nu poate fi manipulat prin modificarea taxelor i a
cheltuielilor publice
Bugetul ajustat ciclic
Surplusul sau deficitul bugetar care s-ar nregistra dac economia s-ar situa pe trendul su
de cretere, iar rata omajului ar fi la nivelul su natural poart numele de surplus sau
deficit structural.
Diferena dintre deficitul efectiv i deficitul structural poart numele de deficit ciclic.

Deficitul bugetar cum il acoperim?
Emisiune monetar => inflaie
Datorie public => proces piramidal


De ce este datoria publica o problema?
Fie:
G consumul public
T ncasrile nete din impozite
D stocul existent al datoriei publice
r este rata real a dobnzii
Atunci, dobnda aferent datoriei este:rD
Creterea datoriei publice va fi:
D=G-T+rD => datoria tinde s se autoalimenteze
Procesul poate fi oprit numai dac se nregistreaz un excedent bugetar

Stabilizarea datoriei in conditiile cresterii PIB
Fie g=Y/Y, creterea PIB
D/Y=(G-T)/Y+rD/Y
(D/Y)= D/Y-(Y/Y)xD/Y
Fie D1=D+D i Y1=Y+Y. Variaia raportului D/Y va fi:
D1/Y1-D/Y=(D+D)(Y+Y)-D/Y
(D/Y)=(DY+DY-DY-DY)/Y(Y+Y)
(D/Y)= (YD-DY)/Y(Y+Y)
Pentru valori foarte mici ale lui Y, putem scrie:
(D/Y)= D/Y-Y/YxD/Y=(G-T)/Y+(r-g)D/Y
Dac se are n vedere stabilizarea procentului datoriei publice n PIB, nseamn c
(D/Y) trebuie s fie zero. n consecin vom avea:
(G-T)/Y+rD/Y-Y/YxD/Y=0
(T-G)/Y=(r-g)D/Y.
Stabilizarea datoriei cu inflatie si crestere economica
(D/Y)+M
0
/PY = (G-T)/Y+(r-g)D/Y
n care M
0
/PY reprezint creterea bazei monetare reale ca procent n PIB. Stabilizarea
ponderii datoriei n PIB se va realiza atunci cnd:
(D/Y)=0, ceea ce nseamn c:
(T-G)/Y=(r-g)D/Y-M
0
/PY

Seniorajul
Emisiunea de moned (baz monetar, M0) de ctre banca central cu scopul acoperirii
datoriei publice poart numele de senioraj sau monetizarea datoriei publice.

Politica de crestere economica

Cresterea economica se exprim prin dinamica indicatorilor macroeconomici ai rezultatelor
activitii n termeni reali (PIB, PNB i VN corectai cu mrimea deflatorului IGP)
arat o evoluie pozitiv, ascendent a economiei naionale, pe termen mediu i lung, dar
care nu exclude oscilaii conjuncturale, chiar i regrese economice temporare
este dependent de dinamica macroeconomic i de dinamica demografic
din punct de vedere cantitativ expresia sintetic a creterii economice este ritmul sporului
PNB sau PIB pe locuitor
proces macroeconomic complex
reflect relaia direct dintre input si output
modalitate hotartoare de ridicare a potenialului economiei i bunstrii populaiei
dinamica rezultatelor macroeconomice trebuie privit pe o perioad de timp suficient de lung
pentru a se delimita expansiunea conjunctural pe termen scurt de creterea economic
propriu-zis ce se manifest ca tendin dominant ntr-o perioad mai lung de timp.

Concepte:
Cretere economic zero = menionat pentru prima dat ntr-un raport al Clubului de la Roma
numit Limitele creterii, semnificnd situaia n care rezultatele economice absolute i
populaia total sporesc n acelai ritm, nivelul rezultatelor pe locuitor rmnnd constant.
Cretere economic negativ = descretere economic = arat situaia n care rezultatele
macroeconomice pe locuitor au o tendin de scdere meninndu-se ns sub control o serie de
corelaii fundamentale de echilibru, cu preul unor compromisuri n domeniul eficienei
economice i al bunstrii sociale.
Cretere economic extensiv = se caracterizeaz prin contribuia preponderent a laturilor
cantitative ale factorilor ce contribuie la sporirea PIB sau a altui indicator macroeconomic.
Cretere economic intensiv = presupune o contribuie preponderent a laturilor calitative ale
factorilor ce contribuie la sporirea PIB sau a altui indicator macroeconomic.

Sursele cresterii economice:
Factori directi - resursele umane (ofert de munc, educaie)
- resursele naturale (pmnt, resurse ale subsolului, condiii climatice)
- stocul de capital tehnic (maini, echipamente, cldiri, ci de transport)
- tehnologia (cercetare-dezvoltare, management, inovare).
Factori indirecti - dimensiunea cererii agregate, respectiv capacitatea de absorbie a pieei
interne,
- eficiena sistemului financiar-bancar,
- rata economiilor i rata investiiilor,
- competitivitatea produselor,
- migraia forei de munc i a capitalului,
- politica bugetar i fiscal a statului.

Efectele cresterii economice
Efecte pozitive:
- creterea mai rapid a PIB
- difuzare mai rapida a progresului tehnic
- ameliorarea ocuprii forei de munc i a nivelului
de via
Efecte negative :
-migrarea forei de munc spre zonele dezvoltate (apar dezechilibre)
- meninerea unor zone n subdezvoltare i srcie
- poate duce la exploatarea neraional sau epuizarea resurselor, poluare, urbanizare excesiv,
pia subteran, dispariti zonale, sociale
- paradoxal, poate duce uneori la srcirea populaiei (creterea care srcete sau pauperizant)

Teorii si modele ale cresterii economice

1.Teoriile clasice (A. Smith, Th. Malthus i David Ricardo)-au descris evoluia economiei n
termenii pmntului limitat i ai populaiei n cretere. Clasicii au omis sau au subestimat
contribuia progresului tehnic la creterea produciei.
2.Teoria keynesist i postkeynesist
- modelul keynesist de cretere economic= un model macroeconomic, potrivit
cruia venitul naional crete ca rspuns la creterea cererii agregate
- postkeynesitii R. Harrod i E. Dommar au elaborat la nceputul anilor 40 un model
unisectorial de cretere economic,care evideniaz trei mari probleme:
-posibilitatea unei creteri susinute
-probabilitatea unei creteri susinute n condiii de ocupare deplin
-existena sau nu a ratei garantate de cretere.

3. Teoria neoclasic (R. Harrod, R. Solow, P. Samuelson, J. Hicks, F. Perroux, R. Dornbusch) -
modelul neoclasic al creterii economice explic modul n care acumularea de capital i
schimbrile tehnologice influeneaz economia.
4. Noua teorie a creterii (Paul Romer, Robert Lucas) - premisa acestei teorii este c o
acumulare de capital se asociaz de regul cu o acumulare de cunotine.


Politica de crestere economica
-motivat de nsemntatea i aportul decisiv al creterii economice la dezvoltarea i progresul
economiei i societii
determinat de necesitatea realizrii obiectivelor de guvernare, a cror susinere financiar
este imposibil n afara surselor pe care le asigur creterea economic
cerut de soluionarea diverselor probleme cu care se confrunt societatea contemporan

Definiie: complexul de aciuni ale puterii publice la nivel macroeconomic n vederea ameliorrii
pe termen mediu i lung a performanelor economiei sintetizate n sporirea PIB.
este o politic global, structural, cuprinztoare care vizeaz nivelul naional, zonal,
regional,mondial
component principal a politicii economice
se elaboreaz pe termen mediu i lung
nu este o politic conjunctural, nu gestioneaz fenomene de circumstan, dei rezolvarea
unor probleme conjuncturale poate avea un impact substanial asupra creterii
se sprijin pe progresele tiinei, tehnologiilor, inovaiei
succesele, respectiv eecurile politicii de cretere economic se regsesc n potenialul
economiilor de a asigura ridicarea nivelului de via al populaiei
reorientarea ctre aspectele calitative, sociale, ecologice, capabile s asigure o ridicare
substanial de fond a nivelului de via al populaiei
se fundamenteaz pe orientri doctrinare (neoclasice, liberale, keynesiste, neokeynesiste)

