Sunteți pe pagina 1din 5

CREDITUL

Pentru definirea creditului, este necesar prezentarea a trei opinii care s-au conturat cu
privire la acest concept, respectiv:
- creditul ca ncredere este o concepie care plaseaz la !aza
relaiilor de credit ideea de ncredere, de unde rezult caracterul su!iectiv al acestora"
Considerarea creditului ca ncredere se funda#enteaz pe definiiile date acestui concept"
Ter#enul credit $i are ori%inea n cuvintele latine &creditu#', &de credere' care
dese#neaz ncrederea n ceva sau cineva" (n practic, aceast ncredere se concretizeaz
n relaiile dintre creditor $i de!itor, n sensul c cel din ur# tre!uie s prezinte o
anu#it !onitate, astfel nc)t s %enereze ncredere din partea creditorului"
- creditul ca e*presie a relaiilor de redistri!uire reprezint o
a!ordare care porne$te de la coninutul econo#ic specific al creditului, respectiv
transferul unei pri din produsul social de la unii din participanii la circuitul econo#ic
ctre ali participani la acest circuit" +pre deose!ire de alte for#e ale relaiilor de
redistri!uire a veniturilor, ca de e*e#plu i#pozitele $i ta*ele, care au caracter definitiv,
creditul este o for# particular a acestor relaii, prin caracterul te#porar al transferului
din econo#ie"
- creditul ca for# a relaiilor de sc,i#! reprezint &un acord
prin care anu#ite !unuri, servicii sau o cantitate de #oned sunt cedate n sc,i#!ul unei
pro#isiuni de plata viitoare'
Definirea co#plet a creditului poate fi realizat prin luarea n considerare $i corelarea
acestor trei a!ordri"
Creditul reprezinta i#pru#ultul ce per#ite consu#atorilor-oa#enilor. sa
!enificieze de !unuri si servicii inainte de a ac,ita inte%ral pretul acestora"

Cu alte cuvinte creditul este o su#a de !ani acordata in i#pru#ut unei persoane
fizice sau /uridice de catre persoane sau institutii,pe un anu#it ter#en"Eti#olo%ic,
cuvantul &credit' isi are ori%inea in li#!a latina &creditu#-creditare', care insea#na &a
crede' sau &a avea incredere', fapt ce scoate la iveala un ele#ent de ordin psi,olo%ic:
increderea, care presupune e*istenta unei anu#ite culturi sociale, a unei &psi,olo%ii
colective', care difera insa in ti#p si de la o colectivitate la alta"

0a#enii adesea i-au credite atunci cind nici venitul curent ,si nici econo#iile de
pina acu# nu-i per#it procurarea anu#itelor !unuri sau servicii"Creditul per#ite sa
!eneficiate de !unuri si servicii inainte de a ac,ita inte%ral pretul"Insa tre!uie sa tine#
cont ca ni#eni nu va face ni#ic fara ca sa ai!a un oarecare profit,deaceea e*ista doua
lucruri i#portante le%ate de fiecare ac,izitie pe !aza de credit:
- ra#!ursati su#a creditului -care reprezinta su#a i#pru#utata
initial.1
- do!inda si alte costuri ale creditului -se platesc in rate,de re%ula
lunare.1
222"referat"ro

