Sunteți pe pagina 1din 11

Freza melc pentru prelucrarea arborilor canelati cu caneluri

dreptunghiulare 8x46x50 STAS 1768-86, din material OLC45.



Arborii i butucii canelai cu profil dreptunghiular sunt piese delimitate de suprafee
compuse: cilindru interior, cilindru exterior i suprafee plane paralele, dou cte dou,
delimitnd nervurile arborelui, respectiv canalele din butuc, i dispuse echidistant pe
circumferin. Cele trei dimensiuni d, D i b definesc mrimile i poziiile suprafeelor. La
montajul ntre arbore i butuc cele trei dimensiuni conduc la o nedeterminare n ce privete
tipul asamblrii.
Elementele dimensionale ale arborilor i butucilor canelai sunt prezentate n desenul
din figura 1.

Fig.1 Asamblare canelat cu profil dreptunghiular
Tabel 1
Dimensiuni
nominale
z x d x D
Nr. de
cane-
luri

Centrare


d


D


b

d1
min

f
min.

nomi
-nal

abateri
limit

r
max


8 x46 x50


8
Centrare pe
diametrul
interior sau
pe flancuri


46


50


9


44,6


5,75


0,3


+0,2


0,3
La proiectare se alege modul de centrare: pe diametrul interior (centrare interioar, d),
pe diametrul exterior (centrare exterioar, D) i pe flancuri (centrare lateral, b), stabilindu-se
astfel care dintre dimensiuni are rolul hotrtor n stabilirea tipului de ajustaj pentru
ansamblul celor dou piese. Alegerea modului de centrare are n vedere asigurarea
coaxialitii ntre arbore i butuc, condiiile de funcionare, precum i posibilitile
tehnologice de realizare a celor dou piese privind precizia i preul de cost.
Dimensiunile nominale ale arborilor i butucilor canelai cu profil dreptunghiular de
uz general sunt impuse prin urmtoarele standarde:
- STAS 1768-86 - serie uoar (tab.1)
Frezele sunt scule aschietoare de revolutie, prevazute cu mai multi dinti , care aschiaza
intermitent. Procesul de aschiee la frezare este mai productiv decat la strunjire, rabotare,
gaurire din doua motive: numarul de taisuri si viteza de aschiere mai mare.
Frezele au miscare principala de rotatatie si miscare de avans perpendiculara pe axa de
rotatie.Varietatea mare de operatii tehnologice care pot fi realizate prin frezare a creat o
diversitate mare de tipuri si dimensiuni de scule pentru frezare.
1. Partile principale ale frezelor
Principalele parti componente ale frezelor sunt: partea activa, formata din dintii frezei,
corpul acesteia, care poarta dintii si partea de fixare cart Serveste pentru fixarea frezei pe
masina-unealta.
Partea activa a frezelor se poate realiza dintr-o bucata cu corpul (fig.2,a), cu dinti
asamblati prin lipire (fig.2,b), sau cu dinti fixati mecanic (fig.2,c).
Pentru fixare in arborele principal al masinii-unelte, frezele au coada (freze cu coada)
sau gaura axiala (freze cu alezaj).
Freza are urmatoarele elemente caracteristice:

Fig.2 Partile componente ale frezelor

-diametrul exterior D, care este o marime normalizata pentru frezele folosite pe
scara larga;
- numarul de dinti z.

Clasificarea frezelor

Frezele se pot clasifica dupa mai multe criterii, dupa cum urmeaza:

- Dupa felul suprafetelor pe care sunt dispusi dintii:

a) freze cilindrice, avand dintii dispusi numai pe suprafata cilindrica exterioara (fig.3,a);

b) freze disc, cu dintii dispusi pe suprafata cilindrica, si uneori cu taisuri si pe una sau pe
ambele suprafete frontale (fig.3,b);

c) freze cilindro-frontale, avand dintii dispusi pe suprafata cilindrica si pe tina din suprafetele
frontale (fig.3,c);

d) freze frontale, cu dintii dispusi pe una din suprafetele frontale ale frezei (fig.3,d).

Atat frezele cilindro-frontale cat si cele frontale au taisuri atat pe partea frontala, cat si pe cea
de revolutie, dar la frezele frontale, aceste taisuri sunt de lungime foarte mica, in comparatie
cu lungimea taisurilor periferice de la frezele

cilindro-frontale;

e) freze unghiulare, avand dintii dispusi pe suprafete conice (fig.3,e);

f) freze profilate, cu dintii dispusi pe suprafete profilate de revolutie
(fig.3,f).