Tendinte in PCE
orientrile politicii de cretere economic reflect mutaiile ce au loc n procesul real al creterii
economice
deplasarea preocuprilor de cretere economic spre domeniile uman, social, ecologie,
securitate, apropierea tot mai mare de finalitatea social
mutarea accentului dinspre investiia n capitalul tangibil ctre investiia n capitalul intangibil.
Spre deosebire de bunurile materiale, ce stau la baza teoriei economice neoclasice, supuse legii
randamentelor descresctoare, bunurile intangibile(cunoaterea, bunuri informaionale) se
caracterizeaz prin randamente cresctoare, deoarece, ideile, cunotinele, cunoaterea, n
general pot fi utilizate i reutilizate la nesfrit, se apreciaz pe msura utilizrii, contribuind
astfel la propulsarea procesului de cretere economic
orientarea ctre o cretere durabil
accentuarea interdependenelor dintre economiile diferitelor ri
protagonitii politicii de cretere economc la nivel regional i mondial sunt companiile
transnaionale
tendina de globalizare este prezent

Obiectivele PCE
- Sporirea PIB real total i pe locuitor ntr-un orizont de timp mai lung, ceea ce presupune
creterea ofertei globale
Asigurarea unei eficiene sporite n alocarea i utilizarea resurselor
Distribuie echitabil a veniturilor corespunztoare aportului real al fiecrui factor la creterea
economic
Protecia mediului ambiant i meninerea echilibrului ecologic, printr-o exploatare i utilizare
raional a resurselor naturale

Componente structurale ale PCE
Sunt reprezentate de elemente i activiti care concur la sporirea ratelor de cretere economic
pe termen lung, la ameliorarea condiiilor de via ale populaiei i mrirea eficienei relaiilor
externe
a.Componenta tehnico-tiinific cuprinde activitile de sprijinire a sectoarelor de cercetare
tiinific i tehnologic, de stimulare a inovrii, precum i activitile prin care se stabilesc
alocarea resurselor, cantitatea, calitatea i modul de combinare a factorilor de cretere utilizai
(locomotiva creterii)
b. Componenta social uman vizeaz formarea resurselor de munc i distribuirea echitabil a
veniturilor i a avuiei pe factorii care susin creterea durabil n timp
c. Componenta financiar surse publice i private, interne i externe
d. Componenta organizatoric (instituional) vizeaz adaptarea instituiilor la condiiile
specifice etapei i crearea cadrului legislativ adecvat
e. Componenta ecologic vizeaz ansamblul de activiti de protecie a mediului i orientarea
proiectelor de dezvoltare a economiei n armonie cucerinele echilibrului ecologic
f. Componenta regional (zonal) are n vedere realizarea creterii durabile n strns legtur
cu echilibrul teritorial, n vederea recuperrii unor eventuale decalaje existente.

Instrumente
a)de stimulare a cresterii prin cerere
-politica fiscala:
- instrumente fiscale care vizeaz metodele de stabilire, percepere i colectare a
impozitelor i taxelor
- stimularea cererii agregate prin reducerea impozitelor i taxelor
- folosirea difereniat a unor faciliti fiscale pentru firmele care
contribuie la sporirea ocuprii i a produciei

-politica bugetara:
- mrirea cheltuielilor bugetare pentru finanarea unor activiti care nu sunt realizate de
regul n regim privat: investiii n infrastructur, cercetare tiinific, informatizarea unor
sectoare, protecia mediului,formarea forei de munc
- cheltuielile bugetare pot influena direct sau indirect creterea durabil,prin influena
activitilor de producie, dar i a consumului

-rata dobanzii:
- are impact asupra procesului de economisire (stimuleaz economisirea) pot fi susinute
investiiile
- instrument de susinere a creditului pentru consum
- rol important n atragerea capitalului strin (creterea ratei dobnzii)

-politica preturilor si a veniturilor
- are n vedere 2 obiective majore interdependente: meninerea
stabilitii preurilor i reducerea inflaiei
- nghearea salariilor i a preurilor
- corectarea veniturilor se realizeaz prin veniturile de transfer

-rata de schimb valutar
- se afl n strns legtur cu instrumentele monetare (ndeosebi cu rata dobnzii)
- influeneaz preurile interne i externe
- influeneaz balana de pli extern
- creterea sau scderea ratei de schimb valutar, chiar dac rezolv unele probleme de
conjunctur, pe termen lung nu avantajeaz creterea economic durabil

b)de stimulare a cresterii prin oferta
politica de stimulare a investiiilor
politica de incitare a economisirii
politica de susinere a concurenei pe piaa muncii prin
temperarea tendinei sindicatelor de a negocia salarii ridicate
politica fiscal i vamal de detaxare care s permit
ntreprinztorilor s sporeasc producia
politica de reformare a instituiilor implicate n procesele de
cretere
stabilitate legislativ ridicat
creterea mobilitii forei de munc
utilizarea taxelor i a subveniilor pentru a elimina externalitile
negative
politica de susinere a exporturilor

Strategia cresterii economice traseaz liniile directoare ale evoluiei economice pe termen lung
i stabilete cile de urmat pentru atingerea obiectivelor fixate n vederea creterii durabile.
1.Strategii voluntariste presupun o mai mare intervenie a autoritii guvernamentale n
aciuni ce au ca efect creterea economic (subvenii, protecionism pronunat, reducerea
importurilor)
au o aplicare mai ampl n ri din Europa Occidental i din
Extremul Orient (Japonia, Taiwan)
Se concretizeaza in:
- conceperea, elaborarea i punerea n aplicare a politicii de cretere economic (prin
intervenia public direct i prin finanare public)
- stabilirea de obiective clare n responsabilitatea guvernului sau a unor instituii de profil
i finanarea lor (instituii publice de cercetare tiinific)
- sprijinirea dezvoltrii a unor firme performante, cu mare capacitate concurenial pe
piaa intern i extern
- elaborarea i aplicarea de programe ample care mobilizeaz importante resurse publice
i private pentru susinerea unor sectoare sau produse
2.Strategii liberale(clasice si neoclasice)
sunt caracteristice mediului economic anglo-american
recurg la metode i mijloace de influenare indirect a procesului de cretere economic, prin:
-acordarea de avantaje fiscale (reducerea impozitelor) pentru firmele care au o
mai mare capacitate investiional i inovaional
-stimularea cercetrii tiinifice i a inovaiei

Se concretizeaza in:
- acordarea unei mai mari deschideri spre exterior a economiei
- acceptarea concurenei ca legtur ntre agenii economici capabili s stimuleze
inovaiile, prin funcionarea nengrdit a pieei libere
- instruirea, formarea i perfecionarea permanent a capitalului uman
- preluarea i finanarea unor aciuni de protecie a mediului

n realitate, cele dou categorii de strategii se combin, rile aplicnd un mix care mbin
elemente voluntariste cu elemente liberale.
3.Strategii totalitare
i-au gsit aplicare n fostele ri comuniste
prghiile de comand se concentrau la nivel guvernamental, unde se hotra
arbitrar alocarea resurselor societii, fr s se in cont de criteriile de
eficien




Programe de crestere economica
fac operaionale politicile i strategiile
concretizeaz i actualizeaz obiectivele pe orizonturi de timp mai scurte
sunt elaborate de instituii de specialitate (centre de dezvoltare, de prognoz n colaborare cu
institute de cercetri)
spre deosebire de strategii, care traseaz direcii principale de dezvoltare a economiei,
programele detaliaz i precizeaz obiectivele, stabilind concret aciuni, termene,
responsabiliti
n programe se precizeaz i sursele de finanare fonduri interne i surse externe
responsabilitatea aplicrii i ndeplinirii lor revine guvernului
un rol decisiv n realizarea programelor de cretere economic l are factorul uman

Beneficii si costuri ale PCE
Costuri:
-costul de oportunitate al cresterii economice (consta in consumul curent sacrificat)
-costuri economice : vizeaz un complex de cheltuieli legate de conceperea, elaborarea i
aplicarea politicii de cretere economic i se refer la: promovarea instrumentelor PCE,
ntreinerea instituiilor angajate n PCE, cercetare dezvoltare, investiiile n capital tehnic,
educaia, instruirea, formarea profesional, protecia mediului. Pot fi: costuri interne (n
interiorul guvernului), costuri externe (suportate de agenii din afara guvernului sau chiar de
ntreaga societate)
-costuri extraeconomice: poluare, diminuarea resurselor, inutilizarea unor factori, ntrzierea
rezolvrii unor probleme
Beneficii
sporul PIB, PIB/loc, sporul venitului naional
creterea economic este o arm mpotriva srciei, contribuind la creterea standardului de
via
permite modificarea stilului de via, prin aceea c, pe msura creterii venitului are loc
modificarea modelului de consum n vederea mbuntirii calitii vieii.
implicaiile creterii asupra redistribuirii veniturilor.

