Sunteți pe pagina 1din 9

Efectul placebo - miracolele mintii

Trimite pe emailAndrada Fiscutean | 27.04.2009 | 20 Comentarii


Efectul placebo - miracolele mintii efectul placebo, medicina,
puterea mintii, psihologie, autosugestie, efectul nocebo, creier,
puterea gandului, pastile, medicamente
ZOOMEfectul placebo - miracolele mintii
Galerie foto (3)
Pentru pacientii in stare grava, cum a fost si cazul asa-numitului
domn Wright, un american bolnav de cancer limfatic, se intampla ca
medicii sa epuizeze toate tratamentele standard si sa nu obtina
niciun rezultat. Tumorile lui din abdomen, torace si gat continuau sa
se exinda, iar sfarsitul parea tot mai aproape. Doctorii i-au spus
atunci domnului Wright despre un medicament anticancer nou si
revolutionar: Krebiozen. Dupa cateva luni, pacientul a parasit spitalul
sanatos. Nu peste mult timp, insa, a aflat ca medicii in care isi pusese
toate sperantele il mintisera si ca medicamentul nu continea nicio
substanta care l-ar fi putut ajuta. Domnul Wright s-a stins in cateva
zile.

Placebo, o ecuatie cu multe necunoscute

Ca starea de spirit a pacientului e importanta in lupta cu o boala, nu
incape indoiala. Dar poate un tratament fara substante active sa faca
ceea ce nu a reusit, de pilda, chimioterapia? Studii riguroase,
desfasurate in ultimele decenii, arata ca, in unele cazuri, da. Pastilele
de zahar sau injectiile cu ser fiziologic au dat adesea rezultate in lupta
cu durerile de orice fel, cu depresia, hipertensiunea arteriala, ulcerul
ori boala Parkinson. Efectul placebo ridica insa si intrebari care tin de
etica. Natura inselatoare a tratamentului ii plaseaza pe doctorii care
aleg aceasta cale la limita Juramantului lui Hipocrate.

Desi terapiile pe baza de licori fara valente curative sunt practicate de
la inceputurile medicinei de vraci, vrajitoare sau vindecatori de orice
fel, doctorii cu coatele tocite ani de zile pe bancile facultatilor refuzau
pana nu de mult sa creada ca pacientii se pot vindeca singuri, prin
puterea gandului. Efectul placebo a fost reabilitat in ultimii 50 de ani,
iar acum medici, biologi, psihologi si sociologi lucreaza impreuna
pentru a intelege ce se petrece la nivelul creierului si cum pot fi
sporite sansele de vindecare. In fata lor se afla ceea ce pare a fi o
ecuatie cu multe necunoscute.

Printre cei foarte putini care cred ca s-au apropiat intr-o oarecare
masura de adevar este profesorul japonez Masaru Emoto, renumit
pentru fotografiile sale facute picaturilor de apa. El a propus o teorie
mai mult sau mai putin stiintifica, potrivit careia putem influenta
lichidul vietii prin puterea cuvintelor sau gandurilor. Iar daca reusim
asta, de ce nu am putea sa modificam apa din propriul nostru
organism, pentru a ne insanatosi?

Experimentul moleculelor de apa, in documentarul What the Bleep
Do We Know?



O treime din oameni raspund la tratamentele placebo

De factorii psihologici implicati, intre care si puterea gandului,
vorbeste si definitia clasica a efectului placebo, care ii include in
categoria pacientilor norocosi pe toti cei care isi amelioreaza starea
de sanatate sau se vindeca prin simplul fapt ca au incredere ca un
medicament prescris de doctor ii va face bine. Nu vorbim insa strict
de pastile, pentru ca si injectiile sau chiar halatul alb al medicului ori
mirosul din cabinet pot fi asociate cu o imbunatatire cel putin
aparenta a sanatatii, cu conditia ca bolnavul sa lege aceste senzatii de
recapatarea unei stari normale a organismului. Doctorul Dragos Popa,
cadru didactic al Universitatii de Medicina si Farmacie din Tirgu
Mures si doctor la una dintre cele mai mari unitati medicale din tara,
Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Mures, spune chiar ca exista
cazuri citate in literatura de specialitate, cand anumite simptome au
disparut desi tratamentul nu era specific patologiei respective.