Este si firesc ca la o!tinerea unui credit e*ista avanta/e dar si dezavanta/e"
Avantajele creditului:
- intrare in posesie i#ediata -creditul ne ofera posi!ilitatea sa
intra# in posesie i#ediata a !unurilor si serviciilor dorite.1
- fle*i!ilitate -creditul ne da posi!ilitatea de a face cu#paraturi la
#o#entul in care pute# avea anu#ite avanta/e,ca de e*e#plu reduceri la pret,s"a.1
- si%uranta -ofera un #i/loc si%ur si convena!il de a avea asupra
noastra puterea de cu#parare.1
- fonduri de ur%enta -a/utor financiar in caz de ur%enta.1
- dovada de credi!ilitate1
Dezavantajele creditului:
- costuri ridicate1
- cu#paraturi pripite 1
- c,elturieli nec,i!zuite1
Diversitatea for#elor su! care se #anifesta creditul in econo#ie a i#pus
utilizarea #ai #ultor criterii se#nificative de clasificare, in functie de care se distin%
ur#atoarele:
3" dupa natura econo#ica si participantii la relatia de creditare, se re#arca:
- creditul co#ercial1
- creditul !ancar1
- creditul de consu#1
- creditul o!li%atar1
- creditul de consu#"
4" dupa calitatea de!itorului se deli#iteaza:
- creditul acordat persoanelor fizice1
- creditul acordat persoanelor /uridice"
5" dupa calitatea de!itorului si a creditorului se distin%:
- creditul privat1
- creditul pu!lic"
6" dupa scopul acordarii creditului:
- credite de productie1
- credite d e circulatie1
- credite de consu#"
7" dupa natura %arantiilor:
- credite reale1
- credite p ersonale"
8" dupa intinderea drepturilor creditorului:
- credite denunta!ile1
- credite n edenunta!ile1
- credite le%ale"
9" dupa #odul de stin%ere al o!li%atiilor de plata:
- credite a#ortiza!ile1
- credite n ea#ortiza!ile"
:" dupa ter#enul la care tre!uie ra#!ursat creditul:
- credite pe ter#en scurt1
- credite pe ter#en #i/lociu1
- credite pe ter#en lun%"
Cea #ai i#portanta clasificare este cea in functie de care se distin% for#ele
creditului, de la cel co#ercial, pana la cel de consu#:
A" Creditul co#ercial se caracterizeaza prin ur#atoarele: reprezinta creditul pe care si-l
acorda a%entii econo#ici la vanzarea #arfii su! for#a a#anarii platilor1 avanta/ul acestei
for#e de credit consta in faptul ca intreprinzatorii isi pot desface productia fara sa astepte
#o#entul in care cu#paratorii vor detine !ani" +e apr eciaza, astfel, ca se accelereaza
circuitul capitalului real1 creditul co#ercial prezinta unele li#ite, in sensul ca orice
intreprinzator va putea vinde #arfa pe credit in #asura in care acesta detine rezerve de
capital care sa ii per#ita continuarea activitatii" De ase#enea, creditul co#ercial este
li#itat in functie de re%ularitatea incasarii contravalorii #arfurilor1 o li#ita a creditului
co#ercial deriva din destinatia #arfurilor vandute prin acest tip de credit, respectiv cei
doi participanti la raportul de credit tre!uie sa apartina aceluiasi sector de activitate"
Creditul co#ercial se #anifesta su! doua for#e:
- creditul cu#parator1
-creditul vanzator"
Creditul cu#parator:
-se #anifesta su! for#a platilor in avans1
- aceste credite apar ca o prefinantare de catre !eneficiari a produselo r pe care
intentioneaza sa le ac,izitioneze1
- sunt frecvente in ra#uri precu#: a%ricultura si constructiile de locuinte"
Creditul vanzator:
- are ca o!iect vanzarea #arfurilor cu plata a#anata"
B" Creditul !ancar
Participantii la creditul !ancar sunt reprezentati la #odul %eneral, de un a%ent ne!ancar
-producatorul sau a%entul econo#ic., pe d e o parte, si !anca, pe de alta"
Creditul !ancar prezinta avanta/ul unei #ai #ari fle*i!ilitati co#parativ cu cel co#ercial,
intrucat su#ele disponi!ile pot fi orientate catre diferite for#e de activitate econo#ica"
Intre creditul co#ercial si cel !ancar e*ista o puternica le%atura, in sensul ca uneori
creditul co#ercial se poate transfo r#a in credit !ancar, sau acesta poate constitui suport
al acordarii unui credit co#ercial"
;ctivitatea de creditare se poate realiza prin folosirea #ai #ultor #etode:
- avansuri in cont curent1
- linia de credit si#pla1
- linia de credit confir#ata1
- linia de credit revolvin%1
- credite cu destinatie speciala" avansurile in cont cu rent:
< sunt credite pentru acoperirea unor %oluri de casa1
< nu au destinatie presta!ilita si din acest #otiv sunt denu#ite credite de trezorerie1
< aceste credite nu sunt %arantate prin anu#ite %ar antii, ci prin starea de !onitate a
clientului" linia de credit si#pla
< reprezinta nivelul #a*i# al creditului care se poate acorda unui client, intr-un cadru
presta!ilit" linia de credit confir#ata
< se#nifica su#a ce poate fi acordata su! for#a de credit si care este conse#nata intr-un
docu#ent scris, convenit de !anca" linia de credit revolvin%
< este un #ecanis# de creditare care presupune ca pe #asura ce au fost ra#!ursate
creditele anteriore, se acorda noi credite, fara intoc#irea de noi docu#ente" credite cu
destinatie speciala
< sunt cele pentru care constituirea de stocuri sezoniere privind #ateriile pri#e a%ricole,
creditele pentru productia de conserve, ori p entru stocarea unor #ateriale de constructii"
C. Creditul de consu# reprezinta vanzarea cu plata in rate a unor !unuri de consu#
person al, de folosinta
indelun%ata si de #are valoare -#o!ila, autoturis#e, articole de uz casnic.1
intre creditul de consu# si creditul !ancar e*ista stranse le%aturi, in sensul unor raporturi
de deter#inare1pentru plata in rate, co#erciantii recur% la credite !ancare1
in conditii de insolva!ilitate, cu#paratorul este o!li%at sa restituie !unurile, iar uneo ri, in
functie de clauzele contractuale, nu se #ai pot recupera nici ratele ac,itate"
D. Creditul o!li%atar constituie o for#a a creditului contractat de stat prin lansarea
titlurilor de i#pru#ut
-o!li%atiuni, !onuri de tezaur. in scopul acoperirii deficitului !u%etar1
In econo#iile #oderne, creditul o!li%atar detine o pondere i#portanta, care se #asoara
ca pondere a datoriei pu!lice fata de produsul intern !rut1
I#pru#uturile o!li%atare se pot diferentia prin caracteristicile acestora, astfel:
- #odalitati de lansare1
- #odalitati de ra#!ursare1
- tipuri de o!li%atiuni"
Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate

S-ar putea să vă placă și