Trebuie avute n vedere compararea efectelor cu eforturile i distribuia n timp a
costurilor i beneficiilor creterii economice. De exemplu, costurile schimbrilor tehnologice
au tendina de a fi generate aproximativ imediat, spre deosebire de beneficiile care se resimt n
viitor.

Dezvoltarea economiei durabile
Dezvoltarea economic este forma de manifestare a dinamicii macroeconomice care presupune,
pe lng creterea economic a rilor un ansamblu de transformri cantitative, structurale i
calitative la nivelul economiei. Dezvoltarea economic implic creterea economic (reciproca
nu este valabil).
Dezvoltarea durabil mbin creterea economic susinut, pstrarea i ameliorarea sntii
natural-umane, justiia social i asigurarea ambianei democratice n viaa social. Altfel spus,
dezvoltarea economic durabil asigur satisfacerea cerinelor prezente de consum fr a le
compromite sau prejudicia pe cele ale generaiilor viitoare.
Dezvoltarea durabil = dezvoltare economic + protecia mediului nconjurtor i conservarea
resurselor naturale.
Indexul societatii durabile Romania
= instrument de msura care s indice la ce nivel fiecare individ:
este in masura sa se dezvolte intr-un mod sanatos si sa obtina o educatie adecvata,
sa traiasca intr-un mediu curat,
sa traiasca intr-o societate echilibrata si in siguranta,
sa foloseasca intr-o maniera responsabila resurse non-regenerabile pentru a nu le epuiza
si implicit lasand viitoarele generatii fara posibilitatea de a le folosi
sa contribuie la durabilitatea lumii, in general.

1. Dezvoltare personala
O viata sanatoasa
Hrana suficienta
Apa potabila suficienta
Servicii de salubrizare corespunzatoare
Oportunitati de educatie
Egalitatea intre sexe
2. Un mediu curat
Calitatea aerului
Calitatea apelor de suprafata
Calitatea pamantului
3. O societate echilibrata
Guvernare buna
Populatia ocupata
Cresterea populatiei
Distributia veniturilor
Datoria



Politica de ocupare pe piata muncii in Romania

Politicile de ocupare reprezint un ansamblu de msuri elaborate de stat pentru a interveni pe piaa
muncii, n scopul stimulrii crerii de noi locuri de munc, al ameliorrii adaptrii resurselor de munc la
nevoile economiei, al asigurrii unei fluiditi i flexibiliti eficiente pe piaa muncii, diminundu-se
dezechilibrele i disfuncionalitile.
Politicile ocuprii resurselor de munc au ca obiectiv meninerea i creterea gradului de ocupare a
populaiei active prin aciuni directe sau indirecte menite s asigure locuri de munc pentru tinerii care
intr pe piaa muncii, pentru omeri sau alte persoane ce vor s se angajeze ca salariai.
Obiectivul oricarei strategii de ocupare a factorului munca il reprezinta crearea conditiilor pentru
exercitarea unui drept fundamental si, totodata, constitutional al omului, dreptul la munca si la alegerea
libera a profesiei (asigurarea locurilor de munca structural, cantitativ si calitativ; flexibilitatea pietei
muncii)
Masuri pentru realizarea obiectivelor:
-la scara macroeconomica -la scara regionala -la nivel de firma
Actiuni: directe (active) si indirecte(pasive)
Masurile active - au scopul de a crea noi locuri de munc i de a mri gradul de ocupare (vizeaz o
dezvoltare rapid a unor noi competene i oportuniti de ocupare a forei de munc, prin asistena n
cutarea unui loc de munc; programe educaionale i de instruire continu; crearea direct a unor
locuri de munc care s permit acumularea de experien).
asistenta pentru investitiile generatoare de locuri de munca,
asistenta pentru mentinerea locurilor de muna,
sprijin pentru angajarea somerilor sau a potentialilor someri,
cresterea capacitatii antreprenoriale a regiunii,
organizarea si sprijinirea lucrarilor publice,
sprijin in vederea reducerii timpului de lucru, etc.
Masurile PASIVe urmresc meninerea ocuprii, dar i susinerea somerilor
ajutorul de somaj,
ajutor de integrare profesionala,
alocatia de sprijin.
Mecanisme de reglare a ocuparii
Politici de stimulare a crearii de noi locuri de munca
Politica de acumulare si investitii
Dezvoltarea sectorului serviciilor
Politicile speciale (fiscale, monetare, mixte)
Ocuparea in Ro: piaa muncii din Romnia caracteristici i particulariti
efectele crizei pe piaa muncii analiza unor indicatori specifici
identificarea unor msuri pentru reducerea efectelor crizei i mbuntirea ocuprii
Piaa muncii din Romnia factori de influen
scderea i mbtrnirea populaiei
migraia
situaii atipice ale structurilor ocupaionale
munca la negru
productivitatea muncii
criza economico-financiar actual
1. Impactul mbtrnirii demografice asupra pieei muncii
scderea forei de munc
insuficiena resurselor economice necesare susinerii persoanelor vrstnice
pe termen scurt, pot aprea efecte pozitive ale scderii populaiei, prin reducerea
cheltuielilor fcute de familie i stat pentru concedii pre i post natale, alocaii pentru
copii, asisten medical, colarizare
costurile vor crete dup 2025, cnd la vrstele avansate se vor afla generaiile mari
dinainte de 1990 iar populaia n vrst de munc va fi compus din generaii mai mici
nscute dup 1989
pe termen lung crete rata de dependen a persoanelor vrstnice
n 1989: 4 salariai 1 pensionar
prezent: <1 salariat 1 pensionar
sunt afectate sistemul de asigurri sociale, sistemul de asigurri medicale
influene asupra productivitii muncii
2. Migraia
migratia tinerilor specialisti s-a amplificat
pot aparea dezechilibre pe piata muncii, ca urmare a deficitului de specialisti pe anumite domenii
3. Situaii atipice la nivelul structurilor ocupaionale
Agricultura:
populaia ocupat n agricultur n Romnia n anul 2009 nregistreaz cel mai mare nivel
din UE: 23%
agricultura este neomogen 35% din suprafaa agricol este deinut de gospodriile
rneti mici i foarte mici, sub 5 ha;
munca n agricultur este preponderent de tip familial si presupune producerea de bunuri
ndeosebi pentru autoconsum

Industria : industria a contribuit n ultima perioad la refacerea de dup criz, dei i n
industrie au fost nregistrate pierderi cauzate de realizrii unor reforme ineficiente.

Serviciile : n Romnia ultimilor ani s-a dezvoltat sectorul serviciilor ce utilizeaz munca slab
calificat.
4. Munca la negru
ocuparea informal
12% PIB (2009, http://standard.money.ro/)
este cauzat de
restructurri i creterea omajului
factori instituionali (structura i mrimea taxelor, structura sistemului de
securitate social, birocraie)
ncrederea sczut n instituiile statului i n beneficiile ce deriv din sistemul
de securitate social
criza economic


Munca la negru
se manifest mai ales n agricultur sau prin nedeclararea unor venituri salariale, sub
forma: ( muncii far contract; muncii cu contract, dar cu clauze ascunse ; muncii n
familie, pentru piaa, nedeclarat
este realizat n special de persoanele cu educaie sczut
5. Criza economico-financiar actual - efecte pe piaa muncii
instabilitate, incertitudine n economie
restrngerea activitilor economice cererea de munc scade crete numrul omerilor
creterea srciei n munc
scderea ocuprii n anumite sectoare
msuri de reducere a timpului de munc
ratele ocuprii au revenit la niveluri de acum civa ani
au fost afectai mai ales lucrtorii temporari i tinerii
inseria tinerilor pe piaa muncii devine mai dificil
susinerea dificil a pensiilor i a ajutoarelor sociale
Cresterea ratei somajului in majoritatea statelor UE in 2010 chiar cu doua cifre
Resorbirea somajului poate necesita 4-5 ani
Presiuni pentru structura sociala a constructiei europene, inclusiv pentru acceptabilitatea
modelului european
Eurobarometru ingrijorari care au trecut in fata schimbarilor climatice si terorismului
Criza economica a afectat mai mult barbatii decat femeile. Somajul in randul barbatilor a trecut
de la 4,5% in decembrie 2008 la 8,3% in decembrie 2009, in timp ce in randul femeilor a de la
4,4% la 7,1% .
au fost cel mai mult afectate de criza sectoarele productive (constructii si metal-mecanic) in care
erau angajati preponderent barbati
Msuri pentru reducerea efectelor crizei i mbuntirea ocuprii
1. Msuri care vizeaz politicile ocupaionale:
Msuri active
au scopul de a crea noi locuri de munc i de a mri gradul de ocupare (vizeaz o dezvoltare
rapid a unor noi competene i oportuniti de ocupare a forei de munc, prin asistena n cutarea
unui loc de munc; programe educaionale i de instruire continu; crearea direct a unor locuri de
munc).
Msuri pasive
urmresc meninerea ocuprii i sprijinirea omerilor (ajutor de omaj, ajutor de
integrare profesional, alocaie de sprijin)
2. Msuri care vizeaz educaia
mbuntirea corelrii programelor educaionale cu cerinele pieei muncii
creterea rolului educaiei i lifelong learning
oamenii bine pregtiti reprezint o investiie pe termen lung a societii, devenind
suportul creterii i al dezvoltrii economice
educaia i nvarea continu stau la baza adaptrii rapide la schimbrile impuse de noile
cerine ale pieei muncii, la competiia de pe piaa muncii
Investitia in educatie
sursa de obtinere a avantajului competitiv
castigarea unei mai mare stabilitati pe piata
muncii, ceea ce reduce implicit riscul somajului
persoana educata participa mai mult pe piata muncii pe durata vietii
Exist o relaie direct ntre nivelul de dezvoltare al economiei i nivelul de calificare al forei de munc:

nu pot fi create locuri de munc nalt calificate pentru o for de munc slab calificat,
o pondere redus a celor nalt calificai nu poate asigura o cretere economic substanial i
constant.
Se impune:
corelarea politicilor de ocupare cu cele referitoare la dezvoltarea nvmntului i formrii
profesionale
trebuie avute n vedere modaliti de nvare pe tot parcursul vieii
modernizarea infrastructurii pietei muncii, adaptarea sistemul educational la cerintele pietei,
cercetarea stiintifica si inovarea
Soluii pentru mbuntirea corelrii programelor educaionale cu cerinele pieei muncii
o analiz complex a evoluiei profesiilor i a necesitilor existente la nivel naional;
o mai bun cooperare ntre universiti i mediul de afaceri;
dezvoltarea i furnizarea serviciilor de orientare, consiliere i ndrumare n sprijinul tranziiei de
la coal la viaa activ;
sprijinirea programelor de nvare continu;
accesarea fondurilor europene pentru dezvoltarea unor programe specifice;
3. Msuri care s vizeze dezvoltarea domeniilor cu potenial
agricultur- agricultura ecologic
crearea locurilor de munc verzi
atragere de fonduri europene
4. Msuri care s vizeze migraia i demografia
promovarea unor politici de meninere n ar a tinerilor bine pregtii;
creterea natalitii (reconcilierea dintre viaa de familie i cea profesional, cresterea
accesabilitatii si a calitatii serviciilor de asistenta sociala, de asistenta de sanatate, de
integrare a copiilor in programe educationale, susinerea i mbuntirea politicilor de
reintegrare a mamelor pe piata muncii).
5. Msuri care s vizeze corelarea politicilor i strategiilor ocupaionale cu celelalte politici
macroeconomice i cu strategiile UE
politici educaionale
politici monetar-fiscale
politica agricol
politica industrial
politica de cretere economic i dezvoltare durabil
Strategia Europa 2020
Strategia Lisabona
In anul 2000 este elaborata Strategia de la Lisabona, prin care este stabilit obiectivul pe zece ani
al Uniunii Europene, reprezentat de transformarea economiei comunitare in cea mai competitiva
economie bazata pe cunoastere. In acest sens, strategia are drept scop combaterea somajului la
nivelul UE.
Strategia a fost structurata pe patru piloni :
1) angajabilitatea ;
2) antreprenoriatul ;
3) adaptabilitatea;
4) asigurarea de sanse egale.
Tinte specifice stabilite la Lisabona pentru statele membre UE
rata generala a ocuparii 70%;
rata de ocupare in randul femeilor 60%;
rata de ocupare de 50% pentru persoanele cu varste cuprinse intre 55-64;
fiecarui somer i se ofera un loc de munca, posibilitatea de instruire, de formare suplimentara sau
orice alta posibilitate de imbunatatire a integrarii profesionale, in termen de cel mult 4-16 luni,
pana in 2010, in cazul tinerilor care au abandonat scoala si in termen de cel mult 12 luni, in cazul
adultilor;
pana in 2010, 25% din somerii pe termen lung ar trebui sa participe la o masura activa, de
exemplu la o actiune de formare sau de reconversie profesionala, la un stagiu practic sau la
oricare alta masura destinata facilitarii integrarii profesionale, in scopul de a atinge media
inregistrata de cele 3 state membre cele mai avansate
Tinte specifice stabilite la Lisabona pentru statele membre UE (continuare)
nivelul mediu de participare la procesul de invatare pe tot parcursul vietii sa fie de cel putin
12,5% pentru populatia adulta apta de munca (grupa de varsta 25-64 ani);
persoanele care cauta un loc de munca in UE sa poata consulta toate posturile libere fcute
publice prin intemediul agentiilor de ocupare a fortei de munc din statele membre;
sa se obtina o crestere cu cinci ani, la nivelul Uniunii Europene, a varstei medii de iesire la pensie
in cadrul pietei muncii, pan in 2010 ( prin comparatie cu 5, in 2001);
asigurarea pana in 2010 a unor servicii de asistenta social pentru cel putin 90% din copiii intre 3
ani si varsta obligatorie de scolarizare si pentru cel putin 33% din copiii cu varsta sub 3 ani;
sa se asigure o rata medie de abandon scolar, la nivel european de sub 10 %;
pana in 2010, cel putin 85% din persoanele in varsta de 22 de ani sa fi absolvit o scoala liceala
sau profesionala.
Strategia Lisabona Revizuita
In martie 2005, Consiliul European de primavara reunit la Bruxelles a analizat rezultatele
obtinute in implementarea Agendei Lisabona si a lansat Strategia Lisabona Revizuita, prin care
se reafirma angajamentul de a sustine dezvoltarea durabila si de a moderniza modelul social
european, bazat pe dinamism economic, coeziune sociala si responsabilitate fata de mediu
Agenda 2020
Noua strategie, sprijinit n principal de rile occidentale ale UE, i propune promovarea
creterii economice bazate pe cunoatere i crearea de locuri de munc pe termen lung prin
subvenionarea de ctre stat a tehnologiilor verzi.
Proiectul agendei Europa 2020 are in vedere 3 mari formule de crestere economica:
1.crestere economica inteligenta (care presupune dezvoltarea unei economii bazate pe
cunoatere i inovare )
2.crestere economica durabila (prin promovarea unei economii competitive, cu emisii
sczute de carbon i o utilizare eficient a resurselor )
3.crestere economica inclusiva (care presupune promovarea unei economiii cu grad ridicat de
ocupare a forei de munc, generatoare de coeziune social i teritorial)
75% din populaia in varsta de 20-64 de ani trebuie sa fie angajata,
3% din PIB-ul UE trebuie sa fie investit in cercetare si dezvoltare,
obiectivele climatice si energetice 20/20/20 trebuie sa fie indeplinite - reducerea emisiilor de
dioxid de carbom cu 20% fata de nivelul din 1990, consumul energetic scazut cu 20% si 20% din
energie sa fie produsa din surse regenerabile,
obiective:
ponderea abandonului scolar timpuriu trebuie sa fie sub 10%, iar cel putin 40% din generatia
tanara trebuie sa aiba studii universitare,
trebuie redus cu 20 de milioane numarul persoanelor expuse riscului saraciei.
Rata ocuprii forei de munc pt persoanele cu vrsta 20-64 ani = 75%;
Toate obiectivele strategiei Europa 2020 influeneaz i sunt influenate de politicile
ocupaionale:
mbuntirea nivelului de educaie poate contribui la o mai bun inserie pe piaa forei
de munc;;
o capacitate mai mare de cercetare - dezvoltare i inovare n toate sectoarele economiei,
combinate cu o utilizare mai eficient a resurselor va mbunti competitivitatea i va
accelera crearea de locuri de munc;
Creterea ponderii economiei verzi presupune crearea de locuri de munc ecologice
(verzi)
Comisia European consider c factorii-cheie ai implementrii strategiei Europa 2020 trebuie s
fie axai pe urmtoarele prioriti:
creare de valoare prin cretere economic bazat pe cunoatere;
ocupare ridicat + coeziune social
crearea unei economii competitive i ecologice.
Eforturile necesare pt implementarea Strategiei Europa 2020 trebuie s includ aciuni att la nivel
european, ct i la nivel naional. Astfel, statele membre trebuie s:
fac investiii eficiente n sistemele de educaie i formare profesional la toate nivelurile;
faciliteze ocuparea tinerilor, prin aciuni care s includ orientare i consiliere profesional;
implementeze msuri de flexicuritate, pt a reduce segmentarea pieei muncii i a facilita
mobilitatea ocupaional ;
pun n aplicare cadrul european de calificri;
asigure dobndirea de competene necesare pentru integrarea rapid i eficient pe piaa muncii
dezvolte parteneriate ntre mediul educaional i mediul de afaceri;
dezvolte sistemele de securitate social pentru a asigura un nivel adecvat al ajutoarelor de sprijin
i al accesului la asistent social i medical..
Succesul implementrii Strategiei Europa 2020 in Romania depinde de:
subordonarea politicilor comune ale UE i a celor naionale (structurale i de ajustare
macroeconomica) la obiectivele Strategiei Europa 2020
coordonarea Programelor Nationale de Reforma si a Programelor Nationale de
Convergenta,
monitorizarea progreselor realizate, dar si identificarea blocajelor i a efectelor adverse-
n timp real.
Prioritati de actiune
mbuntirea funcionrii pieei forei de munc,
o mai bun ocupare i o cretere a eficienei muncii printr-o mai bun educaie i formare
profesional continu
politici de promovare a crerii de locuri de munc i de stimulare a cererii de munc
Imbuntirea calitii locurilor de munc i a condiiilor de munc
I n concluzie, succesul implementrii strategiei Europe 2020 n Romnia depinde de:
adoptarea strategiei Europe 2020 ca document central de realizare a politicii economice,
promovarea unui sistem de planificare integrat care s reuneasc politicile naionale cu politicile
europene,
stabilirea prioritilor i punerea n aplicare a unor msuri concrete n scopul de a le aplica.
Concluzii:
eficiena unui model sau a altuia depinde de mai muli factori: fora economic a rii, politicile
adoptate, context economic i politic.
fiecare model depinde i de cultura fiecrei ri, de responsabilitatea factorilor de decizie n
modul de aplicare a politicilor adecvate (de corelarea politicilor pieei muncii cu celelalte politici
economice)
rezultate pozitive au nregistrat mai ales rile care au susinut politicile active (pe termen lung).