Printre cercetatorii cei mai hotarati sa dezlege itele incurcate ale
efectului placebo se numara si Henry Knowles Beecher, care a
realizat in anii 1950 peste 20 de studii pe aceasta tema. Profesorul a
descoperit ca o treime din pacientii sai si-au imbunatatit sanatatea
dupa o terapie falsa, o proportie acceptata astazi de majoritatea
specialistilor. Exista insa si contestatari, care spun ca efectul ar fi mult
mai puternic sau, din contra, supraevaluat. Ei aduc ca argument
faptul ca studiile facute pe aceasta tema sunt subiective, pentru ca, in
cazul unei pastile inerte folosite pe post de analgezic, de pilda,
pacientul nu poate spune cu obiectivitate daca se simte mai bine sau
nu, pentru ca nu s-a inventat inca o unitate de masura a durerii. Iar
anumite boli, cum e si gripa, trec de la sine. In plus, cand vine vorba
despre vindecarile in proportie de 100%, medicii prefera sa nu se
hazardeze: Un efect placebo poate fi obtinut in prima, a doua, a
treia zi de tratament, dar cu cat trece mai mult, bolnavul incepe sa nu
se mai simta atat de bine, sustine dr. Dragos Popa.

Pacienti insanatositi dupa operatii false

Cu toate ca mecanismele psihologice care stau la baza fenomenului
sunt deocamdata neclare, cercetatorii au reusit sa gaseasca unele
metode prin care sa sporeasca eficacitatea pastilei de zahar.
Profesorul Dan Ariely si colegii lui de la Massachusetts Institute of
Technology, SUA, au descoperit o latura financiara a efectului
placebo. Cercetatorii au supus unui test cu socuri electrice slabe 82
de subiecti. Jumatate dintre acestia au primit o brosura in care erau
informati ca li se va administra un analgezic scump, de 2,50
dolari/pastila. Celorlati li s-a spus ca vor inghiti un medicament de 10
centi. Cu toate ca in realitate ambele grupuri au primit o acelasi
substanta placebo, vitamina C, rezultatele au fost diferite. In cazul
pastilei scumpe, 85% din pacientii au declarat ca simt o ameliorare a
durerii, in timp ce in celalalt grup doar 61% din oameni au spus ca
se simt mai bine.

Profesorul Dan Ariely explica, pe larg, cum a fost realizat
experimentul:



Pe langa pret, exista si alti factori care pot spori eficienta unui
tratament, fie el real, fie fals. Studii realizate in Europa si in Statele
Unite ale Americii au scos la iveala faptul ca doua pastile inactive au
un efect mai puternic decat una singura, si ca medicamentele de
dimensiuni mari, colorate frumos, par a imbunatati mai mult starea
de sanatate a oamenilor, comparativ cu cele de dimensiuni reduse,
cu aspect banal. De asemenea, tratamentele complexe, cum sunt
cele injectabile sau cele in mai multi pasi, dau rezultate superioare
medicamentelor simple.

Surprinzator sau nu, si in chirurgie efectul placebo are un cuvant greu
de spus. Echipa psihologului Cynthia McRae, de la Universitatea din
Denver, SUA, a demonstrat ca simplul gand ca au fost operati ii poate
ajuta pe bolnavii de Parkinson, ale caror creiere produc insuficienta
dopamina, sa-si amelioreze starea de sanatate. Cercetatorii au
impartit pacientii in doua grupe. Jumatate au fost, intr-adevar,
operati, si li s-au implantat in creier neuroni care sa produca
dopamina. Restul insa, au fost taiati si cusuti la loc. Timp de un an
specialistii au monitorizat atent toti pacientii, iar cand au comparat
rezultatele celor doua grupuri au fost de-a dreptul socati: erau
aproape identice. Un experiment asemanator a fost efectuat de
medicii din Houston, Texas:

Efectul Placebo in chirurgie



Concluziile studiilor de acest fel au alimentat dezbaterile si asa
aprinse pe tema capacitatii organismului uman de a se vindeca singur
prin puterea gandului. Doctorul Dragos Popa este de parere ca intre
efectul placebo si efectul medicamentos nu ar trebui sa existe o
competitie. Convinsi de studiile realizate in ultimii ani, unii dintre
doctori au inceput sa includa in tratamentele pe care le prescriau in
mod obisnuit incurajari, entuziasm si optimism. Tratamentul poate fi
completat cu o serie de elemente psihologice care sa-i creasca
valoarea, prin puterea sugestiei. Putem face acest lucru printr-o
atitudine optimista fata de pacient, fata de medicament, prin
discutarea unor cazuri asemanatoare care au beneficiat cu succes de
tratamentul respectiv, explica medicul Dragos Popa.



