Sunteți pe pagina 1din 2

Zeul Dionysos zeul vinului

Multe personaje mitologice sunt legate de vin si vinificaie. Astfel, n Grecia de aceasta s-a
ocupat zeul Dionis. n Grecia, beia nu era un fapt cunoscut naintea apariiei noului zeu
Dionsos !zeul viei de vie si al petrecerilor". #rin secolul al $%%-lea .&r., consumarea
b'uturilor alcoolice devenise o parte importanta a vieii de zi cu zi. Grecii erau ns' destul de
inteligeni pentru a remarca faptul c', de(i vinul poate crea o stare pl'cut', poate, de
asemenea, s'-l determine pe un individ sa fac' lucruri pe care n mod normal nu le-ar fi f'cut
sau c)iar s'-(i ias' din mini. &ipocrate, p'rintele medicinei, nota c' *vinul este un lucru
minunat, folositor omului s'n'tos sau bolnav, dac' se consum' cu m'sur', potrivit constituiei
individuale+.
n Grecia, femeile obi(nuiau sa consume foarte mult vin, acest lucru nu era ns' valabil (i
pentru ,parta. -emeile nu aveau voie s' consume alcool deloc. Datorit' calit'ilor sale
ameitoare, vinul a devenit repede un simbol religios. ,-a r'sp.ndit repede n jurul
Mediteranei. Grecii l beau dup' ce uscau strugurii la soare, vinul rezultat fiind dulceag, gros
si p'stos, nc.t trebuiau s'-l dilueze cu ap' de mare !originea (priului".
n Grecia antic' vinul era consumat cu ap', consumul nediluat fiind considerat un semn de
desfr.u. $inul se p'stra in amfore de ceramic' (i n butoaie astupate cu c.rpe nmuiate n ulei,
pentru a mpiedica continuarea fermentaiei. $estigiile unor crame (i pivnie antice,
descoperite pe versanii de vest al Acropolei, precum (i n multe alte p'ri ale Greciei insulare,
peninsulare (i continentale, atest' c' te)nica (i arta vinificaiei erau cunoscute din antic)itate.
Miotologia greac' cuprinde o colecie de mituri care provin din Grecia Antic'. Aceste
povestiri, familiare tuturor grecilor antici, formau fundamente ritualurilor lor (i erau o
reprezentare a lumii, cel puin p.n' la #itagora. Aceast' mitologie reprezint', n mare parte,
sursa celei romane.
n mitologia greac', zeii reprezint' personific'rile tuturor forelor universului. /un'voina
zeilor putea fi c.(tigat' prin sacrificii (i devoiune, ace(tia av.nd reputaia de a fi capricio(i.
#.n' (i iubirile lor puteau deveni periculoase. 0umea mitologiei grece(ti este comple1'2
r'zboaie, intrigi (i zei, toate aceste elemente ajung.nd s' se ncruci(eze la un moment dat.
Drama greaca, cu cele doua ramuri, tragedia si comedia !creata in sec.$% i.&r" se desprinde de
lirica festiva a sarbatorilor dedicate lui Dionsos !zeul vinului" . 3eatrul lui Dionsos poate
primi pana la 45 555 de spectatori , pe locurile cele mai bune aflandu-se magistratii si preotii
cetatii, pe banii carora aveau loc reprezentaiile teatrale , un juriu desemneaza un invingator 2
poetul 6sc)il ! 787 9 :75 i.&r #rometeu inlantuit, #ersii, ;ei < contra 3ebei " si ,ofocle ! :=>
9 :5> i.&r ?edip rege, Antigona , 6lectra "
D%?@A,?, 9 in mitologia greaca, zeul vinului si al vitei de vie, denumit la romani si
/acc)us. Dionsos era una dintre cele mai importante divinitati cunoscute in vec)ime si al
carei cult era raspandit in intreaga lume. 6l era fiul lui Beus si al muritoarei ,emele, fiica
regelui ;admus si a &armoniei. ,e spune ca, indemnata de &era, ,emele l-a rugat pe Beus sa i
se arate in toata forta si splendoarea sa zeiasca. Beus ii indeplineste ruga2 el i se infatiseaza ca
un nor de foc. @eputand insa suporta stralucirea acestei privelisti, ,emele cade fulgerata si
naste, inainte de vreme.
Beus ia copilul si-l adaposteste in propia lui coapsa de unde, la termenul stabilit, se naste viu
si nevatamat Dionsos !de aceea se spunea ca, Dionsos era zeul care Cs-a nascut de doua
ori+". ;a sa- si puna la adapost copilul de gelozia &erei, Beus il incredinteaza regelui At)amas
si sotiei acestuia, %no, ca sa-l creasca. %n casa lor, Dionsos traieste travestit in )aine femeiesti
pentru a nu fi recunoscut. &era ii da totusi de urma si, drept razbunare le ia mintile lui %no si
At)amas. Atunci Beus il trimite pe Dionsos departe la @sa, si-l da in grija nimfelor de acolo
sa-l creasca.
;and s-a facut mare Dionsos a inceput sa cutreiere intreaga lume2 Aegptus, ,ria, #)rgia,
3)raciasi, in sfarsit, %ndia. Dionsos a coborat in infern ca sa caute umbra mamei lui si sa-i
redea viata. &ades s-a invoit sa i-o dea si Dinonsos a dus-o pe ,emele cu sine in ?lmpus.
;ultul lui Dionsos era raspandit in intreaga lume vec)e. 0a serbarile date in cinstea lui
!dionysia sau bacchanalia) participa toata lumea dar, mai ales, femeile. Atunci zeul era
sarbatorit in cantece si dansuri, adesea cu caracter orgiastic. Dionsos era inc)ipuit insotit de
un cortegiu alcatuit din bacc)ante, sileni, satiri, etc.
Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate

S-ar putea să vă placă și