politicile pieei muncii trebuie s fie intercorelate i integrate, adic s vizeze att omerii, ct i
populaia ocupat ( pe termen scurt i pe termen lung)
politicile pieei muncii trebuie s anticipeze schimbrile privind cererea/oferta de munc.


Politica industriala

Politica industrial totalitatea aciunilor guvernamentale n vederea stimulrii ofertei de
bunuri, prin modificarea stimulentelor de a intra/iesi pe/de pe anumite piete.
Argumente pt promovarea politicii industriale (provin din necesit prevenirii i rezolv unor eec
ale pietei cu) :
dimensiunea firmei scara i dimensiunea firmei sunt fundamentale pt creterea
competitivitii
externaliti ntre firme cunotinele de cercetare-dezvoltare vor fi furnizate insuficient
pe pieele libere. Rezolv externalit pp stimularea cercetrii comune ntre firme,
creterea investiiilor n capitalul uman.
reputaia de calitate firmele trebuie stimulate difereniat pentru a produce bunuri de
calitate ridicat.
modelarea instituional ineficient din partea pieei politica industrial trebuie s
stimuleze crearea unor sisteme instituionale optime (sisteme dinamice de inovare).
Argumente contra promovrii unei politici industriale:
pot aprea fenomene precum selecia advers, informaia asimetric
se poate manifesta distorsionarea concurenei prin acordarea unor subvenii selective.
Obiectivele politicii industriale:
promovarea competitivitii pe pia
ajustarea industriei la modificrile industriale din economie
promovarea iniiativei antreprenoriale
sprijinirea activitilor de inovare pe pia
crearea unui mediu favorabil cooperrii dintre firme n domeniile cercetare, inovare,
dezvoltare
adncirea i accelerarea ajustrii structurale (restructurare i privatizare)
Instrumentele politicii industriale: subvenii; msuri de politic comercial; achiziii
publice; ntreprinderi de stat; formarea profesional; standardizarea/certificarea/calitatea
Politica industrial a Romniei
- au fost aplicate ajustri cu efecte n toate subsistemele industriale, care au condus la degradarea
general a structurii industriale
- au disprut unele ramuri care co0ntribuiau la generarea progresului tehnic, la asigurarea
securitii alimentare,
- s-au nregistrat performane sczute la nivelul unor firme, din cauza mediului macroeconomic
puternic turbulent (inflaie ridicat, rate ale dobnzii ridicate, fiscalitate crescut)
Sunt necesare: - stimularea ramurilor industriale cu potenial de cretere superior mediei
- eficientizarea sectoarelor industriale cu vulnerabilitate economico-financiar (industria
extractiv, siderurgic, de prelucrare a ieiului)
- creterea productivitii muncii
- lichidarea judiciar a ntreprinderilor cu valoarea adugat negativ.
Din analiza sistemului de companii al economiei romneti se pot desprinde urmtoarele
concluzii:
Romnia ocup o poziie dezavantajoas n cazul industriilor de nalt tehnologie
economia romneasc este orientat ctre ramuri intensiv consumatoare de energie
costul sczut al forei de munc avantaj competitiv ce trebuie privit cu circumspecie
pt c, odat cu integrarea n UE salariile vor crete, iar competitivitatea ramurilor
intensive n for de munc cu cvalificare redus i cu cost sczut, va scdea
specializarea economiei romneti ctre industria alimentar
Strategia de politic industrial a Romniei
susinerea dezvoltrii unui mediu de afaceri viabil i deschis
dezvoltarea pieei libere i concureniale
promovarea investiiilor intabgibile
dezvoltarea cooperrii industriale
susinerea dezvoltrii IMM-urilor
promovarea coeziunii sociale
restructurare i privatizare
stimularea investiiilor
asigurarea compatibilitii cu mediul nconjurtor
corelarea cu Programul de Dezvoltare Regional a Romniei


POLITICA COMERCIAL


- obiectivul principal: stimularea dezvoltrii economiei naionale i protejarea acesteia de
concurena strin
- vizeaz creterea competitivitii produselor romneti, reducerea deficitului balanei
comerciale, ncurajarea ofertei agregate.

Principii:
- urmrete promovarea relaiilor economice externe, prin impulsionarea exporturilor,
- protejarea economiei naionale de concurena strin, prin reglementri i control asupra
importului,
- echilibrarea balanei comerciale i a balanei de pli

Instrumente folosite:
- taxe vamale = impozite indirecte pe care le percepe statul asupra mrfurilor, at cnd
acestea trec graniele rii respective. Reprezint surs de venituri la bugetul statului si au
o influen direct asupra preului produselor care fac obiectul comerului exterior.
- contingente (limitri ale cantitii de bunuri care poate fi importat)

Taxe vamale versus contingente
Taxe vamale Contingente
Instrument prin care se obstrucioneaz
importurile
Instrument prin care se obstrucioneaz
importurile
Productorii interni nu cunosc cu
exactitate mrimea ofertei strine
Productorii interni cunosc cu exactitate
mrimea ofertei strine
Guvernul ncaseaz venituri la buget de pe
urma aplicrii tarifului
Firmele importatoare ncaseaz venituri ca
urmare a aplicrii contingentului (rente de
contingent)
Oferta de buburi de import se poate
modifica ca urmare a creterii
competitivitii productorilor strini sau a
existenei unui curs favorabil lor
Oferta de buburi de import rmne aceeai
Daca elasticitatea cererii n funcie de pre
pt bunul respectiv este foarte mic,
impunerea tarifului nu este eficient
Daca elasticitatea cererii n funcie de pre
pt bunul respectiv este foarte mare,
impunerea contingentelor nu este eficient
Daca se dorete reducerea importurilor cu
o anumit cantitate impunerea tarifului
nu are eficien ridicat
Daca se dorete reducerea importurilor cu
o anumit cantitate impunerea
contingentelor are eficien ridicat
Risc sczut de lobby politic, corupie Risc crescut de lobby politic, corupie pt
a obine licene de import.

- restricii voluntare la export (aplicarea lor are aceleai efecte de bunstare ca i
contingentele, dar rentele de contingent (veniturile obinute de importatori ca urmare a
aplicrii contingentului) rmn la exportatorii din ara care aplic restriciile voluntare la
export. O ar i limiteaz voluntar exporturile dac se teme c alt ar ar putea s
impun contingente, i astfel, exportul ar fi mult mai mic.

