Sunteți pe pagina 1din 26

FOAIA DE OBSERVATIE

Nume, prenume, vrst, sex, studii, starea civil, domiciliu, profesia, locul de munc, internri
anterioare, data internrii actuale, cine a soliciat internarea.
Motivele internrii, semne de violent corporal:
Se noteaz cuvintele pacientului
Date de la familie
Date de la prieteni, poliie, vecini etc.
Implicatii judiciare
N!"#"D"N!" $"%S&N'" (I)I&'&*I#"
N!"#"ND" $"%S&N'" $!&'&*I#"
N!"#"ND"N!" +"%"D&,#&'!"%'"
IS!&%I#-' .&'II:
Descrierea simptomelor /i cronolo0ia acestora
Durat, de1ut, intensitate, periodicitate, factori declan/atori
(actori a0ravani sau protectivi
Intervenii terapeutice anterioare
"2M"N S&M!I#
"2M"N $SI+I!%I#
$si3odia0nosticul expresiei: atitudine, tinuta vestimentar, privirea, vocea, mimica,
pantomimica
(unctia de cunoastere: senzatia, perceptia, atentie, memoria, 0ndirea, ima0inatia
(unctia afectiv,motivational: dispozitia, emotia, sentimente, pasiune, instincte 4alimentar,
sexual, de aprare, matern5, somn
(unctii efectorii: vointa, activitatea, condiute motorii
(unctii de sintez: temperament, caracter, constiint, personalitate, intelect.
"2M"N $Si+&'&*I#
N'I)" D" '.&%!&%
'!" N'I)"
!%!M"N!
EXAMEN PSIHIC
Psihodiagnosticul e!"esiei#
atitudine: cooperant, indiferent, preocupat, sc3im1toare
tinuta vestimentar: 6n0rijit sau nu, excentric
privirea: fix, atent, vioaie, mirat
vocea: joas, monoton sau cu tonalitate 6nalt, tare
mimica: mo1il, fix, anxioas, indiferent
Functia de cunoaste"e# sen$atia% !e"ce!tia% atentia%&e&o"ia% gandi"ea% i&aginatia
Sen$atia ,ct psi3ic elementar 7monomodal8 de realizare a unei ima0ini sin0ulare a unor
6nsu/iri ale o1iectelor /i fenomenelor lumii materiale asupra or0anelor de sim.
Mecanism de producere :
"xcitaie 4 realitatea o1iectiva,o1iecte si fenomene din lumea materiala 5
nalizatori: intero,, extero,proprioceptivi Scoara cere1ral senzaie
1
Pe"ce!tia ' $roces senzorial elementar, multimodal, caracterizat prin sintetism, unitate /i
inte0ritate, de realizare a unei ima0ini de ansam1lu a realitatii.
!ul1urari de perceptie :
Modi(ica"i cantitati)e# hi!oeste$ia% hi!e"este$ia*
HIPERESTE+IE: scaderea pra0ului senzorial cu cre/terea intensitii senzaiilor /i
percepiilor
, surmenaj, stari de suprasolicitare nervoasa si fizica,de1utul unor 1oli infecto,conta0ioase,
afeciuni psi3ice, 1. .asedo9.
(orma de 3iperestezie , cenestopatiile: senzaii peni1ile difuze, cu sediu varia1il, care apar
fr o modificare or0anic evidenia1il, sdr nevrotice cu componente astenice
HIPOESTE+IA: cresterea pra0ului senzorial cu scaderea intensitatii senzatiilor si
perceptiilor, scaderea receptivitatii la diversi excitatnti, scaderea acuitatii senzoriale
, stri reactive acute, isterie, oli0ofrenii, sc3izofrenie, tul1urri de con/tiin, stari de inductie
3ipnotica
Modi(ica"i calitati)e# ilu$ii% agno$ii% halucina,ii
I-.+II
: &rice eroare co0nitiv sau perceptiv cu o1iect real
Mecanism:
$roiectarea ima0inarului /i a incon/tientului 6n actul perceptiv
$relucrarea eronat a ima0inilor percepute
Iluzii fiziolo0ice ;eroarea se corecteaza usor
, optico,0eometrice ex: un 1at in apa pare ca e frant
, anumite situatii ex: distanta mare, lumina insuficienta, stari afective speciale4 frica,
foame, epuizare fizica si psi3ica5, su0esti1ilitate, emotivitate, stare 3ipna0o0ica
4 trecerea de la starea de ve03e la somn 5
Iluzii patolo0ice ; eroarea nu se corecteaza 4 sunt considerate veridice 5
se asociaza cu , interpretare delirant
,modificarea luciditatii
, superficializarea atentiei si memoriei
Iluziile patolo0ice pot fi: exteroceptive 4 vizuale auditive 0ustative si olfactive 5 interoceptive
proprioceptive
a5 Iluziile exteroceptive
<I)-'":
Metamorfopsii: deformarea o1iectelor /i a spaiului perceput
, Macropsie 4 o1iectele par mai mari 5 micropsie 4 o1iectele par mai mici 5,
disme0alopsie 4o1ictele par lar0i, alun0ite5
$orropsia 4o1iectele par mai apropiate sau mai 6ndeprtate5
$areidolie 4interpretare ima0inativ a unor o1iecte 5 ex: semnele de pe tavan sau covor, norii
de pe cer sunt percepute ca persoane, oc3i infricosatori, fiinte fantastice monstrii, animale
a0resive
(alsele recunoa/teri 4identificarea 0re/it a diverselor persoane5
stari maniacale, stari confuzionale, sdr. =orsa>ov, sdr dementiale senile, sdr
traumatice, sdr. vasculare
<ariante a falselor recunoasteri sunt fenomenele: d?j@ vu, deja connu, deja vecu,
jamais vu 4 tul1urarea fazei de recunoastere a memoriei 5
patolo0ia lo1ului temporal 4 epilepsia temporala 5 sdr de derealizare si depersonalizere
Iluzia sosiilor: persoana cunoscuta nu este identificata ca atare ci e sosie
2
sdr. discordante 4 ex : persoanele cunoscute au fost su1stituite cu persoane cu c3ip
asemanator in scopuri ostile 5
-DI!I<"
Modificari cantitative ; impresia ca diferite z0omote sunt mai apropiate, puternice, distincte
sau mai indepartate, discrete, estompate
Modificari calitative ; sunete sau z0omote reale 4 1ataile ceasului, z0omotul apei de la
ro1inet, scartaitul usii5 sunt percepute eronat in functie de interpretarea deliranta 4 su1 forma
unor cuvinte injurioase, stri0ate de deznadejde 5
*-S!!I<" AI &'(#!I<"
$arosmie ; percepere eronata a 0ustului sau mirosului normal al diferitelor su1stante
15 Iluzii interoceptive 4 viscerale 5 , perceperea eronata a functiilor unor or0ane si aparate
c5 Iluzii proprioceptive 4 modificare a sc3emei corporale5 ; perceperea denaturata a formei,
marimii, 0reutatii si pozitiei propriului corp
, tul1urare totala a sc3emei corporale ; senzatia de crestere sau scadere a dimensiunii
sau 0reutatii corpului
, tul1urare partiala de sc3ema corporala ; transpozitia partilor corpului, cresterea sau
scaderea acestora
ex: picioarele depasesc patul, ajun0 in tavan
sc3izofrenie, intoxicatii, patolo0ia o1sesivo, fo1ica 4 dismorfofo1ia: nas mare, fata stram1a,
0ura pana la urec3i5, alterarile luciditatii constiintei, leziuni or0anice4 dispar prin controlul
vederii dar reapar la incetarea controlului vizual 5, 3alucinoza pedunculara, sec3ele de
encefalita epidemica4 cu leziuni parieto, occipitale 5, stari confuzive
A/NO+II-E ; pierderea capacitatii de a recunoaste ima0ini si persoane dupa calitatile lor
senzoriale desi constienta si functiile senzoriale elementare sunt pastrate
0noziile pot fi:
a5 a0nozia vizuala 4 cecitate psi3ica 5 ; pacientul nu recunoaste o1iecte ,ima0ini,
persoane desi vederea este intacta si constienta claraB leziuni lo1 occipital st0
15 a0nozia auditiva 4surditate psi3ica 5, incapacitatea de a identifica sunete, z0omote,
cuvinte 4surditate ver1ala 5 sau melodii 4 amnezie 5B leziuni 1ilaterale de lo1 temporal
c5 a0nozia tactila ; incapacitatea de a recunoaste forma si volumul o1iectelor
4 amorfo0nozie 5 sau o1iectul insusi 4 astereo0nozie 5B leziuni de lo1 parietal
d5 a0nozia sim1olurilor 0rafice 4 cecitate ver1ala 5 ; imposi1ilitatea intele0erii lim1ajului
scris 4 alexie 5 sau scrierii cuvintelor 4 a0rafie 5 sau de a continua lectura cu sesizarea
primelor cuvinte 4 dislexie 5 sau de a recunoaste cifre, semne aritmetice 4 alexia
cifrelor 5B leziuni ale lo1ului parietal posterior si lo1ului occipital
e5 a0nozia culorilor ; tul1urarea clasificarii culorilor si amnezia numelor acestora
Bleziuni ale emisferei stan0i
f5 a0nozia o1iectelor animate 4cecitate morfolo0ica 5 ; incapacitatea de a recunoaste
persoane cunoscute sau de a se recunoaste in o0linda 4 prosopa0nozia 5 Bleziuni ale
emisferei drepte
05 a0nozia spatiala ;tul1urarea perceptiei spatiale frecvent localizata la un 3emicamp cu
imposi1ilitate de apreciere a distantelor sau de localizare a o1iectelor sau de
comparare a marimilor si formelor
3
35 a0nozia sc3emei corporale
; i0norarea sau nerecunoasterea unuia sau mai multor se0mente ale corpului sau a
corpului in intre0ime4 asomato0nozia 5
, ne0area jumatatii corpului asociate cu idei delirante 4 3emisomato0nozia
, indiferenta fata de 1oala 4 anosodiaforia 5
, nerecunoasterea 1olii proprii 4 anoso0nozia 5
HA-.CINA0II-E 1 !e"ce!tia (alsa (a"a o2iect "eal
3* Halucina,ii (unc,ionale