Fig.3 Tipuri de freze
Dupa modul de obtinere a dintilor frezei se deosebesc:

a) freze cu dinti frezati avand fata de asezare dupa o curba rectilinie, care se ascut pe fata de
asezare sau pe fata de asezare si de degajare

b) freze cu dinti detalonati avand fata de asezare dupa o spirala arhimedica (sau logaritmica),
care se ascut pe fata de degajare

Frezele cu dinti executati prin frezare prezinta unele avantaje in raport cu frezele avand dinti
detalonati, care constau in:

- durabilitate de pana la de doua ori mai mare;

- executie mai simpla a dintilor (cu exceptia frezelor profilate care necesita
dispozitive speciale pentru frezarea si ascutirea dintilor);

- rugozitate mai mica a suprafetelor prelucrate.
Dupa dantura frezelor:

a) dantura dreapta (fig.4,a);

b) dantura elicoidala cu elice pe dreapta sau pe stanga (fig.4,b, c)

c) dantura in zig-zag (fig.4,d).



Fig.4 Orientarea danturii frezelor
Dupa forma dintilor frezelor:

a) dinte triunghiular (fig.5, a);

b) dinte cu spate curb (fig.5, b);

c) dinte cu fateta proeminenta (fig.5, c);

d) dinte trapezoidal (fig.5, d);

e) dinte detalonat (fig.5, e).

Dupa forma taisurilor frezelor:

a) tais neted (continuu);

b) tais intrerupt.

- Dupa modul de pozitionare si fixare pe masina-unealta:

a) freze cu coada cilindrica sau conica

b) freze cu alezaj cilindric sau conic

Conurile cozilor sau alezajelor de fixare a frezelor pot fi conuri Morse sau conuri ISO
(metrice).

Fig.5 Forma dintilor frezelor

3. Materiale folosite pentru executarea frezelor

Calitatea frezelor depinde nu numai de precizia executiei, ci si de calitatea materialului
din care se executa acestea.
Materialele din care sunt executate frezele trebuie sa indeplineasca
urmatoarele conditii:
- sa aiba duritate mai mare decat materialul piesei pe care o prelucreaza,
astfel ca uzura in timp a dintilor sa fie cat mai mica;
- sa reziste bine la uzura si temperaturi ridicate.
Pentru executarea frezelor se folosesc oteluri pentru scule, oteluri pentru constructii de
masini, carburile metalice, mai nou fiind utilizate si materialele ceramice.


Otelurile pentru scule se clasifica in: oteluri carbon; oteluri aliata; oteluri speciale.
Otelurile carbon pentru scule sunt oteluri nealiate de calitate superioara si in continut
ridicat de carbon (0,6 - 1,4 %). Aceste oteluri sunt standardizate. Dintre otelurile carbon
pentru scule indicate in standarde, in mod obisnuit, pentru constructia frezelor se folosesc
calitatile OSC 10 si OSC 1 Deoarece aceste oteluri isi pierd duritatea la temperatura de 200 -
250C, frezele executate nu pot fi folosite in regimuri de aschiere grele; se va evita folosirea
acestor oteluri la executarea frezelor de dimensiuni mari, freze-melc si freze-fierastrau.

Otelurile aliate pentru scule difera de otelurile carbon pentru scule in continutul unor
elemente de aliere, ca: wolfram, crom, molibden, nichel, vanadiu etc. Aceste oteluri sunt
superioare otelurilor carbon pentru scule, deoarece rezista la temperaturi de 350 - 400C; in
timpul aschierii au duritatea, tenacitatea si elasticitatea cu mult mai mari si se deformeaza mai
putin dupa tratamentul termic. Frezele executate din otel aliat pentru scule permit prelucrari la
viteze de aschiere de 1,5 ori mai mari in comparatie cu vitezele de aschiere admise la frezele
executate din otel carbon pentru scule.

Otelurile speciale pentru scule, numite uzual oteluri rapide, sunt caracterizate prin
continut ridicat de wolfram, vanadiu si crom, iar la unele oteluri, cobalt si molibden. Aceste
oteluri isi pastreaza duritatea ridicata la temperaturi de 500 -6009C fara ca taisurile sa-si scada
proprietatile de aschiere. Vitezele de aschiere, in cazul frezelor executate din otel rapid, sunt
de 2 - 3 ori mai mari decat la frezele executate din otel carbon pentru scule.

Geometria partii aschietoare a frezelor

Principalul element al unei freze il constituie dintele (fig.5). Fiecare dinte are o
suprafata de degajare si una de asezare. Intersectia celor doua suprafete formeaza taisul
dintelui.