- bariere netarifare (pp exigene legate de normele sanitar-veterinare, standarde de
calitate, cerine legate de protecia mediului, ambalarea produselor, etc.). Prin aceste
msuri se pot bloca importurile. Se consider c barierele netarifare reprezint o form
mascat de protecionism.

- Legile comerului corect cuprind impunerea de
taxe antidumping. Dumpingul pp vnzarea unor produse n exterior
la preuri mai mici dect costul de producie i la preuri mai mici
dect cele de pe piaa statului care export. Efect: bunstare
crescut pt consumatori. In cazul n care se descoper un caz de
dumping, se percepe o tax vamal egal cu diferena dintre costul
de producie i pre = tax antidumping.
subvenionarea exportului subvenionarea de ctre guvern a
produciei interne a firmelor n vederea ncurajrii exporturilor.
impunerea unor taxe suplimentare la import at cnd productorii
(romni) se confrunt cu o concuren neloial a importurilor si
cer guvernului taxe suplimentare la import.

Comer liber versus protecionism:
Comer liber statele nu folosesc bariere n calea comerului
Protecionismul statele care restricioneaz importul de bunuri















Politica agricola

Politica agricola totalitatea masurilor, metodelor de actiune prin care statul urmareste
atingerea obiectivelor in domeniul agricol.
-este un instrument de interventie prin care se analizeaza alocarea resurselor in sectorul agricol.
Doua probleme principale stau la baza sustinerii politicii agricole:
-problema securitatii alimentare
-problema veniturilor producatorilor agricoli
Daca rata de crestere a cererii a productiei agricole > rata de crestere a ofertei => Pretul
productiei agricole creste => statul intervine prin politica agricola pentru a sustine cresterea
productiei prin masuri precum (subventionare, extinderea terenurilor cultivate, urbanizare,
dezvoltarea sistemelor de irigatie)
Daca rata de crestere a cererii < rata de crestere a ofertei => P scade => statul intervine prin
masuri de sprijinire a producatorilor agricoli prin: (subventionare, credite subventionate,
preluarea supraproductiei etc)
Obiectivul principal al politicii agricole stabilitatea pietelor agricole si asigurarea veniturilor
producatorilor agricoli.
Observatie: In tarile dezoltate prin politica agricola se urmareste sustinerea veniturilor
producatorilor agricoli. In tarile mai putin dezvoltate se urmareste mentinea preturilor produselor
agricole la un nivel atractiv pentru investitiile care folosesc produsele agricole ca materie prima.
Alte obiective:
1)Economice
- cresterea productivitatii
- cresterea productiei
- preturi ale produselor agricole care sa sustina veniturile producatorile, dar care sa fie atractive
si pentru consumatori
2)Sociale
-siguranta alimentara
-ocuparea eficienta resurselor de munca
3)Ecologice
-protectia mediului
-dezvoltarea produselor ecologice
Argumentele economice care stau la baza adaptarii politicii agricole sunt:
1.argumentul echitabilitatii
2.argumentul eficientei (cresterea productivitatii muncii, siguranta alimentara, cresterea calitatii
produselor agricole)
3.argumentul comertului exterior (fluidizarea comertului european si dorinta tarilor exportatoare
de a avea o singuranta in planul produselor agricole pe diferite piete)
4.argumentul esectului pietei (instabilitatea preturilor, mobilitatea redusa a factorilor de
productie din agricultura si ciclicitatea veniturilor)
Instrumentele politicii agricole
-subventionarea
-impozite, taxe
-preturi
-plati compensatorii
-cumpararea si stocarea surplusului de catre stat
-legislatia (ex. reglementari care sa sustina asocierea producatorilor)

Ex1: interventia pentru sustinerea preturilor (in vederea sustinerii producatorilor agricoli)
-pretul va fi mai mare decat pretul de echilibru de pe piata libera
-pretul de interventie are ca scop sustinerea veniturilor ofertantilor
-pe termen scurt oferta creste si cererea scade
-pe termen lung excesul de oferta va determina scaderea pretului
-aceasta metoda de interventie presupune cheltuieli bugetare ridicate
Ex2: taxe de la import
-pot urmari cresterea preturilor la produsele importate pentru a sustine productia interna si
consumul produselor productiei interne.
Efectele acestei masuri:
-cresterea ofertei
-scaderea consumului bunurilor
-taxele din import merg la bugetul de stat

Politica agricola comuna
-una dintre cele mai vechi politici adoptate de UE(50 de ani de aplicare)
-geneza ei deriva din problemele alimentare generate de al 2-lea raboi mondial
-politica costisitoare (reprezinta 45% din cheltuielile UE)
-din aceste cheltuieli 69% reprezinta plati directe si 23 % cheltuieli pt dezvoltare rurala
Obiectivele PAC:
-cresterea productivitatii prin promovarea progresului tehnic si prin cresterea eficientei ocuparii
fortei de munca din agricultura
-marirea conditiilor de trai si de munca pentru locuitorii mediului rural
-asigurarea sigurantei alimentare
-sustinerea veniturilor fermierilor
-preturi atractive pentru consumatori
PAC 2 piloni:
pilon 1.organizatiile comune de piata = care presupune aplicarea acelorasi reguli la nivelul UE
cu privire la produsele agricole
pilon 2.dezvoltare rurala


Pilon 1 foloseste ca instrumente:
a)preturi
-pret indicativ pretul pe care-l propune consiliul europei pentru produsele agricole
tranzactionate in cazul pietei din UE; de regula acest pret este mai mare decat pretul mondial in
vederea sustinerii producatorilor agricoli.
-pret de interventie pretul minim garantat de UE pe produsele agricole obtinute si
tranzactionate pe piata interna; atunci cand pretul unor produse scade ajungand la nivelul pretului
de interventie sau sub acesta, agentii autorizati de UE cumpara si stocheaza produsele al caror
pret agricol scade oferind producatorilor acest pret de interventie mai mare.
-pret de prag preturile sub care nu se poate cobori atunci cand se fac importuri in UE
b)Interventia pe piata (stocarea)
-agentii autorizati preiau si stocheaza bunurile al caror pret a scazut pentru a oferi prdoucatorilor
, pretul minim garantat. Aceasta masura a dus la aparitia supraproductiei si a presupus cheltuieli
bugetare ridica => se urmareste reducerea aplicarii ei
c)Ajutoare financiare sub forma:
-subventiilor (subventionarea productiei pentru bunurile al caror consum s-ar reduce)
-plati compensatorii
-alte ajutoare financiare
d)cotele de productie
stabilirea unei cote de productie maxime pentru fiecare producator
-cotele de productie se stabilesc anual, la nivel national si pe ferme
-atunci cand cotele de productie sunt depasite se aplica penalizari sau se reduce pretul de
interventie pentru anul viitor
e)taxe vamale
-la import taxarea este unica la nivelul UE
-uneori se aplica si contingente tarifare (taxe vamale scazute) pentru anumite produse
-produsele care fac importuri in UE trebuie sa respecte norme impuse de calitate, sanitare
Pilon 2 foloseste ca instrumente:
-dezvoltarea zonei rurale nu numai prin dezvoltarea agriculturii ci si prin dezvoltarea altor
servicii
-protectia mediului, dezvoltarea produselor ecologice
-dezvoltarea tehnologiilor
Romania trebuie sa adopte o politica agricola pe termen lung cu tinte precise , care sa tina cont
de caracteristicile si problemele agriculturii romanesti.
- sa urmareasca dezvoltarea infrastructurii in mediul rural
- o mai buna absorbtie a fondurilor europene
- dezvoltarea sistemului financiar
- dezvoltarea tehnologiilor in agricultura


Analiza mixului de politici macroeconomice cu ajutorul modelului
Mundell-Fleming

Robert Mundell, laureat al Premiului Nobel in economie, a demonstrat importanta
regimurilor cursului de schimb pentru o economie nationala, parerea lui fiind ca cea mai buna
cale de integrare intr-o uniune monetara este prin cursurile de schimb fixe.
Decizia de a avea curs de schimb fix are avantaje, dar si dezavantaje. O tara poate sa
absoarba efectele perturbante ale socurilor asimetrice modificandu-si cursul de schimb. Pe de
alta parte, prin eliminarea cursurilor de schibm se poate elimina, incetul cu incetul, si implicarea
guvernelor in controlul inflatiei. Costurile si beneficiile pe care le poate avea o tara care adera la
o zona in care cursurile de schimb sunt fixe depind de masura in care propria economie se poate
integra si face fata concurentei economiilor potentialilor parteneri.
In cazul in care cursul de schimb este flotant, politica monetara devine puternica, iar politica
fiscala slaba. Inversul este valabil cand exista un curs de schimb fix.