- percepia unor excitani o1iectivi determin apariia unor percepii false
"x pacientul percepe corect z0omotul rotilor de tren, al apei de la ro1inet, 1ataile
ceasornicului si concomitent aude voci amenintoare
+alucinatiile functionale persista atata timp cat exista excitantul real
4* Halucinoidele ; forme pre3alucinatorii ce apar in perioadele de dezvoltare sau disparitie a
3alucinatiilor
, fenomene psi3opatolo0ice cu aspect 3alucinator situate 6ntre reprezentri vii /i
3alucinaii va0i
, nu convin0 pe deplin pacientul asupra existenei lor reale
5*I&aginile eidetice
, reproiectri 6n exterior ale ima0inilor unor o1iecte, fiine care au o for receptiv
deose1it de vie, le0ate de triri afective intense /i apropiate de prezent ca desf/urare 6n timp 4
ex: capacitatea de a reproduce in exterior o foto0rafie ce ia fost expusa doar cateva clipe
cest tip de 3alucinatii poate exista si in conditii fiziolo0ice frecvent la copii 4 ex: trairi din
vis, viziuni din semisomn 5 , 6naintea instalrii somnului 4 3alucinatii 3ipna0o0ice5 sau la
trezire 43alucinatii 3ipnapompice 5
6*Halucino$ele
, 3alucinatii a cror semnificaie psi3opatolo0ic este recunoscut de pacient care
prezinta o atitudine critica fata de ele
, se manifesta atat de viu incat pacientul cauta sa le verifice autenticitatea
3alucinoza peduncular, intoxicatii alcool, 1ar1iturice, encefalita epidemic, !S cere1rala,
3alucinoza acuta Cernic>e si 3alucinoza cronica =orsa>ov
7*Halucina,ii !"o!"iu'$ise 8!sihosen$o"iale9#
#aracteristici:
$roiecia spaial: 6nDdincolo de spatiul perceptiv ; proiectia spatiala a o1 perceput
#onvin0erea asupra 7realitii8 lor
$erceperea prin modalitti senzoriale o1isnuite 4 exteroDinteroDproprioceptive5 dar si pe ci
senzoriale normale4 auditive, vizuale, olfactive, etc5
Intensitate varia1ila ; discreteDintense
#laritate diferit
#omplexitate varia1il
Durat varia1ila ; intermitenteDcontinue5
%ezonan afectiv varia1ila ; in 0eneral sunt anxio0ene
Halucinatii ete"oce!ti)e
4
Halucinatii auditi)e # apar mai frecvent la adulti

'ocalizare ; 6n cmpul auditiv percepti1il
, mai rar E in afara8 campului auditiv 4 sunetele pot fi percepute ca de la mare
distanta5
Intensitate ; discrete, surde 4 pacientul adopta o atitudine de ascultare5
, puternice 4 pacientul adopta atitudini de aparare ; pune dopuri in
urec3i, antifoneaza camera5
#omplexitate :
, "lementare 4foneme, acoasme5 : fosnete, pocnete, tiuituri
, #omune 4ciripit, scrt6itul usii, latratul unui caine, pasii unui om5
, <er1ale , voci pe care le aude si le intele0e
, voci pe care le aude distinct si nu le intele0e
, unilateraleD1ilaterale
, de 1ar1atDfemeie, persoane cunoscuteDnecunoscute, in viataDdecedate
#ontinuitate:
episodiceD continui 4 impiedica pacienul sa se odi3neasca si dispar cand pacientul vor1este sau
este intens preocupat de am1ianta 5
%sunet afectiv :
,favora1ile 4 incurajari, indemnuri, sfaturi 5
,defavora1ile 4 dusmanoase, injurii, amenintari5
afeciuni &%', otite, mastoidite, surditate, 1oli neurolo0ice 4 leziunile cailor de conducere,
leziuni de lo1 temporal5, stari confuzionale, deliruri toxice /i infecioas5e, depresie, au
continut trist dureros voci care ii condamna, sc3izofrenie ; au caracter 1izar neinteli0i1il,
epilepsie
Halucinatii )i$uale: apar mai frecvent la copii
+alucinatiile vizuale pot fi favorizate de luminozitatea insuficienta, sla1irea vederii, sla1irea
controlului constiintei si pot apare:
, in momentul trecerii de la somn la ve03e sau de la ve03e la somn
, surmenaj, neurastenie, afectiuni oftalmolo0ice, neurolo0ice, stari infectioase, delir alcoolic
acut, psi3oze,sc3izofrenia paranoida
'ocalizare ; in campul vizual normal 4 intr,un sin0ur plan, in relief, in perspectiva5
, mai rar E in afara8 campului vizual
#laritate: distincteD estompate
#omplexitate:
, o1isnuiteDmacroscopiceDmicroscopice
, monocromaticeDpolicromatice
, monoculareD1ioculare
, elementare 4fosfene, fotopsii5 : pete luminoase scantei, raze de lumina
,complexe: fi0uri informe4 fantasmoscopii5 D 1ine definite 4 3alucinatii fi0urate5
,scenice: statice 4panoramice5D 6n mi/care 4cinemato0rafice, scene de vis 5
Durata: in accese4 episodice5 Dpermanente4 continui5
%ezonanta afectiva: pozitiva 4 ex: fumatorii de opiu vad Efi0uri infrumusetate85
ne0ativa 4 ex in delirium tremens apar 3alucinatii zoopsice,terifiante5
5
Halucinatii autosco!ice 1 7ima0inea du1la:su1iectul 6/i percepe vizual propriul corp, pri
din corp, or0ane
'ocalizare : frecvent in afara corpului
Durata: , unica 4 cateva secunde5 episodica
, persistenta 4 prezenta continua a unei ima0ini du1le 5
#omplexitate: ima0inea identicaDuratitaDinfrumusetata
%ezonta afectiva ; sentimente de 0roazaDdetasare
Halucinatii ol(acti)e ;i gustati)e ' 0ustDmiros neplcut 4 c3imice, metalice, cadaverice5 sau
plcut 4 mai rar5
7crize uncinate8 din epilepsie, tumori si leziuni lo1 !, stri delirante, stri confuzionale,
psi3oze endo0ene
Halucinatii Tactile# impresia de atin0ere cutanat 4 senzatia de arsura,intepatura,curent
electric, rece, fier1inte5
Durata: continue, su1 forma de retea 4intoxicatia cu cloral5 sau discontinue, punctiforme
4intoxicatia cu cocain5
'ocalizare: la suprafata ; 3alucinatii epidermice
profund, 3alucinatii 3ipodermice
ex. insecte ce mer0 pe su1 piele 4 parazitoze 3alucinatorii 5

Halucinatii inte"oce!ti)e 8 viscerale 5:senzaia existenei unei fiine 6n corp sau a sc3im1rii
poziiei unor or0ane, a o1strurii sau perforrii lor, atrofierea sau disparitia unor or0ane sau a
transformrii or0anismului 6n animale.
patolo0ia sc3emei corporale 43alucinatii somato0nozice ;metamorfoze se0mentare, mem1ru
fantoma 5 ,isterie 4senzatia de or0asm, violuri directe sau la distanta5 , sc3izofrenia paranoid 4
cu fenomene de automatism mental 5 , stari 3ipocondriace, tul1urare o1sesiv,compulsiva
Halucinatii !"o!"ioce!ti)e8 motorii sau >inestezice5: impresii de mi/care sau de deplasare a
unor se0mente sau ale corpului 6n 6ntre0ime.
<* Pseudohalucinatii
Nu se con(und= >n totalitate cu "e!"e$enta"ea i&aginilo" uno" o2iecte ;i (eno&ene "eale
Se !et"ec >n &inte% >n ca!% >n inte"io"ul co"!ului% nu se !"oiectea$= >n a(a"=
Pacientii sunt con)in;i de "ealitatea eisten,ei lo" da" sunt i&!use din a(a"=
Pseudohalucinatii ete"oce!ti)e#
Pseudohalucinatii auditi)e# a!a" ca )oci interioare, ca un ecou
"x. $acientul aude ceea ce cite/te fr voce /i crede c o persoan strin pronun cuvintele
6n 7capul lui8 , 7sonorizarea lecturii8
$acientul este convins ca alte persoane ii aud si,i descopera 0andurile, 7sonorizarea 0andirii8
Sc3izofrenie
Pseudohalucinatii )i$uale# apar 6n spaiul perceptiv ca ima0ini izolateD scene panoramice ,
placute sau neplacute,terifiante, insultatoare '7<d cu oc3ii mintii8
Pseudohalucinatii gustati)e ;i ol(acti)e
Pseudohalucinatii tactile# senzatii peni1ile de iradiere% de electrizare a suprafetei corpului,
de patrundere in or0anism a unor curenti electrici
, sunt localizate in special in sfera 0enital 4 senzatie de or0ansm, viol5
6
Pseudohalucinatii inte"oce!ti)e ' 7lips de li1ertate interioar8 de stapanire interioara
, pacienttii sunt convinsi ca sunt posedati de animale 4serpi, caini, soareci5 sau spirite
ex: pacientul este convins ca spiritul preotului este in capul sau si ii tul1ura 0andurile
pacientul este convins ca spiritul preotului este in torace si de aceea are dureri in
piept,ta3icardie 5
Pseudohalucinatii !"o!"ioce!ti)e 8 &oto"ii sau ?ineste$ice9# perceperea executrii unor
miscri impuse
"x:$acientul este convins ca executa miscarile automat fara ca ele sa se produca in
realitate4 miscari ima0inare5
$acientul este convins ca vor1este su1 o influenta exterioara ; automatism >inestezic ver1al
$acientul este convins ca scrie su1 o influenta xenopata ; automatism >inestezic 0rafic
7
ATENTIA ' $roces psi3ic ce orienteaz /i concentreaz activitatea psi3ic spre un anumit
0rup limitat de o1iecte /i fenomene,informatii si evenimente, cu scopul de a asi0ura condiiile
de claritate ale ima0inilor percepute, ct /i delimitarea lor net de cmpul perceptiv.