Folosirea efectului placebo ca o completare a terapiei clasice nu pare
a fi, insa, unica schimbare survenita in medicina datorita pastilei de
zahar. Medicamentele false ridica serioase intrebari in privinta
algoritmului de realizare a testelor care masoara eficacitatea tuturor
medicamentelor. Ideea impartirii subiectilor in doua grupuri, unul
caruia ii este administrat tratamentul nou si un altul de control, in
care pacientii primesc substante inactive, este zdruncinata, pentru ca
oamenii din grupul de control pot manifesta efectul placebo, iar
rezultatele testelor risca sa nu fie concludente.

Ce se intampla in creier?

Gandirea pozitiva si increderea in medic nu doar modifica starea de
spirit a pacientului, ci pot determina organismul sa treaca prin
schimbari reale, care sa duca la insanatosire. Atunci cand se
manifesta efectul placebo, in zona din creier numita nucleus
accumbens, o zona asociata cu recompensele, cu bucuria, dar si cu
dependenta, are loc o crestere spectaculoasa a cantitatii
neurotransmitatorului dopamina. Cercetatorii de la Universitatea din
Michigan, SUA, au demonstrat ca modul in care un pacient raspunde
la o pastila inerta folosita pe post de analgezic este legat de cat de
activ devine acest nucleus accumbens atunci cand persoana
anticipeaza faptul ca va avea un beneficiu. De altfel, specialistii
Universitatii din Michigan au fost primi care au reusit sa arate ca
gandul la un medicament este suficient pentru a face organismul sa
elibereze analgezicele lui naturale, endorfinele. Dar, nucleus
accumbens nu e singura regiune a creierului implicata in efectul
placebo. Doctorul Dragos Popa afirma ca Schimbari importante au
fost observate si in talamus, in cortexul cingulat anterior, cortexul
prefrontal si orbitofrontal. Fiecare dintre aceste zone are functia sa.
De exemplu, cortexul prefrontal, centrul ratiunii, se activeaza chiar si
atunci cand pacientul se asteapta doar ca durerea sa ii scada in
intensitate, ca un efect al administrarii unui anumit medicament. In
plus, se pune in miscare un intreg mecanism care reducere
activitatea zonelor din creier responsabile cu detectarea durerii.

Animatie 3D cu zonele creierului despre care se crede ca ar avea un
rol in efectul placebo:



Desi functiile creierului in efectul placebo nu au fost inca lamurite pe
deplin, nimeni nu poate contesta stransa legatura dintre pastila de
zahar si dopamina. Studiile care se vor realiza in viitor vor avea ca
primi beneficiari bolnavii de Parkinson si de depresie, in cazul carora
cantitatea de dopamina din anumite regiuni ale creierului este
scazuta. De altfel, mai multe studii facute in Statele Unite ale Americii
au aratat ca 75% din eficacitatea antidepresivelor se datoreaza
tocmai efectului placebo.

Sursa de profit pentru vindecatori

Jumatate din medicii americani prescriu tratamente false cel putin o
data pe luna, fie pentru a-si linisti pacientii ipohondri, fie pentru a le
da o speranta celor pentru care medicina traditionala nu mai poate
face nimic, arata un studiu realizat in 2008. Oricat de bine ar suna
insa ideea vindecarii de la sine, nu traim intr-o lume in care
miracolele rasar la tot pasul. Efectul placebo nu functioneaza la toti
pacientii, iar neaplicarea unui tratament bine fundamentat in
favoarea unuia de tip placebo poate fi periculoasa, crede medicul
Dragos Popa.

Daca doctorii se gandesc de zece ori inainte sa-i prescrie unui pacient
un medicament fara valoare curativa, vindecatorii au ajuns sa se
imbogateasca de pe seama capacitatii organismului uman de a-si
reveni singur. Peste tot in lume exista binefacatori care pretind ca
isi vindeca pacientii operandu-i cu un cutit de bucatarie sau radiindu-i
cu un aparat construit dintr-un videorecorder vechi si stricat.

Povestea lui Joao de Deus la Romania, te iubesc! (PRO TV)



Romania, te iubesc: Vezi cine este John of God
StirileProTV.ro


Si, pentru ca orice personaj pozitiv trebuie sa aiba un opus, exista si
efectul nocebo, care apare atunci cand pacientul se simte mai rau
dupa ce primeste o pastila, reala sau falsa, de exemplu daca nu are
incredere in terapie. Puterea gandului functioneaza, asadar, si in sens
invers. Un studiu facut in anii 1990 arata ca femeile care cred ca sunt
predispuse la boli de inima au un risc de deces aproape de patru ori
mai mare decat cele care nu le impartasesc gandurile fataliste.