Eficienta politicilor monetare si fiscale in modelul Mundell-Fleming

curs de schimb fix => politica monetara ineficienta => politica fiscala eficienta
curs de schimb flexibil => politica monetara eficienta => politica fiscala ineficienta

Mundell-Fleming este un simplu model keynesist, in care preturile sunt date. Anticiparile sunt
statice, respectiv nu este prevazuta o realiniere. Deoarece preturile si salariile sunt date, nu exista
un compromis intre somaj si inflatie (nu exista curba Phillips). Factorii de decizie sunt interesati
in general de urmarirea unui nivel ridicat de ocupare a fortei de munca, fara sa se puna problema
inflatiei in acest model.
In acest context, se pune problema eficientei politicii monetare, respectiv fiscale, in conditii de
mobilitate restrictionata/libera a capitalului. Se presupune ca introducerea mobilitatii neliitate a
capitalului reprezinta o trecere catre piata unica. Echilibrul general al economiei corespunde
acelei combinatii dintre rata dobanzii si nivelul venitului, capabila sa asigure atat echilibrul
intern, cat si echilibrul exterm

A.Politici expansioniste intr-un regim al cursului de schimb fix

In cazul cursului de schimb fix, necunoscutele in modelul Mundell-Fleming sunt rata dobanzii,
venitul si balanta de plati; stocul de moneda se ajusteaza gradual pentru a restabili echilibrul
extern; o ajustare a stocului monetar va deplasa curba LM; orice deficit al BP implica o vanzare
de valuta de catre banca centrala, ceea ce va determina scaderea masei monetare si deplasarea
LM spre stanga.


a)Politica monetara expansionista
Politica monetara poate fi un instrument folositor, utilizat pentru a amortiza perturbarile care
afecteaza economia. De exemplu, in cazul unei crize economice, o politica monetara de relaxare
(expansionista) poate impulsiona reluarea cresterii economice. Ca toate instrumentele, politica
monetara poate fi totusi utlizata in mod necorespunzator. Tiparirea banilor in scopul acoperirii
deficitelor bugetare reprezinta un motiv suficient pentru care unele tari decid sa-si lege propriile
maini si sa adopte o anumita forma de fixitate.
Pe termen scurt, variabilele reale din economie pot fi influentate de cele monetare, ceea ce face
ca utilizarea politicii monetare si a cursului de schimb sa poate rezolva eventuale fluctuatii
ciclice nedorite. Pe termen lung ne confruntam cu urmatoarele: principiul neutralitatii monetare
si principiul paritatii puterii de cumparare. Neutralitatea monedei descrie situatia in care
modificarile in variabilele nominale nu afecteaza variabilele reale, deoarece o crestere a ofertei
de bani are, pe termen lung, drept efect cresterea preturilor. Principiul neutralitatii se extinde de
asemenea si la cursurile de schimb , iar acest aspect este cunoscut ca principiul paritatii puterii de
cumparare. Astfel, conform principiului paritatii puterii de cumparare, cursul de schimb al tarii,
unde preturile au crescut mai mult se va deprecia fata de moneda celeilalte tari cu o rata
echivalenta. Daca pe termen lung politica monetara este neutra, pe termen scurt, modificarea
variabilelor nominale poate influenta variabilele reale. Eficienta/ineficienta politicii monetare
asupra variabilelor reale dintr-o economie este analizata cu ajutorul modelului Mundell-Fleming
in continuare.


In cazul absentei mobilitatii capitalurilor, punctul A corespunde echilibrului general al
economiei. O politica monetara expansionista va deplasa la dreapta curba LM. Noul echilibru
intern este in punctul B. Efectele politicii monetare, precum si modalitatile de asigurare a
echilibrului economiei pot fi sintetizate astfel:
-contul curent este deficitar la nivelul echilibrului intern B, exercitand presiuni, in sensul
dreprecierii cursului de schimb;
-pentru a mentine un curs de schimb fix, BC cumpara moneda nationala, in schimbul valutei
cerute pe piata valutara;
-masa monetara se reduce, iar curba LM se va deplasa catre stanga, panca cand va atinge pct. A;
-politica monetara nu are nici un efect asupra venitului

Si in cazul mobilitatii perfecte a capitalurilor, eficacitatea politicii monetare este nula. Politica
monetara genereaza o reducere a rezervelor valutare , determinand un deficit al contului curent.
Efectele vor fi urmatoarele:
-echilibrul intern, generat de deplasarea LM corespunde unui deficit al balantei de plati;
-reducerea ratei dobanzii (in pct B) determina o iesire a capitalurilor
-cursul de schimb tinde sa se deprecieze;
-banca centrala cumpara moneda nationala pentru a mentine cursul fix;
-LM se deplaseaza spre stanga pana la echilibrul initial (punctul A). In aceasta situatie politica
monetara este ineficienta;

b)Politica fiscala expansionista
Modificand cheltuielile publice sau impozitele, guvernul afecteaza cheltuielile totale: cresterea
cheltuielilor publice sau reducerea impozitelor duce la cresterea cererii, iar IS se deplaseaza spre
dreapta. In absenta modificarilor in politica monetara, LM ramane nemodificata.


In cazul absentei mobilitatii capitalurilor, echilibrul intern, obtinut prin deplasarea IS,
corespunde unui deficit al contului curent (in B creste venitul, cresc importurile). BC cumpara
moneda nationala, pentru a impiedica deprecierea monedei. Curba LM se deplaseaza spre stanga,
pana dispare deficitul contului curent (punctul C). Politica bugetare nu are nici un efect asupra
venitului; in plus, cresterea ratei dobanzii (r2) va afecta investitiile private.


In cazul mobilitatii perfecte a capitalurilor, deplasarea curbei IS determina majorarea venitului si
a ratei dobanzii punctul B. O rata mai mare a dobanzii atrage capitaluri , iar cursul de schimb
se va aprecia. Punctul B corespunde unei situatii de excedent al balantei de plati. Pentru a
mentine cursul fix, banca centrala cumpara valuta, iar masa monetara va spori; LM se deplaseaza
spre dreapta, iar rata dobanzii se reduce si va deveni egala cu rata internationala a dobanzii (la
nivelul r0). In aceasta situatie, politica bugetara este eficienta.

In concluzie ,efectul unei politici fiscale expansioniste asupra venitului este cu atat mai mare, cu
cat mobilitatea capitalurilor este mai ridicata. Astfel , excedentul balantei capitalurilor (generat
de o majorare a ratei dobanzii interne) va recompensa deficitul contului curent (cauzat de
majorarea importurilor), rezultand un excedent al balantei de plati (LM se va deplasa catre
dreapta). Daca mobilitatea capitalurilor este redusa, atunci va exista un deficit al balantei de
plati, care va presa in directia deprecierii monedei nationale. Masa monetara se va reduce, LM se
va deplasa spre stanga, iar efectul asupra venitului va fi mai redus. Analiza impactului politicilor
monetare si bugetare , intr-un regim al cursului fix de schimb , arata ca pentru a realiza echilibrul
intern , trebuie utilizata politica bugetara (mai putin, in situatiile in care mobilitatea capitalurilor
este redusa). Politica monetara urmareste numai realizarea echilibrului internm, ea fiind
ineficienta pe plan intern.


B.Politici expansioniste intr-un regim al cursului de schimb flexibil

In cazul cursului de schimb flexibil, necunoscutele sunt rata dobanzii, venitul si rata de schimb.
Rata de schimb se ajusteaza pentru a restabili echilibrul extern; o ajustare a ratei de schimb va
deplasa curbele IS si BP; un deficit al BP va cauza o depreciere a monedei nationale, ceea ce va
deplasa spre dreapta curbele IS si BP.
a)Politica monetara. Cazul absentei mobilitatii capitalurilor.

Punctul A corespunde echilibrului general initial. Curba LM se deplaseaza la dreapta, iar noul
echilibru intern este B; in B se inregistreaza o tendinta spre deficit al contului curent. Deficitul
determina presiuni asupra deprecierii monedei. Exporturile devin competitive, iar IS se
deplaseaza la dreapta, in punctul C. Deprecierea monedei imbunatateste contul curent si termina
deplasarea BP spre dreapta, pana cand se restabileste echilibrul extern (C). Politica monetara este
eficienta in realizarea echilibrului intern.