Investigarea atentiei se face astfel
, pacientul este solicitat sa numere inapoi de la 100 din 3 in 3/din 7 in 7/din 13in 13/
de 5 ori in functie de nivelul sau de pregatire( metoda Kraepelin)
, pacientul este solicitat sa enumere in ordine inversa zilele saptamanii sau lunile
anului
#lasificare:
, atentia involuntara4 spontana, neitentionala5 determinata de stimuli senzoriali ce
survin 1rusc in stare de nepre0atire a or0anismului
, atentia voluntara4 intentionala5 deli1erata si sustinuta de un efort volitional dureaza
aproximativ FG minute
, atentia 3a1ituala se caracterizeaza prin starea de pre0atire, de asteptare in vederea unei
receptii mai corecte si mai clare a anumitor stimuli
Modificari cantitative4 disprosexii 5:
'HIPERPROSEXII 1 cresterea orientarii selective a activitatii de cunoastere
stari maniacale, depresii, cenestopatie, 3ipocondrie, tul1urare o1sesiv,compulsiva, sdr.
paranoide
'HIPOPROSEXII 1 scaderea orientarii selective a activitatii de cunoastere
stari confuzionale, anxietate, surmenaj,stari de irasci1ilitate, oli0ofrenii, demene, psi3oze
, A!"oseii 1 disparitia oricaror posi1ilitati prosexice
Stari confuzionale 0rave, stari catatonice din sc3izofrenie
Modificari calitative ; le0ate de parametrii calitativi ai atentiei : volum, timp, densitate,
distri1utivitate
MEMORIA ' $roces psi3ic al orientrii retrospective, realizat prin 6ntiprire 4fixare5,
pstrare 4conservare5 /i evocare 4reactualizare5a informatiei
Investi0area memoriei 4pro1a oraselor 5:
, se insiruie pacientului H nume de orase, se solicita acestuia sa le repete cu 0las tare
4 fiecare dupa fiecare5 si sa le retina numele si ordinea lor apoi se solicita pacientului
sa le enumere sin0ur in aceeasi ordine. Se distra0e pacientului atentia I,F minute dupa
care se solicita acestuia sa le repete din nou in aceeasi ordine
Dismnezii cantitative :
' HIPERMNE+IA 1 exa0erarea evocarilor care apar multiple, tumultoase, involuntar,
indepartand su1iectul de preocuparile principale
In situatii cu continut afectiv ne0ativ 4 anxio0en5 si pozitiv 4 1ucurii mari, reusite 5 dar si
in sdr paranoide, manie, psi3astenici, stari fe1rile, narcoza cu eter,cloroform,1ar1iturice,
socurile cu insulina,stari 3ipnotice, oli0ofrenii
Mentismul- subiectul devine spectator la desfasurarea incoercibila si tumultoasa a ideilor
si amintirilor sale
Viziunea retrospectiva impresia ca isi revad si retraiesc in cateva momente intreaga
viata
stari confuzionale, stari 3alucinatorii, crize de epilepsie temporala, anxietate
' HIPOMNE+IA' scaderea fortei mnezice
Surmenaj, stri nevrotice, oli0ofrenii, stari de involuie
Lapsusul- dificultate punctuala in legatura cu un subiect de evocare
' AMNE+IA 1 pierderea totala a fortei mnezice
mnezia ntero0rada 4 de fixare 5,se refera la evenimentele trite dup
de1utul 1olii
8
, sunt consecinta scaderii capacitatii de fixare a ima0inilor si
evenimentelor noi
Sdr =orsa>ov, stari de confuzie mentala, tul1urare afectiva 1ipolara, stari reactive,stari
nevrotice, reactii psi3o0ene
"x : un pacient isi descrie foarte lo0ic si cu vivacitate calatoriile,dar uita complet ca repeta
aceeasi povestire pentru a zecea oara in decursul unei sin0ure ore
mnezia %etro0rada 4 de evocare 5: ,se refera la evenimentele din trecut ;
inaintea de1utului 1olii
,tul1urarea de memorie se intinde pro0resiv spre trecut
stari de involutie, dementa senila 4 amnezie de la prezent la trecut5, afazia Cernic>e, dementa
lim1ajului 4 amnezie de la complex spre simplu5
'e0ea disolutiei memoriei 4J. DelaK5 ; disolutia ce realizeaza amnezia se produce de la
cuvinte complexe la cele simple , de la nume proprii, la cele comune,adjective, la ver1e
Amnezia lacunar: 3iatus mnezic temporar 4 lacuna in evocarea trecutului5
stri confuzionale, !##, crize epileptice, stari de 1etie patolo0ica
Amnezia tardiv/ ntrziat, este le0ata de o tul1urare de constienta, lacun mnezic asupra
perioadei confuzionale se instaleaz treptat , nu imediat dup aceasta
"pilepsie, stari confuzionale
Amnezia electiv/tematic, uitarea unui anumit continut,eveniment datorit 6ncrcturii
afective ne0ative 4nu sunt uitate definitiv, sunt parca acoperite cu voal5
Dis&ne$ii calitati)e 8Pa"a&ne$ii9' amintiri deformate,false,neconcordante cu realitatea fie
su1 aspectul desfasurarii lor cronolo0ice fie su1 aspectul lipsei de le0atura cu realitatea
o1iectiva traita in prezent sau in trecut de pacient
a9 Tul2u"="i ale sinte$ei &ne$ice i&ediate 1 Iluzii de memorie
#%I$!&MN")I ; nerecunoasterea ca fiind strain a unui material pe care l,a citit sau auzit
in realitate si pe care il considera ca fiind propriu
, sc3izofrenie, deliruri sistematizate,demente
('S ID"N!I(I#%" sau ('S %"#-N&S!"%" , recunoaste ceea ce de fapt nu
cunoaste
, surmenaj, manie, sc3izofrenie,demente,stari de o1nu1ilare a constiintei
I'-)I" D" N"%"#-N&S!"%" ; nu recunoaste ceea ce de fapt cunoaste
Stare premer0atoare a fenomenului jamais vu
$%MN")II D" %"D-$'I#%" 4 $ic>5 ; dedu1larea evenimentelor personale
ex: pacientul sustine ca a mai fost tratat intr,o clinia identica eventual de acelasi medic 5
29Tul2u"="i ale "e&e&o"="ii t"ecutului ' Allomnezii
$S"-D&%"MINIS#"NL"'" ; reproducerea unor evenimente reale din trecut pe care
pacientul le plaseaza ca timp in prezent
Sdr =orsa>ov
ex: pacientul desi are MG de ani duce inca copilul la sc in clasa I asa cum facea in trecut 5
#&N(.-'LII'" 4 +alucinatiile de memorie5 ; reproducerea unor evenimente ima0inare,
ireale 4 pe care pacientul nu le,a trait5 el fa1uland asupra trecutului cu convin0erea ca il evoca.
$acientul nu stie ca8 minte8
#onfa1ulatiile pot fi de perplexitate, mnestice, fantastice, onirice
"#MN")I ; confundarea trecutului cu prezentul
$acientii retraiesc activ in prezent episoade din trecutul indepartat
Dementa senila
9
N"#(&%I , reproducerea unor amintiri pe care pacientul le credea uitate prin su0erarea
unor informatii din evenimentele respective
, surmenaj, stari predementiale,demanta
10
/@NDIREA'
, $roces psi3ic complex de preocesare a informatiei care este transformata in sensul
utilizarii pentru adaptare.
&peraiile 0andirii sunt :
Analiza ; operatia de desfacere, separare mentala, separare a o1iectelor si fenomenelor in
parti componente, care deose1esc insusirile sale.
Sinteza ; operatia de reunire mentala a insusirilor esentiale si particulare ale o1iectelor si
fenomenelor realizand un ansam1lu unitar sau intre0 4 operataia 0andirii opusa analize5
omparatia- operatia prin care se distin0 asemanarile si deose1irile dintre o1iectele si
fenomenele analizate 4 operatia 0andirii ce sta la 1aza analizei si sintezei5
Abstractizarea- operatia de a1stra0ere, desprindere a unei anumite insusiri a o1iectelor si
fenomenelor in timp ce in momentul respectiv se i0nora celelalte
oncretizarea- operatia care concepe o1iecte sau fenomene in toata varietatea trasaturilor sale
caracteristice
!eneralizarea- operatia de trecere de la un o1iect sau fenomen la o cate0orie de o1iecte sau
fenomene pe 1aza unor elemente comune si esentiale
4 sc3ema cu sa0eti in jos5.aza informatiei este #-<N!-' 4o varietate de
cuvinte5N&!I-N": insusiri comune si esentiale a o1iectelor si fenomenelor .4 reuniunea
notiunilor5 J-D"#!: raporturi intre o1iecte si fenomene 4 mai multe judecati5
%!I&NM"N! :le0aturi si raporturi ce se deose1esc de judecata prin structura si functia
sa lo0ica
Investi0area 0andirii: 8 solicita& !acientului sa co&!a"e doua o2iecte 1 capacitatea de
comparareAsolicita& !acientului sa enunte si sa e!lice de(initii% notiuni% &ate&atice
1 capacitate de generalizare a!stractizare si concretizareA solicita& !acientului sa
inte"!"ete$e un !"o)e"2% o $icala 1 capacitate de "udecata si rationament % solicita&
!acientul sa e)identie$e ele&entele esentiale si !a"ticula"e ale unui o2iect'
capacitatea de analiza si sinteza9
Intele0erea ; activitatea co0nitiva care permite descoperirea relatiilor prin cuprinderea si
stapanirea cunostintelor, faptelor si fenomenelor respective
sociatiile, le0aturi temporare intre notiunile, ideile in permanenta desfasurare
In functie de tipurile dominante ale asociatiilor 0andirea poate fi asociati) logica cand
predomina asocierea dupa continut si cauzalitate si expresiile ver1ale folosesc calea cea mai
scurta penru expunere si 0andirea asociati) &ecanica cand predomina asocierea prin
conti0uitate, asemanare, asonanta, rima, localizare in timp si spatiu si exprimarea ver1ala se
face cu fraze lun0i, ocolite, notiuni concrete, de o1icei incarcate afectiv
!ul1urarile 0andirii
I. tul1urari de ritm si coerenta
F. tul1urari de continut
N. tul1urari ale expresiei ver1ale si 0rafice
3* Tul2* de "it& ;i coe"en,=#
a9Accele"a"ea "it&ului ideati)#
"ug de idei ,asociaii 6ntmpltoare dupa asonan, dupa rim, localizare 6n timp /i spaiu.