Intre doi dinti alaturati se formeaza un canal; acestuia ii revine un rol important
deoarece acumuleaza aschiile produse in timpul prelucrarii.


Fiecare dinte al frezei lucreaza ca o scula independenta, acesta putand fi comparat cu
un cutit de strung sau de rabotat, deci procesul de prelucrare prin frezare este asemanator
procesului de aschiere prin strunjire sau prin rabotare (fig.6).

Fig.6 Dintele frezei Fig.7 Principalele elemente geometrice
ale dintelui frezei
Pentru a se asigura frezelor un mers linistit in timpul lucrului, prin eliminarea socurilor
produse la intrarea si iesirea dintilor din piesa prelucrata, se recomanda construirea frezelor cu
dinti inclinati cu un unghi . Valorile acestui unghi sunt diferite functie de tipul frezei si de
felul materialului prelucrat, astfel:
- pentru freze cilindrice, = 3545;
- pentru freze cilindro-frontale, = 2035;
- pentru freze disc, = 1530; ,
- pentru freze deget, = 1550.
Pentru utilizatorul frezelor este necesara cunoasterea dependentei geometriei acestora
in functie de piesa de prelucrat, in special functie de materialul acesteia.
Astfel se va retine faptul ca valorile mari ale unghiurilor de inclinare a danturii se
folosesc la sculele pentru prelucrarea materialelor moi, iar cele mici la sculele pentru
prelucrarea materialelor mai dure.
Unghiurile de atac au valori diferite functie de tipul frezei si de profilul dintelui.
Astfel, unghiul de atac principal poate capata diferite valori cuprinse intre 20 si 90.
Durabilitatea unei freze depinde, in general, de parametrii sai geometrici. La alegerea
frezelor, pentru asigurarea conditiilor optime de lucru, este necesar sa se cunoasca unele date
privind constructia acestor scule.



Elemente constructive ale frezelor
a. Raza cercului de baza Rb, se alege egala cu raza punctului extrem de pe
segmentul de dreapta AD(fig.8.a)
adica Rb =RA=D/2-c= 50/2-0,3= 24,7 mm
b) Determinarea profilului functional(P.F) se va face prin calcularea coordonatelor
a cinci puncte pe linia de profil conjugata dreptei AD.

Cele cinci puncte de pe dreata AD sunt A, B, M , C si D, punctul M este un punct
median intre Asi D. Razele celor cinci puncte vor fi:
-RA =Rb= 24,7 mm, RB= 23,775 mm, RM=22,85 mm, RC=21,925 mm, RE= Di/2=23.
Pentru determinarea profilului conjugat, unghiul de pozitie:
= arcsin(b/2Rb)
= 9/2*24,7=0,182186= 10 49

Unghiurile de rulare pentru cele cinci puncte, se determina astfel:
M=arccos [ (RM - Rb sin)/Rb]- M=0,542 rad
-va rezulta urmatoarele valori:
A=0; B=0,589 rad, C=0,493 rad, D=0,550 rad.

Coordonatele punctelor A1;B1;M1;C1;D1, conjugate punctelor de pe dreapta AD
calculate cu relatia (2) si vor avea valorile din tabelul 2.


Coordonatele profilului conjugat, mm
Tabel.2
A1 B1 M1 C1 D1
x 0 0,2934 0,7831 1,4174 2,1706
y 0 1,1657 2,4962 3,8600 5,2216

c) Stabilirea profilului de inlocuire( P.I). Linia profilului functional(P.F) va fi
inlocuita cu un arc de cerc de raza 1 si cu central O1 de coordinate a1 si b1 (fig 8.b).Cu
datele problemei, dau urmatoarele valori( fig 8.b):
-in punctual B1, abaterea Ab1=0,0764 mm
-in punctual C1, abaterea Ab2=0,1537 mm.
Daca abaterea totala Ab=Ab1+Ab2=0,092 mm nu se incadreaza in limita(60%-70%)
din tolaranta profilului, se va incerca inlocuirea profilului functional(P.F) cu o linie formata
din doua arce de cerc: un arc de cerc va trece prin punctele A1; B1 si M1, iar al doilea prin
punctele C1 si D1 racordate la punctual M1.
d) Diametrul exterior al frezei-melc, am ales de=80 mm conform STAS 3091/2-82.
e) Numarul de dinti ai frezei Zf este determinat cu relatia:
Zf= 200/de+ (7..8)
si s-a ales Zf = 10 dinti:
f) Elementele profilului frezei-melc in sectiunea normal pe elicea melcului:
inaltimea dintelui h, pasul elicei melcului Pn, grosimea golului gn si a dintelui Sn.
Profilul cremarielei frezei-melc pentru arbori canelati corespunde celui din figura 9.
Linia utila a dintelui corespunde liniei IAMDF: portiunea IA corespunde tesiturii c, portiunea
AMD corespunde flancului util conjugat dreapta de profil a canelurii si portiunea DF
corespunde degajarii de la fundul canelurii( datorita acestei protuberante freza melc se
numeste cu mustati. Din motive tehnologice, portiunea IA este rectilie la 45 fata de linia
de rulare, iar portiunea DF este o continuare a arcului de cerc AMD de inaltime m=(Di-
Dmin)/2.
m=(46-44,6)/2=1,6