In cazul mobilitatii perfecte a capitalurilor, politica monetara expansionista determina deplasarea
economiei in punctul B (echilibrul intern). In punctul B exista o tendinta spre deficit al contului
curent (au crescut importurile), si spre deficit al balantei capitalurilor (reducerea ratei dobanzii in
B, sub nivelul celei internationale egala cu r0, genereaza iesiri de capitaluri). Consecinta este
deprecierea monedei nationale. Curba IS se deplaseaza la dreapta pana in punctul C, acolo unde
iesirile de capitaluri inceteaza, restabilindu-se echilibrul extern; politica monetara este eficienta
in acest caz.

b)Politica fiscala

Cazul absentei mobilitatii capitalurilor. Curba IS se deplaseaza la dreapta, echilibrul intern
stabilindu-se in punctul B; cresterea venitului (Y1>Y0) determina cresterea importurilor si o
tendinta spre deficit al contului curent; deprecierea cursului de schimb determina deplasarea IS1
spre IS2; echilibrul intern este stabilit in punctul C ; cresterea exporturilor imbunatateste soldul
contului curent si curba BP se deplaseaza spre dreapta ; punctul C corespunde si echilibrului
extern (acel punct in care s-a compensat cresterea exporturilor generata de deprecierea monedei)
cu majorarea importurilor (la cresterea venitului); politica bugetara este eficienta.


In cazul mobilitatii perfecte a capitalurilor, o politica bugetara expansionista determina stabilirea
echilibrului intern in punctul B. Rata dobanzii este superioara ratei internationale (egala cu r0) si
va atrage fluxuri de capitaluri; se inregistreaza o tendinta de excedent a balantei capitalurilor,
ceea ce va determina aprecierea monedei nationale. Exporturile devin mai scumpe si prin
urmare, curba IS se va deplasa inapoi catre IS0; deplasarea continua pana cand se echilibreaza
excedentul balantei capitalurilor cu deficitul contului curent, la nivelul ratei internationale a
dobanzii (punctul initial A). In acest caz, politica bugetara este ineficienta.
Efectul asupra venitului al unei politici fiscale expansioniste este cu atat mai semnificativ, cu cat
mobilitatea capitalurilor este mai redusa. Astfel, deplasarea initiala a curbei IS va determina un
deficit al contului curent care nu este compensat de un excedent al balantei capitalurilor, daca
sensibilitatea acestora la rata dobanzii este redusa. Prin urmare, se va deprecia moneda nationala,
care, la randul ei, determina deplasarea spre dreapta a curbei IS, la un nivel mai ridicat al
venitului.
Daca gradul de mobilitate este ridicat atunci va exista tendinta unui excedent al balantei de plati,
care va presa in sensul aprecierii monedei nationale. IS se va deplasa catre stanga, reducand
efectul initial asupra venitului. Acest efect dispare daca rata dobanzii interne este egala cu rata
dobanzii internationale (mobilitate perfecta a capitalurilor).








Analiza impactului politicilor monetare si bugetare intr-un regim al cursului de schimb
flexibil sugereaza ca politica monetara este eficienta in realizarea echilibrului intern, iar politica
bugetara este cu atat mai eficienta, cu cat mobilitatea capitalurilor este mai redusa. Se presupune
ca echilibrul extern se realizeaza automat prin modificarea cursului de schimb. Daca gradul de
flexibilitate al cursului de schimb in reglarea echilibrului balantei de plati este redus, atunci
politicile interne vor fi afectate de existenta unui dezechilibru extern. Anumite elemente- cheie
ale modelului nu sunt sprijinite de analiza empirica; preturile si salariile sunt considerate fixe,
astfel ca nu exista o constrangere inflationista a politicilor expansioniste; nu evidentiaza impactul
deficitului bugetar si al datoriei publice asupra elaborarii politicilor macroeconomice. Specialistii
considera ca s-ar putea sa fie necesara o noua paradigma.
Modelul clasic pe termen scurt Mundell-Fleming sugereaza ca politica fiscala expansionista in
prezenta mobilitatii capitalului este vantajoasa pentru venit si ocuparea fortei de munca, in cazul
unui regim al cursului de schimb fix si al unor anticipari statice. Politica monetara este eficienta,
in schimb, in cazul unui regim cursului de schimb flexibil, eficienta este marita de mobilitatea
capitalului. Cu alte cuvinte, modelul Mundell- Fleming demonstreaza ca o combinatie intre
regimului cursului de schimb si absenta sau prezenta mobilitatii capitalului are un impact
profund asupra eficientei politicilor montere si fiscale.

Macroeconomia neoclasica se bazeaza pe 4 idei principale:
-acorda atentie explicita ofertei
-pune in discutie problema modelarii schimbarii preturilor si a salariilor, precum si gradul de
rigiditate al acestora la alte variabile;
-ia in considerare anticiparile rationale privind preturile , ratele dobanzii , ratele de schimb si
salariile
-abordeaza problema credibilitatii politicilor anuntate de autoritate
Curs de schimb fix anticipat/neanticipat => expansiune fiscala eficienta/eficienta sau
expansiune monetara ineficienta/ineficienta
Curs de schimb flexibil anticipat/neanticipat => expansiune fiscala eficienta/eficienta sau
expansiune monetara ineficienta/eficienta (temporar)
Potrivit acestei abordari, politica monetara este, in cea mai mare parte, ineficienta; in conditiile
unor cursuri de schimb fixe si cu o paritate data a ratei dobanzii , masa monetara interna nu se
poate modifica; in cazul unor rate de schimb flexibile, cand politica monetara este anticipata, se
realizeaza inflatie, precum si depreciere nominala in aceeasi perioada.
Politica monetara este eficienta temporar- doar daca nu este anticipatal acest lucru este indus
de o rata a dobanzii mai scazute si de o depreciere reala, care poate afecta productia, in masura in
care salariile nu au fost revizuite; daca salariile sunt ajustate automat sau in perioada urmatoare ,
efectul asupra productiei este anulat. In schimb politica fiscala este permanent eficienta, motivul
fiind acela ca raportul de schimb se modifica pe calea unei aprecieri reale. In cazul unor rate de
schimb fixe, acest lucru poate abea loc printr-o crestere a preturilor bunurilor interne, iar in cazul
unor rate de schimb flexibile, se realizeaza prin apreciere nominala.
Politici macroeconomice stabilizatoare

Avand in vedere ca economia se confrunta cu inflatie, somaj , dezechilibre ale balantei de plati
comerciale ce justifica implicarea statului prin functia de stabilitate in vederea renalsarii
activitatii economice.
Potrivit economistului Nicholas Kalder , orice politica macroeconomica trebuie sa aiba in vedere
orice patrulater magic care sa urmareasca:
-cresterea economica
-stabilitatea preturilor
-scaderea somajului
-echilibrul extern
Politicile anticiclice au ca obiectiv depasirea efectelor negative generate de cliclicitate si
depasirea perioadelor de recesiune.
Politicile de relansare economica vizeaza aducerea outputului agregat realizat la nivelul celui
potential.
Recesiune
masuri care vizeaza CAg (cresterea CAg)


a)fara interventia statului: in perioada de recesiune unii agenti economici asteptand depasirea
recesiunii pot face investitii => va creste CAg
b)prin politica economica de stimulare a cererii agregate:
-prin PM (reducerea ratei dobanzii, reducerea RMO)
-prin PF (reducerea taxelor de import, cresterea G) => stimularea consumului si investitiilor
=> cresterea CAg



-masuri care vizeaza OAg

a)fara interventia statului: in recesiune pretul factorilor de productie scade => scaderea cererii de
factori de productie => ii poate determina pe unii agenti economici sa-si extinda activitatea si sa-
si mareasca productia => creste OAg.
b)prin politici de stimulare a ofertei agregate:
-reducerea fiscalitatii, sustinerea dezvoltarii unor domenii

Expansiune ajustarea decalajului inflationist
-masuri care vizeaza CAg

a)fara interventia statului: unii agenti economici isi vor reduce cheltuielile de consum anticipand
depasirea perioadei de expansiune => scaderea CAg.
b)politici de descurajare a CAg


-masuri care vizeaza oferta agregata

a)in perioada de expansiune, factorii de productie au preturi ridicate => scade cererea pentru
factorii de productie pentru unii agenti economici => unii agenti isi reduc volumul activitatilo =>
scade cererea agregata
b)prin interventia statului: cresterea fiscalitatii