$acientii vor1esc mult,prezinta la1ilitatea atentiei, exacer1area evocarii,sunt ilo0ici, pierd firul
principal al ideilor
11
sc3izofrenie, e1rietate, intoxicatii usoare, stari nevrotice,surmenaj, paralizia 0enerala
pro0resiva la de1ut, sdr maniacale
Mentismul , depnare rapid, incoerci1il a reprezentrilor /i a ideilor
$acientii au atitudine critica,fac efort sa,si stapaneasca 0andurile dar nu reusesc, devin
7spectatori ai propriilor idei8.
stari de mare tensiune nervoas, o1oseal, intoxicaie u/oar cu cofein, alcool, sc3izofrenie
!a3ipsi3ia, cresterea ritm ideativ asociata cu cresterea fortei de ima0inatie si reprezentare
precum si cu cresterea atentiei si a tonusului afectiv
Incoerena 0ndirii la maxim duce la salat de cuvinte# verbigera$ie 4 repetarea stereotipa a
acelorasi cuvinte, trancaneste 5
29Bncetini"ea "it&ului ideati):
Incetinirea ritmului ideativ asociata cu scaderea de1itului ver1al %bradilalie5duce la bradipsie
<scozitatea psi3ic ; caracteristica epilepsiei
&prirea pro0resiva a fluzului ideativ reprezinta fading mental
&prirea 1rusca 4 pentru cateva secunde, dupa care se reia cursul 0andirii5 reprezinta bara&
ideativ'
Saracirea ideativa reprezinta scaderea productivitatii ideilor, ideile sunt tot mai concentrice
cu un sistem de referinta tot mai redus,deseori monotematice.
Stari de surmenaj,tul1urari ale constiintei, depresie,sc3izofrenie
Anidea$ia reprezinta disparitia fluxului ideativ idioie, demen, epilepsie% stari comatoase.
Lentoare ideativa : o forma de vascozitate psi3ica.
epuizare fizica si psi3ica, covalescenta 1olii somatice, stari toxice,infectioase, afectiuni
neurolo0ice cu interesare extrapiramidala, $ar>inson, encefalite, intoxicatii cu #&,
melancolie, sc3izofrenie, oli0ofrenie
c5Incoerenta 0andirii, le0aturile dintre idei isi pierd complet aspectul lo0ic, se desfasoara la
voia intamplarii, exprimarea ver1ala este lipsita de inteles
Salata de cuvinte-o serie de cuvinte su1 forma unui amestec lipsit total de continut lo0ic si
inteles
"x: pisica, soare, fereastra,HN, 3ai
Verbigeratia-repetarea stereotipa de cuvinte, propozitii sau fraze, frecvent lipsite de inteles
"x acasa, mana,atom, acasa,mana,atom.
4*Tul2u"a"i de con,inut#
Ideea do&inant= ; idee ce se impune campului ideator in mod preferential, unde persista
perioade varia1ile de timp putand fi inlaturata voluntar.
Ideea dominanta are valoare patolo0ica cand antreneaza modificari persistente ale dispozitiei
ce sunt dezadaptante pentru individ 4 de o1icei cele cu continut ne0ativ 5
Ideea o2sesi)a 8 anancasta 9 ; idee ce apare spontan, episodic 4 repetitiv 5si pe durate
varia1ile de timp, strin, contradictorie situatiei si personalitii individului care 6i recunoa/te
caracterul patolo0ic, nu poate fi inlaturata voluntar si asediaza 0andirea.Su1iectul foloseste
realitatea sa com1ata ideea o1sesiva.
(orme de idei o1sesive:
a5 o1sesiile ideative ; su1iectul este intr,un continuu du1iu asupra actiunilor sale, se
intrea1a, analizeaza, revine4 1oala lui O de ce O poate P Odaca P5
15mintiri si reprezentarile o1sesive
, amintirile o1sesive ; perseverarea peni1ila a rememorarii unor evenimente cu
continut ne0ativ
, reprezentari o1sesive ; idei care contrazice realitatea si determina reprezentarea
fi0urativa senzorial plastica
12
"x. & mama perfect constienta ca si,a pierdut copilul, era o1sedata de ideea ca l,ar fi
in0ropat de viu 4 idee care contrazice realitatea5 in acelasi timp isi reprezinta copilul tipand si
z1atandu,se in mormant si asculta cu urec3ea pe mormant daca tipetele sunt reale
c5&1sesii fo1ice ; teama nejustificat fata de anumite evenimente,situatii, lucruri,
fiinte pe care nu o poate inlatura voluntar, 6n ciuda faptului c evit situaia respectiv.
Se intalnesc mai multe tipuri de fo1ii:
agarofobia 4 teama de a intra intr,o piata 5, (ipsofobia 4de locuri inalte 5, claustrofobia 4de
locuri in0uste 5, ai(mofobia 4 de o1 ascutite 5, antropofobia 4 de oameni 5 monofobia 4 de
sin0uratate 5, pentofobia 4 de societate 5, erentofobia 4 de a rosi 5, nosofobia 4 de 1oala 5,
misofobia 4 de murdar 5, tanatofobia % de moarte 5, sitiofobia 4 de a manca 5, pantofobia
4 teama 0enerala5 , fo1ofo1ia 4 teama de a reveni vec3ile fo1ii5
d5&1sesii impulsive ; acte particulare,irationale, inaccepta1ile sau ridicole
ompulsiunea reprezinta teama de a nu comite actul impulsiv
)itualurile reprezinta actiuni o1sesive pe care su1iectul le exercita impotriva dorintei
lui, care se succed intr,o anumita ordine, intotdeauna pe fondul unei anxietati marcate,
anxietate care se atenueaza numai daca su1iectul indeplineste actiunile respective
"x pacientul isi atin0e fata cu mana, isi trece de0etele prin par, introduce in vor1ire
cuvinte ca 7stiti8, 7zice8, un pacient care se teme de moartea celor dra0i numara de N,Q ori
ferestrele unei case 5
, surmenaj,astenie, !ul1urare &1sesiv,#ompulsiva, de1ut de sc3izofrenie, depresie
Ideea !"e)alent=' se caracterizeaza prin
$oziie dominant 6n cmpul con/tiinei
Neconcordant cu realitatea /i cu semnificaie a1erant
&rienteaz /i difereniaz cursul 0ndirii
#elelalte ideii o sprijin, nu se opun ei.
#oncordant cu personalitatea individului
!endina la dezvoltare /i 6n0lo1are a evenimentelor /i persoanelor din jur, potenialitate
delirant.
, Stari postonirice, epilepsie, alcoolism, , stari predelirante% tul1urare afectiva 1ipolara
Ideii deli"ante#
& judecat eronat care stpne/te, domin con/tiina pacientului /i,i modific
comportamentul 6n sens patolo0ic.
"ste impenetra1il la contraar0umente /i ina1orda1il prin confruntare, 6n ciuda
contradiciilor cu realitatea.
$acientul nu ii recunoaste caracterul patolo0ic, nu are atitudine critica.
In functie de 0radul de dezvoltare al psi3ismului si mai ales de 0radul de deteriorare si
destructurare al acestuia se intalneste:
*elir sistematizat,or0anizat, ideile delirante se lea0a intr,o forma coerenta si aparent
lo0ica.$acientul incearca s impun ideiile sale realitii, le trie/te cu o nestrmutat
convin0ere. "ste 1ine delimitat si consecvent ca tematica
*elir nesistematizat,dezor0anizat, ideile delirante sunt sla1 le0ate intre ele, nu se pot inc3e0a
intr,un sistem or0anizat, sla1 structurat, insta1il, inconsecvent ca tematica, fara tendinte de a
se impune realitatii.