Lungimea l a protuberantei depinde de lungimea degajarii de la fundul canelurii si dde
cota f a canelurii.
La fundul dintelui este necesar un joc j=(0,5..2) mm pentru ca cilindrul exterior al
arborelui canelat sa nu fie prelucrat.
Inaltimea h a dintelui va fi:
h= m+yd+c+j, in care yd este coordonata punctului D, iar pentru cazul de proiectat:
h= 1,65+5,2216+0,3+1,5= 8,62 mm
Se alege h =8,6 mm, pentru jocul j(cota libera) ramanand j=1,48.
Diametrul cilindrului de rulare df (fig 9) este dat de relatia
dr=de-2(yD+m)=80-13,64=66,36 mm.

Pasul elicei melcului Pn in sectiunea normal este:
Pn= (2Rb)/ Zcan=(2*24,7)/8=19,3993mm
Grosimea golului gn este determinate de relatia:
gn=2Rb= 2*24,7*0,182186=8,9999 mm.
Grosimea dintelui Sn:
Sn= Pn-gn=10,3994 mm
Geometria constructive a frezei-melc:
-unghiul de degajare, v=0
-unghiul de asezare, v=10.
Freza melc este dublu detalonata. Pentru unghiul v=10, corespunde urmatoarea
marime a detalonarii:
K=(dr)/2*tgv=3,67mm. Se adopta K= 4 mm.
Detalonarea a doua: K1=(1,2..1,4)K; se adopta K1= 5 mm.
g) Inaltimea totala a dintelui H=h+k+0,5K1+r; raza de racordare r=(0,5..3) mm; se
adopta r=1,63 mm, astfel ca inaltimea totala a dintelui rezulta:
H= 8,6+4+(0,5*5)+1,63=16,73 17 mm.
h) Diametrul interior di(fig.9) va fi di= de-2H=46 mm
i) Numarul de inceputuri k ale melcului frezei; se alege k=1 inceput.
j) Diametrul cilindrului de divizare d0 se alege egal cu cel de rulare d0= dr=66,32
mm.
k)Unghiul de inclinare a elicei melcului pe cilindrul de divizare va fi:
m= arcsin(Pn/d0)=5,34
l)Elementele profilului frezei-melc in sectiune axiala:
-pasul axial, Pax=Pn/cosm =19,399/cos(5,34)=19,4835 mm.
-grosimea golului, gax =gn/ cosm=8,999/cos(5,34)=9,0391 mm
-grosimea dintelui,sax= Sn/ cosm=10,3884/cos(5,34)=10,4447 mm.
-raza cercului de inlocuire, Pax= P1/ cosm=17,09 mm
-coordonata aax=a1/ cosm=16,6571 mm
m) Unghiul de inclinare m a canalelor de evacuare a aschiilor se allege
m=m=5,34.
n) Pasul canalelor de evacuare a aschiilor PE se calculeaza cu relatia:
PE=(d0)/tgm=(*66,32)/0.0934=208,350/0,0934=2230,7325 mm.
o)Elemente constructive
Conform STAS 3091/2-82
-lungimea totala a frezei-melc, L= 71 mm
-diametrul alezajului, d= 32 mm
-diemetrul umerilor de centrare, d1= 46 mm
-lungimea unarului de centrare l1 =3 mm
p)Unghiul de profil al canalelor de evacuare a aschiilor:
-se alege v=30.
r) Distanta dintre axe A se determina cu relatia:
A=dr/2+Rb=66,32/2+24,6= 57,86 mm.
s) Materialul frezei-melc: se adopta Rp3.

Cu elementele determinate mai sus am realizat desenul de executie al frezei-melc
schematic.Pe desenul de executie apare desenul frezei-melc, profilul in sectiunile normal si
axiala, tabelul ce elementele de reglare si conditiile tehnice de executie.