In functie de continutul tematic si suportul afectiv pot fi:
Idei deli"ante e!ansi)e 8&ac"o&anice9#
,De mrire /i 1o0ie 4 manie, sc3izofrenie paranoida, paralizia 0enerala pro0resiva5
,De invenie 4 ela1orarea unor planuri, aparate de interes major ce preocupa in special
oamenii de stiinta 5
,De reform 4pacientul ela1oreaza planuri filantropice,de pace universala5
13
, de (iliaie 4 convin0erea ca sunt mostenitori ai unor familii renumite5
,Mistice, reli0ioase 4 convin0erea ca este purtatorul unei misiuni de ordin
spiritual,reli0ios menit sa propavaduiasca credinta in forta divina5
,"rotomaniace 4pacientul este convins ca e iu1it de o persoana cu nivel socio,cultural
superior lui5
Idei deli"ante De!"esi)e 8 &ic"o&anice9#
, de $ersecuie 4 pacientul este convins ca il urmareste, il o1serva cineva5
,de %evendicare 4 pacientul este convins ca a fost victima nedreptatii 5
, de *elozie 4 pacientul suspecteaza mereu partenerul de viata5
,de %elaie 4 pacientul este convins ca persoanele din jur au o influentata ne0ativa si ca
prin cuvinte,0esturi, actiuni fac aprecieri defavora1ile asupra calitatilor sale morale,
intelectuale,fizice sau sexual5
, de utoacuzare 4 pacientul se considera vinovat de situatia 0rea in care se afla, de
nereusitele copiilor, de necazurile altora ; pot duce la suicid sau8omor altruist8 5
, +ipocondriace 4 pacientul este convins ca are o 1oala 0rea, incura1ila5
, de !ransformare /i posesiune 4 pacientul este convisn ca a suferit o metamorfoza ;
dementa, sc3izofrenie paranoida5
,de ne0aie 4pacientul nu recunoaste realitatea evidenta, nea0a functiile vitale,
existenta unor or0ane, a unui proces ps3ic ; afirma ca nu mai mananca, nu mai respira,
or0anele s,au atrofiat, au putrezit 5
Idei deli"ante Mite#
, de interpretare 4 pacientul este convins ca toate 0esturile afirmatiile celor din jur sunt
cu referire la el, impresia ca este centrul atentiei si al evenimentelor 5
,Influen 4 pacientul este convins ca se afla su1 influenta unei forte xenopatice
4 diavol, 3ipnoza, unde electroma0netice5
,Metafizice 4 pacientul este convins ca elucideaza ori0inea vietii, a sufletului, a
reincarnarii5
5* Tul2u"a"i ale co&unica"ii )e"2ale si g"a(ice a gandi"ii #
Tul2u"a"i ale li&2aCului o"al 4expresia ver1ala5:
a5 *islogii 4 tul1urari mentale ale lim1ajului5, #onsecinta modificarii de (o"&a si
continut ale 0andirii
!ul1urari de forma
,intensitatea, inaltimea, tim1rul vocii:voce de intensitate crescuta, cu tonalitate
inalta4 stari de excitatie psi3omotori, manie 5, voce de intensitate scazuta 4 depresie,
sc3izofrenie 5voce ezitanta 4 neliniste, dezorientare, anxietate5voce declamatoare,patetica
4 stari delirante expansive5voce manierata, emfatica 4 sc3izofrenie 5
,ritm
+iperactivitate ver1ala
+avarda&% vorbaria,, cresterea de1itului ver1al
normal mai frecvent la femei, isterie, anxietate
-a(ifemie, cresterea ritmului ver1al 4 vor1este repede5
Logoree-cresterea ritmului ver1al asociata cu cresterea de1itului ver1al ceea ce duce la
cresterea ritmului ideator 4 vor1este repede si mult 5
Intoxicatii usoare, 3ipomanie, manie
Verbigeratia- repetarea stereotipa a unor cuvinte, fraze lipsite de inteles cu cresterea
ritmului ideativ si incoerenta ideativa
14
+ipoactivitate ver1ala se intalneste in stari de in3i1itie, la oameni timizi
+radifemie- scaderea ritmului ver1al 4 comunicare eliptica, ezitanta, monotona5
depresie, astenie fizica si psi3ica
Disparitia activitatii ver1ale
Mutism a.inetic%absolut,- tul1urare a starii de constiinta asociata cu pierderea vor1irii
si a motricitatii 4 pacientul urmareste totusi cu privirea creind impresia ca e prezent in mediu5
leziuni ale corpului calos, leziuni ale sistemului reticulat activator ascendent,
sc3izofrenie catatonica5
Mutism relativ-pacientul comunica prin mimica, pantomimica, scris, expresii ver1ale
reduse la foneme si interjectii
Mutism discontinuu % semimutism,
#onfuzie mentala, delir
Mutism electiv, pacientul nu se adreseaza decat anumitor persoane, evita sa relateze
anumite situatii
Mutitatea ; imposi1ilitatea de a vor1i
'eziuni in zona corticala a lim1ajului, leziuni ale aparatului auditiv
Musitatia, vor1irea in soapta
sc3izofrenie
Mutacismul, mutism deli1erat, voluntar
Simulatia, persoane normale ce actioneaza in semn de protest, oli0ofrenie, dementa
Afemia% anartria,, mutism intrerupt uneori de fenomene ce exprima multumirea
nera1darea sau ne0area
'eziuni neurolo0ice corticale4 afazice5
,coerenta
/ncoerenta verbala ; este determinata de incoerenta ideativa
+loca& verbal- intreruperea 1rusca a ritmului ver1al
Stereotipie verbala- repetarea acelorasi cuvinte, fraze in timpul unui discurs
0nomatomanie-repetarea o1sedanta a unor cuvine sau expresii 0rosolane
1alilalie- repetarea involuntara a unor cuvinte de o1icei ultimele din fraza
leziuni ale corpului striat, .oala $ic>, dementa lz3eimer
2colalie ; repetarea intocmai a cuvintelor auzite 4 ecomimia,imitarea expresiei
mimice, ecopraxia, imitarea 0esturilor5
sc3izofrenie, oli0ofrenie,dementa
1sitacismul, sonorizarea mecanica a unor foneme lipsite de orice continut semantic
oli0ofrenia profunda, dementa
!ul1urari de continut ; alterarea sensului cuvintelor care pot fi modificate, trunc3iate,
fuzionate, formate prin inversiunea fonemelor. $acientul le confera un sens propriu, inedit,
diferit de sensul comun. Se intalneste la nivelul cuvintelor si a frazelor.
la nivelul cuvintelor:
1aralogisme folosirea unui cuvant o1isnuit cu sens diferit fata de cel cunoscut
Sc3izofrenie, astenie fizica si psi3ica
3eologisme active ; cuvinte ima0inate, inventate care poarta un mesaj sau o
informatie specifica
3eologisme pasive cuvinte noi formate prin asonanta, fuzionare care nu poarta o
semnificatie sim1olica.
!losolalie- lim1aj deviat, automat, 1izar, lipsit de inteles. $acientul lasa impresia ca se
exprima intr,o lim1a noua,creata de el,ca vor1este intr,un anumit jar0on.
'a nivelul frazelor:
15
Agramatism ; lim1aj redus la ver1e si su1stantive, pacientul renunta la
conjunctii,prepozitii,articole
stari de intoxicatie,confuzii mentale,3ipomanie,manie
1aragramatism expresii 1izare care pornesc de la radacini corecte
2mbolalie % embolofazie5 ; inserarea in mod repetat a unor cuvinte straine de sensul
lor o1isnuit, pe fondul unui discurs normal
Sc(izofazie- dupa primele com1inari compre3ensi1ile, cuvintele pot fi asociate
superficial sau reunite intamplator ; disociere a lim1ajului
15 *isfazi i 4 afaziile5 ; tul1urari ale exprimarii lim1ajului scris si oral
,modificari ale functiei lim1ajului
leziuni cere1rale unilaterale, 3emora0ii cere1rale, tumori cere1rale, a1cese cere1rale,
traumatisme cere1rale.
Surditate verbala ; intre1arile interlocutorului sunt fara raspuns sau cu raspunsuri care nu au
le0atura cu intre1arile
/nto4icatie prin cuvant ; repetarea raspunsurilor la intre1ari
Amneze verbala ; uitarea unor cuvinte sau a voca1ularului in intre0ime
1arafazie- deformarea cuvintelor folosite
ecitate verbala% ale4ie,, neintele0erea cuvantului scris
c5 *islali i , tul1urari de pronuntare 4 articulare 5a cuvintelor
, modificari ale functiei aparatului lo0omotor
Dislaliile pot fi de sunet, de sila1a, de cuvant .Sunetul, sila1a, cuvantul respectiv poate fi
pronuntat atunci cand se afla sin0ur.Dislalia se manifesta numai cand acesta este intalnit
intr,un context.
)otacismul ; dislalia pentru %
Sigmatismul% sasaiala,, dislalia pentru S,),J,$S,!S,=S 4implantarea vicioasa a dintilor5
)inolalia%vorbirea pe nas,, 4pareza sau paralizia valului palatin, polipi nazali5
+albismul%balbaiala,, tonii sau clonii ale musc3ilor fonatori sau respiratori
.al1ism clonic, vor1ire repetata, sacadata, repetarea unei sila1e de la inceputul
cuvantului
.al1ism tonic ; rezistenta puternica la pronuntarea unei sila1e sau a unui cuvantB dupa
depasirea acestui moment cuvintele sunt revarsate 1rusc, in cascada
.al1ism tonico,clonic
Tul2u"a"i ale li&2aCului sc"is 8 ale e!"esiei g"a(ice9
a5 !ul1urari psi3o0rafice
!ul1urari ale activitatii 0rafice:
,+ipoactivitate 0rafica :refuzul de a scrie 4 sc3izofrenie5
, +iperactivitate 0rafica
!raforeea, tendinta patolo0ica si ireversi1ila de a scrie 4 sc3izofrenie paranoida5
!rafomania,predilectia manifestata in exces pentru exprimarea 0rafica 4 delir cronic
sistematizat,ex. pacintul isi expune detaliat planurile de reforma5
,Incoerenta 0rafica, scrierea de cuvinte,fraze lipsite de le0atura itre ele 4consecinta
incoerentei ver1ale si ideative5
,Stereotipii 0rafice, repetarea unei conjunctii,fraze,sau intercalarea lor repetitiva in cursul
expunerii 0rafice
!ul1urari ale morfolo0iei 0rafice
16
,scris cu litere mari si randuri ascendente 4 manie, 3ipomanie, stari de excitatie psi3ica5
, scris cu litere marunte si randuri descendente 4 depresie5
, scris seismic cu litere ine0ale,randuri suprapuse, 03ilimele 4 sc3izofrenie5
,0rifonaj , maz0alituri 4 oli0ofrenii, dementa,sc3izofrenie 5
, scris in o0linda de la dreapta la stan0a 4 sc3izofrenie5
, scris in 03irlanda 4 sc3izofrenie, stari delirante, demente5
, scris suprapus 4 sc3izofrenie5
!ul1urari ale semanticii 0rafice
1aragramafismele, transpozitii de litere si cuvinte, omisiuni 4 sc3izofrenie5
3eografismele, corespunzatoare neolo0ismelor 4 sc3izofrenia paranoida 5
17
IMA/INATIA' $roces psi3ic de prelucrare, transformare /i sintetizare a reprezentrilor /i
ideilor, 6n scopul o1tinerii unor noi ima0ini /i idei.
(ormele ima0inatiei sunt:
, Neintentionala 4pasiva5 : visul si oniria
, Intentionala 4 activa5:
ima0inatia reproductiva,asocierea unor elemente ver1al ima0inative cu ima0ini
din existenta proprie
vis de perspectiva, proiectarea mentala a dorintelor, aspiratiilor si planurilor de
viata
ima0inatia creatoare, anticiparea ima0inativa a ideilor sau planurilor viitoarei
actiuni
&peratiile ima0inatiei:
0lutinarea, fuzionarea, im1inarea a doua sau mai multe ima0ini ce reprezinta o1iecte, fiinte
sau parti componente ale acestora 4 ex. in0erii ; copii cu aripi, diavolul, fi0ura de om cu
coarne si coada5
#om1inarea ; situarea unei ima0ini intr,un context neo1isnuit
mplificareaDDiminuarea anumitor insusiri ale ima0inilor unor o1iecte sau fiinte
!ipizarea modalitatea de exprimare a esentei unor relatii rezultate din 0eneralizarea
trasaturilor caracteristice ale ima0inilor unor 0rupuri de o1iecte, masini , oamnei care apoi
sunt individualizate in tipuri de o1iecte, masini, eroi in literatura
Sc3ematizarea reprezentarea partilor esentiale ale unor tipuri de persoane, actiuni, masini
Sim1olizarea exprimarea unei idei printr,o ima0ine dedusa si caracteristica unui domeniu de
o1icei indepartat de ideea respectiva
!ul1urarile ima0inatiei:
!ul1urari cantitative:
Ima0inatia scazuta: oli0ofrenii, deteriorare co0nitiva, stari confuzionale,
epilepsie, in3i1itie emotionala, depresie, nevroze, stari de epuizare psi3ica.
Ima0inatia crescuta : intoxicatii usoare, manie, deliruri cronice, sc3izofrenie
paranoida
!ul1urari calitative:
Mitomania ; discurs formal neadecvat, interlocutorul sesizand irealitatea continutului
Isterie, delir de ima0inatie, sdr.=orsa>ov
onfabulatia- discurs strain de circumstante, rupt de realitate asociat cu tul1urari mnezice si
scaderea pra0ului de control al constiintei
Simulatia- falsificarea adevarului in privinta starii de sanatate
$ot fi simulate simptome or0anice 4 neurolo0ice5 dar si simptome psi3ice 4 ne0ativismul,
stupoarea, mutism, oneiroidism, 3alucinatii, a0itatie maniacala.
isterie , oli0ofrenie
Metasimulatia, dupa un episod real de 1oala su1iectul refacut persevereaza in acuzele sale
anterioare cu scopul unor 1eneficii
Suprasimulatia- pacientul amplifica o tul1urare somatica sau psi3ica preexistenta
*isimularea, ascunderea unor simptome a unei 1oli cu scopul:
, sustra0erii de la tratamentul o1li0atoriu
, o1tinerii unui 1eneficiu
, punerii in aplicare a unei idei delirante sau tendinte suicidare
depresie
18
Functia a(ecti)'&oti)ational=# dis!o$itia% e&otia% senti&ente% !asiune% instincte
8ali&enta"% seual% de a!="a"e% &ate"n9% so&n
St="ile a(ecti)e#
' $rocesul psi3ic cel mai le0at de personalitate, prin intermediul cruia omul 6si manifest
caracterul personal, ca existent ori0inal, unic, irepeta1il.
4 atitudinea omului fata de situatiile de viata, fata de realitatea inconjuratoare 5
#motia starea particulara 4 tipica5 care exprima rasunetul afectiv al raportului dintre su1iect
si o1iecte, fiinte,fenom. 'umii inconjuratoare.
, pozitive , placere, staisfactie,1ucurie
, ne0ative ; neplacere, tristete, frica
dupa tonalitate , stenice ; maresc capacitatea de efort psi3ic
, astenice ; scad capacitatea de efort psi3ic
emotiile domina, formeaza starea afectiva a su1iectului fiind strans le0ate de dispozitia
1una, veselie, calm sau de una de tristete, neliniste, irasci1ilitate.
$ispozitia ; stare afectiva 0enerala de fond, de durata, cu intensitate medie, ce reflecta
starea de functionalitate a or0anismului, fiind rezultanta tuturor implusurilor extero, intero,
proprioceptive, constientizate sau insuficient constientizate.
%entimente & de prietenie, de dra0oste
, normale# matern, patriotic, reli0ios
, anormale# tocite, autostima scazuta sau crescuta, 0randoare , trairi emotionale cele mai
complexe sta1ile si 0eneralizate, realizeaza trairea raportului insului cu am1ianta.
'asiunile ; amplitudine mai mare a trairii prin an0ajare puternica, caracter mai sta1il al
relatiilor cu am1ianta.
, pozitive ; inno1ileaza omul ; pt arta, stiinta, pt profesia aleasa
, ne0ative ; e0ocentrice, individualiste ; personalitati avare, e0oiste, teroriste
T2 sta"ilo" a(ecti)e e in (ct de c"ite"ii# natu"a 8!ola"itatea9% intensitatea%(o"ta% la2ilitatea%
continutul% adec)a"ea &oti)ational= sau &oti)a"ea deli"ant=*
Cantitati)e# distimieD toate a1aterile afective RD, B t1 nespecifica de la starea de discomfort
aectiv la eutimie.
5ipotimia6 scaderea tensiunii afective si a elanului vital pn la apatie si
indiferent.4 expresivitate, mimica scazuta : oli0o, deteriorare co0nitiva, !##5
Atimia scadere f acceantuata a tonusului afectiv 4 inexpresivitate mimica pantomimica :
idiotie, dementa, catatonii 5
Apatia ; lipsa de tonalitate afectiva si interes fata de propria persoana si am1ianta.
*epresia % 5ipertimia negativa, puternica traire#participare afectiva intensa cu sentimente
de inutilitate si devalorizare B
, mimica, pantomimica exprima continutul dureros al trairilor ; frunte incretita, ome0a
melancolic, comisuri 1ucale co1orate, corp incovoiat, 1ratele cad pasiv pe lan0a corp.
, depresia:incarcatura afectiva cu un continut ne0ativ
Mania % 5ipertimia pozitiva ,
Anestezia psi(ica dureroasa nu se mai poate 1ucura, intrista, induiosa nu mai simte
afectiunea pers apropiate.
, tardiv in depresii, sdr. de depersonalizare si derealizare, de1ut sc3izo
raptus melancolic: a0itatie psi3omotorie, acte impulsive de auto si 3eteroa0resiune ce
interfera cu anestezia psi3ica dureroasa
An4ietatea- teama fara o1iect se manifesta prin neliniste psi3ica si motorie cu manifestari
neuro ve0etative 4 palpitatii, t1 vasomotorii, oscilatii tensiune, transpiratii 5
, este mai mult 0andita decat traita 4 sc3iz paranoida, 3ipocondrica, pseudonevrotica, psi3oze
depresive melancoliforme5
19
Angoasa, anxietate cu acompaniament somatic ; senzatie peni1ila de disfunctie a unui or0an,
aparat, sistem 4 constrictie larin0iana5
, este mai mult traita decat 0andita si duce la fo1ie
, N- este o anxietate extrema
2uforia ; incarcatura afectiva pozitiva, exa0erarea dispozitiei 4 veselie, plenitudine5 insotita
de fu0a de idei, lo0oree, ironii, 0lume , mimica expresiva 0esturi lar0i, si variate, exacer1area
tendintelor si tre1uintelor in special cele sexuale. 4 intox usoare ; cafea, alcool, stari nevrotice
prin suprasolicitare, st. Su1fe1rile, st maniacale , dementa senila, vasculara traumatica,
oli0ofrenii5
Moria ; jovialitate expansiva, familiaritati, calam1uluri, expansivitate saraca
4leziuni cere1rale '( 5
Labilitatea afectiva % versatilitate timca, de la R la ; de la euforie la depresie 4 manie,
oli0o 5
/ncontinenta afectiva trecerea rapida de la o st emotionala la opusul ei 4 ateroscleroza
cere1rala avansata 5
*isorie dispozitie depresiva, anxioasa, rau 0eneral R lo0oree, excita1ilitate crescuta
4 perioade intercritice ale epilepticilor, alcoolici cr, encefalopatii posttraum., postencefalice,
a1tinenta toxicomanilor 5
#alitative , paratimii
, reactii afective a1erante si inadecvate uneori paradoxale fat de motive, situatii 4 o situatie
afectiv ne0ativa intampinata cu veselie5
, situatii psi3otraumatizante, stari reactive, sc3izo
/nversiunea afectiva ; ostilitate fata de pers. pe care le,a iu1it inainte de 1oala 4 sc3izo,
parafrenie, delir de 0elozie 5
Ambivalenta afectiva- concomitenta dra0oste, ura, atractie, repulsie 4 sc3izo, scaderea
li1idoului la varstnici5
Instinctele 1 complex de insusiri mostenite ereditar ce reflecta dezv speciei respective. !1.
Instinctelor ; elemente patolo0ice ale personalitatii.
T2 instinct ali&enta"
' 2uli&ia 1exa0erarea nevoii de 3rana 4 lez or0 cere1rale, tumori diencefalice, pancreatice,
D), +! 5
, !oli(agia ; in0erarea fara discernamant a produselor necomesti1ile 4 st dementiale, oli0o,
sc3izo 5
, ano"eia ; scaderea poftei de mancare 4 depresii 5
, sitio(o2ia ; refluxul de alimente depedent de 3alucinatii, idei delirante de otravire 4 depresii,
sc3izo 5
T2 instinctului de a!a"a"e
, exa0erare 4 frica de moarte, de 1oala, st. +ipocondriace5 B
, a1olire ; indiferenta totala fata de pericole 4 tentative suicidare 5.
T2 instinctului seual
, nimfomanie 4 la femei5 D satiriazis 4la 1ar1at5
, crescut 4 excitatie maniacala, st dementiale, oli0o, '!, 3ipocamp 5
, scazut 4 epuizare, nevroze, impotente sexuale psi3ice, toxicomanii, depresii, s3izo 5
$erversiuni sexuale
; anomalii in ale0erea partenerului: autoerotism, pedofilia, 0erontofilia, incestul 4 cu
rude 5 , zoofilia, fetisism 4 contempla o1 de uz intim a sexului opus5,
pi0malionismul:azoofilia 4 cu statui 5
, anomalii in desfasurarea actului sexual: sado- mazoc(ismul 4 sado:placere
sexualaRsuferinta fizica si morala B mazoc3ism:placere la durere fizica si morala 5 ,
20
scaptofilia, contempla acte sex ale altor pers sau prezenta la acte sex in 0rup 4 scaderea
li1idoului 5, ex3i1itionism 4 tumori !, (, dementa, psi3opati5
Functii e(ecto"ii# )ointa% acti)itatea% conduite &oto"ii
Vointa Dactivitatea psi3ic orientat spre atin0erea unor scopuri propuse constient pentru a
cror realizare tre1uie depsite anumite o1stacole, interne sau externe, care apar 6n calea
actiunilor.
(aze: I. formularea scopului
F.lupta motivelor
N. adaptarea 3otrrii
Q.executia
T2 de )ointa#
Dis2ulii#
(iper!ulia: exa0erarea fortei volitionale 4 st.o1sesivo,fo1ice, eli1erarea de su1 invazia
ideilor, toxicomanii ; pt procurarea toxicului pe fond de 3ipo1 , paranoia 5
(ipo!ulia)scadera fortei volitionale pana la a1ulie , scaderea capacitatii de a actiona, stie sau
crede ca stie ce tre1uie sa faca dar nu poate actiona , st nevrotice, astenie, irasci1ilitate,
anxietate 4!##, St. Maniacale, toxicomani, psi3opatii5
A!ulia) lipsa initiativei si a capacittii de a actiona 4 catatonie, depresii severe ; nici macar
nu se poate sinucide5
disa!ulia: dificultatea de a trece la o actiune sau de a sfrsi una 6nceput R
perplexitate 4 forma particulara de a1ulie 5
'ara!ulia ; insuficient volitional R acte paralele, pulsiuni, dorinte 4 nevroze motorii R
ticuri, spasmeB sc3izo 5
Impulsivitatea ; insuficienta vointei pasive 4 st psi3opatice, impulsivitatea nevroticilor,
anxiosi ce iz1ucnesc in momente de maxima tensiune afectiva 5
*aptusurile an+ioase: psi3oze, st.delirante, sc3zo, manie, 1una dispozitie R furie, lovesc,
ucid
raptus melancolic: alunecat in melancolie are iz1ucnire de automutilare , suicid 4 epilepsie ;
impulsivitate in compensarea lentorii 5
at"o(ia -F scade initiati)a si ca!acitatea de )ointaA le$ 2ilate"ale ale hi!oca&!ului scad
ca!acitatea de inhi2itieD co&!o"ta&ent ag"esi)% i&!ulsi)
Se&iologia acti)itatii &oto"ii
Aspectul vestimentar % tinuta ,
, dezordine vestimentara 4 oli0o, demente, psi3oze, sc3izo 5
, rafinament vestimentar exa0erat ; 4 personalitate psi3opatica, isterica, 1izarerie sc3izo, fard
exa0erat ornarea cu decoratii tendinte de supraestimare me0alomanie paranoia excitatie
maniacala 5
travestitism:poarta 3aine ale sex opusB
cinvestitism:nepotrivit varstei.
1rivirea ; poate sa redea continutul afectiv al vietii psi3ice
, fixa , imo1ila, incrucisata 4 ura, a0resivitate, cruzime 5
, lar0 desc3isa cu ridicarea sprancene, incretire frunte 4 an0oasa, anxietate 5
, 3ipermo1ila, fu0ace 4 manie, 3ipomanie 5
, stinsa, 3ipomo1ila, fixa, a1senta 4 depresie 5
, detasata, rupta de realitate 4 sc3izo 5
Mimica ; traduce tonalitatea afectiva a insului, emotii, sentimente
, exa0erata , (ipermimie ; 4 manie , excitatie psi3omotorie 5
21
, diminuata , (ipomimie pana la amimie% imobilitate ,- 4 melancolie, in3i1are psi3omotorie,
sdr. impre0natiei neuroleptice, stupoare, demente5
, dezadaptata ; paramimii in neconcordanta cu starea timica
mimica de imprumut 4 supraestimare, mitomanie, isterie 5
ecomimia 4 catatonie 5
neomimia ; mimica 1izara similara neolo0ismelor 4 sc3izo 5
jar0onomimia ; expresii 1izare neinteli0i1ile
psitacismul mimic ; 3ipermo1ilitate inexpresiva si incompre3ensi1ila a mimicii
- dezinvolta 4 timizi5
- pseudoironica % psi3astenici,
1ara.inezii ; includ si paramimiile, pervertirea sensului si continutului natural si lo0ic al
miscarilor
, manierism ; pierderea trasaturilor lo0ice si inteli0i1ile a 0esturilor si miscarilor
, stereotipii ; repetarea unei manifestari de atitudine : a>inetice 4perna psi3ica5 si de miscare
: >ineticeDpara>inetice 4 sc3izo, oli0o, demente, afectiuni neuro 5
24agerarea activitatii psi(omotorii 4 3iper>ineziaD ta3i>inezia 5
mimica mo1ila
pantomimica ampla si rapida
4 st. fective de tonalitate R, isoara intoxicatie, 3ipomanieDmanie 5
3iper>inezie R neliniste R dezor0anizarea actelor motorii R excitatie psi3omotorie 4 a0itatie 5
0itatia psi3omotorie 4 impre0natie cu neuroleptice ; a.atisie : nu sta in sezut , ta(i.inezie :
tendinta de a se deplasa incontinuu B afectiuni or0anice cere1rale 5
0itatia ; deteriorari, re0resiuni, nedezvoltare co0nitiva 4 demente 5 , 1rusc a0resivitate
ver1ala, psi3omotorie
, din st maniacale 4 prodromal irasci1ilitate Efurie maniacala8 5
, din stari depresive de aspect endo0en linistit duce la nelinistit Eraptus melancolic8
, din sc3izofrenie ; apare imprevizi1il, vor1ire dezordonata 4 3e1efrenice, catatonice 5
, din epilepsie ; in contrast cu vascozitatea apare a0itatie Efuror epilepticus8 ; pot
comite acte de violenta
, din stari reactive ; 0enerata de frustrare si paroxisme anxioase , nu,si pastreaza pozitia,
mer0 dintr,o parte in alta fara scop, ofteaza sau pot sa isi rupa 3ainele, smul0 parul , cer
compasiune
, din psi3opatii ; la1ilitate afectiva, crize de minie, disperare cu alura teatrala , tendinta
de a santaja, acuzatii , injurii
!esturile cu amplitudine exa0erata D diminuata, ordonateD dezordonate, cu finalitateD 1izare si
inexplica1ile
*iminuarea activitatii motorii 4 3ipo>inezia 5
, in3i1itie psi3omotorie, lentoarea miscarilor 41radi>inezia 5,
incetinirea cursului ideativ, 3ipomimie, inexpresivitate
4 sec3ele menin0oencef., encefalopatii traumatice, sdr. par>insonian or0anicDneuroleptic,
epilepsie 5
intreruperea activitatii motorii 4 a1olirea 5 ; a>inezia
bara&ul motor oprirea 1rusca a miscarilor si vor1irii
fading motor diminuarea treptata pana la disparitia aplitudinii 0est sau act motor
stupoarea ; imo1ilitate, inerti, reactioneaza tardiv, mimica impietrita intr,o expresie de durere
si anxietate 4 depresie5 sau inexpresiva 4 amimie ; catatonie, coma, isterie 5
s. nevrotica E refuzul realitatii E , pare dro0at ; psudonarcotism isteric
22
s. melancolica ; facies melancolic
s. sc3izo ; amimie, desi pare detasat participa pasiv la activitatile din anturaj apoi
poate reda cu exactitate
catalepsia : totala inertie motorie 4 catatonie, 3ipnoza, isterie 5
catatonia : ansam1lu de t1 psi3omotorii pe fond de inertie si catalepsie sau ca stare de fixare
tonica a corpului in anumite pozitii 4 lucidaDoneiroida,fond confuziv 5
sugestibilitatea , receptivitate extrema fata de influentele exercitate de alte persoane 4 isterie,
oli0o, demente 5
sdr ecopatic, ecolalie, ecomimie, ecopraxie
negativismul ; tendinta de a opune rezistenta la orice stimul extern 4alimentare, mictiuni
defecatie 5
pasiv ;alimentar, ver1al, intern
activ ; 4se indeparteaza cand e c3emat , retra0e mana 5
4 sc3izo 3e1efrenica, catatonia, melancolii stuporoase, de1ilitate mentala, paranoia5
#atatonia poate fi provocata de neuroleptice 4 3alo, levomepromaziana 5: ef secundare ; sdr.
a>inetic, a>inetic 3iperton 4 tremor , 3ipertonie, ri0iditate 5, dis>inetic 3iperton 4 dis>inezii
1uco,lin0o,faciale 5, 3iper>inetic 3iperton 4 tremor, crize isteriforme 5
$antomimica ;importante tul1urari de mers
.azofo1ie ; teama de a mer0e
stazoa1azie ; teama ca nu pot sta in ortostatism ; isterie
!3asofo1ie ;teama de a se aseza
"r0asiofo1ie ; de a se pune in miscare
!icurile ; cate0orie speciala a t1 activ motorii
; miscari cu caracter repetitiv contradictia unor 0rupe musculare scapate de su1 control
volitional , accesi1ile constiintei
, au aspect intentional 4 aranjarea suvitei, lateralitate cap, miscare umar 5
onicofa0ia, roade un03ii
tricotilomania rupere rasucire par pana la alopecie
; pot disparea spontan dupa adolescenta B la adult ; st psi3astenica , o1sesionala
, Edezor0anizarea conduitei motorii E ; a!"aie ; pierderea posi1ilitatii de exprimare 0estuala
si de efectuare a actelor motorii fara afectarea intelectului sau senzitivo, senzoriale
apra4ie ideatorie ; permite acte simple nu si pe cele complexe
apra4ie ideomotorie nu permite nici acte simple 4 inc3eie nasture, scoate lim1a 5

Functii de sinte$=# te&!e"a&ent% ca"acte"% constiint=% !e"sonalitate% intelect*
CONSTIINTA 1 (unctie de sinte$a a !sihicului % cea &ai inalta (o"&a de "e(lecta"e a
"ealitatii o2iecti)e
#ampul constiintei ; inconstientul 4 fenomene ce nu au fost constientizate5
, su1constientul 4 fenomene ce se sintetizeaza in afara campului perceptiv
care au fost anterior constientizate pot oricand sa reapara in timp 5
Starea de constienta : luciditatea si capacitatea de reflectare a prezentului 4 or0anizarea lui 5
onstiinta : conceptia omului despre viata
T2 constiintei # e!isoade in ca"e se tul2u"a int"eaga acti)itate constienta*
In functie de# detasarea de realitate, t1 memoriei, dezorientarea, incoerenta ideativa
Cantitati)e#
st de obtuzie ; cresterea pra0ului senzorial ,
, dificultati asociative, pierderea
23
, pierderea imo1ilitatii ideative 4 dificultati de a preciza si formula idei 5
st de (ebetudine , dezinsertia pacientului de ralitate
, nu realizeaza nu poate stapani situatia
st de torpoare ; usoara dezorientare,
, 3ipo>inezie,
, scaderea tonusului afectiv volitional 4 scaderea initiativei, indiferntism, apatie 5 ;
asemanatoare somnolentei
st de obnubilare ; ridicarea pra0 senzorial
, lentoare, raspunsuri va0i, incomplete , fara sens sau cu caracter de
perseverare
st de stupoare ; t1 a constiintei accentuata
, activitate psi3omotorie accentuata
st de sopor ; reactiile la stimuli sunt extrem de diminuate 4 seamana cu o somnolenta
accentuata5
st comatoasa ; pierderea completa a constiintei R conservarea fct ve0etative
coma ; vi0ila se mentine o oarecare le0 cu mediul
, carus ; pertur1area fct ve0etative
Calitati)e 4 cu emenete psi3oproductive 5 ; caract prin polarizarea si in0ustarea campului
constiintei
tb constiintei de tip delirant ; dezorientare in spatiu si timp R t1 masive de perceptie de tip
psi3oproductiv 4 3 vizuale, auditiv, iluzii 5
St oneiroida ; confuzie, dezorientar, indepartare de lumea reala
, fra0mente din realitate se impletesc cu cele din vis , reprezentari senzoriale,
fantastice, reminescente 3alucinatorii
st amentiva ; dezorientare auto allopsi3ica si temporala totala
, indepartarea totala de lumea reala
, constiinta propriului eu a1senta
, incoerenta 0andirii, v1 inteli0i1ila, a0itatie dezordonata in limitele patului
st crepusculara ; lipsa orientarii auto allopsi3ice si temporale cu pastrarea automatismelor
motorii care pot determina desfasurarea unui comportament coordonat si coerent
, pot apare 3alucinatii sau idei delirante care determina automatismele
comportamentale
!1 de orientare ; autopsi3ic 4 a propriei persoane 5
allopsi3ic 4 de identificare a altor persoane 5
spatial
temporal
autopsi3ic, instrainarea ideilor, sentimentelor, si actiunilor proprii
4 surmenaj, trecere somn ve03e, depresii, 1ufeuri delirante acute, psi3astenie, nevroza
o1sesivo,fo1ica, sc3izofrenii, st confuzionale, epilepsie,sdr de automatism mental 5
depersonalizarea: trairea sc3im1arii propriei persoane poate fi:
, impresia de sc3im1are psi3ica 4dezanimare 5
, impresia de sc3im1are somatica 4 desomatizare 5
allopsi3ic ; imposi1ilitatea de a identifica mediul am1iant si elemantele constitutive
derealizarea : t1 constiintei mediului inconjurator, apare ca necunoscut, strain, ireal, lipsit de
viata, culoare 4 idem autopsi3ic 5
spatiala ; 4 oli0o, demente, st confuzionale, st delirante ; pierderea capacitatii de a percepe
timpul , sdr >orsa>ov ; pierdere a pct de referinta temporara si mai putin o t1 in aprecierea
duratei timpului scurs 5
24
temporala , t1 pereptiei timpului trait
manie, accelerarea , scurtarea sa 4 1una dispozitie, exaltare psi3ica,
incarcatura afectiva pozitiva 5
depresie ; incetinirea , alun0irea sa 4 st aectiva ne0ativa, disconfort
ne0ativ, tristete 5
Pe"sonalitate 1 Eelementul sta1il al conduitei unei persoane, modul sau o1isnuit de a fi ceea
ce o diferentiaza de alte persoane E
E or0anizarea dinamica in cadrul individului a acelor sisteme psi3ofizaice cere determina
0andirea si comportamentul sau caracteristic E
-rasatura psi(ica: insusire sau particularitate relativ sta1ila de comportament ce
caracterizeaza persoana
Te&!e"a&entul 1 dinamica externa a actiunii formand latura ener0etica
4 exploziv,rezistent,expansiv5 dinamica4 rapidaDlenta5 a personalitatii
, temperament coleric ; reactivitate motorie accentuata, tip ener0etic, tendinta la actiune,
nestapanire de sine, a0itatie, a0resivitate, explozii emotionale, fire dec3isa, placere de a opune
rezistenta, tendinte dominatoare si inclinatii spre exa0erare
, temperament sngvin ; 3iperreactiv pe plan motor, emoii intense dar sentimente superficiale,
a1undenta expresiei ver1ale, simte nevoia sc3im1arii de decor, fire desc3isa, comunicativa,
an0ajare usoara in activitate, capacitate indelun0ata de lucru, suporta insuccesele
, temperament fle0matic ; aspect calm, ec3ili1ru emotional, sentimente dura1ile, lentoare in
miscariDlim1aj, ra1dare, toleranta, cansecventa, capa1il de munca si cu0etat in tot ceea ce face
, temperament melancolic, 3ipoton, capacitate de lucru redusa, volum mic de activitate, sla1a
rezistenta neuropsi3ica, sensi1ilitate ridicata puternic afectat de insuccese, dificultati de
adaptare
Ca"acte"ul 1 profilul psi3omoral al individului, manifestat in consistenta relatiilor
interpersonale si in activitatea sa. #uprinde insusiri: onestitate, modestia, solidaritate, spirit
colectiv, simt de raspundere, sar0uinta.
T2 ale !e"sonalitatii
,! in dezvoltarea personalitatii
,oli0ofrenia, personalitate insuficient dezvoltata avand numeroase lacune
, psi3opatia ; pers dizarmonic structurata, cu sla1e posi1ilitati de adaptare la mediu B ri0iditate
psi3oafectiva cu comportament antisocial
, intarziere afectiva ; apare datorita carentei afective din copilarie care duce la structurari
nevropatice ale personalitatiiDimaturare psi3oafectiva
, re0resiunea personalitatii : sc3izo, isterie, confuzie
,! unitatii persoanei
,dedu1larea personalitatii 4 impresia de dedu1lare a eului 5
, depersonalizarea 4 senzatia de sc3im1are a corpului sau a psi3icului in mod straniu 5
,! de identitate
,rene0area eului propriu
, deliruri de transformare si meta1olice
, tranzitivismul
, deliruri de ima0inatie si filiatie
,! ale pers- In raport cu am!ianta 4 se datoreaza disocierii 0andirii, derealizarii, t1 in
perceptia timpului a t1 delirante 5
sau
!1 de personalitate , prin dezv insuficienta ; personalitati elementare 4 oli0o5
, prin t1 ale constiintei 4 depersonalizareDderealizare 5
, prin t1 ale adaptarii la mediu
25
, pers dizarmonice structurate 4 inspre depresie D inspre
euforieD oscilatie d,e : ciclotimie 5
, personalitati modificate patolo0ic prin 1oli psi3ice
4 psi3oticii : depresia psi3otica ; acte auto si 3etero a0resive, sc3izo, se izoleaza , introvertiti,
autisti, pot comite acte f periculoase 5
, prin deteriorari ale psi3ismului 4 personalitati deteriorate ; demente 5
26

S-ar putea să vă placă și